Viața Nouă, aprilie-iunie 1971 (Anul 27, nr. 8177-8254)

1971-04-22 / nr. 8195

X Proletari din toate țările, uniți-vă! Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVII — Nr. 8195 JOI 22 APRILIE 1971 4 PAGINI — 30 BANI ELOGIA Industria gălățeană, con­strucțiile, agricultura — ra­muri de bază ale economiei acestui județ - au urcat în anii cincinalului care a tre­cut treptele unei afirmări ple­nare, cunoscînd ritmuri de dez­voltare care merită să fie no­tate cu majuscule în cronica marilor prefaceri contempo­rane. Prilej de rememorare entu­ziastă a drumului parcurs pînă acum, de reevaluare lu­cidă a prestigioaselor succe­se obținute în anul care a trecut, distincțiile recent acor­date celor 6 mari unități e­­conomice din județul Galați — fruntașe și evidențiate pe ramură - încununează firesc o activitate aflată în perma­nență sub semnul înaltei pri­ceperi profesionale și a ma­ximei responsabilități. Există în același timp în aceste dis­tincții semnificația majoră a recunoașterii deplinei matu­rități a economiei noastre, în ansamblul ei, rezultatele par­țiale ale întreprinderilor dis­tinse, neputînd fi desprinse din cadrul de ansamblu al avîntului fără precedent care caracterizează simbolic pre­zentul luminos al acestor me­leaguri dunărene. Depășirea sarcinilor curen­te a devenit o obișnuință, în­trecerea a căpătat în aceste condiții valențe inedite defi­­nindu-se în ultimă instanță ca una din modalitățile esen­țiale de a dovedi capacita­tea de autodepășire a fiecă­rui vis, potențialul puternic stimulator al obiectivelor tra­sate de partid și de stat de a antrena și de a da o su­premă valoare materială en­tuziasmului oamenilor muncii, conștienți de participarea lor directă la făurirea destinelor țării și a propriei bunăstări. Desprinsă din contextul u­­nei deveniri cu perfectă co­relație între trecut și viitor, actualitatea în economie se numește calitate și eficiență. Acestea au și fost de fapt criteriile fundamentale pentru departajarea întreprinderilor cărora le dedicăm astăzi a­­ceste rînduri, întreprinderi ale căror colective au reușit să sintetizeze efortul general și să-l exprime cifric prin înde­plinirea exemplară a sarcini­lor de plan, dovedind in fe­lul acesta, o priceperea cu dată in plus, care au fost conduse de către organele și organizațiile de partid, înaltul spirit organizatoric care a dat contur și finalitate fiecărui minut de muncă perseveren­tă și avîntată. Ne aflăm, alături de între­gul popor al acestei țări, în pragul glorioasei aniversări a semicentenarului Partidului Comunist Român. Rezultatele pe care fiecare colectiv de muncă din întreprinderi obține în aceste zile au sem­­­­nificația adîncă a unui oma­giu adresat încercatului con­ducător al acestei țări, a re­cunoștinței pentru justețea și clarviziunea politicii pe care a promovat-o în toți cei 50 de ani ai existenței sale. Re­alizările notabile ale între­prinderilor dinstinse recent de către Comitetul Executiv al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, la propunerile Co­mitetelor uniunilor sindicate­lor și ministerelor de resort se înscriu organic în acest context și constituie o garan­și­ție că munca de viitor va fi mai spornică, că am­pla competiție în care fieca­re întreprindere este angaja­tă va duce la afirmarea și mai hotărîtă a economiei județu­lui nostru, la permanenta lui înflorire. In intimpinarea gloriosului semicentenar al partidului SUCCESE DE PRESTIGIU PE PLATFORMA COMBINATULUI SIDERURGIC Un o­n , e 64 650000 Ul 01 U1 1 lei producție marfă peste plan , 19 761000 lei economii suplimentare la prețul de cost și 17 314000 lei beneficii . Planul de investiții depășit cu peste 32 milioane lei. Ampla întrecere socialistă desfășurată de side­­rurgiștii celei mai tinere cetăți de oțel a patriei de la Galați, în vederea întîmpinării glorioasei aniver­sări a semicentenarului partidului cu cele mai prestigioase succese, rodește din plin. Pe întregul flux tehnologic al Combinatului, colectivele secții­lor și sectoarelor de bază au raportat la sfîrșitul celor două decade din luna în curs rezultate re­marcabile, depășiri de plan care întrec în mod con­siderabil angajamentele prevăzute pentru data de 8 Mai. Astfel, față de o depășire a planului de 14 000 de tone, aglomeratoriștii au realizat deja 17 290 de tone, jurnaliștii 19 076 de tone fontă, față de 9 000 de tone, iar laminatorii din L.T.G. 3 287 de tone de tablă groasă și mijlocie față de 2 000 de tone. Tot atît de prestigioase sînt și realizările subsecțiilor unității siderurgiste gălățene : 10 747 de tone zgură granulată, 967 de tone utilaj de turnare, 3 503 N­m­c oxigen tehnic, realizate suplimentar planului. Depășirile fizice își găsesc corespondentul în ob­ținerea unei producții marfă peste plan în valoare de 64 650 000 lei, aproape dublul cifrei prevăzute să se realizeze pînă la data sărbătoririi semicentena­rului partidului. Alte succese de seamă ale siderurgiștilor se re­feră la : economisirea a 2 197 tone cocs metalurgic și 929 tone cocs mărunt, obținerea a aproape 20 mi­lioane lei economii suplimentare la prețul de cost și a peste 17 milioane lei beneficii, precum și de­pășirea planului de investiții cu peste 32 de milioa­ne lei. Pe baza rezultatelor obținute și în dorința de a înfăptui în mod exemplar sarcinile trasate de con­ducerea partidului, siderurgiei, colectivul Combina­tului siderurgic gălățean și-a propus să realizeze în acest an, suplimentar angajamentului inițial, producție marfă de 10 milioane lei prin îmbunătă­­­țirea structurii sortimentale a laminatelor. Constructorii de la I.C.M.S.G. raportează: • ,11 fii și montaje $ 5 314 000 lei peste plan producție secundar - industrială peste plan $ 6 milioane lei bene­ficii suplimentare. Onorîndu-și titlul obținut pentru a treia oară consecutiv, de unitate fruntașă pe ramură în între­cerea socialistă pe țară, constructorii de la I.C.M.S.G. continuă pe planuri superioare tradiția de a înfăptui înainte de termen angajamentele luate în vederea accelerării ritmului de execuție pe șantiere, de realizare înainte de termen a obiec­tivelor și ridicare a eficienței economice a activi­tății pe care o desfășoară. Elocvent este în acest sens faptul că volumul lucrărilor de construcții și montaje realizat de la începutul anului și pînă în prezent depășește cu peste 17 milioane lei preve­derile de plan și respectiv, cu 12 milioane lei an­gajamentul luat pînă la data de 8 Mai. In acest timp, au mai fost realizate peste plan , o producție secundar-industrială de 5 314 000 lei, față de 1,3 milioane lei angajament și 1130 tone confecții metalice, față de un angajament de 300 tone. Faptul că preocuparea pentru accelerarea rit­mului de execuție a fost strîns împletită cu cea pentru mai buna gospodărire și folosirea rațională a materialelor, este demonstrat de obținerea unor economii substanțiale la prețul de cost și de cele 6 milioane lei beneficii suplimentare. Numeroase blocuri cu mii de apartamente confortabile pentru gălățeni (imagine din cartierele Țiglina I și II). Cel de-al treilea furnal de 1700 mc, de la C.S.G., începe să-și contureze profilul. Foto : G. BERCOVI La semănatul porumbului se cere UN ULM MAI ALERT­UI LUCRU! Cu două zile în urmă anun­țam că I.A.S. Dealu Bujorului și C.A.P.-urile Negrilești, Sche­la. „11 Iunie 1948"-Pechea, Slo­bozia Conache, Izvoarele și Cuza Vodă au terminat semă­natul porumbului. In zilele care au trecut, folosind din plin mașinile și timpul bun de lucru, alte unități agricole so­cialiste au încheiat această importantă lucrare. Acestea sînt : I.A.S. Galați — director ing. Petre Moțățăianu; C.A.P.-urile Țigănești — pre­ Timpul secetos, cu vânturi care continuă să usuce pămîntul în­­tr-un ritm foarte accentuat im­pune o serioasă intensificare însămînțării porumbului. De alt­a fel, cei mai mulți specialiști din unitățile de producție țin seama de acest deziderat, fapt confir­mat de suprafața mare care s-a semănat cu această cultură pînă ieri — aproape 70 la sută din plan. Simultan cu intensificarea ritmului, o atenție cu totul aparte va trebui acordată calității lu­crărilor și în primul rînd adîn­­cimii de semănat și densității. ședințe Lucian Turcu, Ne­grea — președinte Cos­­tică T­o­d­e­r­i­ț­ă, Smîr­­dan — președinte ing. Tănă­­sache Dărăban, Șendreni — președinte Nicolae Dublea, Galați — președinte Petre Bal­­can, „7 Noiembrie"­Pechea — președinte Costică Călin. Un însemnat număr de alte uni­tăți agricole lucrează în aces­te zile pe ultimele suprafețe, avînd condiții să termine se­mănatul pînă la sfîrșitul a­­cestei săptămini. Este cunoscut că în condițiile se­cetei din această primăvară — și buletinele metorologice anunță în continuare încălzirea timpului și vînturi cu intensități și durate destul de mari — adâncimea de semănat are o importanță deose­bit de mare pentru germinarea boabelor și răsărirea plantelor. Deși în marea majoritate a unităților agricole se însămîn­­țează porumbul cu toată intensi­tatea — despre temperatura din sol nu se mai poate spune că nu-i optimă — în unele coopera­tive se constată totuși un ritm nesatisfăcător și aceasta în detri­mentul cîștigării umidității, și așa destul de superficiale, din sol. Unități cooperatiste ca din Scînteiești, de exemplu, cea a semănat numai 37 la sută din suprafață, în timp ce toate uni­tățile vecine se apropie de sfârși­tul acestei lucrări. Condrea, din 430 ha, a semănat, după cum re­zultă din datele centralizate la Direcția generală agricolă, nu­mai circa 45 la sută, iar Cavadi­­nești 35 la sută, în timp ce la Gănești s-a semănat peste 90 la sută din suprafață. Cu asemenea exemple, exceptînd unitățile din nordul județului — Nicorești, Bu­­ciumeni — și pe cele care au majoritatea suprafețelor pe so­luri de baltă, cu apa freatică la suprafață și reci, s-ar putea con­tinua. Condițiile atmosferice, despre care am amintit mai sus, impun o serioasă intensificare a ritmului de lucru, fără însă a se neglija nici o clipă calitatea. In acest scop specialiștii din fiecare uni­tate, membrii consiliilor de con­ducere și, în mod deosebit, bri­gadierii de câmp, care trebuie să fie bine pregătiți cu normele teh­nice de semănat, să nu lipsească nici o clipă din câmp, de acolo unde lucrează semănătorile. De asemenea, comitetele și organiza­țiile de partid au datoria să ur­mărească lucrarea astfel ca fie­care mașină, avînd asigurate toa­te cele necesare desfășurării mun­cii pe întreaga durată a zilei, să realizeze viteza zilnică planifica­tă, iar acolo unde apar neajun­suri de ordin organizatoric se constată unele abateri de sau la normele tehnice să fie luate mă­suri operative de înlăturare a lor. &-CSIL dziekhr La ^alaj. Zilele tehnice româno-iugoslave Ieri dimineață, în aula Institu­tului politehnic din Galați, a fost inaugurată prima manifestare co­mună dintre Consiliul Național al Inginerilor și Tehnicienilor din România și Uniunea Inginerilor și Tehnicienilor din R.S.F. Iugos­lavia, intitulată .* Zilele tehnice româno-iugoslave. Acțiune importantă, înscrisă în planul de colaborare încheiat anul trecut între cele două orga­nizații ale inginerilor și tehnicie­nilor, manifestarea de la Galați, este dedicată dezbaterii experien­ței dobîndite de specialiștii țării prietene în domeniul cercetării, proiectării și construcției navelor. Comunicările specialiștilor iu­goslavi sunt urmărite de specia­liști de la Centranav, Șantierul naval, ICEPRONAV și Uzina me­canică navală din Galați, de la alte șantiere din țară, precum și de cadre didactice și studenți de la Institutul Politehnic Galați. După cuvintele de deschidere rostite de ing. Oliviu Rusu, vice­președinte al C.N.I.T. și Dragan Vasilievici, membru al Comitetu­lui Central al Uniunii Inginerilor și Tehnicienilor din R.S.F. Iugos­lavia, conducătorul delegației specialiștilor iugoslavi, a început prezentarea referatelor și comu­nicărilor științifice. In prima zi, au fost audiate și s-au purtat dis­cuții asupra următoarelor teme : realizările R.S.F. Iugoslavia în domeniul construcțiilor navale riverane ; dezvoltarea flotei de nave împingătoare în Iugoslavia ; aplicarea hidraulicii la vasele în­ (Continuare în pag. a ll-a) Capitala și-a primit recent so­lii artei amatoare îmbrăcată în haine de sărbătoare. Parcurile înverzite, siluetele zvelte ale noi­lor construcții, melodiile fanfa­relor întregeau atmosfera de en­tuziasm în care s-a deschis fina­la celui de-al X-lea concurs al formațiilor muzica­l-coregrafice. Galațiului i-a revenit cinstea de a deschide întrecerea celor mai bune formații de amatori ale țării, care au căutat să a­­ducă partidului prinos de adîn­că recunoștință și dragoste, cu prilejul împlinirii unei jumătăți de veac de la crearea sa, Iată-ne așadar, așteptînd, cu inima plină de emoție și încre­dere retragerea lentă a cortinei, din spațioasa sală de spectaco­le a U.G.S.R. Programul artistic al județului Galați a fost început de corul mixt al Sindicatului C. F. R„ premiat la cel de-al IX- lea concurs și la festivalul zonal „Ciprian Porumbescu". Sub ba­gheta dirijorului Stanciu Lazăr a­­ceastă formație cu tradiție a in­terpretat cu multă sensibilitate artistică piesele : „Slăvim flamu­rile patriei" de M. Neagu, „la­­mă-n brațe" de I. Croitoru, „Su­ită preclasică" — aranjament de George Pascu și „Serenada" de I. Brahms. Ținute­ citadine a corului CFR i-a urmat apoi, bogăția de cu­lori a costumelor naționale ale corului din comuna Nămoloasa, formație premiată la trecutele concursuri, care sub conducerea profesorului Florică Dumitrache a interpretat cu măiestrie un repertoriu emoționant, comuni­cînd participanților, pe undele melodiei, dragostea de țară a locuitorilor de pe aceste plaiuri și frumusețea neasemuită a cîn­­tecului popular românesc. Scena este apoi inundată de unda de veselie și de ritmul vioi al horelor și sîrbelor executate de taraful căminului cultural din comuna Frumușița (condus de Drăguș Ștefan) care a demon­strat ridicata valoare interpreta­tivă pe care o deține în prezent această formație. Melodia nostalgică a fluieru­lui a fost din plin admirată în interpretarea formației căminului cultural din comuna Cuca, prin piesele : „Mărunțica", „Stani­cul“, „Ciobănașul" și „Sârba de la Cuca". O bună impresie a produs a­­supra publicului și a juriului, formația de dansuri populare a căminului cultural Ivești - in­structor Traian Suliman. Frumu­sețea costumelor și sincronizarea mișcărilor au demonstrat cu pri­sosință posibilitățile artistice ale tuturor dansatorilor, poezia și măiestria jocurilor populare din județul nostru. Merită să apreciem cu acest prilej aportul adus în pregătirea acestei formații de către maes­trul coregraf Grigore Băcanu, metodist la Casa de creație a județului Galați. Programul județului Galați a fost continuat de formațiile ar­tistice ale sindicatelor C. S. G. I.C.M.S.G. și S.N.G., de fanfare­le sindicatelor C. F. R. Galați și Fabricii­ de conserve Tecuci (ul­tima laureată a celui de-al IX- lea concurs). O comportare meritorie au a­­vut formațiile sindicale ale așe­zămintelor culturale care ne-au reprezentat județul în finala de la Piatra Neamț. Brigada Uzinei Laminorul de tablă și a coope­rativei meșteșugărești „Progre­sul" au fost invitate la Ieșu­ la un spectacol al Bucu­celor mai bune formații. Dincolo de clasificările pe ca­re juriul central le va face, pu­tem aprecia că cel de-al X-lea Concurs al formațiilor muzicale și coregrafice a contribuit din plin la crearea unei atmosfere sărbătorești în cinstea aniversă­rii semicentenarului Partidului, determinînd înnoirea și îmbogă­țirea repertoriului formațiilor cu lucrări valoroase din creația ro­mânească contemporană, dedi­cate trecutului revoluționar de luptă al poporului și muncii a­­vîntate sub conducerea partidu­lui pentru făurirea societății so­cialiste. De asemenea, reperto­riul formațiilor a fost completat și cu lucrări din creația româ­nească clasică și creația clasică și contemporană universală. Spectacolele prezentate publi­cului de către formațiile artistice de amatori în timpul desfășură­rii concursului s-au alăturat ma­nifestărilor calde de adîncă re­cunoștință pe care poporul nos­tru le aduce conducătorului său dîrz și încercat­­ Partidul Co­munist Român cu prilejul glori­oasei sale aniversări. ARSENE GROSU vicepreședinte al Comitetului ju­dețean pentru cultură și artă Cel de-al X-lea concurs al formațiilor muzical-coregrafice de amatori Prezența in finală a reprezentanților județului Galați Abuzul care a „zărit“ pădurea de la Buc­iu­me­ni , vremea cînd teii înfloresc și nu numai atunci, pădurea da la Buciumeni își primește oaspe­ții de pretutindeni. Și gălățenii vin pînă aici în căutare de fru­mos, de umbră și de lumină. S-a statornicit o tradiție, o serbare cîmpenească a teiului. Ca și anul trecut, ca și în alți ani, revede­rea cu pădurea îi va chema din nou pe cetățeni, dar se vor „ră­ ATITUDINI cori“ pe dată numai cînd vor zări cum o mîndră și­ tînără plan­tație s-a rărit așa de mult ! De nesocotită mînă, ce gînd nechibzuit a dat iarna într-o pă­dure care de acum încolo promi­tea să se împlinească și mai trai­nic ? Oricîtă nedumerire și mi­rare vom isca­se cuvine să spu­nem fără ocolișuri că­ tot răul i se trage pădurii tocmai de acolo de unde­ era de așteptat să pri­mească cea mai mare grijă, adi­că de la Comitetul executiv al Consiliului popular comunal ! A­­buzul de care se face vinovat to­varășul Mitică Cosma, președin­tele consiliului popular comunal, nesocotirea unei decizii de către secretarul comitetului executiv, Gheorghe Strat, deci tocmai de cel desemnat să aplice, cît și u­­șurința cu care Ocolul silvic Te­cuci a autorizat exploatarea, ia­tă factorii care au contribuit la defrișarea pădurii. Fiecare, prin funcția pe care o avea sau dato­rită atribuțiilor,­­ era în măsură să oprească pînă­ și intenția prin (Continuare in pag. a II-a)

Next