Viața Nouă, aprilie-iunie 1971 (Anul 27, nr. 8177-8254)

1971-06-25 / nr. 8250

> s JL 4 Organ al Comitetului județean Galați al P. C. R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVII — Nr. 8250 VINERI 25 IUNIE 1971 4 PAGINI — 30 BANI Delegația de partid și guvernamentala a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae C­eaușescu, și-a incheiat vizita oficială de prietenie în Republica Populară Mongolă SOSIREA ín capitală Joi după-amiază s-a înapoiat în Capitală delegația de partid și gu­vernamentală a Republicii Socia­liste România, condusă de tova­rășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, întovărășit de soția sa, Elena Ceaușescu, care a făcut vizite ofi­ciale de prietenie în Republica Populară Chineză, Republica Popu­lară Democrată Coreeană, Republi­ca Democrată Vietnam și Republi­ca Populară Mongolă. Din delegație au făcut parte to­varășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Manea Mănescu, mem­bru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreședinte Consiliului de Stat, Dumitru Po­at­ta, membru al Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., prim-secre­­tar al Comitetului municipal Bucu­rești al P.C.R., primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru su­pleant al Comitetului Executiv, se­cretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului afacerilor externe La sosire, pe aeroportul Bănea­­sa, delegația a fost salutată de tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Ni­­culescu Mizil, Gheorghe Pană, Vir­gil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, E­­mil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Le­­onte Răutu, Gheorghe Stoica, Ște­fan Voitec, Iosif Banc, Petre Bla­­jovici, Miron Constantinescu, Mi­­hai Dalea, Ion Ioniță, Vasile Pati­­lineț, Ion Stănescu, Mihai Marines­­cu, împreună cu soțiile. Erau prezenți, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Con­siliului de Stat și ai guvernului, conducători ai instituțiilor centra­le și organizațiilor obștești, gene­rali, ziariști români și corespon­denți ai presei străine. Au fost de față V. I. Drozden­­ko, ambasadorul Uniunii Sovietice, Van Ten-iuan, însărcinatul cu afa­ceri ad-interim al R. P. Chineze, Li Ha Zun, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R. P. D. Coreene, Hoang Manh Tu, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R. D. Viet­nam, Buyanghiin Bud, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R. P. Mon­gole în Republica Socialistă Ro­mânia, șefii misiunilor diplomatice acreditați în România, alți membri ai corpului diplomatic. Membrii delegației de partid și guvernamentale a Republicii So­cialiste România au fost așteptați pe aeroport de un mare număr de cetățeni ai Capitalei, care le-au fă­cut o caldă și entuziastă primire. Miile de bucureșteni aplaudau și scandau „P. C. R. — P. C. R." „Ceaușescu—P.C.R.", „Ceaușescu și poporul“, exprimîndu-și dragos­tea fierbinte și stima față de condu­cerea partidului și statului, față de secretarul general al partidului tovarășul Nicolae Ceaușescu, to­tala adeziune față de rezultatele rodnice ale vizitei pe care delega­ția a făcut-o în țările socialiste din Asia. Tovarășii Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer au­­ răspuns cu căldură urărilor de bun venit, au strîns min­a a nume­roși oameni ai muncii, veniți în întîmpinare. Pionieri și tineri ro­mâni, chinezi, coreeni, vietnamezi și mongoli au înconjurat pe­cretarul general al partidului, de­pe ceilalți membri ai delegației, ofe­­rindu-le buchete de flori. (Agerpres) PLECAREA DIN ULAN BATOR Joi dimineața, delegația de partid și guvernamentală româ­nă, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­ședintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, și-a încheiat vizita oficială de prietenie pe care a făcut-o în Re­publica Populară Mongolă la in­vitația Comitetului Central al Partidului Popular Revoluționar Mongol, a Prezidiului Marelui Hurai Popular și a Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Mongole. La plecare, pe aeroportul Bu­dan Uha din Ulan Bator, delega­ția română a fost condusă de to­varășii Jumjaaghiin Țedenbal, prim-secretar al Comitetului Cen­tral al Partidului Popular Revo­luționar Mongol, președintele Consiliului de Miniștri al Repu­blicii Populare Mongole, Jamsa­­ranghiin Sambu, președintele Prezidiului Marelui Hurat Popu­lar al Republicii Populare Mon­gole, de alți conducători de partid și de stat mongoli. Pe aeroport se aflau un mare număr de cetățeni din capitala RP Mongole. Erau, de asemenea, prezenți membri ai corpului diplomatic a­­creditați în RP Mongolă, precum și personalul Ambasadei Române la Ulan Bator. In cadrul ceremoniei oficiale de plecare au fost intonate Imnul de Stat al Republicii Socialiste România și Imnul de Stat al Re­publicii Populare Mongole și s-au tras 21 de salve de tun­. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășul Ion Gheorghe Maurer, însoțiți de tovarășii Jumjanghiin Țedenbal și Jamsaranghiin Sam­bu, au trecut apoi în revistă gar­da de onoare, aliniată la aero­port. Un grup de pionieri a ofe­rit membrilor delegației române buchete de flori. In încheierea solemnității de plecare, tovarășul Jamsaranghiin Sambu, președintele Prezidiului Marelui Hurai Popular al Repu­blicii Populare Mongole, și tova­rășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele de Stat al Republicii Consiliului Socialiste România, au rostit scurte cuvîn­­tări. COMUNICAT COMUN ROMÂNO-MONGOL privind vizita delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România în Republica Populară Mongolă La invitația Comitetului Cen­tral al Partidului Popular Revo­luționar Mongol și a Guvernului Republicii Populare Mongole, în­tre 21 și 24 iunie 1971, o delegație de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­ședintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a făcut o vizită oficială de priete­nie în Republica Populară­­ Mon­golă. In această vizită, tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost însoțit de soția sa, tovarășa Elena Ceaușescu. In timpul șederii în Republica Populară Mongolă, delegația de partid și guvernamentală a Ro­mâniei a vizitat întreprinderi in­dustriale și instituții de cultură din orașul Ulan Bator, s-a întîl­nit cu membrii unei unități agri­cole din aimacul central, a luat cunoștință de viața muncii din Republica oamenilor Populară Mongolă, de realizările lor în construcția socialistă, bucurîn­­du-se pretutindeni de o primire caldă, tovărășească. Delegația ro­mână a exprimat vii mulțumiri pentru ospitalitatea cu care a fost înconjurată, văzînd în a­ceasta o manifestare a prieteniei frățești care leagă poporul român și poporul mongol. Intre delegațiile de partid și guvernamentale ale Republicii Socialiste România și Republicii Populare Mongole au avut loc convorbiri, în cursul cărora s-a efectuat un schimb de păreri pri­vind dezvoltarea relațiilor româ­­no-mongole și asupra unor pro­bleme de interes comun ale vie­ții internaționale și mișcării co­muniste și muncitorești. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă tovărășească, în spirit de prietenie și sinceritate. La convorbiri au participat : — din partea română tovarășii: Nicolae Ceaușescu, secretar gene­ral al Partidului Comunist Ro­mân, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al Co­mitetului Central al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Miniștri al Repu­blicii Socialiste România, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Perma­nent, secretar al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Ro­mân, vicepreședinte al Consiliu­lui de Stat al Republicii Socia­liste România, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român, prim-se­cretar al Comitetului București, al Partidului municipal Comu­nist Român, primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, George Macovescu, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Sandu Ioan, ambasador extraor­dinar și plenipotențiar al Repu­blicii Socialiste România în Re­publica Populară Mongolă, pre­cum și Ștefan Andrei, supleant al Comitetului membru Central al Partidului Comunist Român, prim-adjunct al șefului secției in­ternaționale a Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Ro­mân, Emilian Dobrescu și Con­stantin Mitea, membri supleanți ai Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român, consilieri (Continuare in pag. a IV-a) l__ Citifi în pag. ■uimi1 :­­­a I­V-a mutu „tus*» — Un apel al Consiliului Mondial al Păcii — „Niciodată nu ar fost un război în Viet­fi­nam dacă banii S.U.A. nu l-ar fi alimentat". — Declarația Comisiei de anchetare a crimelor de război comise de im­perialiștii americani în Vietnam — După acordul de la Luxemburg Ample și controversate discuții pe scena politică engleză Lucrările agricole de vară in ritm cu întreținerea culturilor pregătirile pentru recoltare să se asigure pînă la ultimul amănunt! Zilele acestea călduroase și cu foarte rare înourări sînt tot mai bine folosite de marea majorita­te a lucrătorilor din agricultură. Ne-o confirmă intensificarea lu­crărilor la culturile prășitoare și în vii, în legumicultura, termina­rea pregătirilor pentru recoltarea cerealelor păioase și alte acțiuni de actualitate. Acest lucru ne-a fost ilustrat, cel mai concludent, încă o dată de stadiul avansat al tuturor lucrărilor și de calitatea lor superioară, ce se efectuează într-o unitate fruntașă a județu­lui — C.A.P. Băieni. Aici, așa cum am constatat împreună cu tova­rășul Alee Crăciun, președintele unității, porumbul, care ocupă 1­840 ha s-ar putea spune că nu mai prezintă probleme. Prășit a treia oară mecanic pe aproape întreaga suprafață, iar prașila a treia manuală aplicată pe mai bi­ne de 600 ha — lucrare care se continuă în ritm susținut — po­rumbul s-a dezvoltat deosebit de viguros. Și în podgoria Bălenilor lucrurile se prezintă asemănător. De buruieni nici nu poate fi vor­ba, întrucît lucrarea s-a aflat permanent în atenția viticultori­lor, așa cum de altfel a stat și stropitul al treilea care s-a ter­minat pe întreaga suprafață de 445 ha, acum lucrîndu-se intens la stropitul al patrulea. Am insistat asupra realizărilor din această unitate — fără a ne referi și la alte culturi care sînt tot atît de bine întreținute — de­oarece ele pun în evidență modul în care se obțin aici recolte mari în fiecare an, fără excepție, fără de care nu se pot asigura venituri superioare. Desigur că în raidul nostru de ieri, am întîlnit și alte exemple apropiate de cele de la Băieni, cum ar fi cazul C.A.P.-urilor din Cuca, Scînteiești, Fîrțănești altele. Am fi putut face o apre­ci ciere pozitivă globală și despre C.A.P. Frumușița (președinte to­varășul Lică Drăgan) — care are realizări meritorii la cultura po­rumbului, a cartofului, în legu­micultura — dacă și cele 30 ha cu fasole în cultură pură ne-ar fi arătat o „față“ mai acătării. Dar aici abia se disting plante­le — deși prășite de două ori — deoarece le-a cuprins masiv ra­­pița sălbatică. Președintele ne spunea că ieri ar fi trebuit în­cepută prașila a treia, însă nu s-a făcut nimic, de vină fiind... „drăgaica". Oricum, ceva trebuie făcut aici pentru a scoate fasolea din impas, și cu­ mai curînd ! Pentru că lingă fasolea în cau­ză se află și un lot semincer, cul­tivat cu lucerna, de care răspunde tovarășul Preda Lepădatu, notăm și despre acesta cîteva cuvinte, întreaga suprafață de aici a fost recoltată cu circa trei săptămîni în urmă, dar baloturile de fin stau și acum în lan supuse ploilor, de­gradării și sustragerilor. Pe lingă ele, lucerna, care urmează să fie recoltată pentru sămînță, ce-i drept s-a dezvoltat corespunzător — dar cea de sub baloturi... Este cazul ca Direcția generală județeană a agriculturii să se in­tereseze cit mai urgent de situația de aici și să tragă la răspundere pe cei ce, într-un fel sau altul, periclitează producția de semințe de pe lotul respectiv. In ceea ce privește pregătirile pentru recoltarea păioaselor, se poate spune că secțiile de meca­nizare prin care am trecut ieri, s-au pregătit corespunzător și de la o zi la alta se așteaptă semnalul in­trării în lanuri. Ne referim în această privință la secțiile de me­canizare care aparțin de S.M.A. Duca, Tg. Bujor, Cavadinești, Vlă­­dești. In toate aceste unități, com­binele au fost probate cu boabe, după revizii minuțioase, s-au pus la punct presele de balotat, s-au asigurat unele piese de schimb. In același timp am constatat că C.A.P.-urile Cuca, Băieni, Oancea, Cavadinești, Gănești, Vădeni, au confecționat colectoare de pleavă, sănioare pentru transportat baloți, dispun de saci, spații de depozita­re etc. Un­ aspect ne-a atras însă aten­ția și asupra căruia vrem să stă­ruim. La secția de mecanizare Scîn­teiești (din cadrul S.M.A. Duca) am constatat că se confecționează acum apărători din tablă pentru o transmisie exterioară de la combi­na C-3, apărătoare impusă cu o zi sau două în urmă de organele P.C.I. Dacă asemenea vor trebui confecționate apărători pentru toate combinele din tipul amintit, atunci ar fi util ca, conducerea întreprinderii pentru mecanizarea agriculturii să acorde S.M.A.-uri­­lor un sprijin operativ în efectua­rea lucrării, astfel ca la începe­rea recoltării aceasta să nu cons­tituie o problemă în buna desfășu­rare a muncii. B. LAURIAN Lucrări în avans la furnalul nr. Recent, constructorii șantierului 61 I.C.M.S. Galați au început una dintre lucrările importante din execuția furnalului nr. 3. Este vorba de turnarea betonului re­fractar la vatra furnalului. Respec­tiva operație, se face în mod con­tinuu, aplicîndu-se cu strictețe normele de calitate, dat fiind im­portanța și solicitările la care es­te supusă această parte a agrega­tului. Asigurîndu-se prepararea beto­nului la „fața locului", în trei schimburi, precum și o bună or­ganizare a procesului de produc­ție, constructorii sînt hotărîti să termine această lucrare la finele lunii, scurtînd astfel termenul planificat cu patru zile. Tot aici, montorii șantierului 31, aflați într-o continuă luptă cu timpul și volumele mari de mon­taj, au ridicat ieri, cu unei macarale speciale, ajutorul cupola furnalului, o fază deosebit de im­portantă în edificarea noului gi­gant al siderurgiei gălățene. Duminică, la Buciumeni 99 Sărbătoarea teiului“ In pădurea Mazilu din comuna Buciumeni, Comitetul județean pentru cultură și artă, Consiliul județean al sindicatelor, Comite­tul județean U.T.C., Uniunea ju­dețeană a cooperativelor de con­sum și Uniunea județeană a coo­perativelor de producție organi­zează duminică la orele 11.00 „SĂRBĂTOAREA TEIULUI". Bogatul program de manifestări cultural-artistice este deschis unor formații cunoscute ale județului nostru : formații artistice ale sin­dicatelor, ale Casei de cultură a municipiului Tecuci, din comunele Buciumeni, Nicorești, Țepu, Ghidi­geni, Munteni, Brăhușești, Valea Mărului, Maica, Corod, Ivești, Um­­brărești, Barcea, Drăgănești, Cos­­mești, Gohor, Cerțești. Suntem­ in­formați că în pădurea Mazilu se află amenajate chioșcuri, sonete cu produse alimentare, răcoritoare etc. De asemenea, ni se comunică faptul că Biroul de turism pentru tineret al Comitetului județean U.T.C. și comitetele sindicatelor din Întreprinderi și instituții vor organiza excursii la locul serbării cîmpenești. Așadar, duminică di­mineața, vom avea din nou prile­jul să serbăm teiul și poezia Ho­ților sale. SA U. F. R. M. A. TECUCI Restante care reflectă existenta unor minusuri in organizarea producției Caracterizînd activitatea des­fășurată de colectivul de muncă al Uzinei de fabricații, reparații și montaj pentru agricultură Te­cuci, pe perioada celor cinci luni expirate din anul curent, se poa­te spune că aceasta a fost orien­tată cu precădere în direcția în­deplinirii ritmice a sarcinilor de producție, a angajamentelor luate în întrecerea socialistă, concreti­­zîndu-se în acest scop o bună parte din măsurile stabilite de către adunarea generală a sala­riaților la începutul anului. Așa de exemplu, bilanțul încheiat la data de 31 mai a.c. consemnează printre altele, realizarea planului producției globale și a producției marfă vîndută și încasată în pro­porție de 102,7 la sută, și respec­tiv 106,3 la sută, depășirea indi­catorului fabricații de piese pen­tru tractoare cu 81,5 la sută și a indicatorului fabricație de pie­se pentru mașini agricole cu 5,6 la sută, precum și obținerea 219 000 lei economii suplimentare a la prețul de cost și a 345 000 lei beneficii peste plan. Urmărind îndeplinirea și depășirea princi­palelor sarcini de plan, colecti­vul uzinei a reușit totodată să asigure sporurile suplimentare de producție, necesare realizării an­gajamentelor asumate în întrece­rea socialistă Subliniind cîteva din succesele înregistrate de colectivul de mun­că al uzinei și care fără îndoia­lă oglindesc modul în care a ac­ționat comitetul de direcție, or­ganizația de partid pe linia mo­bilizării potențialului tehnic și uman ca și pentru punerea în valoare a rezervelor interne, con­siderăm necesar a ne opri asupra unor greutăți și neajunsuri ma­nifestate în activitatea desfășura­tă și care au condus în ultimă in­stanță, la nerealizarea unuia din­tre principalii indicatori de plan pe primele cinci luni și anume, producția marfă fabricată. Un prim argument adus de con­ducerea uzinei în legătură cu ne­­îndeplinirea sarcinii de plan la producția marfă (98,3 la sută) se referă la existența în cadrul flu­xului tehnologic a unor produse cu ciclu lung de fabricație, prin­tre care mașina de adunat fin, elevatoare cu leagăne și alte lu­crări cu caracter special, a căror valoare deține o pondere însem­nată în totalul producției neter­minate. „Alături de aceste cauze care au influențat nerealizarea indicatorului producție marfă, a ținut să ne precizeze tovarășul Roland Chiculiță, șeful serviciu­lui planificare, trebuie avut in vedere și faptul că în compara­ție cu anul precedent anul aces­ta, s-a schimbat structură"produc­ției, executînd alături de unele lucrări cu tradiție o serie de noi sortimente, cu un volum mai mare de manoperă, pretențioase din punct de vedere al organiză­rii fluxurilor tehnologice și tot­odată, al nivelului de calificare al muncitorilor". Evident nu se poate trece cu vederea peste cauzele obiective care au contribuit la restanțele de care aminteam. Dar așa după cum a rezultat și din afirmațiile interlocutorilor noștri, restanțele au fost generate și de modul în care a fost organizat procesul de fabricație, aprovizionarea tehni­­co-materială, cooperarea cu alte uzine din țară, ca și de nivelul de calificare al muncitorilor, de modul în care aceștia și au reali­zat normele de muncă. Edificator în această privință, este faptul că pe luna mai în timp ce produc­ția marfă se realizează doar în GH. LUPORE (Continuare în pag. a II-a) A intrat în obișnuința noastră firească să-i cinstim an de an, nu este o zi aleasă nu la întimplare, ci după ri­guroase temeiuri, pe petro­liști și constructori, pe cefe­riști și truditorii ogoarelor, pe aviatori și marinari — practic pe toți cei ce făuresc sau apără valorile materiale și spirituale ale patriei socia­liste. Poporul, prețuindu-și deopotrivă toți fiii, le-a de­dicat și bărbaților de la fron­tiere, grănicerilor, o zi din calendar, 25 iunie. O zi ca­re ne amintește de crearea, cu 121 de ani în urmă, în Țara Românească, a primelor subunități speciale, destinate exclusiv asigurării pazei gra­niței. Dar nu numai de atunci, ci dintotdeauna, încă de pe­ vremea lui Dromichete și Decebal, continuînd apoi cu marii noștri voevozi, băștina­șii acestor semețe plaiuri s-au preocupat statornic de paza hotarelor pămîntului străbun. Și de fiecare dată, de-a lungul zbuciumatei noastre istorii, apărătorii fruntariilor au fost la dato­rie, în primele rînduri, cînd peste țară se abatea furtuna vrăjmașilor cotropitori. Așa a fost și in 1917 la Oituz cînd, alături de infanteriști, grănicerii au înscris în croni­ca tradițiilor de luptă pagini de vibrant eroism și iubire de țară, sub deviza intrată în legendă „Pe, aici nu se trece!“ Cităm dintr-un ordin de zi semnat in acele zile e­popeice de eminentul coman­dant, care a fost Eremia Grigorescu , generalul „Grăni­cerii ce compun brigada au dat dovadă că traiul in vîr­­ful munților, la hotarele ță­rii, i-au învățat să zboare spre dușmani peste stincile peste care altădată numai vulturii treceau in zbor. Mulțumesc bravilor coman­danți, corpului ofițeresc vite­jilor soldați pentru con­și cursul dat". Așa a fost și în zilele fier­binți ale insurecției armate din august 1944, cînd, la înalta chemare a partidului comunist, grănicerii, alături de întreaga oștire română, au întors armele împotriva co­tropitorilor hitleriști, luptînd cu eroism și abnegație pentru obținerea victoriei dușmanului. La Mălini, asupra in nordul Moldovei, la Zimnicea și Deta, la Șăulia și Nădașa — pretutindeni pe frontieră, grănicerii au săvîrșit, în în­cleștarea cu dușmanul, fapte de adevărată bravură ostă­șească. Ducînd mai departe eroice­le tradiții de luptă ale înain­tașilor, dezvoltindu-le și din­­du-le strălucirea timpului contemporan, grănicerii Ro­mâniei socialiste își îndepli­nesc cu credință nobila mi­siune încredințată de partid, „VIAȚA NOUĂ“ (Continuare în pag a lll-a) ó é ziua mmmoR

Next