Viața Nouă, aprilie-iunie 1971 (Anul 27, nr. 8177-8254)
1971-06-25 / nr. 8250
> s JL 4 Organ al Comitetului județean Galați al P. C. R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVII — Nr. 8250 VINERI 25 IUNIE 1971 4 PAGINI — 30 BANI Delegația de partid și guvernamentala a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, și-a incheiat vizita oficială de prietenie în Republica Populară Mongolă SOSIREA ín capitală Joi după-amiază s-a înapoiat în Capitală delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, întovărășit de soția sa, Elena Ceaușescu, care a făcut vizite oficiale de prietenie în Republica Populară Chineză, Republica Populară Democrată Coreeană, Republica Democrată Vietnam și Republica Populară Mongolă. Din delegație au făcut parte tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreședinte Consiliului de Stat, Dumitru Poatta, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal București al P.C.R., primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului afacerilor externe La sosire, pe aeroportul Băneasa, delegația a fost salutată de tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, împreună cu soțiile. Erau prezenți, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători ai instituțiilor centrale și organizațiilor obștești, generali, ziariști români și corespondenți ai presei străine. Au fost de față V. I. Drozdenko, ambasadorul Uniunii Sovietice, Van Ten-iuan, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R. P. Chineze, Li Ha Zun, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R. P. D. Coreene, Hoang Manh Tu, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R. D. Vietnam, Buyanghiin Bud, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R. P. Mongole în Republica Socialistă România, șefii misiunilor diplomatice acreditați în România, alți membri ai corpului diplomatic. Membrii delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România au fost așteptați pe aeroport de un mare număr de cetățeni ai Capitalei, care le-au făcut o caldă și entuziastă primire. Miile de bucureșteni aplaudau și scandau „P. C. R. — P. C. R." „Ceaușescu—P.C.R.", „Ceaușescu și poporul“, exprimîndu-și dragostea fierbinte și stima față de conducerea partidului și statului, față de secretarul general al partidului tovarășul Nicolae Ceaușescu, totala adeziune față de rezultatele rodnice ale vizitei pe care delegația a făcut-o în țările socialiste din Asia. Tovarășii Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer au răspuns cu căldură urărilor de bun venit, au strîns mina a numeroși oameni ai muncii, veniți în întîmpinare. Pionieri și tineri români, chinezi, coreeni, vietnamezi și mongoli au înconjurat pecretarul general al partidului, depe ceilalți membri ai delegației, oferindu-le buchete de flori. (Agerpres) PLECAREA DIN ULAN BATOR Joi dimineața, delegația de partid și guvernamentală română, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, și-a încheiat vizita oficială de prietenie pe care a făcut-o în Republica Populară Mongolă la invitația Comitetului Central al Partidului Popular Revoluționar Mongol, a Prezidiului Marelui Hurai Popular și a Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Mongole. La plecare, pe aeroportul Budan Uha din Ulan Bator, delegația română a fost condusă de tovarășii Jumjaaghiin Țedenbal, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Popular Revoluționar Mongol, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Mongole, Jamsaranghiin Sambu, președintele Prezidiului Marelui Hurat Popular al Republicii Populare Mongole, de alți conducători de partid și de stat mongoli. Pe aeroport se aflau un mare număr de cetățeni din capitala RP Mongole. Erau, de asemenea, prezenți membri ai corpului diplomatic acreditați în RP Mongolă, precum și personalul Ambasadei Române la Ulan Bator. In cadrul ceremoniei oficiale de plecare au fost intonate Imnul de Stat al Republicii Socialiste România și Imnul de Stat al Republicii Populare Mongole și s-au tras 21 de salve de tun. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășul Ion Gheorghe Maurer, însoțiți de tovarășii Jumjanghiin Țedenbal și Jamsaranghiin Sambu, au trecut apoi în revistă garda de onoare, aliniată la aeroport. Un grup de pionieri a oferit membrilor delegației române buchete de flori. In încheierea solemnității de plecare, tovarășul Jamsaranghiin Sambu, președintele Prezidiului Marelui Hurai Popular al Republicii Populare Mongole, și tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele de Stat al Republicii Consiliului Socialiste România, au rostit scurte cuvîntări. COMUNICAT COMUN ROMÂNO-MONGOL privind vizita delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România în Republica Populară Mongolă La invitația Comitetului Central al Partidului Popular Revoluționar Mongol și a Guvernului Republicii Populare Mongole, între 21 și 24 iunie 1971, o delegație de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a făcut o vizită oficială de prietenie în Republica Populară Mongolă. In această vizită, tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost însoțit de soția sa, tovarășa Elena Ceaușescu. In timpul șederii în Republica Populară Mongolă, delegația de partid și guvernamentală a României a vizitat întreprinderi industriale și instituții de cultură din orașul Ulan Bator, s-a întîlnit cu membrii unei unități agricole din aimacul central, a luat cunoștință de viața muncii din Republica oamenilor Populară Mongolă, de realizările lor în construcția socialistă, bucurîndu-se pretutindeni de o primire caldă, tovărășească. Delegația română a exprimat vii mulțumiri pentru ospitalitatea cu care a fost înconjurată, văzînd în aceasta o manifestare a prieteniei frățești care leagă poporul român și poporul mongol. Intre delegațiile de partid și guvernamentale ale Republicii Socialiste România și Republicii Populare Mongole au avut loc convorbiri, în cursul cărora s-a efectuat un schimb de păreri privind dezvoltarea relațiilor româno-mongole și asupra unor probleme de interes comun ale vieții internaționale și mișcării comuniste și muncitorești. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă tovărășească, în spirit de prietenie și sinceritate. La convorbiri au participat : — din partea română tovarășii: Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, vicepreședinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim-secretar al Comitetului București, al Partidului municipal Comunist Român, primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, George Macovescu, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Sandu Ioan, ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Socialiste România în Republica Populară Mongolă, precum și Ștefan Andrei, supleant al Comitetului membru Central al Partidului Comunist Român, prim-adjunct al șefului secției internaționale a Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Emilian Dobrescu și Constantin Mitea, membri supleanți ai Comitetului Central al Partidului Comunist Român, consilieri (Continuare in pag. a IV-a) l__ Citifi în pag. ■uimi1 :a IV-a mutu „tus*» — Un apel al Consiliului Mondial al Păcii — „Niciodată nu ar fost un război în Vietfinam dacă banii S.U.A. nu l-ar fi alimentat". — Declarația Comisiei de anchetare a crimelor de război comise de imperialiștii americani în Vietnam — După acordul de la Luxemburg Ample și controversate discuții pe scena politică engleză Lucrările agricole de vară in ritm cu întreținerea culturilor pregătirile pentru recoltare să se asigure pînă la ultimul amănunt! Zilele acestea călduroase și cu foarte rare înourări sînt tot mai bine folosite de marea majoritate a lucrătorilor din agricultură. Ne-o confirmă intensificarea lucrărilor la culturile prășitoare și în vii, în legumicultura, terminarea pregătirilor pentru recoltarea cerealelor păioase și alte acțiuni de actualitate. Acest lucru ne-a fost ilustrat, cel mai concludent, încă o dată de stadiul avansat al tuturor lucrărilor și de calitatea lor superioară, ce se efectuează într-o unitate fruntașă a județului — C.A.P. Băieni. Aici, așa cum am constatat împreună cu tovarășul Alee Crăciun, președintele unității, porumbul, care ocupă 1840 ha s-ar putea spune că nu mai prezintă probleme. Prășit a treia oară mecanic pe aproape întreaga suprafață, iar prașila a treia manuală aplicată pe mai bine de 600 ha — lucrare care se continuă în ritm susținut — porumbul s-a dezvoltat deosebit de viguros. Și în podgoria Bălenilor lucrurile se prezintă asemănător. De buruieni nici nu poate fi vorba, întrucît lucrarea s-a aflat permanent în atenția viticultorilor, așa cum de altfel a stat și stropitul al treilea care s-a terminat pe întreaga suprafață de 445 ha, acum lucrîndu-se intens la stropitul al patrulea. Am insistat asupra realizărilor din această unitate — fără a ne referi și la alte culturi care sînt tot atît de bine întreținute — deoarece ele pun în evidență modul în care se obțin aici recolte mari în fiecare an, fără excepție, fără de care nu se pot asigura venituri superioare. Desigur că în raidul nostru de ieri, am întîlnit și alte exemple apropiate de cele de la Băieni, cum ar fi cazul C.A.P.-urilor din Cuca, Scînteiești, Fîrțănești altele. Am fi putut face o apreci ciere pozitivă globală și despre C.A.P. Frumușița (președinte tovarășul Lică Drăgan) — care are realizări meritorii la cultura porumbului, a cartofului, în legumicultura — dacă și cele 30 ha cu fasole în cultură pură ne-ar fi arătat o „față“ mai acătării. Dar aici abia se disting plantele — deși prășite de două ori — deoarece le-a cuprins masiv rapița sălbatică. Președintele ne spunea că ieri ar fi trebuit începută prașila a treia, însă nu s-a făcut nimic, de vină fiind... „drăgaica". Oricum, ceva trebuie făcut aici pentru a scoate fasolea din impas, și cu mai curînd ! Pentru că lingă fasolea în cauză se află și un lot semincer, cultivat cu lucerna, de care răspunde tovarășul Preda Lepădatu, notăm și despre acesta cîteva cuvinte, întreaga suprafață de aici a fost recoltată cu circa trei săptămîni în urmă, dar baloturile de fin stau și acum în lan supuse ploilor, degradării și sustragerilor. Pe lingă ele, lucerna, care urmează să fie recoltată pentru sămînță, ce-i drept s-a dezvoltat corespunzător — dar cea de sub baloturi... Este cazul ca Direcția generală județeană a agriculturii să se intereseze cit mai urgent de situația de aici și să tragă la răspundere pe cei ce, într-un fel sau altul, periclitează producția de semințe de pe lotul respectiv. In ceea ce privește pregătirile pentru recoltarea păioaselor, se poate spune că secțiile de mecanizare prin care am trecut ieri, s-au pregătit corespunzător și de la o zi la alta se așteaptă semnalul intrării în lanuri. Ne referim în această privință la secțiile de mecanizare care aparțin de S.M.A. Duca, Tg. Bujor, Cavadinești, Vlădești. In toate aceste unități, combinele au fost probate cu boabe, după revizii minuțioase, s-au pus la punct presele de balotat, s-au asigurat unele piese de schimb. In același timp am constatat că C.A.P.-urile Cuca, Băieni, Oancea, Cavadinești, Gănești, Vădeni, au confecționat colectoare de pleavă, sănioare pentru transportat baloți, dispun de saci, spații de depozitare etc. Un aspect ne-a atras însă atenția și asupra căruia vrem să stăruim. La secția de mecanizare Scînteiești (din cadrul S.M.A. Duca) am constatat că se confecționează acum apărători din tablă pentru o transmisie exterioară de la combina C-3, apărătoare impusă cu o zi sau două în urmă de organele P.C.I. Dacă asemenea vor trebui confecționate apărători pentru toate combinele din tipul amintit, atunci ar fi util ca, conducerea întreprinderii pentru mecanizarea agriculturii să acorde S.M.A.-urilor un sprijin operativ în efectuarea lucrării, astfel ca la începerea recoltării aceasta să nu constituie o problemă în buna desfășurare a muncii. B. LAURIAN Lucrări în avans la furnalul nr. Recent, constructorii șantierului 61 I.C.M.S. Galați au început una dintre lucrările importante din execuția furnalului nr. 3. Este vorba de turnarea betonului refractar la vatra furnalului. Respectiva operație, se face în mod continuu, aplicîndu-se cu strictețe normele de calitate, dat fiind importanța și solicitările la care este supusă această parte a agregatului. Asigurîndu-se prepararea betonului la „fața locului", în trei schimburi, precum și o bună organizare a procesului de producție, constructorii sînt hotărîti să termine această lucrare la finele lunii, scurtînd astfel termenul planificat cu patru zile. Tot aici, montorii șantierului 31, aflați într-o continuă luptă cu timpul și volumele mari de montaj, au ridicat ieri, cu unei macarale speciale, ajutorul cupola furnalului, o fază deosebit de importantă în edificarea noului gigant al siderurgiei gălățene. Duminică, la Buciumeni 99 Sărbătoarea teiului“ In pădurea Mazilu din comuna Buciumeni, Comitetul județean pentru cultură și artă, Consiliul județean al sindicatelor, Comitetul județean U.T.C., Uniunea județeană a cooperativelor de consum și Uniunea județeană a cooperativelor de producție organizează duminică la orele 11.00 „SĂRBĂTOAREA TEIULUI". Bogatul program de manifestări cultural-artistice este deschis unor formații cunoscute ale județului nostru : formații artistice ale sindicatelor, ale Casei de cultură a municipiului Tecuci, din comunele Buciumeni, Nicorești, Țepu, Ghidigeni, Munteni, Brăhușești, Valea Mărului, Maica, Corod, Ivești, Umbrărești, Barcea, Drăgănești, Cosmești, Gohor, Cerțești. Suntem informați că în pădurea Mazilu se află amenajate chioșcuri, sonete cu produse alimentare, răcoritoare etc. De asemenea, ni se comunică faptul că Biroul de turism pentru tineret al Comitetului județean U.T.C. și comitetele sindicatelor din Întreprinderi și instituții vor organiza excursii la locul serbării cîmpenești. Așadar, duminică dimineața, vom avea din nou prilejul să serbăm teiul și poezia Hoților sale. SA U. F. R. M. A. TECUCI Restante care reflectă existenta unor minusuri in organizarea producției Caracterizînd activitatea desfășurată de colectivul de muncă al Uzinei de fabricații, reparații și montaj pentru agricultură Tecuci, pe perioada celor cinci luni expirate din anul curent, se poate spune că aceasta a fost orientată cu precădere în direcția îndeplinirii ritmice a sarcinilor de producție, a angajamentelor luate în întrecerea socialistă, concretizîndu-se în acest scop o bună parte din măsurile stabilite de către adunarea generală a salariaților la începutul anului. Așa de exemplu, bilanțul încheiat la data de 31 mai a.c. consemnează printre altele, realizarea planului producției globale și a producției marfă vîndută și încasată în proporție de 102,7 la sută, și respectiv 106,3 la sută, depășirea indicatorului fabricații de piese pentru tractoare cu 81,5 la sută și a indicatorului fabricație de piese pentru mașini agricole cu 5,6 la sută, precum și obținerea 219 000 lei economii suplimentare a la prețul de cost și a 345 000 lei beneficii peste plan. Urmărind îndeplinirea și depășirea principalelor sarcini de plan, colectivul uzinei a reușit totodată să asigure sporurile suplimentare de producție, necesare realizării angajamentelor asumate în întrecerea socialistă Subliniind cîteva din succesele înregistrate de colectivul de muncă al uzinei și care fără îndoială oglindesc modul în care a acționat comitetul de direcție, organizația de partid pe linia mobilizării potențialului tehnic și uman ca și pentru punerea în valoare a rezervelor interne, considerăm necesar a ne opri asupra unor greutăți și neajunsuri manifestate în activitatea desfășurată și care au condus în ultimă instanță, la nerealizarea unuia dintre principalii indicatori de plan pe primele cinci luni și anume, producția marfă fabricată. Un prim argument adus de conducerea uzinei în legătură cu neîndeplinirea sarcinii de plan la producția marfă (98,3 la sută) se referă la existența în cadrul fluxului tehnologic a unor produse cu ciclu lung de fabricație, printre care mașina de adunat fin, elevatoare cu leagăne și alte lucrări cu caracter special, a căror valoare deține o pondere însemnată în totalul producției neterminate. „Alături de aceste cauze care au influențat nerealizarea indicatorului producție marfă, a ținut să ne precizeze tovarășul Roland Chiculiță, șeful serviciului planificare, trebuie avut in vedere și faptul că în comparație cu anul precedent anul acesta, s-a schimbat structură"producției, executînd alături de unele lucrări cu tradiție o serie de noi sortimente, cu un volum mai mare de manoperă, pretențioase din punct de vedere al organizării fluxurilor tehnologice și totodată, al nivelului de calificare al muncitorilor". Evident nu se poate trece cu vederea peste cauzele obiective care au contribuit la restanțele de care aminteam. Dar așa după cum a rezultat și din afirmațiile interlocutorilor noștri, restanțele au fost generate și de modul în care a fost organizat procesul de fabricație, aprovizionarea tehnico-materială, cooperarea cu alte uzine din țară, ca și de nivelul de calificare al muncitorilor, de modul în care aceștia și au realizat normele de muncă. Edificator în această privință, este faptul că pe luna mai în timp ce producția marfă se realizează doar în GH. LUPORE (Continuare în pag. a II-a) A intrat în obișnuința noastră firească să-i cinstim an de an, nu este o zi aleasă nu la întimplare, ci după riguroase temeiuri, pe petroliști și constructori, pe ceferiști și truditorii ogoarelor, pe aviatori și marinari — practic pe toți cei ce făuresc sau apără valorile materiale și spirituale ale patriei socialiste. Poporul, prețuindu-și deopotrivă toți fiii, le-a dedicat și bărbaților de la frontiere, grănicerilor, o zi din calendar, 25 iunie. O zi care ne amintește de crearea, cu 121 de ani în urmă, în Țara Românească, a primelor subunități speciale, destinate exclusiv asigurării pazei graniței. Dar nu numai de atunci, ci dintotdeauna, încă de pe vremea lui Dromichete și Decebal, continuînd apoi cu marii noștri voevozi, băștinașii acestor semețe plaiuri s-au preocupat statornic de paza hotarelor pămîntului străbun. Și de fiecare dată, de-a lungul zbuciumatei noastre istorii, apărătorii fruntariilor au fost la datorie, în primele rînduri, cînd peste țară se abatea furtuna vrăjmașilor cotropitori. Așa a fost și in 1917 la Oituz cînd, alături de infanteriști, grănicerii au înscris în cronica tradițiilor de luptă pagini de vibrant eroism și iubire de țară, sub deviza intrată în legendă „Pe, aici nu se trece!“ Cităm dintr-un ordin de zi semnat in acele zile epopeice de eminentul comandant, care a fost Eremia Grigorescu , generalul „Grănicerii ce compun brigada au dat dovadă că traiul in vîrful munților, la hotarele țării, i-au învățat să zboare spre dușmani peste stincile peste care altădată numai vulturii treceau in zbor. Mulțumesc bravilor comandanți, corpului ofițeresc vitejilor soldați pentru conși cursul dat". Așa a fost și în zilele fierbinți ale insurecției armate din august 1944, cînd, la înalta chemare a partidului comunist, grănicerii, alături de întreaga oștire română, au întors armele împotriva cotropitorilor hitleriști, luptînd cu eroism și abnegație pentru obținerea victoriei dușmanului. La Mălini, asupra in nordul Moldovei, la Zimnicea și Deta, la Șăulia și Nădașa — pretutindeni pe frontieră, grănicerii au săvîrșit, în încleștarea cu dușmanul, fapte de adevărată bravură ostășească. Ducînd mai departe eroicele tradiții de luptă ale înaintașilor, dezvoltindu-le și dindu-le strălucirea timpului contemporan, grănicerii României socialiste își îndeplinesc cu credință nobila misiune încredințată de partid, „VIAȚA NOUĂ“ (Continuare în pag a lll-a) ó é ziua mmmoR