Viața Nouă, iulie-septembrie 1971 (Anul 27, nr. 8255-8333)
1971-07-01 / nr. 8255
/* * 'r > y Proletari din toate țările, uniți-vă! Organ al Comitetului județean Galați al P. C. R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVII — Nr. 8255 JOI 1 IULIE 1971 I 4 PAGINI — 30 BANI Vizita președintelui Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceaușescu, în Finlanda ---------- -.... ' ...... CONVORBIRI OFICIALE In dimineața zilei de 30 iunie, la Palatul prezidențial din Helsinki au avut loc convorbiri oficiale între președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și președintele Republicii Finlanda, Urho Kekkonen. Din partea română, la convorbiri au participat: Janos Fazekas, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Ioan Avram, ministrul industriei construcțiilor de mașini, Mircea Bălănescu, ambasadorul Republicii Socialiste România la Helsinki, Constantin Mitea, consilier, Cornel Vladu, director în ministerul Afacerilor Externe. Din partea finlandeză, au participat : Ahti Karjalainen, primul ministru, Vainö Leskinen, ministrul afacerilor externe, Richard Totterman, secretar de stat în MAE, Risto Hyvarinen, șeful Direcției politice din MAE, Pentti Uusivirta, șeful Direcției comerțului exterior din MAE, Kaarlo Veikko Makela, ambasadorul Finlandei la București. In cursul convorbirilor, a fost subliniată evoluția pozitivă pe care o cunosc relațiile multilaterale româno-finlandeze, a fost relevată dorința ambelor părți de a dezvolta aceste relații. De asemenea, s-a făcut un schimb de păreri în legătură cu unele aspecte ale vieții internaționale actuale. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă caldă, prietenească, de stimă și înțelegere reciprocă. La Consiliul al capitalei Miercuri la amiază, președintele Nicolae Ceaușescu, soția sa, Elena Ceaușescu, și persoanele oficiale care îl însoțesc, împreună cu președintele Urho Kekkonen, au fost oaspeții Consiliului Municipal al capitalei finlandeze. La sosirea la Palatul Primăriei — unul din edificiile monumentale, de o deosebită valoare arhitectonică ale orașului — înalții oaspeți au fost întîmpinați de președintele Consiliului Municipal Helsinki, J. Saukkonen, de primarul Teuvo Aura și de ceilalți membri ai Consiliului Municipal Finlandei Președintelui Nicolae Ceaușescu și soției sale, Elena Ceaușescu, celorlalți oaspeți le-au fost prezentate activitatea administrației locale, problemele cele mai importante care-i preocupă pe edili, precum și cîteva lucrări valoroase de artă, special amenajate în incintă pentru a accentua cadrul sărbătoresc al primirii. Cu prilejul vizitei în Finlanda a șefului statului român, președintele Consiliului Muni Continuare în pag a IV-a| TELEGRAMĂ Tovarășului S. /. BREJNEV, Secretar general al C. C. al P. C. U. S. Tovarășului N. V. PODGORII, Președintele Prezidiului Sovietului Suprem al U. R. S. S. Tovarășului A. M. KOSIGHIN, Președintele Consiliului de Miniștri al U. R. S. S. Dragi tovarăși, MOSCOVA In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri ale Republicii Socialiste România, poporului român și al nostru personal, vă exprimăm dv„ poporului sovietic, sentimentele noastre de profundă mîhnire și condoleanțe în legătură cu încetarea tragică din viață a piloților-cosmonauți Gheorghi Dobrovolski, Vladislav Volkov și Viktor Pațaev, căzuți eroic în cursul îndeplinirii misiunii nobile ce le-a fost încredințate. Piloții-cosmonauți Dobrovolski, Volkov și Pațaev, dînd dovadă de un înalt spirit de abnegație, au realizat, prin joncțiunea navei cosmice „Soiuz-11" cu stația „Saliut", pentru prima dată în istoria cosmonauticii, o stație științifică orbitală pilotată, au efectuat un amplu program de cercetări și experimente tehnico-științifice și medico-biologice. Aceasta reprezintă o contribuție de mare însemnătate a științei și tehnicii sovietice la dezvoltarea zborurilor orbitale pilotate, la cucerirea Cosmosului. Vă rugăm, totodată, să transmiteți întreaga noastră compasiune familiilor cosmonauților eroi pentru pierderea grea suferită. NICOLAE CEAUȘESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România Întîlnire cu membri ai Parlamentului finlandez La începutul celei de-a doua zile a vizitei sale în Finlanda, președintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceaușescu, s-a întâlnit cu președintele Parlamentului, Rafael Paasio, și cu alți membri ai forului legislativ suprem finlandez, împreună cu șeful statului român se aflau tovarășii Janos Fazekas, Corneliu Mănescu, Ioan Avram și ambasadorul României în Finlanda, Mircea Bălănescu. In cursul vizitei la Parlament, președintele Nicolae Ceaușescu a fost însoțit de Vaino Leskinen, ministrul afacerilor externe, Olavi J. Mattila, ministrul comerțului exterior, Olavi Salonen, ministrul industriei, Kaarlo Makela, ambasadorul Finlandei în România, de ministrul plenipotențiar Heikki Hannikainen, șeful protocolului, și de general-maior Ermer Kanninen. La intrarea în Parlament, președintele Nicolae Ceaușescu fost întîmpinat cordial de președintele Parlamentului, Rafael Paasso, liderul Partidului Social- Democrat, de prim-vicepreședintele Johannes Virolainen și de alți înalți reprezentanți ai forului legislativ suprem. Oaspeților români le-au fost prezentați președinții comisiilor Parlamentului. Exprimîndu-și satisfacția pentru această vizită, Rafael Pansio a adresat președintelui Nicolae Ceaușescu celorlalți oaspeți o caldă urare de bun venit. Sunt convins — a spus el — că vizita dumneavoastră va prilejui un schimb de opinii asupra multor probleme, în interesul națiunilor noastre, al tuturor popoarelor. In continuare, Rafael Paasso a prezentat activitatea și structura Parlamentului, subliniind rolul și importantele sale atribuții în viața politică a țării. Răspunzînd, tovarășul Nicolae Ceaușescu a spus : Aș dori să mulțumesc domnului președinte al Parlamentului pentru salutul ce mi-a fost adresat. îmi exprim satisfacția pentru faptul că, în cadrul vizitei pe care o facem în Finlanda, putem să cunoaștem unele aspecte reprezentative din activitatea Parlamentului finlandez. De asemenea, îmi exprim satisfacția că între Parlamentul finlandez și Marea Adunare Națională a României există relații bune și, după cum știm, domnul președinte urmează să viziteze țara noastră, în fruntea unei delegații. Noi apreciem mult rolul parlamentelor în viața popoarelor și considerăm că în rezolvarea problemelor europene, cum ar fi, de pildă, cea a securității pe continentul nostru, parlamentele pot juca un rol important. Sunt convins că dezvoltarea relațiilor dintre parlamentele noastre, dintre popoarele noastre va contribui la realizarea unei colaborări strînse între România și Finlanda, în toate domeniile de activitate. Sper că vizita pe care o facem în prezent în Finlanda va servi acestui scop. Oaspeții români vizitează apoi clădirea Parlamentului, pe care finlandezii au ridicat-o în urmă cu patru decenii — în primii ani după proclamarea Finlandei ca (Continuare în pag. a VI-a) CONTRIBUȚIE REMARCABILA LA CAUZA GENERALA A SOCIALISMULUI ȘI A PĂCII IN LUME, LA ÎNTĂRIREA UNITĂȚII FORȚELOR ANTIIMPERIALISTE Sprijin nelimitat politicii partidului nostru In aceste,zile întreaga națiune română își îndreaptă gîndurile către conducerea partidului și statului nostru, care încă odată, cu ocazia vizitei delegației române în țările socialiste din Asia, a dovedit o înaltă principialitate în politica externă. Oamenii muncii din județul nostru își exprimă deplina aprobare față de politica partidului nostru. „Urmărind cu viu interes viita fructuoasă întreprinsă .În țările socialiste din Asia, de delegația de partid și guvernamentală, condusă de dumneavoastră, mult stimate tovarășe NICOLAE CEAUȘESCU, se spune în telegrama constructorilor și siderurgiștilor gălățeni, ne-a bucurat primirea călduroasă și prietenia sinceră cu care ați fost înconjurat pretutindeni,festările de stimă față de manipoporul român. Noi, comuniștii, toți cei prezenți în activitatea creatoare de pe platforma fierbinte a Combinatului siderurgic din Galați, vă asigurăm, iubite tovarășe secretar general, că nu vom precupeți nici un efort, că vom pune în valoare întreaga noastră hărnicie, pricepere și devotament pentru a obține în acest cincinal rezultate din ce în ce mai bune, demne de locul pe care noua cetate de oțel a patriei îl ocupă în economia națională, pentru înflorirea României socialiste, pentru sporirea influenței socialismului pe plan mondial". In telegrama corpului didactic și a studenților Institutului politehnic din Galați se spune : „Sîntem mîndri de prestigiul de care se bucură Partidul Comu(Continuare în pag. a IlI-a) E timpul ca pe piețele orașelor, în magazinele de desfacere, să se găsească legume din abundență, și într-un sortiment divers. Lucrul acesta, se știe, se asigură prin intensificarea lucrărilor în legumicultură, prin recoltarea și sortarea cu grijă a produselor. Pentru a ne face o imagine asupra acestor aspecte am efectuat ieri un raid prin grădinile de legume ale unor cooperative agricole, pe lingă unele realizări, constatînd și o serie de neajunsuri. La ferma legumicolă a C.A.P. Independența (șef de fermă tovarășul Nicolae Șerbănescu), lucrările de întreținere se desfășoară corespunzător, ca și recoltatul roșiilor care a început de cîteva zile. In ceea ce privește livrarea acestui produs, în general se observă ritmicitate, graficul zilnic întocmit cu C.L.F. Galați fiind respectat. Ne-a mirat însă faptul că delegatul C.L.F. a refuzat în ziua de 29 iunie o cantitate de circa 300 kg roșii, desigur nu de calitatea , dar bune totuși pentru gătit. Credem că produsul putea fi valorificat la un preț mai redus, fără a considera că prin aceasta se face rabat calității. O bună impresie lasă grădina de legume a C.A.P. Tudor Vladimirescu. O trecere în revistă a culturilor, împreună cu tovarășul P. Frumușanu, șeful fermei legumicole, ne demonstrează elocvent importanța întreținerii tuturor legumelor cultivate. Datorită desfășurării corespunzătoare a acesteia a fost posibil ca ferma să livreze pînă acum 20 000 kg ceapă, 25 700 kg spanac, 2 000 kg roșii precum și importante cantități de varză timpurie, mărar, pătrunjel, ardei iuți, diferite verdețuri. Din cele constatate aici am desprins necesitatea ca conducerea C.A.P. Tudor Vladimirescu să acorde în viitor mai multă atenție asigurării ■ brațelor de muncă pentru legumicultură. Acest lucru se impune cu atît mai mult cu cît peste 10—15 zile se vor putea recolta zilnic cîte 7—8 tone de roșii, fără a mai vorbi de celelalte produse care vor ajunge la maturitate în cantități vagonabile. Desigur că în prezent problema recoltatului și a respectării graficelor zilnice dintre unitățile producătoare și C.L.F., prezintă o deosebită importanță. Cum se prezintă deci situația la acest capitol ? In săptămîna 21—26 iunie C.L.F. Tecuci a avut în grafice 35 tone și a preluat 41,5 tone legume. S-ar părea că treburile merg bine, graficul fiind deloclituita ud c.tot in Su ., ceasta. Intr-adevăr, s-au adus în afară de grafic 13 tone fasole verde de la C.A.P. Corod, Cudalbi I și Cudalbi II, însă la unele sortimente ca ceapă, varză timpurie L. BASSERO (Continuare în paga II-a) In legumicultura Măsuri hotărite pentru întreținerea culturilor și recoltarea ritmică tistrPn a produselor I -2- Fiecare obiectiv — realizat înainte de termen! „La Galați, atît în municipiu cît și în județ, este prevăzut să construim în actualul cincinal un volum considerabil de locuințe, obiective industriale, agrozootehnice, de interes obștesc etc., în valoare de aproape 1,5 miliarde lei. Noi ne-am asumat răspunderea că le vom executa conform prevederilor și așa se va întâmpla“. Acesta a fost angajamentul exprimat în numele constructorilor de către inginerul Dumitru Florea, directorul Trustului de construcții Galați, cu prilejul decernării, acestui colectiv, a Steagului de unitate fruntașă pe ramură în întrecerea socialistă pe anul 1970. După un trimestru de la acest însemnat eveniment din viața constructorilor gălățeni, am vizitat unul dintre importantele șantiere unde se ridică o serie de obiective cu pondere în activitatea trustului printre care : Grupul școlar M.I.A., Liceul industrial metalurgic, Depozitele I.T.A. și I.C.V.A., Fabrica de bioxid de carbon etc. Un prim contact îl luăm, diret la punctele de lucru, cu inginerul Cornel Nițulescu, șeful lotului nr. 3. Sintetizate, amănutele pe care șeful de lot nu le furnizează converg spre hotărîrea manifestată de constructori de a îndeplini întocmai angajamentul, de scurta termenele de execuție la a toate obiectivele ce le zidesc. Un prim succes a și fost repurtat. Intre altele, colectivul lotului a raportat că a predat beneficiarului, cu 3 luni mai me, cele două cămine din devredrul Grupului școlar M.I.A., cacu o capacitate de 300 locuri fiecare. O asemenea scurtare de termen își are, firește, explicațiile ei. Dacă ne referim la ordinea importanței lor, trebuie neapărat să amintim de nivelul în care constructorii și-au organizat activitatea în perioada timpului friguros. Această perioadă i-a găsit pe constructori bine pregătiți, cu toate lucrările de închidere terminate. In acest fel zidarii și ceilalți meseriași au putut să execute din plin și în întregime toate lucrările de finisaj interior și, odată cu sosirea timpului prielnic, să le ata DIN EXPERIENȚA LOTULUI 3 AL TRUSTULUI DE CONSTRUCȚII ce pe cele de fațadă. O bună experiență a acumulat colectivul lotului în eșalonarea precisă a lucrărilor și programarea lor de așa natură incit fiecare echipă ,indiferent de specificul meseriei, să-și poată desfășura activitatea din plin. Așa se explică și faptul că, realizarea numărului mediu scriptic de numai 80—85 la sută, față de plan, a fost compensată de depășirea indicelui de îndeplinire a normelor cu 10—15 la sută. Există și un alt factor important care a determinat ca la toate obiectivele să se devanseze stadiile fizice în raport de prevederile graficelor. Oricît de bune ar fi măsurile stabilite, practica a dovedit că nu pot da rezultatele scontate dacă nu sînt însușite efectiv de colectivul de constructori. Plecîndu-se de la acest adevăr obiectiv, prin intermediul muncii politice de masă, desfășurată de organizația de partid, s-a reușit să se facă cunoscut formațiilor de lucru însemnătatea introducerii pe scară largă a lucrului în acord global, pe bază de contract-angajament, una dintre metodele de mare eficiență îndreptată spre creșterea cointeresării reciproce a conducătorilor punctelor de lucru și a muncitorilor. Dacă la început acordul global s-a aplicat numai la nivelul formațiilor de lucru, în prezent este extins și la nivelul maiștrilor. Ca urmare, circa 60 la sută din orele efectiv lucrate sunt în acord global. Această metodă, care constă, în esență, în cunoașterea și respectarea necondiționată a termenelor — chiar scurtarea lor— aprovizionarea din timp cu materiale, scule, asigurarea unui front de lucru corespunzător, executarea lucrărilor de calitate superioară, alături de celelalte măsuri, a permis colectivului lotului nr. 3 să creeze premisele predării înainte de termen și a altor obiective. Bunăoară, școala de 16 clase, cantina și spălătoria din cadrul Grupului școlar M.I.A. sunt în stadiu de finisaj și vor putea fi predate la recepție cu circa două luni mai devreme. La fel și partea de construcție a fabricii de bioxid de carbon, cu termen la 31 decembrie a.c., este executată complet. Buna experiență acumulată de harnicul colectiv de constructori de pe acest șantier confirmă hotărîrea lui de a pune în valoare toate posibilitățile ce le are pentru a da în folosință, toate obiectivele cu termen de predare în acest an, cu mult înainte față de prevederi. ION ȘELEAHOVSKI A, DECORĂRI CU MEDALIA JUBILIARA A 50-A ANIVERSARE A PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN“ Ieri, la Comitetul județean de partid Galați a avut loc înmînarea medaliei jubiliare „A 50-a aniversare a Partidului Comunist Român", unui număr de 26 salariați ai întreprinderii „Avicola“ Galați, conferite printr-un decret al Consiliului de Stat, pentru merite deosebite în activitatea de partid și în opera de construire a socialismului, cu prilejul semicentenarului partidului. In numele celor decorați au mulțumit tovarășii Niță I. Stănescu, directorul întreprinderii și Virgil M. Savin, șeful fermei B 4. In încheierea solemnității tovarășul Constantin Dăscălescu, membru al C.C. al P.C.R., primsecretar al Comitetului județean de partid, președintele Consiliului popular județean Galați, i-a felicitat pe cei decorați urîndu-le noi succese în activitatea pe care o desfășoară. Sărbătorirea Zilei învățătorului * Ieri au fost sărbătorite în județul nostru, ca și în întreaga țară, cadrele didactice, dascălii prin a căror activitate se definește profilul noilor generații. „Ziua învățătorului" a fost marcată de festivități care au avut loc la Galați, Tecuci, Tg. Bujor, Tudor Vladimirescu, Ivești, Foltești și Pechea, festivități la care au participat membri ai Biroului Comitetului județean de partid Galați și ai Comitetului executiv ai Consiliului popular județean. In acest cadru sărbătoresc au fost rostite cuvinte de prețuire în legătură cu felul cum cadrele didactice județul Galați înțeleg să din se înscrie în climatul exigentelor socialiste, pe linia îmbunătățirii continue și a modernizării procesului instructiv educativ. Au fost citate, de asemenea, numele acelor dascăli care s-au evidențiat în muncă, dăruindu-se școlii și copiilor. Ei au fost distinși cu ordine și medalii, au fost evidențiați sau au primit gradații de merit. Tovarășul Emil Scurtu de la Suceveni a primit titlul de „profesor emerit" ; tovarășii Niculina Păun de la Tecuci și Gheorghe Tutulan de la Galați au fost distinși cu Ordinul muncii clasa a II-a ; tovarășul Nicolae Marin a primit Ordinul Meritul cultural clasa a IlI-a. Ziua învățătorului s-a constituit astfel într-o adevărată sărbătoare a cadrelor didactice din județul Galați, prilejuind retrospectiva unei munci creatoare și un angajament ferm pentru viitor. IN PAGINA A III-A — Dialoguri despre artă — Acordul global — puternic stimulent în realizarea și depășirea producțiilor planificate — Cartea de vizită a fiecărei localități — aspectul edilitar gospodăresc.