Viața Nouă, iulie-septembrie 1971 (Anul 27, nr. 8255-8333)

1971-07-01 / nr. 8255

/* * 'r > y Proletari din toate țările, uniți-vă! Organ al Comitetului județean Galați al P. C. R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVII — Nr. 8255 JOI 1 IULIE 1971 I 4 PAGINI — 30 BANI Vizita președintelui Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceaușescu, în Finlanda ---------- -.... ' ...... CONVORBIRI OFICIALE In dimineața zilei de 30 iunie, la Palatul prezidențial din Hel­sinki au avut loc convorbiri ofi­ciale între președintele Consiliu­lui de Stat al Republicii Socialis­te România, Nicolae Ceaușescu, și președintele Republicii Finlan­da, Urho Kekkonen. Din partea română, la convor­biri au participat: Janos Faze­kas, vicepreședinte al Consiliu­lui de Miniștri, Corneliu Mănes­­cu, ministrul afacerilor externe, Ioan Avram, ministrul industriei construcțiilor de mașini, Mircea Bălănescu, ambasadorul Republi­cii Socialiste România la Helsin­ki, Constantin Mitea, consilier, Cornel Vladu, director în minis­terul Afacerilor Externe. Din partea finlandeză, au par­ticipat : Ahti Karjalainen, primul ministru, Vainö Leskinen, minis­trul afacerilor externe, Richard Totterman, secretar de stat în MAE, Risto Hyvarinen, șeful Di­recției politice din MAE, Pentti Uusivirta, șeful Direcției comer­țului exterior din MAE, Kaarlo Veikko Makela, ambasadorul Finlandei la București. In cursul convorbirilor, a fost subliniată evoluția pozitivă pe care o cunosc relațiile multilate­rale româno-finlandeze, a fost re­levată dorința ambelor părți de a dezvolta aceste relații. De asemenea, s-a făcut un schimb de păreri în legătură cu unele aspecte ale vieții interna­ționale actuale. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă caldă, priete­nească, de stimă și înțelegere re­ciprocă. La Consiliul al capitalei Miercuri la amiază, președin­tele Nicolae Ceaușescu, soția sa, Elena Ceaușescu, și persoanele oficiale care îl însoțesc, împre­ună cu președintele Urho Kek­konen, au fost oaspeții Consi­liului Municipal al capitalei fin­landeze. La sosirea la Palatul Primă­riei — unul din edificiile monu­mentale, de o deosebită valoa­re arhitectonică ale orașului — înalții oaspeți au fost întîmpi­­nați de președintele Consiliului Municipal Helsinki, J. Saukko­­nen, de primarul Teuvo Aura și de ceilalți membri ai Consi­liului­ Municipal Finlandei Președintelui Nicolae Ceaușescu și soției sale, Elena Ceaușescu, celorlalți oaspeți le-au fost pre­zentate activitatea administrați­ei locale, problemele cele mai importante care-i preocupă pe edili, precum și cîteva lucrări valoroase de artă, special ame­najate în incintă pentru a ac­centua cadrul sărbătoresc al primirii. Cu prilejul vizitei în Finlan­da a șefului statului român, președintele Consiliului Muni­­ Continuare în pag a IV-a| TELEGRAMĂ Tovarășului S. /. BREJNEV, Secretar general al C. C. al P. C. U. S. Tovarășului N. V. PODGORII­, Președintele Prezidiului Sovietului Suprem al U. R. S. S. Tovarășului A. M. KOSIGHIN, Președintele Consiliului de Miniștri al U. R. S. S. Dragi tovarăși, MOSCOVA In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri ale Republicii Socia­liste România, poporului român și al nostru personal, vă expri­măm dv„ poporului sovietic, sentimentele noastre de profundă mîh­­nire și condoleanțe în legătură cu încetarea tragică din viață a pilo­­ților-cosmonauți Gheorghi Dobrovolski, Vladislav Volkov și Viktor Pațaev, căzuți eroic în cursul îndeplinirii misiunii nobile ce le-a fost încredințate. Piloții-cosmonauți Dobrovolski, Volkov și Pațaev, dînd dovadă de un înalt spirit de abnegație, au realizat, prin joncțiunea navei cosmice „Soiuz-11" cu stația „Saliut", pentru prima dată în istoria cosmonauticii, o stație științifică orbitală pilotată, au efectuat un amplu program de cercetări și experimente tehnico-științifice și me­­dico-biologice. Aceasta reprezintă o contribuție de mare însemnătate a științei și tehnicii sovietice la dezvoltarea zborurilor orbitale pilo­tate, la cucerirea Cosmosului. Vă rugăm, totodată, să transmiteți întreaga noastră compasiune familiilor cosmonauților eroi pentru pierderea grea suferită. NICOLAE CEAUȘESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România Întîlnire cu membri ai Parlamentului finlandez La începutul celei de-a doua zile a vizitei sale în Finlanda, președintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceaușescu, s-a întâlnit cu președintele Par­lamentului, Rafael Paasio, și cu alți membri ai forului legislativ suprem finlandez, împreună cu șeful statului ro­mân se aflau tovarășii Janos Fa­zekas, Corneliu Mănescu, Ioan Avram și ambasadorul României în Finlanda, Mircea Bălănescu. In cursul vizitei la Parlament, președintele Nicolae Ceaușescu a fost însoțit de Vaino Leskinen, ministrul afacerilor externe, O­­lavi J. Mattila, ministrul comer­țului exterior, Olavi Salonen, mi­nistrul industriei, Kaarlo Makela, ambasadorul Finlandei în Ro­mânia, de ministrul plenipoten­țiar Heikki Hannikainen, șeful protocolului, și de general-maior Ermer Kanninen. La intrarea în Parlament, pre­ședintele Nicolae Ceaușescu fost întîm­pinat cordial de preșe­­­dintele Parlamentului, Rafael Paasso, liderul Partidului Social- Democrat, de prim-vicepreședin­­tele Johannes Virolainen și de alți înalți reprezentanți ai foru­lui legislativ suprem. Oaspeților români le-au fost prezentați președinții comisiilor Parlamentului. Exprimîndu-și satisfacția pen­tru această vizită, Rafael Pansio a adresat președintelui Nicolae Ceaușescu­ celorlalți oaspeți o caldă urare de bun venit. Sunt convins — a spus el — că vizita dumneavoastră va prilejui un schimb de opinii asupra multor probleme, în interesul națiunilor noastre, al tuturor popoarelor. In continuare, Rafael Paasso a prezentat activitatea și structura Parlamentului, subliniind rolul și importantele sale atribuții în viața politică a țării. Răspunzînd, tovarășul Nicolae Ceaușescu a spus : Aș dori să mulțumesc domnu­lui președinte al Parlamentului pentru salutul ce mi-a fost adre­sat. îmi exprim satisfacția pentru faptul că, în cadrul vizitei pe ca­re o facem în Finlanda, putem să cunoaștem unele aspecte re­prezentative din activitatea Par­lamentului finlandez. De asemenea, îmi exprim satis­facția că între Parlamentul fin­landez și Marea Adunare Națio­nală a României există relații bu­ne și, după cum știm, domnul președinte urmează să viziteze țara noastră, în fruntea unei de­legații. Noi apreciem mult rolul parla­mentelor în viața popoarelor și considerăm că în rezolvarea problemelor europene, cum ar fi, de pildă, cea a securității pe con­tinentul nostru, parlamentele pot juca un rol important. Sunt convins că dezvoltarea relațiilor dintre parlamentele noastre, din­tre popoarele noastre va contri­bui la realizarea unei colaborări strînse între România și Finlan­da, în toate domeniile de activi­tate. Sper că vizita pe care o fa­cem în prezent în Finlanda va servi acestui scop. Oaspeții români vizitează apoi clădirea Parlamentului, pe care finlandezii au ridicat-o în urmă cu patru decenii — în primii ani după proclamarea Finlandei ca (Continuare în pag. a VI-a) CONTRIBUȚIE REMARCABILA LA CAUZA GENERALA A SOCIALISMULUI ȘI A PĂCII IN LUME, LA ÎNTĂRIREA UNITĂȚII FORȚELOR ANTIIMPERIALISTE Sprijin nelimitat politicii partidului nostru In aceste,­zile întreaga națiu­ne română își îndreaptă gîndu­­rile către conducerea partidului și statului nostru, care încă o­­dată, cu ocazia vizitei delegației române în țările socialiste din Asia, a dovedit o înaltă princi­pialitate în politica externă. Oamenii muncii din județul nos­tru își exprimă deplina aproba­re față de politica partidului nostru. „Urmărind cu viu interes vi­­­ita fructuoasă întreprinsă .În­ țările socialiste din Asia, de dele­gația de partid și guvernamen­tală, condusă de dumneavoastră, mult stimate tovarășe NICOLAE CEAUȘESCU, se spune în tele­grama constructorilor și side­­rurgiștilor gălățeni, ne-a bucu­rat primirea călduroasă și pri­etenia sinceră cu care ați fost înconjurat pretutindeni,­festările de stimă față de mani­po­porul român. Noi, comuniștii, toți cei pre­zenți în activitatea creatoare de pe platforma fierbinte a Combi­natului siderurgic din Galați, vă asigurăm, iubite tovarășe secretar general, că nu vom precupeți nici un efort, că vom pune în valoare întreaga noas­tră hărnicie, pricepere și devo­tament pentru a obține în acest cincinal rezultate din ce în ce mai bune, demne de locul pe care noua cetate de oțel a pa­triei îl ocupă în economia na­țională, pentru înflorirea Ro­mâniei socialiste, pentru spo­rirea influenței socialismului pe plan mondial". In telegrama corpului didactic și a studenților Institutului po­litehnic din Galați se spune : „Sîntem mîndri de prestigiul de care se bucură Partidul Comu­(Continuare în pag. a IlI-a) E timpul ca pe piețele orașelor, în magazinele de desfacere, să se găsească legume din abundență, și într-un sortiment divers. Lu­crul acesta, se știe, se asigură prin intensificarea lucrărilor în legumicultură, prin recoltarea și sortarea cu grijă a produselor. Pentru a ne face o imagine asu­pra acestor aspecte am efectuat ieri un raid prin grădinile de le­gume ale unor cooperative agri­cole, pe lingă unele realizări, con­­statînd și o serie de neajunsuri. La ferma legumicolă a C.A.P. In­dependența (șef de fermă tovară­șul Nicolae Șerbănescu), lucrări­le de întreținere se desfășoară corespunzător, ca și recoltatul roșiilor care a început de cîteva zile. In ceea ce privește livrarea acestui produs, în general se ob­servă ritmicitate, graficul zilnic întocmit cu C.L.F. Galați fiind respectat. Ne-a mirat însă faptul că delegatul C.L.F. a refuzat în ziua de 29 iunie o cantitate de circa 300 kg roșii, desigur nu de calitatea , dar bune totuși pen­tru gătit. Credem că produsul putea fi valorificat la un preț mai redus, fără a considera că prin a­­ceasta se face rabat calității. O bună impresie lasă grădina de legume a C.A.P. Tudor Vladi­­mirescu. O trecere în revistă a culturilor, împreună cu tovară­șul P. Frum­ușanu, șeful fermei legumicole, ne demonstrează e­­locvent importanța întreținerii tuturor legumelor cultivate. Da­torită desfășurării corespunzătoa­re a acesteia a fost posibil ca ferma să livreze pînă acum 20 000 kg ceapă, 25 700 kg spanac, 2 000 kg roșii precum și importante cantități de varză timpurie, mă­rar, pătrunjel, ardei iuți, diferite verdețuri. Din cele constatate aici am desprins necesitatea ca conducerea C.A.P. Tudor Vladi­­mirescu să­ acorde în viitor mai multă atenție asigurării ■ brațelor de muncă pentru legumicultură. Acest lucru se impune cu atît mai mult cu cît peste 10—15 zile se vor putea recolta zilnic cîte 7—8 tone de roșii, fără a mai vor­bi de celelalte produse care vor ajunge la maturitate în cantități vagonabile. Desigur că în prezent problema recoltatului și a respectării grafi­celor zilnice dintre unitățile pro­ducătoare și C.L.F., prezintă o deosebită importanță. Cum se prezintă deci situația la acest capitol ? In săptămîna 21—26 iu­nie C.L.F. Tecuci a avut în gra­fice 35 tone și a preluat 41,5 to­ne legume. S-ar părea că treburi­le merg bine, graficul fiind de­­loc­lituita ud c.tot in Su ., ceasta. Intr-adevăr, s-au adus în afară de grafic 13 tone fasole verde de la C.A.P. Corod, Cudalbi I și Cudalbi II, însă la unele sor­timente ca ceapă, varză timpurie L. BASSERO (Continuare în pag­a II-a) In legumicultura Măsuri hotărite pentru întreținerea culturilor și recoltarea ritmică­­ tistrPn a produselor I -2- Fiecare obiectiv — realizat înainte de termen! „La Galați, atît în municipiu cît și în județ, este prevăzut să construim în actualul cincinal un volum considerabil de locu­ințe, obiective industriale, agro­zootehnice, de interes obștesc etc., în valoare de aproape 1,5 miliarde lei. Noi ne-am asumat răspunderea că le vom executa conform prevederilor și așa se va întâmpla“. Acesta a fost an­gajamentul exprimat în numele constructorilor de către ingine­rul Dumitru Florea, directorul Trustului de construcții Galați, cu prilejul decernării, acestui colectiv, a Steagului de unitate fruntașă pe ramură în întrece­rea socialistă pe anul 1970. După un trimestru de la acest însemnat eveniment din viața constructorilor gălățeni, am vi­zitat unul dintre importantele șantiere unde se ridică o serie de obiective cu pondere în ac­tivitatea trustului printre care : Grupul școlar M.I.A., Liceul in­dustrial metalurgic, Depozitele I.T.A. și I.C.V.A., Fabr­ica de bioxid de carbon etc. Un prim contact îl luăm, dire­­t la punc­tele de lucru, cu inginerul Cor­nel Nițulescu, șeful lotului nr. 3. Sintetizate, amănutele pe care șeful de lot nu le furnizează con­verg spre hotărîrea manifestată de constructori de a îndeplini întocmai angajamentul, de scurta termenele de execuție la a toate obiectivele ce le zidesc. Un prim succes a și fost repur­tat. Intre altele, colectivul lotu­lui a raportat că a predat bene­ficiarului, cu 3 luni mai me, cele două cămine din devre­drul Grupului școlar M.I.A., ca­cu o capacitate de 300 locuri fie­care. O asemenea scurtare de ter­men își are, firește, explicațiile ei. Dacă ne referim la ordinea importanței lor, trebuie neapărat să amintim de nivelul în care constructorii și-au organizat ac­tivitatea în­ perioada timpului friguros. Această perioadă i-a găsit pe constructori bine pre­gătiți, cu toate lucrările de în­chidere terminate. In acest fel zidarii și ceilalți meseriași au putut să execute din plin și în întregime toate lucrările de fi­nisaj interior și, odată cu sosi­rea timpului prielnic, să le ata­ DIN EXPERIENȚA LOTULUI 3 AL TRUSTULUI DE CONSTRUCȚII ce pe cele de fațadă. O bună experiență a acumulat colecti­vul lotului în eșalonarea preci­să a lucrărilor și programarea lor de așa natură incit fiecare echipă ,indiferent de specificul meseriei, să-și poată desfășura activitatea din plin. Așa se ex­plică și faptul că, realizarea nu­mărului mediu scriptic de nu­mai 80—85 la sută, față de plan, a fost compensată de depășirea indicelui de îndeplinire a nor­melor cu 10—15 la sută. Există și un alt factor important care a determinat ca la toate obiecti­vele să se devanseze stadiile fi­zice în raport de prevederile graficelor. Oricît de bune ar fi măsurile stabilite, practica a dovedit că nu pot da rezultatele scontate dacă nu sînt însușite efectiv de colectivul de constructori. Ple­­cîndu-se de la acest adevăr obi­ectiv, prin intermediul muncii politice de masă, desfășurată de organizația de partid, s-a reușit să se facă cunoscut formațiilor de lucru însemnătatea introdu­cerii pe scară largă a lucrului în acord global, pe bază de con­­tract-angajament, una dintre metodele de mare eficiență în­dreptată spre creșterea cointere­sării reciproce a conducătorilor punctelor de lucru și a munci­torilor. Dacă la început acordul global s-a aplicat numai la ni­velul formațiilor de lucru, în prezent este extins și la nive­lul maiștrilor. Ca urmare, circa 60 la sută din orele efectiv lu­crate sunt în acord global. Această metodă, care constă, în esență, în cunoașterea și res­pectarea necondiționată a ter­menelor — chiar scurtarea lor— aprovizionarea din timp cu ma­teriale, scule, asigurarea unui front de lucru corespunzător, e­­xecutarea lucrărilor de calitate superioară, alături de celelalte mă­suri, a permis colectivului lo­tului nr. 3 să creeze premisele predării înainte de termen și a altor obiective. Bunăoară, școa­la de 16 clase, cantina și spălă­toria din cadrul Grupului șco­lar M.I.A. sunt în stadiu de fini­saj și vor putea fi predate la recepție cu circa două luni mai devreme. La fel și partea de construcție a fabricii de bioxid de carbon, cu termen la 31 de­cembrie a.c., este executată complet. Buna experiență acu­mulată de harnicul colectiv de constructori de pe acest șantier confirmă hotărîrea lui de a pu­ne în valoare toate posibilită­țile ce le are pentru a da în fo­losință, toate obiectivele cu termen de predare în acest an, cu mult înainte față de preve­deri. ION ȘELEAHOVSKI A, DECORĂRI CU MEDALIA JUBILIARA A 50-A ANIVERSARE A PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN“ Ieri, la Comitetul județean de partid Galați a avut loc înmî­­narea medaliei jubiliare „A 50-a aniversare a Partidului Comu­nist Român", unui număr de 26 salariați ai întreprinderii „Avi­cola“ Galați, conferite printr-un decret al Consiliului de Stat, pentru merite deosebite în acti­vitatea de partid și în opera de construire a socialismului, cu prilejul semicentenarului parti­dului. In numele celor decorați au mulțumit tovarășii Niță I. Stă­­nescu, directorul întreprinderii și Virgil M. Savin, șeful fermei B 4. In încheierea solemnității to­varășul Constantin Dăscălescu, membru al C.C. al P.C.R., prim­­secretar al Comitetului județean de partid, președintele Consiliu­lui popular județean Galați, i-a felicitat pe cei decorați urîn­­du-le noi succese în activitatea pe care o desfășoară. Sărbătorirea Zilei învățătorului * Ieri au fost sărbătorite în județul nostru, ca și în în­treaga țară, cadrele didacti­ce, dascălii prin a căror ac­tivitate se definește profilul noilor generații. „Ziua învă­țătorului" a fost marcată de festivități care au avut loc la Galați, Tecuci, Tg. Bujor, Tu­dor Vladimirescu, Ivești, Fol­­tești și Pechea, festivități la care au participat membri ai Biroului Comitetului jude­țean de partid Galați și ai Comitetului executiv ai Con­siliului popular județean. In acest cadru sărbătoresc au fost rostite cuvinte de prețuire în legătură cu felul cum cadrele didactice județul Galați înțeleg să din se înscrie în climatul exigente­lor socialiste, pe linia îmbu­nătățirii continue și a mo­dernizării procesului instruc­tiv educativ. Au fost citate, de asemenea, numele acelor dascăli care s-au evidențiat în muncă, dăruindu-se școlii și copiilor. Ei au fost distinși cu ordine și medalii, au fost evidențiați sau au primit gradații de merit. Tovarășul Emil Scurtu de la Suceveni a primit titlul de „profesor emerit" ; tovarășii Niculina Păun de la Tecuci și Gheor­­gh­e Tutulan de la Galați au fost distinși cu Ordinul mun­cii clasa a II-a ; tovarășul Nicolae Marin a primit Or­dinul Meritul cultural clasa a IlI-a. Ziua învățătorului s-a cons­tituit astfel într-o adevărată sărbătoare a cadrelor didac­tice din județul Galați, pri­lejuind retrospectiva unei munci creatoare și un anga­jament ferm pentru viitor. IN PAGINA A III-A — Dialoguri despre artă — Acordul global — puternic stimulent în realizarea și depășirea producțiilor planificate — Cartea de vizită a fiecărei localități — aspectul edili­tar gospodăresc.

Next