Viața Nouă, iulie-septembrie 1971 (Anul 27, nr. 8255-8333)
1971-07-22 / nr. 8273
H > A X X Â Nr. 8273 „Crepuscul gălățean". Foto : C. CONSTANTIN ÎN COMERȚUL LA SATE Gestionari și... „gestionarii1 Solicitați fiind de numeroase scrisori sosite pe adresa redacției am inițiat, nu de mult, un raid rezervat în exclusivitate unităților cooperației de consum. O constatare generală, îmbucurătoare, desigur, ne-a dovedit că, deși aflate într-o zonă mai puțin centrală a județului, o serie de magazine sătești, cum ar fi cele din Nămoloasa, Fundeni sau Independența, se remarcă printr-o aprovizionare pe deplin satisfăcătoare atît cu mărfuri alimentare cît și cu mărfuri nealimentare. Faptul în sine, deși firesc, merită cu prisosință aprecierea noastră, dacă ne gîndim că nu cu mult timp în urmă aprovizionarea constituia punctul nevralgic al activității multor magazine de acest gen. Cu toate acestea, realitatea întîlnită pe teren nu ne-a scutit și de concluzii mai puțin îmbucurătoare, demonstrîndu-ne în primul rînd, adevărul cunoscut, de altfel, că aprovizionarea, oricît de bună ar fi ea, nu poate satisface cerințele majore ale comerțului atîta timp cît nu se îmbină cu o artă desăvîrșită a prezentării și desfacerii mărfurilor. Un exemplu nou în acest sens , ni s-au oferit gestionarii magazinului din comuna Fundeni — Arghir Banu și Gheorghe Zainea — care, deși adepți ai unor „stiluri de muncă" complet diferite, se întîlnesc totuși, din păcate, pe teritoriul comun al unei totale neglijențe față de interesele cumpărătorilor și de soarta mărfurilor încredințate spre vînzare. Numai așa se explică de ce la acest magazin marfa ori zace în magazie (cazul sectorului lui Zainea), ori este aruncată pe rafturi la întîmplare, fără nici un simț estetic (cazul sectorului lui Banu). Este evident că și într-un caz și în altul este necesar ca răspunderea celor doi gestionari pentru bunurile materiale încredințate să acționeze cu mai multă fermitate. în Un punct de reper important analizarea modului cum înțelege să se achite de sarcini orice gestionar de magazin sătesc îl constituie, și nu întîmplător, felul în care acesta întocmește notele de comandă — oglinzi fidele ale necesarului de produse la un moment dat și, în ultimă instanță, dovezi supreme ale grijii oricărui gestionar față de nevoile curente ale clienților săi. Bineînțeles, și din acest punct de vedere, cazurile pozitive nu pot fi ocolite. Unitățile din Independența și Nămoloasa Sat pot constitui exemple dintre cele mai edificatoare. Prezente sunt însă și dovezile de Superficialitate. Ne-a convins de acest lucru gestionara Florica Ion de la raionul alimentar din Nămoloasa Tîrg care, negăsind nici o notă de comandă, dovedit că se mulțumește nea cu fondul de marfă care i se trimite de la centru, conform unor specificații la alcătuirea cărora nu contribuise cu nimic. Așa se explică de fapt de ce, la un moment dat, nu i se trimite nimic altceva decît cafea Menado, deși lipsa acestui produs nu se făcuse în nici un caz simțită. Este știut că legătura indirectă realizată cu depozitul furnizor prin intermediul notelor de comandă, precum și legătura directă, prin deplasare la el, constituie calea sigură spre o aprovizionare corectă, în funcție de necesitățile de desfacere. O deplasare la depozit, cel puțin lunară, este obligatorie. A te baza pe nomenclatorul de mărfuri, întocmit din inițiativa conducerii U.J.C.C.ului și I.J. Coop-ului Galați, nu este suficient. Rezultat dintr-o îndelungată experiență și dovedit de nenumărate ori ca deosebit de eficient, acest mod de lucru ar trebui, în sfîrșit, să intre în practica curentă a oricărui gestionar. O altă problemă care ne-a preocupat în raidul nostru a fost aceea a aspectului exterior și interior al unităților, respectiv folosirea vitrinelor, etalarea mărfurilor prin expunere, respectarea normelor igienico-sanitare — curățenia localului, folosirea de către gestionari a halatelor bine spălate și chiar scrobite, vizarea la zi a carnetelor de sănătate (mai ales atunci cînd gestionarul lucrează în sectorul alimentar). Este știut că, de la prima întîlnire cu o unitate comerciala, cartea ei de vizită este „scrisă" de modul de alcătuire al vitrinelor și de expunerea mărfurilor în interiorul unității. Dacă la magazinul universal din comuna Independența sătesc am fost plăcut impresionați de ingeniozitatea vitrinelor și de buna expunere a mărfurilor, la Fundeni dezamăgirea noastră a fost mare. Pe lîngă expunerea mărfurilor la voia întîmplării în raionul alimentar (despre care am mai discutat), fuseseră transformate în vitrinele mici magazii de depozitare a unor produse. Puteai găsi, de exemplu, pastă de tomate alături de un număr de mingi și geamantane, borcane cu ghiveci de gătit alături de jucării de tot soiul. Cum s-ar spune, se realizase, cu destulă nepăsare, un altfel de „ghiveci". Referitor la respectarea normelor igienico-sanitare, putem spune că unitățile s-au prezentat mulțumitor în ceea ce privește curățenia localului. Nu același lucru putem spune însă în legătură cu halatele și carnetele de sănătate. Acolo unde am găsit dezordine în gospodărirea mărfii, am găsit și neglijență la adresa propriei persoane a gestionarului în cauză — halate nespălate de nu se mai știe cînd, carnete de sănătate nevizate la timp. Au excelat în acest sens Florica Ion din Nămoloasa Tîrg și Arghir Banu din Fundeni (care nu avea vizat carnetul de sănătate din luna aprilie a.c.). Credem că acestora nu le-ar strica o „plimbare" la Nămoloasa Sat și mai ales la Independența, într-un mic schimb de experiență în probleme de... igienă. Ajunși aici, ne întrebăm însă pe bună dreptate, unde sînt președinții cooperativelor de fum care au în rîndurile conlor astfel de gestionari certați cu normele comerciale și igienicesanitare. De clte ori ați fost, tovarășe președinte Marin Halmi, în comuna Fundeni ? Sau dacă ați fost, cum de nu ați observat dezordinea din magazinul sătesc ? Oare nu este păcat să avem minusuri în gospodărirea mărfii, tocmai acum, cînd se înregistrează o oarecare îmbunătățire a aprovizionării ? Or, dregem pe-o parte și stricăm pe alta ! ? Dar un control permanent se cere nu numai din partea președinților de cooperativă, ci și din partea conducerii U.J.C.C.-ului și I.J.COOP-ului Galați. Organele în drept să nu se sfiască niciodată în a aplica sancțiuni pe potriva greșelilor comise. Și, desigur, dincolo de acest control și supracontrol, este necesar din partea gestionarilor o activitate corectă și conștient îndreptată spre prosperitatea și afirmarea unităților lor. Aceasta pentru a nu mai fi nevoiți altădată să facem diferențierea supărătoare — gestionari și... „gestionari". MARIANA TRUȘCA „Cartea medicală în sprijinul cadrelor medii și auxiliarsanitare" In organizarea Comitetului județean Galați al U.T.C. și a Direcției sanitare județene, tinerele cadre medicale medii, auxiliarsanitare și medicii, cadre de conducere din unitățile sanitare, au participat în sala Casei de cultură a sindicatelor la faza județeană a concursului : „Cartea medicală în sprijinul cadrelor medii și auxiliar-sanitare". In urma desfășurării concursului, care cuprins întrebări din specialitățile : medicală, obstetrică, ginecologie și pediatrie, juriul a desemnat următorii cîștigători : Rodica Efler, Ioana Bordei, Irina Cornățeanu, Demetru Iliescu, Alexandra Bîrleanu și Mioara Bacalum A urmat apoi, simpozionul cu tema : „Rolul cadrelor medii și auxiliar-sanitare în asistența sanitară", susținut de dr. Hotnog Eugenia din Ministerul Sănătății, și de unele cadre medicale gălățene. VIAȚA NOUĂ I SE EXTINDE I REȚEAUA I DE DESFACERE ! I In cooperația DE CONSUM I I Pentru aprovizionarea și mai buna desfacere a produselor către populația sătească, rețeaua cooperației I de consum se extinde de la un an la altul. Așa de exemplu, zilele I ■ trecute, în comuna Smulți, a fost dat în folosință noul • I magazin universal care dispune de confecții și raioane pentru încălțăminte, I tricotaje,articole de menaj și electrotehnice. Asemenea unități sunt în construcție și în comunele • Șendreni și Tulucești (magazine universale cu etaj), la Drăgănești, Corod, Ghidigeni și altele, unități ce vor fi date în folosință în * 1 acest an. S FANFARA FABRICII DE CONSERVE TECUCI , pildă care pledează pentru dăruire înființată în anul 1958, fanfara sindicatului Fabricii de conserve Tecuci — căreia îi dedicăm aceste rînduri — își începe activitatea cu un număr de numai 18 instrumentiști. De atunci și pînă astăzi, datorită competenței artistice și stilului ei de lucru, ea a atras cu timpul alți și alți iubitori de muzică, reușind să totalizeze un număr de 55 membri componenți, 55 de artiști amatori dotați, capabili să susțină un repertoriu bogat, de mare audiență. O dată cu repetițiile obișnuite, conform unui plan de lucru urmărit zi de zi, fanfara și-a propus pe parcurs să generalizeze un sistem de inițiere muzicală începînd de la cele mai elementare noțiuni despre note muzicale și continuînd cu studii pe familii de instrumente și îmbogățirea repertoriului cu muzică din operete și clasică pentru fanfară. Se cuvine să spunem chiar de la început că membrii componenți ai acestei fanfare sunt muncitori ai fabricii de conserve cu o conduită bună la locul de muncă, o parte din aceștia fiind — spre cinstea lor — fruntași în întrecerea socialistă în fiecare an. Lăsînd la o parte preocupările de zi cu zi, acești entuziaști, după orele de program, se întîlnesc la club, desăvîrșindu-și cunoștințele muzicale, făcînd, conform unui plan riguros alcătuit, studii și repetiții generale. Se poate constata că intenția dirijorului este aceea de a fi permanent nou, prezentînd în primul rînd lucrări de culegeri folclorice cu specific moldovenesc, ca și prelucrări de muzică populară din diferite regiuni ale țării. Este edificator să subliniem că numărul acestor partituri și piese prezentate se ridică la aproximativ 250. De asemenea, 42 valsuri, 22 cîntece de masă, 40 marșuri și 22 lucrări clasice (uverturi, operete), 38 bucăți din repertoriul modern de muzică ușoară armonizate pentru fanfară de către dirijor, și altele, completează acest repertoriu care pledează pentru maturitate și seriozitate artistică. După cum este cunoscut, activitatea fanfarei a fost apreciată nu numai de oamenii muncii din municipiul Tecuci, fiind solicitată în repetate rînduri la Galați, Brăila, Bîrlad, județul Vrancea și județul Vaslui, și prezentă în comunele județului Galați ori de cîte ori a avut loc o acțiune cultural artistică mai importantă. La Tecuci, fanfara a devenit un bun al tuturor ; toți acei care o cunosc și o îndrăgesc stau ore întregi pentru a o audia și a o aplauda la scenă deschisă. Ținuta exemplară a acestor artiști amatori care au înțeles rolul care îl au, dînd dovadă de disciplină și abnegație, lăsînd întotdeauna o frumoasă impresie ar trebui să devină pildă. Din activitățile de mare prestigiu, de răsunet chiar, amintim spre edificare prezența la cele cinci concursuri ale formațiilor de amatori de la orașe și artistice sate , promovările succesive ale fazelor pe municipiu, județ, interjudeț, și fazele finale, întrunindu-se întotdeauna exigențelor juriilor și ale spectatorilor. Locul 3 în anul 1965, locul 3 în anul 1967, locul 1 și titlul de „laureat" în anul 1969, „Trompeta de cristal" și locul I în 1970 — iată trofee care pledează pentru pregătirea excepțională, pentru talent și efort colectiv de necontestat. In anul 1971 cu ocazia celui de al X-lea concurs închinat semicentenarului Partidului Comunist Român, prestigiosul colectiv de artiști amatori primește marele premiu „Omagiul partidului" și diploma de laureat. Și să nu uităm că în acest an au participat în competiție un număr de 141 formații de fanfară, meritul de primi această importantă distincție presupunînd într-adevăr o performanță de primă mărime. Formația este bine cunoscută în întreaga țară prin apariția ei la televiziune, unde au fost prezentate concerte la rubricile „Cîntă fanfara", „Formații laureate ale concursurilor" etc. Trecînd în revistă aceste însemnate realizări, trebuie să apreciem activitatea desfășurată de către dirijorul fanfarei Victor Dușu — laureat al celui de al IX-lea concurs și deținător al marelui premiu „Omagiu dului". Acest talentat artist partiamator și-a dovedit de fiecare dată competența dirijorală, studiind cu consecvență, prelucrînd folclor, ocupîndu-se permanent de îmbogățirea repertoriului în sensul atractivității. Prin modestia și stilul său corect de muncă a reușit să îndrume pe calea succesului pe cei 55 artiști amatori, cunoscînd pe fiecare în parte, ajutîndu-i necontenit în îmbunătățirea cunoștințelor muzicale, fiind totodată apropiat sufletește de ei. Fanfara Fabricii de conserve din Tecuci este — așa cum spuneam — o pildă pentru toate formațiile artistice de amatori din județul Galați. Un exemplu care trebuie urmat, pentru că el demonstrează că munca susținută, dăruirea, talentul cultivat cu sacrificii și îndrăzneală, pot aduce culorilor județului nostru străluciri minunate pe acest tărîm al artei amatoare pusă în slujba educației. O pildă care trebuie urmată în sensul exigenței și capacității de a-ți dedica talentul în exclusivitate oamenilor. ION BOTEZATU al Festivalul republican cinecluburilor pionierești Sibiul, orașul burgului de pe Cibin, impresionant prin poezia sa medievală și modernă a fost de curând gazda celei de a IIl-a ediții a Festivalului republican al cinecluburilor pionierești. Participanții — oaspeți din țară și de peste hotare, personalități pase ale ecranului prestigiromânesc, filmologi și critici — au putut viziona, în decurs de patru zile, cele 74 filme realizate pe 16 și 8 mm, color și alb-negru, cu care purtătorii cravatelor roșii din 37 cinecluburi s-au întîlnit la marea confruntare. In cele din urmă juriul prezidat de binecunoscutul regizor Geo Saizescu, a decernat premiile oferite de Consiliul Național al Organizației Pionierilor și de alte instituții de artă și cultură. Premiul întîi, pentru cel mai bun film artistic, a fost acordat filmului „O glumă pe minut“ realizat de cineclubiștii Casei pionierilor din Sibiu. Premiul întîi, cel mai bun film pentru documentar — cineclubului Casei pionierilor din Tg. Mureș, pentru documentarul „13 mai 1970". Peliculelor „Boul și vițelul" și „Gelozie“, realizate de cineclubul Casei pionierilor din Timișoara. i s-au decernat premiul întîi pentru cele mai bune filme de animație. „Duminică de primăvară”, peliculă prezentată de cineclubiștii gălățeni, a fost apreciată unanim de juriu, decernîndu-i-se premiul Asociației Cineaștilor din România. Au fost acordate, de asemenea, alte 18 diplome și premii. Desfășurat într-o atmosferă caracteristică unui asemenea festival — emoții, „surprize“ tehnice, încurajări — Festivalul cinecluburilor pionierești a demonstrat, încă o dată, puterea de afirmare pionierilor pe tărîmul atîta de amplu al artelor. VASILE CABURGAN elev Recent, în sectorul zootehnic al C.A.P.-ului Tudor Vladimirescu un incendiu a mistuit hala de păsări în care se aflau 9 150 de pui de 4 și 5 săptămîni provocînd o pagubă, după calculele inițiale de peste 500 000 lei. Pierderile cooperativei cresc substanțial dacă vom aduna aici și faptul că într-o perioadă de 2 luni și ceva prin valorificarea puilor crescuți aici se putea realiza un venit net de 60—70 000 lei. Socotind perioada de refacere, deoarece în urma incendiului au mai rămas doar zidurile înnegrite, constatăm că valoarea reală a pagubei este mult mai mare. Care sunt cauzele care au dus la declanșarea acestui incendiu ? Organele Procuraturii județene și ale Inspectoratului de miliție întreprind ample cercetări pentru a le afla. Tot ceea ce putem consemna în această direcție este raportul de cercetare întocmit de grupul județean de pompieri, care beneficiind și de aportul unor experți a ajuns la concluzia că nu există nici o probă care să indice că instalația electrică ar fi declanșat focul, fapt ce pledează pentru existența unor neglijențe condamnabile în munca de prevenire a incendiilor desfășurată la nivelul cooperativei agricole și al Consiliului popular comunal. Dar, atît președintele Consiliului popular comunal, tov. Vasile Apostol, cît și președintele cooperativei agricole de producție tov. Ștefan Bostan, argumentează cu fel de fel de procese verbale și planuri de activitate că munca de prevenire s-a desfășurat cu intensitate, de la emisiunile stației de radioficare și pînă la numirea unui responsabil cu prevenirea incendiilor în C.A.P. în persoana lui Alexandru Crăciun, retribuit lunar pentru această treabă cu 30 de norme convenționale. Argumentele care anulează toată această scriptologie sunt însă zidurile înnegrite și paguba deosebit de mare înregistrată în actele contabile. Este adevărat că aici s-a desfășurat o oarecare activitate de prevenire a incendiilor dar că ATITUDINI au existat și fisuri serioase în această privință o dovedește și procesul verbal de constatare întocmit de subofițerul Ion Ținea din partea Grupului județean de pompieri care consemnează la 12 aprilie 1971 : „Este necesar să se izoleze toate coșurile de evacuare a fumului la trecerea prin planșee și acoperiș față de elementele de construcție (scîndură de brad uscată) întrucît prezintă pericol de incendiu în timpul folosirii la hala de păsări, crescătoria de porcine, grajdurile de bovine și saivanele de oi. La instalația electrică să se remedieze neregulile constatate ce prezintă pericol de incendiu la aceleași obiective“. Aceleași măsuri au fost înscrise și în procesul verbal întocmit încă în luna aprilie a anului 1970. Fostul președinte al C.A.P., Ioniță Apostol, a semnat de faptul că a luat cunoștință de termenele fixate și nu a întreprins nimic pentru îndeplinirea lor. Mai mult, deși în primăvara acestui an o notă telefonică trimisă tuturor C.A.P.-urilor din partea Biroului Comitetului județean de partid indica sigilarea sobelor de la anexele grajdurilor, halelor de păsări și saivanelor de oi, ori dărîmarea lor, intr-un control pe care l-am întreprins marți 13 iulie însoțiți de tov. V. colonel Alexandru Stănescu de la Grupul județean de pompieri Galați am constatat că în mai multe anexe ale grajdurilor sobele erau intacte, putind fi folosite în orice moment de îngrijitori ori de alte persoane ! De ce ? Un alt aspect de încălcare a dispozițiilor în vigoare, și a indicațiilor date de inspectorul P.C.I. îl constituie faptul că deși din luna aprilie la hala de păsări care a ars s-a constatat că soba prezintă defecțiuni de construcție și poate provoca incendiu, în luna mai, pe o perioadă de 3 săptămîni, mai precis pînă la 26 mai, aici, după declarațiile lui Alexandru Crăciun, Aglaia Ștefan, Maria Paraschiv și Măriuța Bălănică, s-a gătit mîncare pentru electricienii care lucrau la instalația electrică. De ce a permis președintele C.A.P. Ștefan Bostan acest lucru ? De ce nu a intervenit cu autoritatea pe care i-o conferă funcția, președintele comitetului executiv comunal, Vasile Apostol pentru a pune capăt acestui abuz ? De ce șeful formației de pompieri voluntari Vlad Stancu n-a sesizat acest aspect și nu l-a raportat președintelui ? Iată dar, că în loc să se întocmească hîrtii și procese verbale despre ședințe de instruire și agitație vizuală ar fi fost mult mai bine ca toți acești factori de conducere să cunoască cit mai complet realitatea, să ia măsuri urgente și cuprinzătoare pentru eliminarea oricăror neglijențe care puteau declanșa incendiul. Nu trebuie să uităm că fiecare obiectiv economic care s-a construit într-o cooperativă agricolă de producție adună în el munca tuturor cooperatorilor, efortul lor, banii lor. In momentul în care adunarea generală alege într-o funcție de răspundere pe unul dintre cooperatori, acesta primește implicit o dată cu calitatea respectivă și obligațiile pe care le incumbă ea. Era de datoria președintelui, a tuturor membrilor consiliului de conducere și a responsabilului pentru prevenirea incendiilor, Alexandru Crăciun să manifeste o vigilență deosebită, să dea dovadă de o intransigență specifică față de toate neregulile ce pun în pericol siguranța avutului obștesc, față de toți cei care din neglijență sau rea intenție provoacă distrugeri de sute de mii de lei. Organele de anchetă vor stabili vinovăția fiecăruia și vinovații vor trebui să răspundă în fața legii. Pînă atunci însă cele petrecute la C.A.P. Tudor Vladimirescu trebuie să constituie un semnal de alarmă pentru toate consiliile de conducere ale C.A.P.-urilor din județul nostru, pentru toate conducerile unităților economice. O neglijență oricît de mică, o fisură în sistemul de prevenire și pază contra incendiilor pot provoca avutului obștesc pagube greu de recuperat. Este o datorie a fiecărui cetățean de a semnala și de a trage la răspundere pe toți cei care prin lipsă de interes și de grijă devin factori determinanți ai unor incendii ce mistuie bunuri, ce transformă în cenușă valori în care a fost investită muncă, eforturi financiare, pricepere, inteligență. MIRCEA IONESCU S ciÉile ircșlpjei an ars sé de mii de lei Pag. a 3-a SUBLINIERI Neglijenfă condamnabilă Vasile Moise, șef electrician și Vasile Constantin, electrician, ambii salariați la I.C.S.I.M., au pătruns în incinta postului TRAFO al Uzinei mecanice navale Galați fără aprobarea inginerului energetician al uzinei, pentru a efectua unele lucrări. Neglijența de care au dat dovadă, încercînd să monteze un automat fără să scoată linia de sub tensiunea electrică a avut rezultate dezastruoase pentru amîndoi. Arcul voltaic care s-a produs i-a rănit pe amîndoi și a dus și la arderea cablurilor pe o bună porțiune . Vasile Moise se află acum în spital cu arsuri de gradul III și IV, iar Vasile Constantin a scăpat mai ușor doar cu arsuri de gradul III în regiunea feței. Așa se întâmplă cînd sunt încălcate regulile precise de protecție a muncii. Deci, pe viitor, atenție ! Sînterî așteptați cu nerăbdare . Ne adresăm întreprinderii de gospodărie locativă Galați. Vă aducem la cunoștință că sînteți așteptați cu nerăbdare de cele 19 familii care locuiesc în str. Dogăriei, nr. 113, pentru efectuarea instalației de apă în locuințe. Așteptarea aceasta durează cam de mult. A început din luna februarie a.c. cînd locatarii au depus prima cerere în acest sens și de atunci nu au primit nici un răspuns. In speranța că cererea lor va fi rezolvată, oamenii beau apă adusă în casă cu găleata de la singurul canal din curte. Pînă cînd ? Din grabă Sîmbătă 17 iulie a.c., șoferul Dumitru Ursu de pe autobasculanta 31-61-1458, proprietatea S. U. C. T. — I.C.M.S.G. se grăbea. Din grabă, la intersecția străzii Brăilei cu str. Cristea Nicolae n-a fost atent la semnul de circulație și n-a acordat prioritatea necesară, accidentîndu-l mortal pe Neculai Stratca care cobora str. Brăilei pe motoretă. Reținut sub stare de arest, Dumitru Ursu va trebui acum să răspundă în fața legii pentru greșeala sa, soldată cu pierderea unei vieți. Mutați semnul ! Aproape de intrarea în orașul Tg. Bujor, peste șosea a fost montată provizoriu o conductă. Cum era și normal lucrarea a fost anunțată conducătorilor auto cu semnul specific „Drum denivelat". Numai că, departe de a fi instalat la distanța reglementară, panoul de semnalizare a plantat la 2—3 metri fost de lucrare. Cum nu folosește la nimic în această propunem celor în ipostază, drept să replanteze stîlpul la o distanță care să permită conducătorilor auto să-și ia toate măsurile necesare pentru a evita ruperea arcurilor ori alte defecțiuni la sistemul de direcție. Fotografia noastră dovedește din plin că această „mică" neglijență poate avea serioase urmări. Rubrică redactată de : I. MIRCEA Foto : P. POPA t