Viața Nouă, iulie-septembrie 1971 (Anul 27, nr. 8255-8333)

1971-09-19 / nr. 8324

/ > A î Proletari din toate țărie, unH-vă ! Organ al Comitetului județean Galați al P. C. R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVIII — Nr. 8324 DUMINICA 19 SEPTEMBRIE 1971 4 PAGINI — 30 BANIJ V­IZITA TOVARĂȘULUI N­ICOLAE CEAUȘESCU î­n județul Caraș-Severin In cursul zilei de sîmbătă, 18 septembrie, tova­rășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Ilie Verdeț și Maxim Berghianu a continuat vizita de lucru în județul Caraș-Severin. De la reședința județului se pleacă la primele ore ale dimineții. Cetățenii Reșiței, care pe tot parcursul vizitei de vineri au înconjurat cu multă căldură și dragoste pe conducătorul partidului și statului, au dat din nou străzilor „Cetății de foc" imaginea specifică marilor sărbători, prin entuziaste­le și strălucitoarele manifestări populare. In aplau­zele și uralele mulțimii, coloana de mașini străbate centrul orașului, îndreptîndu-se spre Caransebeș. Vizita secretarului general în municipiul Reșița, prilejuită și de împlinirea a 200 de ani de activitate industrială neîntreruptă pe aceste meleaguri, dialo­gul fructuos cu activiști de partid și de stat, cu cadre de conducere din economia județului, cu muncitori, ingineri și tehnicieni din întreprinderile municipiu­lui, indicațiile date rer­ezintă un puternic factor mobilizator pentru activitatea viitoare a reșițenilor, pentru dezvoltarea continuă, multilaterală a județu­lui Caraș-Severin. ...Caransebeș. In aceeași at­mosferă entuziastă, plină de căl­dură, conducătorii de partid și de stat străbat arterele principa­le ale orașului. Aproape întreaga populație a venit în întîmpinarea tovarășului Nicolae Prin aplauze și urale, Ceaușescu, oamenii muncii își exprimă nețărmurita bucurie de a avea în mijlocul lor pe conducătorul partidului și sta­tului, dragostea și recunoștința față de conducerea partidului și statului pentru grija ce le-o poartă. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți oaspeți sunt invitați să viziteze noua uzină în care pro­cesul de producție se desfășoară concomitent cu lucrările de con­strucții și montaj. La intrare se află o imensă pancartă pe care este înscrisă urarea „Bine ați venit în mijlocul nostru, iubiți conducători de partid și de stat“. Muncitori și muncitoare încon­joară pe oaspeți și le oferă bu­chete mari de flori. Sunt de față ministrul industriei construcții­lor de mașini, Ioan Avram, pri­mul secretar al Comitetului oră­șenesc Caransebeș al P.C.R., Ni­colae Magda, și colectivul de con­ducere al uzinei. Vizita în întreprindere începe cu o prezentare a profilului u­­nității și a stadiului de construc­ție. Prin intermediul unor grafi­ce și machete, directorul uzinei, ing. Vasile Uscat, arată că, în fi­nal, întreprinderea va produce anual 66 000 tone construcții me­talice pentru hale industriale și pentru alte nevoi ale economiei naționale, precum și diferite an­­samble sudate pentru construcția de mașini. In prezent, uzina este intrată parțial în funcțiune pen­tru o capacitate anuală de 20 000 de tone. Se vizitează prima hală de pro­ducție intrată în funcțiune. Ea ocupă o suprafață de aproxima­tiv 45 000 m­p pe care sunt am­plasate utilaje moderne, purtînd (Continuare ID pag a III a) C­uvîntarea tovarășului N­ICOLAE CEAUȘESCU Dragi tovarăși. Doresc in primul rind să vă a­­dresez dumneavoastră, întregului colectiv al Uzinelor „Oțelul Roșu", tuturor oamenilor muncii din o­­­­rașul Oțelul Roșu un salut­­ căl­duros din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliu­lui de Stat și a guvernului pa­triei noastre socialiste. (Aplauze îndelungate). Mitingul de astăzi este consa­crat unui eveniment important din viața u­zm­ei dumneavoastră — împlinirea a 175 de ani de cînd a început să se producă metal pe aceste meleaguri. Doresc să men­ționez că în acești ani uzina cunoscut o dezvoltare continuă —­a și mai cu seamă în anii construc­ției socialiste, cînd producția ei s-a mărit de cîteva ori. De aceea, doresc să vă felicit atît cu prile­jul aniversării a 175 de ani de existență a uzinei, cit și pentru rezultatele bune pe care le-ați obținut în anii construcției socia­lismului. (Aplauze puternice, pre­lungite). De fapt, uzina dumnea­voastră produce astăzi aproape tot atît oțel cît se producea înain­te de război în întreaga noastră țară. Desigur, aceasta arată cît de slab dezvoltată era, în trecut, siderurgia în România, dar, tot­odată, pune în evidență progrese­le mari pe care uzina voastră le-a cunoscut in dumnea­acești ani. Probabil că pină în 1975, u­­zina va ajunge să producă chiar mai mult oțel decit se realiza în România înaintea celui de-al doi­lea război mondial. Aceasta arată ce mari perspective de dezvolta­re are în continuare uzina dum­neavoastră. (Vii aplauze). Cunoașteți preocuparea parti­dului nostru privind dezvoltarea siderurgiei, faptul că acordăm o mare atenție creșterii rapide producției d­­e-metal și în special a sporirii substanțiale a producției oțelurilor speciale, prelucrării su­perioare a acestora. In cadrul a­­cestui program, uzinei „Oțelul Roșu" îi revin sarcini importan­te. Pe baza măsurilor suplimen­tare care se elaborează pentru dezvoltarea producției de oțel și asigurarea economiei noastre na­ționale cu profile cît mai cores­punzătoare necesităților, dumneavoastră urmează să uzina cu­noască în următorii ani o dezvol­tare mai rapidă decit se avea i­­niția] în vedere. Va trebui, fără îndoială, să se acorde o atenție mai mare modernizării mai acce­lerate a producției, inclusiv a oțe­­lăriei și, o dată cu creșterea și diversificarea producției, să se îmbunătățească și condițiile de muncă ale celor ce lucrează aici. (Aplauze puternice, îndelungate). Cunoscînd rezultatele bune ob­ținute de colectivul uzinei atît în cursul cincinalului care a trecut, cît și în primele opt luni ale nou­lui cincinal — faptul că planul de producție a fost realizat în aceas­tă perioadă în proporție de 103 la sută — am deplina convingere că și sarcinile sporite ce revin colec­tivului dumneavoastră vor fi rea­lizate cu succes De aceea, doresc să vă felicit pentru rezultatele bune obținute atît în cincinalul trecut, cît și în primele opt luni ale acestui an — și să vă urez suc­cese și mai mari în viitor. (A­­plauze îndelungate). Așa cum s-a spus aici, o dată cu dezvoltarea, uzinei, în anii so­cialismului s-au îmbunătățit con­tinuu condițiile de viață ale oa­menilor muncii din întreprindere și din oraș Vechea comună — sau mai bine zi­s, vechiul sat — a devenit astăzi un oraș cu peste zece mii de locuitori. S-au ridicat aici o serie de obiective social­­culturale — și, fără îndoială, că și în cursul acestui cincinal va continua să se dezvolte atît con­strucția de locuințe, cît și de in­stituții și așezăminte de social și cultural — ceea ce interes va contribui la îmbunătățirea condi­țiilor de viață ale oamenilor mun­cii. (Aplauze puternice). Toate a­­cestea fac parte din programul general elaborat de Congresul al X-lea al partidului nostru pentru dezvoltarea într-un ritm rapid a industrializării socialiste a țării, care să permită apropierea Ro­mâniei de țările avansate din punct de vedere economic, să asi­gure ridicarea patriei noastre la un nivel economico-social tot mai înalt, condiții tot mai bune de viață întregului popor. Acestea sunt, de fapt, înseși obiectivele făuririi societății socialiste multi­lateral dezvoltate, care asigură bunăstarea și fericirea tuturor ce­lor ce muncesc. (Aplauze puterni­ce, îndelungate). Fără îndoială, realizarea obiec­tivelor trasate de Congresul al (Continuare in pag. a III-a) Gospodăria de apă a laminorului de benzi la cald, de la Combinatul siderurgic Galați. Foto : C. CIOCAN I 1 D­ECRET privind conferirea Ordinului „23 August“ clasa I Uzinei Oțelul Roșu Apreciind contribuția deosebi­tă adusă la industrializarea țării și participarea activă a colecti­vului Uzinei Oțelul Roșu la opera de construire a socialismului în patria noastră, cu prilejul ani­versării a 175 de ani de activita­te neîntreruptă a uzinei, Consiliul de Stat al Re­publicii Socialiste România decretează" Se conferă Ordinul „23 August" clasa I, Uzinei Oțelul Roșu. Președintele Consiliului de Stat NICOLAE CEAUȘESCU D­ECRET privind conferirea titlului de „Erou al Muncii Socialiste“ Cu prilejul aniversării a 175 de ani de activitate neîntreruptă a Uzinei Oțelul Roșu din județul Caraș-Severin, Consiliul de Stat al Re­publicii Socialiste România decretează: Pentru merite deosebite în în­anii construcției socialiste a țării și pentru contribuția personală adusă la dezvoltarea Uzinei O­­țelul Roșu, se conferă titlul de „Erou al Muncii Socialiste“ și medalia de aur „Secera și Cio­canul" tovarășului Ilie A. Lințu, maistru principal la secția oțelă­­rie a Uzinei Oțelul Roșu.­treaga activitate desfășurată în Președintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU în satele județului Se dezvoltă baza materială a asistenței medicale In domeniul medico-sanitar continuă să aibă loc o serie de acțiuni care vizează îmbunătăți­rea bazei materiale, la nivelul cerințelor și a sarcinilor actuale. Astfel, după cum am fost infor­mați la Direcția sanitară jude­țeană, la Slobozia Conachi cabi­netul stomatologic a fost dotat a­­nul acesta cu aparataj modern care îi asigură o funcționare co­respunzătoare. Punctul sanitar din satul Pleșa, dotat cu cele ne­cesare, este de asemenea, în mă­sură să satisfacă mai bine soli­citările cetățenilor. In aceeași preocupare față de sănătatea oamenilor muncii de la sate se înscrie construcția dis­pensarului din comuna Munteni, care va fi terminat pînă la sfîr­­șitul anului, a localului circumscripția sanitară din pentru Pe­­chea aflat cu zidăria ridicată. In comuna Schela, în cadrul acțiu­nii de formare a centrului civic urban, alături de alte edificii se lucrează în prezent și la înălța­rea noului dispensar. Se remarcă faptul că la majoritatea circum­scripțiilor medicale, anul acesta s-au efectuat o serie de reparații capitale, care le asigură o mai bună funcționalitate. In cursul acestui an, din fondu­rile Consiliului popular județean, s-au prevăzut importante lucrări și la unitățile specializate din mediul rural La Sanatoriul T.B.C. Vîrlezi, bunăoară, se asi­gură încălzirea centrală, s-au a­­menajat noi spații pentru sala de mese, au fost asfaltate aleile din fața pavilionului principal, s-au efectuat și alte amenajări. La rîndul său, clădirea Preventoriu­­lui din comuna Tudor Vladimi­rescu, a fost supusă unor lucrări de reparații la acoperiș și in in­terior, i s-au revizuit și reparat instalațiile electrice și alte utila­je din dotare Pentru spitalul din Ivești s-au alocat, de asemenea, importante fonduri în vederea amenajării secției de pediatrie precum pentru alte lucrări care vor con­st­­ribui efectiv la modernizarea a­­cestei unități Toate acestea scot in evidență preocuparea Comitetului tiv al Consiliului popular execu­jude­țean față de sporirea și moderni­zarea bazei materiale destinate să asigure populației din mediul ru­ral o asistență medicală cît mai co­res­p­u­n­ză­toa­re. L. B. ÎN PAC. A II-A O rubrICĂ de I SPORT * Manifestări în cadrul programului „Prezență, combativitate, răspundere“ „Eroismul contemporan“ — a fost tema pe care au abordat-o in discuții tineri și oameni ai muncii de cele mai diverse profe­sii care s-au seara în aula întîlnit ieri Institutului politehnic, cu scriitorul Traian Filip. Au participat la discuții, explorînd in multiple sensuri, tema an­terior citată: Ioana Jalbă — președinta Comitetului mu­nicipal al femeilor Galați, ing. Ștefan Frică — direc­torul grupului IV electro­­energetic de la I.C.M.S.G. In final au fost proiectate pentru cei prezenți filme­le : ,De 214 ori“, „Intîlnire cu vechii mei prieteni“, „A­­cești oameni“, „Un oraș își caută chipul". La Teatrul de stat, In prezența unei asistențe, a avut numeroase loc sim­­bătă vernisajul „Expoziției de lucrări tehnice și artis­tice ale Organizației jude­țene a pionierilor". Expo­natele, rezultat al muncii entuziaste depusă de mem­brii Casei pionierilor din Galați și Tecuci, cărora li s-au alăturat reprezentanții cercurilor tehnice ale pio­nierilor din școli, impresi­onează prin precizia exe­cuției și gust artistic. Na­­ve, aero, rachetomodeliști și-au dat intîlnire in sala expoziției, cu radioamatori, pasionații iubitori ai artei naționale, micii sportivi despre ale căror rezultate vorbește grăitor standul cu trofee și cupe obținute de aceștia in confruntările in­­terjudețene sau republica­ne. IN PAGINA A IV-A Acțiuni ofensive de amploare ale forțelor patrio­tice sud-vietnameze Dezbateri în Consiliul de Securitate Guvernul chilian a preluat controlul asupra so­cietății „Macheco“ încheierea convorbirilor dintre Leonid Brejnev și Willy Brandt €­ind încep școlile ■— se spune — toamna de­vine anotimpul lunii­de la prima filă , glăsuiesc a­­cum abecedarul, aritmetica, istoria sau chimia. Fiecare cunoștință nouă, un nou ori­zont, un alt sens. Același ră­­mîne insă dintotdeauna inte­resul școlarului, studiul orga­nizat insemnînd — treaptă cu treaptă — drumul spre uni­versul disponibilităților pro­prii, al talentului și înclina­țiilor firește spre creație. Cum bine se știe, simbol pentru perseverență și pentru inițiative romine pînă la fi­nele școlii generale , cravata roșie. Septembrie, în cea de a doua jumătate a sa, înseamnă pentru organizația pionierilor sinteză. Sînt faptele care s-au orînduit în realizări și succe­se memorabile care trebuie trecute in revistă, sînt clipele neuitatei vacanțe, active cum n-a mai fost alta pînă acum, sînt — într-un cuvînt — cea­surile nenumărate petrecute, în compania profesorilor, a comandanților, a maiștrilor și brigadierilor — care se cuvin rememorate, pentru a se crea o nouă bază de plecare spre alte și alte cuceriri aflate sub semnul simbolic al cravatei roșii. Și pionierii din județul nos­tru și-au început intr-adevăr activitatea cu elan și entuzi­a­­m­m profesorilor și părinților că nu sunt străini de imperative­le epocii în care se definesc . Mai mult, mai bine, mai trai­nic ! Ieri, Secțiunea pentru pio­nieri a Organizației pionieri­lor din Galați a dezbătut spre pildă, într-un cadru festiv, specific marilor sărbători ale cravatelor roșii, proiectul de statut al unităților și detașa­mentelor, cu care prilej au fost trecute în revistă acțiu­nile cele mai importante, re­zultatele care definesc cel mai bine activitatea pionierească de la constituirea Consiliului Național al organizațiilor pi­onierilor încoace. Nu este vorba așadar de un UZ C, Csl» I vy J­­in ■v.f-A /­» ohiorui -ii ni ri rt /­i ony I.y­c. V CZ.C- o încercare matură de a privi in ansamblu viața de organi­zație, de a o defini în funcție de cerințele impuse de proce­sul instructiv-educativ in a­­ceastă perioadă. Concluziile devin astfel ne­cesare ca puncte de plecare intr-o nouă etapă, calitativ superioară, aceea care este practic deschisă de noul an școlar 1971—1972. La timpul potrivit, cititorii ziarului nostru au fost ținuți la curent cu realizările orga­nizației pionierești gălățene. Definitorii au fost mai ales acțiunile cu caracter patriotic la care au participat purtăto­rii cravatelor roșii, aportul lor substanțial în opera de influ­„ 7«—s­. „„„„ o­u. uzuui­t. fc.cu / t>­i o­cui o muncesc părinții și frații lor mai mari, deseori acest aport insemnînd contribuție directă, așa cum s-a intîmplat in ca­zul sprijinului acordat lucră­torilor de pe ogoarele județu­lui. Pionierii noștri sînt cei care au îngrijit și îngrijesc monu­mentele istorice, aducînd ast­fel prinos de recunoștință îna­intașilor, sînt cei care cîntă frumusețile patriei și ale po­porului în cîntece și dansuri fără seamăn, sunt cei care își dovedesc dragostea și încre­derea in partid prin rezulta­tele bune la învățătură, defi­­nindu-se in cadrul cercurilor pe obiecte ca viitori construc­tori ,oameni de știință și de artă. Spre lauda organizației gă­lățene, bună parte din reali­zările curente au avut ecou in acești ani în competițiile na­ționale. Minitehnicienii noș­tri și-au impus deja presti­giul în întreaga țară, despre navomodelele de la Dunăre si RADU MACOVEI (Continuare In pag­a II a) PIONIERII - schimbul nostru de mîine

Next