Viața Nouă, octombrie-decembrie 1971 (Anul 28, nr. 8334-8412)
1971-11-26 / nr. 8382
f ~u X 1 Laminorul de benzi la rece — unul din marile obiective puse în funcțiune pe platforma Combinatului siderurgic de la Galați. In fotografie: Aspect din sectorul de finisaj și expediție. Foto : G. BERCOV Citiți în pag. a IV-a ■ Consecințele sociale și economice ale cursei înarmărilor. ■ Situația la frontiera indo-pakistaneză. ■ Lucrările Congresului Partidului Comunist German. ■ Din țările socialiste. Proletari din toate țările, uniți-vă ! HEHE INVESTIȚIILE - factor important al dezvoltării economice Actualul plan cincinal de dezvoltare economică socială se caracterizează prin ritmul susținut de creștere a producției materiale, modernizarea structurii întregii economii, sporirea eficienței în toate domeniile de activitate și pe această bază, creșterea continuă a nivelului de trai al întregului popor. O dovadă grăitoare a superiorității orînduirii noastre socialiste — relevată pregnant de prevederile cincinalului 1971—1975 — o constituie și faptul că, pe baza studiilor și analizelor multilaterale desfășurate după Congresul al X-lea al partidului, a fost posibilă identificarea unor resurse suplimentare de sporire a producției materiale și de creștere a eficienței economice, astfel ca ritmurile medii anuale de dezvoltare înscrise în planul cincinal să fie mai mari decît cele stabilite prin Directivele Congresului. De aceea, în toate sectoarele de activitate, creșterea eficienței economice trebuie să constituie un obiectiv de bază, îndeosebi prin sporirea productivității muncii, îmbunătățirea calității produselor, reducerea cheltuielilor de producție, creșterea eficienței investițiilor și folosirea la întreaga capacitate a fondurilor fixe. Sporirea venitului național într-un ritm mediu anual de 11 —12 la sută și stabilirea unei cote a fondului de acumulare de 30—32 la sută vor permite înfăptuirea în acest cincinal a unui amplu program de investiții în care scop se va cheltui suma de 470 miliarde din fondurile centralizate ale statului. Din acest fond total, circa 280 miliarde lei sunt îndreptate spre continuarea operei de industrializare, urmărindu-se ca prin amplasarea noilor întreprinderi să se îmbunătățească repartizarea teritorială a forțelor de producție și să se intensifice procesul de modernizare a structurilor pe ramuri și subramuri, prin promovarea cu precădere a sectoarelor purtătoare de progres tehnic și a fabricării de produse cu un înalt grad de prelucrare a resurselor, cu valori de întrebuințare cît mai ridicate. Pentru accelerarea procesului de modernizare a agriculturii și orientarea acestei ramuri spre o dezvoltare intensivă, calitativ superioară perioadelor de pînă acum, vor fi investite peste 80 miliarde lei din fondurile centralizate ale statului și circa 20 miliarde lei din fondurile proprii ale cooperativelor agricole de producție. Aceste fonduri uriașe vor fi orientate cu precădere pentru înfăptuirea acelor obiective care să asigure gospodărirea rațională a resurselor de apă, extinderea lucrărilor de îmbunătățiri funciare, dezvoltarea creșterii animalelor, mecanizarea, chimizarea și generalizarea în agricultură a cuceririlor științei și tehnologiei moderne. Și în actualul cincinal județul Galați va beneficia de însemnate fonduri de investiții care se cifrează la 17,4 miliarde lei, destinate în primul rînd continuării lucrărilor pe platforma Combinatului siderurgic, unde vor fi realizate și puse în funcțiune încă două furnale, o oțelărie, o uzină cocsochimică și vor fi extinse majoritatea obiectivelor productive intrate anterior în funcțiune. Prin executarea lucrărilor de modernizare și dezvoltare la Șantierul naval și la Uzina mecanică navală se va obține pînă la sfîrșitul actualului cincinal o creștere a producției de nave de peste 80 la sută. Tot pe calea investițiilor vor crește simțitor capacitățile de producție la întreprinderea "Textila" Galați, Năvodul, I.S.C.L., întreprinderea de prefabricate din beton, precum și la o parte din întreprinderile aparținînd industriei alimentare. In agricultura județului nostru vor fi realizate noi complexe de vaci, noi unități de prelucrare și depozitare a furajelor și a cerealelor, vor fi executate lucrări de îndiguiri, irigații și de ameliorare a solului și vor fi dotate unitățile din acest sector cu noi mecanisme și utilaje moderne. Totodată, orașele și comunele vor cunoaște o continuă dezvoltare și modernizare prin dotarea cu noi spații de locuit, cu obiective social-culturale, comerciale și edilitare. An de an constructorii gălățeni au repurtat succese remarcabile reușind să realizeze un număr DUMITRU PETCU director adjunct al Sucursalei județene Galați, a Băncii de investiții (Continuare în pag. a IlI-a) i Din activitatea tinerilor de la U. R. A. Tecuci Comitetul U.T.C. de la Uzina de reparații auto Tecuci a organizat recent un concurs cu tema „Cunoașterea și aprofundarea documentelor de partid", acțiune menită să contribuie la înțelegerea politicii partidului nostru. Concurenților le-a fost recomandat și pus la dispoziție un bogat material bibliografic. In faza finală pe uzină s-au întîlnit 9 tineri din diferite organizații, care au dovedit o bună pregătire politică și ideologică. După epuizarea celor 10 întrebări s-au clasat pe primele locuri tinerii: Mircea Prună — tehnician la secția montaj general, Ecaterina Dornici — de la secția electricieni auto, Teodor Petrescu — economist. Concursul a prilejuit tinerilor îmbogățirea cunoștințelor dobîndite la învățămîntul politic U.T.C. ! O rubrică de I% I Sesiune de comunicări tehnico-economice Ieri, în sala de festivități a Uzinei Laminorul de tablă Galați, au fost deschise lucrările unei sesiuni de comunicări tehnico-economice, organizată de conducerea uzinei și Centrala siderurgică Galați, în colaborare cu Comitetul județean mc de organizare pentru probleștiințifică a producției și a muncii. La sesiune, care se înscrie în programul acțiunilor prilejuite de jubileul aniversării a 50 de ani de la înființarea uzinei gălățene, participă cercetători, specialiști, cadre tehnice și muncitori de înaltă calificare de la Institutul de cercetători metalurgice — I.C.E.M. București, C.S.G., U.L.T.G., Centrul de cercetări și proiectări metalurgice Galați, Institutul de proiectări laminoare București și Uzina „Oțelul roșu" Caransebeș. In prima zi au fost audiate, între altele, referatele: „Valorificarea superioară a tablelor subțiri”, „Cercetări privind îmbunătățirea exploatării cilindrilor de laminare", „Particularitatea fabricării tablelor din oțel inoxidabil austenitic și utilizarea acestora", „Considerațiuni privind reconstrucția U.L.T.G. în perioada 1955 — 1971 și perspective de viitor" etc. Lucrările sesiunii continuă astăzi în aceeași sală de festivități a Uzinei Laminorul de tablă Galați, cu începere de la orele 8,30. Cu acest prilej, se vor prezenta referate pe temele : „Prognoza în cercetare", „Contribuții la realizarea unei stabilități în procesul tehnologic de tratament termic al tablelor din oțeluri slab aliate și de calitate, cu grosimi de pînă la 4 mm", „Evoluția înzestrării cu mijloace de automatizare și de calcul", „Creșterea producției pieselor de schimb în atelierele proprii ale U.S.T.G.” și altele. Vor fi prezentate de asemenea, filme documentare. I COMUNICAT COMUN cu privire la vizita de prietenie a tovarășului Iosip Broz Tito în Republica Socialistă România La invitația tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarășul Iosip Broz Tito, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, a făcut o vizită de prietenie în Republica Socialistă România în zilele de 23 și 24 noiembrie 1971. înalții oaspeți au vizitat cu acest prilej Municipiul Timișoara, întreprinderile industriale „Electromotor" și "Industria Linii" și s-au întreținut prietenește cu muncitorii, tehnicienii și inginerii acestor întreprinderi. Oamenii muncii din orașul Timișoara au făcut o călduroasă primire înalților oaspeți — expresie vie a sentimentelor de prietenie și stimă reciprocă ce caracterizează relațiile românoiugoslave. In timpul vizitei, au avut loc convorbiri la Timișoara între secretarul general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, la care au participat: Din partea română, tovarășii : Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeț, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, președintele părții române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică. Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, membru supleant al C.C. al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R., Ion Florescu, membru supleant al C.C. al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R., Constantin Mitea, membru supleant al C.C. al P.C.R., consilier la C.C. al P.C.R., Vasile Șandru, ambasadorul Republicii Socialiste România în R.S.F. Iugoslavia, și Gheorghe Colț, director în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea iugoslavă, tovarășii: Gemal Bredici, președintele Consiliului Executiv Federal al Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Dragoslav președintele Adunării Markoviei, Republicii Socialiste Serbia, membru al Prezidiului Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Stane Dolani, președintele în funcțiune al Biroului Executiv al Prezidiului Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Mirko Topavaț, secretarul federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Dușan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, președintele părții iugoslave în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Iso Njegovan, ambasadorul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia în Republica Socialistă România, Marko Vrduneț, șeful ad-interim al Cabinetului președintelui republicii, Miloș Mejovski, consilierul președintelui republicii pentru probleme de politică externă, Giura Vukolici, director în Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe, Murat Agovici, consilier în Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe. In cadrul convorbirilor, desfășurate într-o atmosferă prietenească, cordială, de deplină înțelegere și încredere reciprocă, cei doi președinți au efectuat un schimb de păreri privind promovarea în continuare a prieteniei și colaborării dintre Republica Socialistă România și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, dintre Partidul Comunist Român și Uniunea Comuniștilor din Iugoslavia, problemele actuale ale relațiilor internaționale, precum și problemele mișcării comuniste și muncitorești internaționale. Ei s-au informat asupra realizărilor, succeselor și dezvoltării viitoare ale celor două țări și au avut schimb de păreri cu privire la la experiența României și Iugoslaviei în opera de construire a socialismului. Președinții Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito au evidențiat cu deosebită satisfacție că prietenia tradițională româno-iugoslavă, întemeiată pe legăturile istorice dintre popoarele celor două țări și pe lupta lor pentru independență națională și progres social, cunoaște astăzi, în condițiile construirii societății socialiste in România și Iugoslavia, o înflorire continuă, multilaterală. Ei au apreciat că în perioada care a trecut de la întîlnirea de la Brdo-Kranj din 3—4 noiembrie 1970, colaborarea bilaterală între Republica Socialistă România și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, între Partidul Comunist Român și Uniunea Comuniștilor din Iugoslavia s-a amplificat și s-a îmbogățit în conținut ; au devenit tot mai intense și mai fructuoase întîlnirile și schimburile de păreri dintre reprezentanții partidelor și guvernelor, ai instituțiilor, organelor și organizațiilor de partid și de stat, obștești și economice. Această colaborare, care reprezintă o afirmare elocventă a deplinei egalități în drepturi a două țări socialiste suverane și a bunei vecinătăți, se caracterizează printr-un înalt grad de înțelegere, încredere și stimă reciprocă. In colaborarea dintre cele două țări au fost obținute rezultate importante în domeniile politic, economic, cultural, tehnicoștiințific, al transporturilor, consular și în zona de frontieră, al agriculturii și economiei apelor, turismului, sănătății ș.a. Au fost încheiate noi acorduri, convenții și alte înțelegeri bilaterale. De asemenea, s-au înregistrat progrese însemnate în dezvoltarea colaborării directe între organizații de masă și obștești, între organe locale de partid și de stat. Cei doi președinți au recomandat extinderea acestor forme de colaborare menite să contribuie la o mai bună cunoaștere și apropiere reciprocă. Președinții Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito au dat o deosebit de înaltă apreciere rezultatelor obținute în dezvoltarea și diversificarea relațiilor economice și au evidențiat că gradul înalt de creștere a schimbului de mărfuri — care în anul 1972 va atinge valoarea de aproximativ 150 milioane dolari, depășindu-se nivelul prevăzut în acordul comercial de lungă durată pentru anul 1975 — lărgirea însemnată a cooperării și specializării în pro(Continuare în pag. a III-a) Constituirea Comitetului de cultură și educație socialistă al județului Galați La sediul Comitetului județean de partid, a avut loc ieri dupăamiază ședința de constituire Comitetului de cultură și educație socialistă al județului Galați. In componența noului organism au fost desemnați oameni de răspundere din sectoarele activității economice, sociale, culturale și artistice ale județului. In funcția de președinte a fost numită tovarășa Ruxanda Simionică, iar în aceea de vicepreședinte tovarășul Gheorghe Hendoreanu. Subliniind importanța excepțională a hotărîrilor conducerii superioare de partid și de stat, a Expunerii tovarășului Nicolae Ceaușescu la recenta plenară C.C. al P.C.R., tovarășa Tamara a Dobrin, vicepreședinte al Consiliului Culturii și Educației Socialiste, a vorbit cu prilejul constituirii Comitetului de cultură și educație socialistă al județului Galați despre sarcinile care stau astăzi în fața celor desemnați să conducă, să îndrume și să controleze activitatea politică, cultural educativă a maselor, despre problematica nouă care se cere aprofundată în contextul actual de prefaceri economice, sociale și culturale ale țării. Referindu-se la obligațiile noului comitet, tovarășa Tamara Dobrin, a reliefat importanța concentrării activităților spre problemele fundamentale ale culturii, necesitatea emancipării conștiinței socialiste prin metode și mijloace eficace, noi prin fond și prin forme, noi ca modalitate de abordare. Comitetului de cultură și educație socialistă îi revine, într-un cuvânt, misiunea de a dinamiza toate resorturile sistemului educațional, mergînd astfel în întîmpinarea marilor deziderate ale operei de desăvîrșire a societății socialiste multilateral dezvoltate. Aspect din timpul vizitării expoziției. Ieri, s-a deschis la Muzeul de artă românească modernă și contemporană. „Salonul de desen și gravură“ Deschiderea „Salonului de desen și gravură ’71" constituie un eveniment de înaltă semnificație pentru orașul de la Dunăre, calitatea de gazdă care i-a revenit Muzeului de artă românească modernă și contemporană fiind de natură să racordeze Galațiul prin fond ideatic, sensibilitate și militantism în spiritul celor tradiții, la mai bine circuitul valorilor plastice românești. Ceea ce este demn de relevat, este faptul că această expoziție republicană de grafică, care însumează contribuții artistice dintre cele mai prestigioase ale țării, vine în întîmpinarea unui deziderat actual, acela de a emancipa spiritualitatea marilor centre muncitorești ale patriei, de a crea un climat laborios pentru afirmarea unei tradiții noi, pe măsura marilor exigențe ale contemporaneității. Și Galațiul, receptiv dintotdeauna la (Continuare în pag. a ILa) Unități ale cooperației meșteșugărești cu planul anual îndeplinit Antrenat în întrecerea socialistă, colectivul Cooperativei „Muncă și artă" din orașul Galați a desfășurat o intensă activitate pentru îndeplinirea sarcinilor anuale de producție. Astfel, planul anual al producției marfă a fost îndeplinit în proporție de 100,3 la sută, planul la livrări la export a fost realizat în proporție de 109,5 la sută, iar la livrările pentru fondul pieții interne în proporție de 170 la sută. De menționat este faptul că pe lângă realizarea sarcinilor anuale de plan și a unor produse calitativ superioare, colectivul de meșteșugari a realizat planul la beneficii cu 152 la sută. Pînă la sfîrșitul anului ei vor realiza la producția marfă un procent de 105 la sută, la producția marfă vîndută și încasată 109 la sută, la livrări pentru export 114 la sută, iar la fondul pieții interne 170 la sută. ★ Cu eforturi susținute au lucrat în acest an și cooperatorii de la Cooperativa „Victoria" din orașul Tg. Bujor, care au raportat că în ziua de 24 noiembrie 1971 și-au îndeplinit sarcinile anuale de plan. La producția marfă au realizat un procent de 102 la sută, la livrările la fondul pieții interne 142 la sută, iar la export sarcinile de plan au fost realizate în proporție de 201 la sută. ★ Ca urmare a bunei organizări a muncii și a eforturilor depuse de întregul colectiv de meșteșugari, Cooperativa „Constructorul" Galați a reușit să-șii îndeplinească planul anual de producție și prestări de servicii către populație. Colectivul unității, avînd în frunte pe comuniști, s-a străduit să efectueze la timp și de bună calitate atît construcțiile de locuințe proprietate personală cît și lucrările de reparații. Pînă la 20 noiembrie a.c. planul anual la producția marfă a fost depășit cu 7 procente, iar planul prestărilor de servicii către populație a fost realizat în proporție de 100,7 la sută..