Viața Nouă, octombrie-decembrie 1971 (Anul 28, nr. 8334-8412)
1971-11-25 / nr. 8381
V- i' Organ al Comitetului județean Galați al P. C. R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVIII — Nr. 8381 JOI 25 NOIEMBRIE 1971 VIZITA DE PRIETENIE A TOVARĂȘULUI IOSIP BROZ TITO ÎN ȚARA NOASTRĂ încheierea convorbirilor oficiale româno-iugoslave Miercuri, 24 noiembrie, au continuat, la sediul Comitetului județean — Timiș al PCR, convorbirile oficiale între tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, și tovarășul Iosip Broz Tito, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia. La convorbiri, din partea română, au participat tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al CC al PCR, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al CC al PCR, Ilie Verdeț, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al CC al PCR, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al CC al PCR, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, președintele părții române în Comisia mixtă românoiugoslavă de colaborare economică, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, șef de secție la CC al PCR, Ion Florescu, șef de secție la CC al PCR, Constantin Mitea, consilier la CC al PCR, Vasile Șandru, ambasadorul României la Belgrad, și Gheorghe Colț, director în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea iugoslavă au participat tovarășii Gemal Biedici, președintele Consiliului Executiv Federal, Dragoslav Markovici, președintele Adunării RS Serbia, membru al Prezidiului RSFI, Stane Dolani, președintele în funcțiune al Biroului Executiv al Prezidiului UCI, Mirko Tepavaț, secretar federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului UCI, Dușan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, președintele părții iugoslave în Comisia mixtă de colaborare economică iugoslavo-română, Marko Vrhoneț, șef adjunct al Cabinetului Președintelui Republicii, Iso Njegovan, ambasadorul RSF Iugoslavia la București, Miloș Milovski, consilier al președintelui republicii pentru afacerile externe, Giura Vucolici, director la Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe, și Murat Agovici, consilier la Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe. Cea de-a doua zi a convorbirilor a fost consacrată discutării unor probleme actuale ale situației internaționale. Părțile au constatat cu satisfacție că punctele de vedere ale României Iugoslaviei sunt identice sau svârșite apropiate în aprecierea evenimentelor care au loc în viața internațională. Cei doi președinți au apreciat acțiunile menite să contribuie la convocarea Conferinței în problemele securității europene, exprimîndu-și convingerea că buie impulsionate pregătirile treîn vederea acestei conferințe. In cadrul convorbirilor, au fost abordate, de asemenea, unele situației din Balcani, problemubliniindu-se necesitatea întâlnirilor la diverse niveluri, și sub toate formele, între țările balcanice. Au fost abordate, de asemenea, probleme privind întărirea unității și coeziunii mișcării comuniste și muncitorești internaționale, a forțelor antiimperialiste. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă de prietenie, cordialitate, deplină înțelegere și încredere reciprocă. Plecarea președintelui Iosip Broz Tito Miercuri seara, s-a încheiat vizita de prietenie făcută în țara noastră, la invitația tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, de tovarășul Iosip Broz Tito, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia. Oamenii muncii din Timișoara — români, germani,maghiari, sîrbi și de alte naționalități —, care timp de două zile au întîmpinat cu căldură și dragoste pe oaspeții iugoslavi, exprimîndu-și, asemenea întregului popor, sentimentele de sinceră prietenie care unesc partidele, țările și popoarele noastre, și-au luat un vibrant rămas bun de la solii poporului iugoslav. Pe traseul străbătut pînă la gura orașului se aflau mii de cetățeni, care au ținut și cu acest prilej să-și manifeste — prin urale și aplauze — satisfacția deplină pentru vizita făcută de tovarășul Iosip Broz Tito, pentru rezultatele fructuoase cu care s-au încheiat convorbirile dintre conducătorii de partid și de stat ai celor două țări. In gara Timișoara, oaspeții iugoslavi au fost conduși de tovarășii Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al CC al PCR, președintele Consiliului de Miniștri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al CC al PCR, Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al CC al PCR, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, președintele părții române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, șef de secție la CC al PCR. Erau, de asemenea, prezenți pe platoul din fața gării conducători ai organelor locale de partid și de stat, un mare număr de oameni ai muncii din întreprinderile și instituțiile municipiului Timișoara. In vizita de prietenie făcută în țara noastră, președintele RSF Iugoslavia a fost însoțit de tovarășii Gemal Bredici, președintele Consiliului Executional, Dragoslav Markovici, Fe depreședintele Adunării RS Serbia, membru al Prezidiului RSF Iugoslavia, Stane Dolani, președintele în funcțiune al Biroului Executiv al Prezidiului UCI, Mirko Tepavaț, secretar federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului UCI, Dusan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, președintele părții iugoslave în Comisia mixtă de colaborare economică iugoslavoromână, și de alte persoane oficiale. Este ora 21,30. In vasta piață a gării, împodobită cu drapelele române și iugoslave, o gardă militară prezintă onorul. Se intonează imnurile de stat ale celor două țări. Tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito trec în revistă garda militară. Mulțimea prezentă scandează „Ceaușescu - Tito“, „Ceaușescu- PCR". Cei doi președinți și persoanele oficiale care îi însoțesc se îndreaptă spre peronul gării. Tovarășul Tito și ceilalți conducători de partid și de stat iu(Continuare în pag. a IV-a) Dineu oferit de tovarășul Nicolae Ceaușescu în onoarea tovarășului Iosip Broz Tito Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a oferit miercuri un dineu în onoarea tovarășului Iosip Broz Tito, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, în saloanele hotelului Continental. Au participat tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu- Mizil, Ilie Verdeț, Emil Drăgănescu, Mihai Telescu,Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, Vasile Șandru, ambasadorul României la Belgrad, și alte persoane oficiale române. Au luat parte tovarășii Gemal Bredici, Dragoslav Markovici, Stane Dolanț, Mirko Tepavaț, Dușan Gligorievici, Iso Njegovan, ambasadorul Iugoslaviei la București, și alte persoane oficiale iugoslave. La dineu au participat, de asemenea, conducători ai organelor locale de partid și de stat, personalități ale vieții științifice, culturale și artistice din Timișoara, ziariști români și iugoslavi, corespondenți ai presei străine acreditați în țara noastră, numeroși trimiși speciali ai presei și radioteleviziunii din diferite țări. Dineul s-a desfășurat într-o atmosferă deosebit de cordială. Tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito au rostit toasturi. Toastul tov Nicolae Ceaușescu Dragă tovarășe Tito, Dragă tovarășe Biedici, Dragi tovarăși, îmi pare rău că timpul pe care ați stabilit să-l petreceți în România se apropie de sfîrșit. Am însă satisfacția să pot spune că aceste două zile au fost deosebit de folositoare. In primul rînd, v-ați putut întîlni cu zeci de mii de oameni ai muncii. Ați putut constata că oamenii muncii din Timișoara, ca întregul nostru popor, știu să-și primească bine prietenii, doresc să dezvolte relații de prietenie cu vecinii iugoslavi, ca de altfel cu toți vecinii. Ați putut vedea — desigur în treacăt — și este ceva din munca muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor din Timișoara. Ați avut posibilitatea de vedea că ceea ce v-am informata în legătură cu preocupările poporului nostru pentru construcție socialistă constituie otate De aceea cred că, din realiacest punct de vedere, vizita — deși scurtă — a fost deosebit de utilă. In al doilea rînd, am discutat un cerc foarte larg de probleme. In ce privește relațiile bilaterale, am constatat cu satisfacție că ele au înregistrat o dezvoltare foarte puternică și am ajuns la concluzia unanimă că există o bază trainică pentru ca ele să cunoască în viitorii ani un progres continuu. Este și natural să fie așa, deoarece sîntem vecini și întotdeauna între popoarele noastre au fost relații de prietenie, nu a existat nici o problemă care să întunece aceste relații. Nu o dată în decursul istoriei, popoarele noastre au luptat împreună pentru eliberarea lor națională și socială. Construim cu succes socialismul și noi și dumneavoastră; sîntem sau să realizăm asemenea intereforme de dezvoltare a relațiilor care să asigure bunăstarea și fericirea ambelor noastre popoare. (Continuare în pag. a IV-a) Toastul tovarășului Iosip Broz Tito Dragă tovarășe Ceaușescu, Dragă tovarășe Maurer, Dragi tovarăși, Vă mulțumesc în modul cel mai deosebit pentru toastul dv. Vă mulțumesc foarte mult pentru primirea atît de ospitalieră pe care ne-ați făcut-o aici, în aceste zile. Mulțumesc prin dv. tuturor locuitorilor care s-au aflat zile întregi, și chiar noaptea, pe străzile Timișoarei pentru a ne saluta, exprimînd cea mai grăitoare dorință pentru dezvoltarea unor relații bune, așa cum trebuie să existe între două țări vecine. Cred că populația acestui oraș nu s-a înșelat în dorințele și speranțele sale, pentru că noi am lucrat în spiritul lor; am în vedere, în primul rînd, dezvoltarea în continuare a relațiilor noastre de colaborare multilaterală. Pe de altă parte, populația acestui oraș știe că noi nu ne-am intilnit pentru a discuta numai despre relațiile noastre bilaterale, ci că am fost interesați să discutăm și despre relațiile internaționale și, desigur și despre acele relații internaționale care nu sunt bune. Dorința popoarelor noastre ne obligă deci să acționăm și mai mult, să depunem și mai multe eforturi, să fim și mai prezenți pentru calmarea acelor situații care pot amenința omenirea. Sunt total de acord cu cele spuse de tovarășul Ceaușescu, în toastul rostit aici, de aceea nu aș dori să intru în detalii. Aș dori să subliniez doar cîteva probleme, în primul rînd aceea a situației din această zonă a Balcanilor. Nu aș putea spune că este vorba de o zonă nevralgică. Ar trebui să acționăm mai mult, să facem în așa fel încît situația din Balcani să aibă influențe pozitive și asupra situației mai largi, internaționale. Un Balcan ferm, realizat în acest sens, poate să constituie o importantă (Continuare în pag. a IV-a) Pledoarie pentru o generație a inițiativelor Luna culturii, științei și educației — Danubius — Galați ’71 — are în esența sa meritul de a coordona o suită de acțiuni de orientare strict educațională, la care sunt chemați să participe înainte de toate tinerii. La Casa de cultură din Tecuci a avut loc ieri dupăamiază un simpozion care răspunde cuprinzător acestei intenții, tematica sa interesînd deopotrivă tineretul muncitoresc și școlar. Acțiunea organizată de Comitetul județean Galați al U.T.C., in colaborare cu Comitetul județean pentru cultură și educație socialistă, a interesat real auditoriul, constituindu-se într-o adevărată pledoarie pentru formația omului de tip nou, pentru conștiința socialistă, fundamentată pe criteriul responsabilității patriotice, al demnității umane, al muncii devotate și dăruite poporului. Simpozionul care a purtat titlul „Tineretul și societatea" a fost condus de tovarășul Marin Ștofan, prim-secretar al Comitetului județean Galați al U.T.C., care a reliefat în cuvîntul său adresat celor , peste 500 de participanți, sarcinile de importanță excepțională care revin noii generații în contextul desăvîrșirii societății socialiste multilateral dezvoltate. Gestul patriotic, munca avîntată, entuziasmul care precede și urmează fapta, participarea conștientă la netezirea drumului spre viitor — iată însușiri care definesc exact modul de viață al utecistului. „Tineretul și imperativele prezentului“, „Educația prin muncă și pentru muncă“, „Legalitatea socialistă și responsabilitatea tînărului contemporan", „Alegerea profesiunii — moment de seamă în viața tînărului“ — sînt expuneri judicios argumentate, care au făcut obiectul unui dialog viu cu tineretul tecucean, un dialog convingător pentru rațiunea de a fi a noii generații : puternică, energică, creatoare de inițiative, angajată plenar în procesul metamorfozelor contemporane. In memoria lui C. Z. Buzdugan La Nicorești s-au consumat ieri cîteva clipe emoționante, petrecute în amintirea celui care a fost poetul patriot, militant socialist, Constantin Z. Buzdugan, născut în satul Coasta Lupei. „Danubius“ aduce prin această frumoasă acțiune, care a beneficiat de aportul Filialei Galați a Societății de științe filologice, un omagiu prețios scriitorului care a creat la Dunăre tradiții memorabile. Figura acestui fiu al Galațiului a fost evocată de profesorul D. D. Șoitu, care a vorbit țăranilor cooperatori din comună, intelectualilor și elevilor despre contribuția poetului la îmbogățirea patrimoniului spiritual al județului. C. Z. Buzdugan este acela care a fondat revista „Dunărea de jos", militînd în coloanele sale pentru descentralizarea mișcării literar-artistice din țară, pentru regruparea forțelor progresiste la nivelul provinciei, este acela care a luptat de fapt pentru prestigiul spiritual al orașului de la Dunăre. Cu prilejul acestei evocări, a fost subliniată însă, înainte de toate, activitatea socialistă a poetului, literatura sa adresată muncitorilor portuari, străbătută de fiorul revoluționar al epocii. Un recital din versurile și traducerile poetului, susținut de artiștii amatori din Coasta Lupei, șezătoare literară „Omagiul lui C.Z. Buzdugan“ la care au participat poeții Simon Ajarescu, Stelian Vicái, Corneliu Antoniu și Traian Jacotă și, în final, programul artistic susținut de pionierii din comună — au completat o seară plăcută și instructivă, semnificativă pentru nevoia de a îngemăna cele mai bune tradiții gălățene cu valorile spirituale contemporane. ★ Astăzi, în programul Lunii culturii, științei și educației — Danubius — Galați ’71, figurează la loc de cinste deschiderea la Muzeul de artă românească modernă și contemporană a „Salonului de desen și gravură ’71“, manifestare prestigioasă organizată de Consiliul Culturii și Educației Socialiste și Uniunea artiștilor plastici, care reunește, creații de gen, dintre cele mai valoroase ale plasticii românești contemporane. ★ Tot astăzi, la căminul cultural din Costachi Negri are loc simpozionul „Trecutul și prezentul în viața localității noastre". Va fi vizitată casa muzeu „Costachi Negri“, III ' în industria județului nostru A FOST ÎNDEPLINIT PLANUL PE 11 LUNI LA PRODUCȚIA MARFĂ VÎNDUTĂ ȘI ÎNCASATĂ Desfășurînd o rodnică activitate pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de producție și a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă, colectivele de muncă din industria județului Galați, sub îndrumarea permanentă a organelor și organizațiilor de partid, au înscris pe agenda realizărilor, în cursul zilei de ieri 24 noiembrie a.c., un nou și prestigios succes: îndeplinirea planului pe 11 luni la indicatorul producția marfă vîndută și încasată. Realizarea cu 6 zile mai devreme a acestor sarcini crează posibilitatea ca pînă la finele lunii să se obțină suplimentar o producție marfă vîndută și încasată de circa 260 milioane lei și de peste 350 milioane lei pînă la sfîrșitul anului. Intensificând întrecerea socialistă și acordînd o atenție deosebită folosirii mai depline a capacităților de producție, a materiilor prime și materialelor, concomitent cu creșterea gradului de utilizare fondului de timp afectat producției, oamenii muncii industria județului nostru din au reușit ca la sfîrșitul celei de-a doua decade din luna curentă să devanseze substanțial sarcinile de plan, să obțină importante sporuri de producție. Acest fapt va permite ca sporul de producție ce va fi realizat la finele acestei luni, să se concretizeze în 42 000 Mwh energie electrică, 59 000 tone fontă, 27 000 tone oțel, 12 tone sloburi de relaminare, 18 000 tone laminate finite pline, 6 400 tone bandă de oțel laminată la rece, 1 000 tone tablă zincată, 6 000 mc prefabricate din beton armat, 66 000 m p țesături bumbac, 64 tone fire bumbac, 510 tone ulei comestibil, mobilă în valoare de 2,2 milioane lei și alte produse de largă utilitate. LA UZINA LAMINORUL DE TABLĂ Noi lucrări cu caracter de protecția muncii Pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă ale muncitorilor și reducerea efortului fizic, la Uzina Laminorul de tablă Galați, în cursul acestui an, au fost realizate importante lucrări din fonduri de mică mecanizare și investiții. Printre acestea se numără realizarea a două lucrări cu caracter de protecția muncii, referitoare la crearea unui spațiu tehnologic pentru pregătirea sculelor și dispozitivelor de laminare și la mecanizarea operațiilor de alimentare cu sare cazanelor de la centrala termiacă, a a căror valoare însumează circa 300 000 lei. Preocupîndu-se în continuare de execuția altor obiective de acest gen, colectivul de lișii al uzinei lucrează în speciaprezent la proiectarea unor lucrări care vizează noi amenajări li turnătoria de neferoase, crearea unui spațiu tehnologic pentru mașina de zincare, precum și pentru pregătirea materialelor în vederea prelucrării prin așchiere. TINEREȚE CU TINEREȚE EROICĂ Macarale moderne descarcă zilnic sute de tone de mărfuri în portul Galați.