Viața Nouă, octombrie-decembrie 1971 (Anul 28, nr. 8334-8412)

1971-11-25 / nr. 8381

V- i' Organ al Comitetului județean Galați al P. C. R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVIII — Nr. 8381 JOI 25 NOIEMBRIE 1971 VIZITA DE PRIETENIE A TOVARĂȘULUI IOSIP BROZ TITO ÎN ȚARA NOASTRĂ încheierea convorbirilor oficiale româno-iugoslave Miercuri, 24 noiembrie, au con­tinuat, la sediul Comitetului ju­dețean — Timiș al PCR, convor­birile oficiale între tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Ro­mân, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, și tovarășul Iosip Broz Tito, președintele Republicii So­cialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniști­lor din Iugoslavia. La convorbiri, din partea ro­mână, au participat tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezi­diului Permanent al CC al PCR, președintele Consiliului de Mi­niștri al Republicii Socialiste România, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secre­tar al CC al PCR, Ilie Verdeț, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al CC al PCR, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Emil Drăgănescu, membru al Comite­tului Executiv al CC al PCR, vi­cepreședinte al Consiliului de Miniștri, președintele părții ro­mâne în Comisia mixtă româno­­iugoslavă de colaborare econo­mică, Corneliu Mănescu, minis­trul afacerilor externe, Vasile Vlad, șef de secție la CC al PCR, Ion Florescu, șef de secție la CC al PCR, Constantin Mitea, consilier la CC al PCR, Vasile Șandru, ambasadorul României la Belgrad, și Gheorghe Colț, di­rector în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea iugoslavă au parti­cipat tovarășii Gemal Biedici, președintele Consiliului Executiv Federal, Dragoslav Markovici, președintele Adunării RS Serbia, membru al Prezidiului RSFI, Sta­ne Dolani, președintele în funcți­une al Biroului Executiv al Pre­zidiului UCI, Mirko Tepavaț, se­cretar federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului UCI, Dușan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, președintele părții iugoslave în Comisia mixtă de colaborare e­­conomică iugoslavo-română, Mar­ko Vrhoneț, șef adjunct al Ca­binetului Președintelui Republi­cii, Iso Njegovan, ambasadorul RSF Iugoslavia la București, Mi­­loș Milovski, consilier al preșe­dintelui republicii pentru aface­rile­­ externe, Giura Vucolici, di­rector la Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe, și Mu­rat Agovici, consilier la Secreta­riatul Federal pentru Afacerile Externe. Cea de-a doua zi a convorbiri­lor a fost consacrată discutării unor probleme actuale ale situa­ției internaționale. Părțile au constatat cu satisfacție că punc­tele de vedere ale României Iugoslaviei sunt identice sau svâr­și­te apropiate în aprecierea eve­nimentelor care au loc în viața internațională. Cei doi președinți au apreciat acțiunile menite să contribuie la convocarea Conferinței în pro­blemele securității europene, ex­­primîndu-și convingerea că buie impulsionate pregătirile tre­în vederea acestei conferințe. In cadrul convorbirilor, au fost abordate, de asemenea, unele situației din Balcani, proble­mub­­liniindu-se necesitatea întâlniri­lor la diverse niveluri, și sub toate formele, între țările balca­nice. Au fost abordate, de asemenea, probleme privind întărirea unită­ții și coeziunii mișcării comunis­te și muncitorești internaționa­le, a forțelor antiimperialiste. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă de prietenie, cordialitate, deplină înțelegere și încredere reciprocă. Plecarea președintelui Iosip Broz Tito Miercuri seara, s-a încheiat vi­zita de prietenie făcută în țara noastră, la invitația tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, de tovarășul Iosip Broz Tito, președintele Republicii So­cialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia. Oamenii muncii din Timișoa­ra — români, germani,­­maghiari, sîrbi și de alte naționalități —, care timp de două zile au întîm­­pinat cu căldură și dragoste pe oaspeții iugoslavi, exprimîndu-și, asemenea întregului popor, sen­timentele de sinceră prietenie ca­re unesc partidele, țările și po­poarele noastre, și-au luat un vibrant rămas bun de la solii po­porului iugoslav. Pe traseul stră­bătut pînă la gura orașului se aflau mii de cetățeni, care au ținut și cu acest prilej să-și ma­nifeste — prin urale și aplauze — satisfacția deplină pentru vi­zita făcută de tovarășul Iosip Broz Tito, pentru rezultatele fructuoase cu care s-au încheiat convorbirile dintre conducătorii de partid și de stat ai celor două țări. In gara Timișoara, oaspeții iu­goslavi au fost conduși de tova­rășii Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al CC al PCR, președintele Consiliului de Miniștri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secre­tar al CC al PCR, Emil Drăgă­nescu, membru al Comitetului E­­xecutiv al CC al PCR, vicepre­ședinte al Consiliului de Miniș­tri, președintele părții române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Corne­liu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, șef de secție la CC al PCR. Erau, de asemenea, prezenți pe platoul din fața gării condu­cători ai organelor locale de par­tid și de stat, un mare număr de oameni ai muncii din întreprin­derile și instituțiile municipiului Timișoara. In vizita de prietenie făcută în țara noastră, președintele RSF Iugoslavia a fost însoțit de to­varășii Gemal Bredici, președin­tele Consiliului Executio­nal, Dragoslav Markovici, Fe de­pre­ședintele Adunării RS Serbia, membru al Prezidiului RSF Iugo­slavia, Stane­­ Dolani, președinte­le în funcțiune al Biroului Exe­cutiv al Prezidiului UCI, Mirko Tepavaț, secretar federal pentru afacerile externe, membru al Pre­zidiului UCI, Dusan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, președintele părții iugo­slave în Comisia mixtă de cola­borare economică iugoslavo­­română, și de alte persoane ofi­ciale. Este ora 21,30. In vasta piață a gării, împodobită cu drapelele române și iugoslave, o gardă mi­litară prezintă onorul. Se into­nează imnurile de stat ale celor două țări. Tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito trec în revistă garda militară. Mulțimea prezentă scandează „Ceaușescu - Tito“, „Ceaușescu- PCR". Cei doi președinți și persoane­le oficiale care îi însoțesc se în­dreaptă spre peronul gării. Tovarășul Tito și ceilalți con­ducători de partid și de stat iu­(Continuare în pag. a IV-a) Dineu oferit de tovarășul Nicolae Ceaușescu în onoarea tovarășului Iosip Broz Tito Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a oferit miercuri un dineu în onoarea to­varășului Iosip Broz Tito, preșe­dintele Republicii Socialiste Fe­derative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugosla­via, în saloanele hotelului Con­tinental. Au participat tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu- Mizil, Ilie Verdeț, Emil Dră­gănescu, Mihai Telescu,­­Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, Vasile Șandru, ambasadorul României la Belgrad, și alte persoane oficiale române. Au luat parte tovarășii Gemal Bredici, Dragoslav Markovici, Stane Dolanț, Mirko Tepavaț, Dușan Gligorievici, Iso Njegovan, ambasadorul Iugoslaviei la Bucu­rești, și alte persoane oficiale iugoslave. La dineu au participat, de ase­menea, conducători ai organelor locale de partid și de stat, per­sonalități ale vieții științifice, culturale și artistice din Timi­șoara, ziariști români și iugo­slavi, corespondenți ai presei străine acreditați în țara noastră, numeroși trimiși speciali ai pre­sei și radioteleviziunii din dife­rite țări. Dineul s-a desfășurat într-o atmosferă deosebit de cordială. Tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito au rostit toasturi. Toastul tov Nicolae Ceaușescu Dragă tovarășe Tito, Dragă tovarășe Biedici, Dragi tovarăși, îmi pare rău că timpul pe care ați stabilit să-l petreceți în Româ­nia se apropie de sfîrșit. Am însă satisfacția să pot spune că aceste două zile au­ fost deose­bit de folositoare. In primul rînd, v-ați putut întîlni cu zeci de mii de oameni ai muncii. Ați pu­tut constata că oamenii muncii din Timișoara, ca întregul nostru popor, știu să-și primească bine prietenii, doresc să dezvol­te relații de prietenie cu vecinii iugoslavi, ca de altfel cu toți ve­cinii. Ați putut vedea — desi­gur în treacăt — și este ceva din munca muncitorilor, tehnici­enilor și inginerilor din Timișoa­ra. Ați avut posibilitatea de vedea că ceea ce v-am informat­a în legătură cu preocupările po­porului nostru pentru construc­ție socialistă constituie o­tate De aceea cred că, din reali­a­­cest punct de vedere, vizita — deși scurtă — a fost deosebit de utilă. In al doilea rînd, am discutat un cerc foarte larg de probleme. In ce privește relațiile bilatera­le, am constatat cu satisfacție că ele au înregistrat o dezvolta­re foarte puternică și am ajuns la concluzia unanimă că există o bază trainică pentru ca ele să cunoască în viitorii ani un pro­gres continuu. Este și natural să fie așa, deoarece sîntem vecini și întotdeauna între popoarele noastre au­ fost relații de priete­nie, nu a existat nici o proble­mă care să întunece aceste rela­ții. Nu o dată în decursul isto­riei, popoarele noastre au luptat împreună pentru eliberarea lor națională și socială. Construim cu succes socialismul și noi și dumneavoastră; sîntem sau­ să realizăm asemenea intere­for­me de dezvoltare a relațiilor ca­re să asigure bunăstarea și feri­cirea ambelor noastre popoare. (Continuare în pag. a IV-a) Toastul tovarășului Iosip Broz Tito Dragă tovarășe Ceaușescu, Dragă tovarășe Maurer, Dragi tovarăși, Vă mulțumesc în modul cel mai deosebit pentru toastul dv. Vă mulțumesc foarte mult pen­tru primirea atît de ospitalieră pe care ne-ați făcut-o aici, în aceste zile. Mulțumesc prin dv. tutu­ror locuitorilor care s-au aflat zile întregi, și chiar noaptea, pe străzile Timișoarei pentru a ne saluta, exprimînd cea mai grăi­toare dorință pentru dezvoltarea unor relații bune, așa cum tre­buie să existe între două țări ve­cine. Cred că populația acestui oraș nu s-a înșelat în dorințele și speranțele sale, pentru că noi am lucrat în spiritul lor; am în vedere, în primul rînd, dezvolta­rea în­­ continuare a relațiilor noastre de colaborare multilate­rală. Pe de altă parte, populația acestui oraș știe că noi nu ne-am intilnit pentru a discuta numai despre relațiile noastre bilatera­le, ci că am fost interesați să discutăm și despre relațiile in­ternaționale și, desigur și despre acele relații internaționale care nu sunt bune. Dorința popoare­lor noastre ne obligă deci să ac­ționăm și mai mult, să depunem și mai multe eforturi, să fim și mai prezenți pentru calmarea a­­celor situații care pot amenința omenirea. Sunt total de acord cu cele spuse de tovarășul Ceaușescu, în toastul rostit aici, de aceea nu aș dori să intru în detalii. Aș dori să subliniez doar cîteva probleme, în primul rînd aceea a situației din această zonă a Bal­canilor. Nu aș putea spune că este vorba de o zonă nevralgică. Ar trebui să acționăm mai mult, să facem în așa fel încît situa­ția din Balcani să aibă influențe pozitive și asupra situației mai largi, internaționale. Un Balcan ferm, realizat în acest sens, poa­te să constituie o importantă (Continuare în pag. a IV-a) Pledoarie pentru o generație a inițiativelor Luna culturii, științei și e­­ducației — Danubius — Ga­lați ’71 — are în esența sa meritul de a coordona o sui­tă de acțiuni de orientare strict educațională, la care sunt chemați să participe îna­inte de toate tinerii. La Casa de cultură din Tecuci a avut loc ieri după­­amiază un simpozion care răspunde cuprinzător acestei intenții, tematica sa intere­­sînd deopotrivă tineretul muncitoresc și școlar. Acțiunea organizată de Comitetul județean Galați al U.T.C., in colaborare cu Co­mitetul județean pentru cul­tură și educație socialistă, a interesat real auditoriul, con­­stituindu-se într-o adevărată pledoarie pentru formația o­­mului de tip nou, pentru con­știința socialistă, fundamenta­tă pe criteriul responsabilită­ții patriotice, al demnității umane, al muncii devotate și dăruite poporului. Simpozionul care a purtat titlul „Tineretul și societatea" a fost condus de tovarășul Marin Ștofan, prim-secretar al Comitetului județean Ga­lați al U.T.C., care a reliefat în cuvîntul său adresat celor , peste 500 de participanți, sarcinile de importanță ex­cepțională care revin noii ge­nerații în contextul desăvîr­­șirii societății socialiste mul­tilateral dezvoltate. Gestul patriotic, munca avîntată, en­tuziasmul care precede și ur­mează fapta, participarea conștientă la netezirea dru­mului spre viitor — iată în­sușiri care definesc exact mo­dul de viață al utecistului. „Tineretul și imperativele prezentului“, „Educația prin muncă și pentru muncă“, „Le­galitatea socialistă și respon­sabilitatea tînărului contem­poran", „Alegerea profesiunii — moment de seamă în via­ța tînărului“ — sînt expuneri judicios argumentate, care au făcut obiectul unui dialog viu cu tineretul tecucean, un dialog convingător pentru ra­țiunea de a fi a noii genera­ții : puternică, energică, cre­atoare de inițiative, angajată plenar în procesul metamor­fozelor contemporane. In memoria lui C. Z. Buzdugan La Nicorești s-au consumat ieri cîteva clipe emoționante, petrecute în amintirea celui care a fost poetul patriot, militant socialist, Constantin Z. Buzdugan, născut în satul Coasta Lupei. „Danubius“ a­­duce prin această frumoasă acțiune, care a beneficiat de aportul Filialei Galați a So­cietății de științe filologice, un omagiu prețios scriitoru­lui care a creat la Dunăre tradiții memorabile. Figura acestui fiu al Gala­­țiului a fost evocată de pro­fesorul D. D. Șoitu, care a vorbit țăranilor cooperatori din comună, intelectualilor și elevilor despre contribuția poetului la îmbogățirea patri­moniului spiritual al județu­lui. C. Z. Buzdugan este acela care a fondat revista „Dună­rea de jos", militînd în co­loanele sale pentru descen­tralizarea mișcării literar-ar­tistice din țară, pentru regru­parea forțelor progresiste la nivelul provinciei, este acela care a luptat de fapt pentru prestigiul spiritual al orașu­lui de la Dunăre. Cu prilejul acestei evocări, a fost subliniată însă, înain­te de toate, activitatea socia­listă a poetului, literatura sa adresată muncitorilor por­tuari, străbătută de fiorul re­voluționar al epocii. Un recital din versurile și traducerile poetului, susținut de artiștii amatori din Coas­ta Lupei, șezătoare literară „Omagiul lui C.Z. Buzdugan“ la care au participat poeții Simon­­ Ajar­escu, Stelian Vi­cái, Corneliu Antoniu și Tra­­ian Jacotă și, în final, pro­gramul artistic susținut de pionierii din comună — au completat o seară plăcută și instructivă, semnificativă pen­tru nevoia de­ a îngemăna ce­le mai bune tradiții gălățene cu valorile spirituale contem­porane. ★ Astăzi, în programul Lu­nii culturii, științei și educa­ției — Danubius — Galați ’71, figurează la loc de cinste deschiderea la Muzeul de ar­tă românească modernă și contemporană a „Salonului de desen și gravură ’71“, ma­nifestare prestigioasă organi­zată de Consiliul Culturii și E­­ducației Socialiste și Uniunea artiștilor plastici, care reuneș­te, creații de gen, dintre­­ cele mai valoroase ale plasticii ro­mânești contemporane. ★ Tot astăzi, la căminul cultu­ral din Costachi Negri are loc simpozionul „Trecutul și pre­zentul în viața localității noas­tre". Va fi vizitată casa muzeu „Costachi Negri“, I­II ' în industria județului nostru A FOST ÎNDEPLINIT PLANUL PE 11 LUNI LA PRODUCȚIA MARFĂ VÎNDUTĂ ȘI ÎNCASATĂ Desfășurînd o rodnică acti­vitate pentru îndeplinirea e­­xemplară a sarcinilor de pro­ducție și a angajamentelor a­­sumate în întrecerea socialis­tă, colectivele de muncă din industria județului Galați, sub îndrumarea permanentă a or­ganelor și organizațiilor de partid, au înscris pe agenda realizărilor, în cursul zilei de ieri 24 noiembrie a.c., un nou și prestigios succes: îndepli­nirea planului pe 11 luni la indicatorul producția marfă vîndută și încasată. Realizarea cu 6 zile mai de­vreme a acestor sarcini crea­­ză posibilitatea ca pînă la fi­nele lunii să se obțină supli­mentar o producție marfă vîn­dută și încasată de circa 260 milioane lei și de peste 350 milioane lei pînă la sfîrșitul anului. Intensificând întrecerea so­cialistă și acordînd o atenție deosebită folosirii mai depline a capacităților de producție, a materiilor prime și materia­lelor, concomitent cu crește­rea gradului de utilizare fondului de timp afectat pro­­­ducției, oamenii muncii industria județului nostru din au reușit ca la sfîrșitul celei de-a doua decade din luna curentă să devanseze substanțial sar­cinile de plan, să obțină im­portante sporuri de producție. Acest fapt va permite ca spo­rul de producție ce va fi rea­lizat la finele acestei luni, să se concretizeze în 42 000 Mwh energie electrică, 59 000 tone fontă, 27 000 tone oțel, 12 to­ne sloburi de relaminare, 18 000 tone laminate finite pli­ne, 6 400 tone bandă de oțel laminată la rece, 1 000 tone tablă zincată, 6 000 m­c prefa­bricate din beton armat, 66 000 m p țesături bumbac, 64 tone fire bumbac, 510 tone ulei co­mestibil, mobilă în valoare de 2,2 milioane lei și alte produ­se de largă utilitate. LA UZINA LAMINORUL DE TABLĂ Noi lucrări cu caracter de protecția muncii Pentru îmbunătățirea condiți­ilor de muncă ale muncitorilor și reducerea efortului fizic, la Uzina Laminorul de tablă Galați, în cursul acestui an, au fost realizate importante lucrări din fonduri de mică mecanizare și investiții. Printre acestea se numără re­alizarea a două lucrări cu ca­racter de protecția muncii, refe­ritoare la crearea unui spațiu tehnologic pentru pregătirea sculelor și dispozitivelor de la­minare și la mecanizarea opera­țiilor de alimentare cu sare cazanelor de la centrala termi­a­că, a a căror valoare însumează circa 300 000 lei. Preocupîndu-se în continuare de execuția altor obiective de acest gen, colectivul de lișii al uzinei lucrează în specia­pre­zent la proiectarea unor lucrări care vizează noi amenajări li turnătoria de neferoase, crearea unui spațiu tehnologic pentru mașina de zincare, precum și pentru pregătirea materialelor în vederea prelucrării prin aș­­chiere. TINEREȚE CU TINEREȚE EROICĂ Macarale mo­derne descarcă zil­nic sute de tone de mărfuri în por­tul Galați.

Next