Viața Nouă, ianuarie-martie 1972 (Anul 28, nr. 8413-8488)

1972-01-14 / nr. 8422

l ii I Nr. 8422 Hotărîrea fermă a comuniștilor­­ EXIGENTA $1 ÎNALTA RĂSPUNDERE IN ÎNDEPLINIREA sarcinilor In anul care a trecut, si­­derurgiștii și constructorii de pe platforma combina­tului gălățean au avut de Îndeplinit sarcini sporite atît în ceea ce privește pu­nerile în funcțiune cit și pe linia sporirii producției de fontă și oțel, a produ­sului finit — laminatele. Este clar că legătura strînsă a comuniștilor mai cu masa de oameni din sec­ții și de pe șantiere, preo­cuparea organelor și orga­nizațiilor de partid de pe întreaga platformă, pentru îmbunătățirea conținutului activității politice au tribuit la mobilizarea con­co­lectivelor de muncă pen­tru realizarea sarcinilor ce le-au revenit din planul pe anul 1971. In darea de seamă pre­zentată de tovarășul Ion Sîmpetru, secretarul comi­tetului de partid C.S.G., la recenta plenară a comite­tului cu activul, se subli­nia faptul că s-a desfășu­rat o susținută muncă pen­tru creșterea rolului de conducător politic al fie­cărei organizații de partid, iar practica punerii în dez­baterea comuniștilor a pro­blemelor vitale mersul procesului de privind pro­ducție a avut drept rezultat creșterea răspunderii aces­tora pentru lichidarea mi­nusurilor din activitatea u­­nor secții, șantiere și crea­rea condițiilor necesare în vederea îndeplinirii ritmi­ce a planului de către fie­care verigă a fluxului teh­nologic. Asemenea analize au întreprins comitetele de partid de la Slebing I.C.M.S.G., L.T.G., L.B.R., ceea ce a dus la îmbunătă­țirea activității și sporirea răspunderii cadrelor teh­­nico-inginerești, la crește­rea eficienței muncii poli­tico-educative de mobiliza­re a tuturor salariaților la înfăptuirea sarcinilor eco­nomice. Totodată, comitetul de partid C.S.G. a manifestat preocupare pentru cunoaș­terea de către fiecare side­­rurgist și constructor conținutului chemării la în­­ trecerea adresată la înce­putul anului trecut tuturor colectivelor din întreprin­derile județului nostru, de către Combinatul siderur­gic ; obiectivele cuprinse în această chemare au con­stituit de fapt un program minimal pentru îndeplini­rea căruia au fost mobiliza­te toate colectivele de sa­lariați din secții și ateliere. Toate acestea, la care trebuie adăugat ajutorul prețios, îndrumarea și con­trolul permanent exercitate de Biroul Comitetului ju­dețean de partid, și care a condus la imprimarea unui stil de muncă mai dinamic, operativ organizațiilor de partid de pe platformă, au făcut ca în anul 1971, pe ansamblul activității C.S.G. și I.C.M.S.G. să se obțină rezultate pozitive la majo­ritatea indicatorilor econo­mici. Astfel, Combinatul si­derurgic a realizat la pro­ducția globală o depășire de 117 milioane lei, iar la producția marfă 285 milioa­ne , peste 50 la sută din sporul producției marfă s-a obținut pe seama îmbună­tățirii structurii sortimenta­le a laminatelor. I.C.M.S.G. a înregistrat o depășire a planului valoric de con­­strucții-montaj în valoare de 26 milioane lei, iar în­treprinderea electrocentra­­lă a depășit indicatorul producție globală cu 9 mi­lioane. Dincolo de aceste rezul­tate globale, care fără în­doială reflectă eforturile depuse de colectivele și formațiile de muncă, tre­buie spus că în multe pri­vințe activitatea economică a anului 1971 pe platformă nu s-a ridicat în toate sec­toarele la nivelul cerințe­lor impuse de actualele sarcini ale planului cinci­nal, la posibilitățile tehnice și potențialul uman care există aici. Ce-i drept, darea de sea­mă prezentată plenarei re­cunoaște acest lucru, dar nu reușește să facă o ana­liză exigentă a cauzelor u­­nor serioase neajunsuri, ca de exemplu, volumul mare de opriri accidentale, cheltuielilor neeconomicoa­­a­se și a rebuturilor la C.S.G., nerezolvarea obser­vațiilor la obiectivele pre­date, de către I.C.M.S.G. beneficiarului și care pro­duc mari greutăți produc­ției, nerespectarea norme­lor de protecție și secu­ritate a muncii etc. In ca­drul dezbaterilor, comuniștii prezenți la plenară, cei Plenara cu activul Comitetului de partid C. S. G. mai mulți secretari de par­tid și cadre inginerești cu munci de răspundere, nu au reușit să arate cauzele ca­re au generat asemenea lipsuri, să precizeze căile de lichidare a acestora, modul cum va trebui să se muncească în viitor pen­tru creșterea eficienței ac­tivității de partid. Cei mai mulți vorbitori s-au limitat doar la a face o inventa­riere a realizărilor și lipsu­rilor, fără însă a supune u­­nei analize critice și auto­critice profunde, la obiect a neajunsurilor — destul de serioase — unele din propriul compartiment de activitate. De exemplu, multe nea­junsuri provoacă bunei des­­fășurări a producției, mai ales în laminoare, faptul că există o slabă preocupare pentru întreținerea utilaje­lor și agregatelor și pentru executarea conform grafi­cului și de calitate a re­parațiilor. Uzina de piese de schimb și reparații side­rurgice a fost criticată în plenară pentru că pune pe planul al doilea activitatea de reparații, dar tovarășul Petrică Duca, secretarul co­mitetului de partid al uni­tății, in loc să facă o ana­liză a cauzelor unei ase­menea mentalități, a întir­­zierilor în executarea unor reparații, a dat totul pe seama lipsei de cooperare cu direcțiile C.S.G., lipsei mijloacelor de transport, el propunînd ca principală măsură pentru îmbunătăți­rea activității uzinei... a­­cordarea de cont în bancă și autonomia unității. In­tr-adevăr, unele dintre pro­blemele ridicate de secre­tarul comitetului de partid de la U.P.S.R.S., cît și de tovarășul Ion Drușcan, se­cretarul organizației de partid a laboratorului cen­tral, sînt juste, dar ele n-au fost abordate de pe poziția activității comuniș­tilor, ci pur și simplu ca într-o consfătuire sindicală sau administrativă. In același mod tehnicist au abordat problemele din sectoarele respective de muncă și tovarășii Aurel Moldovan, inginerul șef la­minoare, Vasile Podașcă, secretarul comitetului de partid de la L.B.R., Gheor­ghe Pecheanu, inginer la direcția energetică. Acești tovarăși, ca și alții de alt­fel, au vorbit despre ne­ajunsurile pe linia creșterii calității producției, au sem­nalat existența unui volum destul de îngrijorător de rebuturi, despre necesitatea reducerii consumurilor spe­cifice de metal, mai ales la Slebing, unde sunt mari depășiri, dar foarte puțin sau aproape de loc s-au re­ferit la răspunderile ce re­vin organizațiilor de par­tid, tuturor comuniștilor pentru dezvoltarea conști­inței socialiste a salariați­lor. Mai la obiect a fost intervenția maistrului nazist Toader Costină, iub­­se­cretarul comitetului de par­tid al secției jurnale. El a vorbit despre măsurile lua­te pentru îmbunătățirea conținutului agitației vi­zuale, despre impulsiona­rea activității comisiilor pe probleme ale organului de partid și măsurile politice pe care intenționează să le ia comitetul de partid pentru mobilizarea oameni­lor la acțiunea de reduce­re la maximum a timpului de staționare și a opririlor accidentale la agregate. Referindu-se la sarcinile calitativ superioare ce re­vin siderurgiștilor și con­structorilor în anul 1972, tovarășul Ion Iosefide, se­cretar al Comitetului jude­țean de partid, a atras a­­tenția asupra necesității stringente a perfecționării stilului de muncă al comi­tetului de partid C.S.G., astfel încit să se înregistre­ze un reviriment general în activitatea tuturor organi­zațiilor de partid, a tuturor sectoarelor de muncă. Co­muniștii trebuie să fie e­­xemplu, să se afle unde este mai greu, acolo Fie­care membru de partid să înțeleagă că este răspunză­tor atît pentru propria sa activitate cît și pentru în­făptuirea politicii partidu­lui de către întregul co­lectiv în mijlocul lucrează. Nu ne este căruia per­mis să trecem nepăsători pe lîngă lipsuri, ci trebuie să manifestăm exigență, să antrenăm masa de oameni la înlăturarea minusurilor. Vorbitorul a combătut, totodată, formalismul din activitatea unor organizații de partid de pe platformă, faptul că a slăbit nivelul combativității adunărilor de partid, în cadrul cărora cri­tica și autocritica sunt tot mai frecvent înlocuite cu „pasarea" răspunderilor că­tre factorii din afara locu­lui de muncă respectiv. Se observă, de asemenea, la unele organizații de par­tid, tendința de a prelua a­­numite răspunderi și sar­cini ce revin nemijlocit or­ganelor administrative. A­­ceastă practică se impune a fi grabnic lichidată de­oarece aduce serioase dau­ne întăririi rolului de con­ducător politic al organiza­țiilor de partid pe locul de muncă, diminuează răs­punderea personală a celor cărora li s-au încredințat munci de conducere în procesul de producție. In încheiere, Ion Iosefide și-a tovarășul exprimat convingerea că organizația de partid de pe platforma C.S.G., care numără peste 10 000 de comuniști, dispu­ne de suficiente forțe pen­tru a ridica întreaga acti­vitate la nivelul exigențe­lor și fermității revoluțio­nare cerute de partid, prin­cipii ce se degajă­­ cu atîta forță din documentele Ple­narei C.C. al P.C.R. din 3-5 noiembrie 1971. ION CENUȘĂ i VIAȚA NOUA In munca politică educativă - O ANGAJARE REALĂ A TUTUROR FORȚELOR Intr-un spirit de înaltă exigență și răspundere, re­centa plenară lărgită a Co­mitetului municipal de partid Tecuci a analizat activitatea desfășurată pe timp de un an, evidențiin­­du-se rezultatele pozitive în munca organelor și or­ganizațiilor de partid din municipiu, a celorlalți fac­tori, dar mai ales cauzele unor neajunsuri care mai dăinuie în diverse compar­timente și s-au stabilit mă­suri corespunzătoare pen­tru ridicarea nivelului cali­tativ al întregii munci. Darea de seamă a organu­lui municipal de partid, prezentată de tovarășul Gheorghe Moca, a relevat astfel faptul că munca po­litică și organizatorică mai bine orientată a determi­nat obținerea unor succe­se în activitatea unor în­treprinderi industriale și a altor unități economice, ceea ce se reflectă în rea­lizarea unui beneficiu pes­te plan in valoare de a­­proape 6 milioane lei, în reducerea cheltuielilor de producție cu 4,6 milioane lei, precum și în obținerea unor însemnate economii de metal, energie electrică și altele. La aceste rezulta­te s-a remarcat contribuția substanțială a Uzinei de renerații auto, U.F.R.M.A., întreprinderii de gospodă­rie comunală, cooperativei ,Străduința­ și a organiza­țiilor comerciale locale care au desfășurat în anul pre­cedent o rodnică activitate economică. Așa cum a rezultat din plenară, in mare măsură stilul de lucru al Comite­tului municipal de partid s-a îmbunătățit, munca fiind mai bine organizată, tinîndu-se o mai strînsă le­gătură cu organizațiile de partid și acțîonîndu-se conducerea întregii activi­tn­tăți prin mijloace proprii muncii politice. Acordîn­­du-se o mai mare aten'ie întăririi organizațiilor de partid (în 1971 au fost pri­miți în rîndurile comuniș­tilor 478 de tovarăși dintre cei mai buni oameni ai muncii), punîndu-se accent pe întărirea autorității co­muniștilor, a crescut rolul organizațiilor de bază pe locurile de muncă, s-a dez­voltat răspunderea la în­deplinirea sarcinilor de partid și a obligațiilor pro­fesionale. Se poate afirma că dez­baterile care au avut loc în această plenară se în­scriu în spiritul nou impri­mat muncii de partid, în sensul că s-a abordat în mod partinic o problemati­că majoră, efectuîndu-se o temeinică analiză a cauze­lor care determină încă u­­nele rămineri în urmă. Pentru că, așa cum se sub­linia în darea de deși s-au obținut o seamă, serie de rezultate bune în mun­ca politico-ideologică des­fășurată în rîndul comuniș­tilor și a celorlalți oameni ai muncii pe baza amplu­lui program educațional al partidului, continuă să e­­xiste deficiențe îndeosebi în ceea ce privește com­portamentul unor oameni, ceea ce influențează nega­tiv rezultatele muncii lor. Așa se explică de ce în activitatea unor unități e­­conomice și secții de pro­ducție s-au înregistrat mi­nusuri, faptul că între bu­nele intenții și efectul real al muncii continuă să e­­xiste o anume discordanță. Fabrica de conserve oferă în acest sens exemplul cel mai concludent. Pe anul 1971 aici planul nu a fost realizat decit în proporție de 75 la sută, iar valoarea refuzurilor de calitate și a rebuturilor se menține un nivel ridicat. Adăugîn­ In­du-se la această situație faptul că aici s-au semna­lat numeroase sustrageri, că disciplina in muncă la­să de dorit că unii conducă­tori ai procesului de produc­ție nu-și fac datoria, obținem imaginea atmosferei exis­tente în această unitate. In fabrică există numeroși co­muniști, s-a desfășurat o anumită activitate politică, au fost ținute adunări ge­nerale, diverse dezbateri etc. Situația necorespunză­toare nu poate însă demon­stra altceva decit inconsis­tența acțiunilor întreprinse, faptul că s-a muncit for­mal, că nu s-a pus punc­tul pe „i" , și, bineînțeles, o insuficientă preocupare a organului municipal de partid care a tolerat stări­le de lucruri anacronice din colectivul acestei fa­brici soldate în cele din urmă cu vizibile carențe în activitatea economică. Si­tuații asemănătoare au fost semnalate și în alte unități din municipiul Tecuci. Este vorba de Autobaza T.A., cooperativa .Prestarea"­ O.C.L. .Alimentara", Cen­trul de industrializare cărnii și altele în care lip­a sa de răspundere a unor Plenara cu activul Comitetului municipal de partid Tecuci ca­re a adus prejudicii u­­nităților respective, întrebat de ce s-au tole­rat numeroasele sustrageri din avutul obștesc (într-o singură noapte la Fabrica de conserve Tecuci s-au furat 380 sticle de tovarășul Ion Iliescu, ulei), di­rectorul fabricii, arăta că „s-au dat unele sancțiuni administrative și că se vor mai da în continuare, pen­tru că altceva nu se poate face". Un asemenea răs­puns este de-ă dreptul larmant, mai ales cînd vi­­­­ne din partea unui om cu muncă de răspundere, dar el reflectă totodată o anu­mită mentalitate asupra că­reia va trebui să reflecte­ze mai mult Comitetul mu­nicipal de partid. De altfel, necesitatea in­tensificării muncii politice­­educative în scopul dez­voltării răspunderii în muncă a constituit princi­palul obiect al dezbateri­lor din plenară, luîndu-se poziție combativă față de asemenea manifestări, su­­gerîndu-se căile prin care pot fi înlăturate fenomene­le negative. „Și la noi — spunea to­varășul Gheorghe — prim-vicepreședinte Hagiu Consiliului popular­­ muni­ci cipal — există tendințe de delăsare în muncă, chiar unii membri ai Comitetului executiv considerînd că organul municipal al ministrației de stat este aci­o instituție care trebuie să se ocupe numai de hîrtii, și din această cauză nu merg în mijlocul cetățeni­lor nu-și aduc contribuția la îndeplinirea hotărîrilor și deciziilor. Consider că aceasta se datorește faptu­lui că nu am reușit să ne debarasăm încă de metode­le învechite de muncă și va trebui ca un viitor să ne ocupăm cu toată grija de educarea oamenilor scopul dezvoltării răspun­în­derii față de obligațiile ce le revin". Și alți participanți la dezbateri au insistat în cu­­vîntul lor asupra necesită­ții de a se acționa cu mai multă promptitudine în munca educativă. Astfel tovarășul Ion Botezatu, președintele Consiliului municipal al sindicatelor, după ce a arătat că a spo­rit contribuția organizațiilor sindicale la îndeplinirea și depășirea planului, a criti­cat felul cum muncesc unii comuniști din conducerea acestor organizații, faptul că atît la nivelul munici­piului cît și la cel al în­treprinderilor nu se urmă­rește cu toată răspunderea îndeplinirea sarcinilor, că se manifestă încă mult for­malism în activitatea gru­pelor și comitetelor sindi­catelor. .Deși uzina noastră a obținut bune rezultate în realizarea planului — spu­nea tovarășul Vasile Do­­ruș, secretarul comitetului de partid de la U.F.R.M.A. — pot afirma cu certitudi­ne că acestea puteau fi mult mai bune. E suficient să arăt că fondul de timp nu se utilizează cu chibzuin­ță, că avem încă multe lip­suri nemotivate, că oame­nii se plimbă de la un loc de muncă la altul în tim­pul programului, iar unii șefi ai formațiilor de lucru nu-și fac datoria. Din a­­ceastă cauză lipsește ritmi­citatea în îndeplinirea pla­nului, se practică incă lu­crul în asalt la sfîrșitul decadelor și dacă organi­zația de partid a luat une­le măsuri, acestea mai pu­țin au avut un caracter preventiv". In aceeași ordine de idei ceilalți vorbitori, între care tovarășul Alexandru Rus, Ion Crucea, Ion Stanciu, Maria Botezatu, au arătat că întreaga muncă politi­că a organizațiilor de partid, a celorlalți factori interesați trebuie îndrepta­tă spre formarea și educa­rea oamenilor fără a se aștepta apariția fenomene­lor negative. Și nu întim­­plător s-a insistat asupra acestui perioada lucru deoarece în amintită s-au semnalat multe încălcări ale disciplinei, faptul s-au dat numeroase sanc­c­­țiuni pe linie de partid și administrativă. Este bine ca în continuare să nu se tolereze nici un fel de a­­bateri, să fie luate măsuri severe dar acestea să fie mai judicios îmbinate cu o muncă politică-educativă cit mai eficientă. In încheierea dezbaterilor a luat cuvîntul tovarășul Gheorghe Baroga, secretar al Comitetului județean de partid, care a apreciat e­­xigența de care a dat do­vadă comitetul municipal în această analiză și a in­dicat ca învățămintele re­zultate din aceasta să fie înscrise cît mai grabnic pe agenda de lucru a organi­zațiilor de partid. In îmbu­nătățirea activității, a spus în continuare vorbitorul, va trebui în primul rînd să se pornească de la înlătu­rarea cauzelor care au ge­nerat neajunsurile pe mar­ginea cărora s-a discutat și să se aibă în vedere ca spiritul autocritic să se ma­terializeze în fapte. La Te­cuci s-au obținut bune re­zultate în introducerea u­­nui stil de muncă dinamic, organul municipal de partid își exercită tot mai bine a­­tribuțiile sale, dar faptul că în unele colective se mai petrec o serie de fapte re­probabile, demonstrează că aici sînt încă multe de fă­cut. In primul rînd se im­pune mai multă perseve­rență în întărirea vieții in­terne de partid, a răspun­derii fiecărui comunist față de menirea ce o are în so­cietate, o activitate mai bine organizată în contro­lul îndeplinirii sarcinilor, urmărindu-se ca toți cei in­vestiți cu munci de răspun­dere să fie exemplu de pa­siune și dăruire în mun­că. V. METAXA V. NICOLESCU SUBLINIERI Un neasemuit dar ! Faptul s-a petrecut, în ul­timele zile ale anului trecut, la Spitalul de obstetrică ginecologie din Galați. Fami­li­­ia lui Ion Călinescu, de felul ei din Brăila a primit, după ani și ani de așteptare un ne­asemuit dar — urt băiat de 3,450 kg. Datorită însă unor incompa­tibilități sanguine RH, lucrul acesta nu a fost posibil pînă acum, deși mama a petrecut luni prin clinicile din Brăila, Ploiești, București. Și iată că dorința s-a împli­nit la Galați. Dar cu alte sa­crificii din partea mamei, cită strădanie din partea per­cu­sonalului medical. Au fost ne­cesare 6 luni d­e internare, o operație cezariană, numeroase examene de laborator și, un lucru de mare finețe, schim­barea întregii cantități de sîn­­ge a copilului. Cum totul a re­ușit vă puteți închipui bucu­ria acestei familii. Pentru gri­ja deosebită pe care a purta­t-o atît mamei cît și noului născut întregul personal me­dical care a contribuit la sal­varea acestei noi vieți merită toate felicitările ! Promptitudine Un fapt îmbucurător pentru promptitudinea cu care condu­cerea T.A.P.L. Galați a luat măsurile necesare în cazul unor lucrători necinstiți. Se­sizați de către Inspectoratul comercial de stat Galați Sava Rapotan, manipulant că la bufetul „Someșul" s-a trans­format, cu știrea gestionaru­lui, în barman pentru a vin­de vinul de 9,60 cu 14,60, con­­conducerea T.A.P.L. a hotărît desfacerea contractelor de muncă atît a presupusului bar­­ban cît și a șefului de unita­te Hristache Boza. Semnalăm promptitudinea și fermitatea sancțiunii nădăjdu­ind într-o permanentizare a ei ! Speculanții Este vorba de doi cetățeni din comuna Barcea: Ionel Boșcu și Gheorghe Ignat care nu s-au mai dus să munceas­că în cooperativa agricolă de producție, în rînd cu satul, ci s-au apucat de negustorie. Și-au cumpărat fiecare cîte un cal și-o căruță și au pornit specula: Ionel Boșcu cu pro­duse industriale, iar Gheorghe Ignat cu produse cerealiere. Cum fapta aceasta — adică cumpărarea unor produse in­dustriale ori agrare în scopul revinderii lor pentru obține­rea unor profituri — este as­pru pedepsită de lege, propu­nem celor doi să reintre rîndul membrilor cooperatori în din comună pentru a cinstit că altfel cine știe munci ce surprize pot să aibă. Cu le­gea nu-i de glumit! * ism Politețe obligatorie ! Sînt situații, între conducă­torii auto, cînd politețea, a­dică acordarea priorității de trecere e obligatorie. Vrei nu vrei, trebuie s-o acorzi fiindcă altfel plătești ! . Lucrul acesta se pare că nu a vrut să-l înțeleagă șoferul Traian Măstăleacu de pe au­tobuzul 31 Gl. 382, proprieta­tea I.T.O. care, neacordînd prioritate de dreapta autobu­zului 31, Gl. 289 a un accident. Urmarea : provocat persoane au fost rănite, două iar mașinile avariate. Imprudența și neatenția va costa acum pe Traian Măs­îl tăriacu nu numai plata reme­dierilor, ci și răspunderea pe­nală a faptei sale. Un amă­ O nouă realizare a colectivului turnătoriei de la Șan­tierul naval Galați: elicea pentru cargouri de 7 500 tone. In fotografie : Uriașa elice după ieșirea din formele de turnare. Foto: G. BERCOV MEDALION Molifere 350 de ani de la naștere Puțini, chiar foarte puțini mari dramaturgi ai lumii au stat în a­­tenția posterității așa cum s-a în­­tîmplat cu Molière. Comediile sale sunt recunoscute astăzi — aproape fără excepție — Pe toa­­te meridianele lumii, sunt jucate deopotrivă de profesioniști și a­­matori, de copii, tineri și vîrst­­nici. A cunoscut secretul marilor creații, acela de a fi al tuturor vîrstelor omenirii și s-a adresat cititorului și spectatorului său pe calea cea mai accesibilă — aceea a umorului, plasat pe un porta­tiv uriaș in care au fost înscrise toate nuanțele , de la gluma se­nină la gestul anecdotic, de la ironia calmă la aceea incisivă, de la sarcasmul corectiv la ma­rele spectacol al satirei. Molière a rezistat desigur vre­mii și tuturor exigențelor ei, pentru că a cunoscut înainte de toate omul. I-a cunoscut marile și micile disponibilități, marile și micile vicii, a cunoscut intr-un cuvînt ceea ce este posibil etern în dînsul, ceea ce se perpetuea­ză într-o gamă sau alta în struc­tura caracterelor. De aceea Tar­­tuffe va rămîne pentru totdeau­na ipocritul, Don Juan — sece­­rătorul de inimi albastre, Harpa­gon — avarul, Jourdain — par­venitul ș.a.m.d. După cum se știe, Molière a­­parține clasicismului francez. Să ne amintim de regula celor trei uni­tăți a lui Boileau, de a sa Artă poetică, care s-a constituit în manifestul artistic al secolului al XVII-lea, și care a consacrat ti­parele clasice pentru timp, loc și acțiune. In cele 33 comedii ale sale ma­rele dramaturg a trecut totuși peste barierele rigide, peste nor­mele impuse de gestul epocii. A renunțat la fraza elegantă, la su­biectul expus într-o arhitectură de cea mai exactă simetrie, conflictul caracteriologic fortuit, la la didacticism. Directorul „Ilus­trului teatru" format în 1643, era el însuși­ actor și regizor. A colin­dat ani de zile Franța, orașele și satele sale, a cunoscut oameni simpli, țărani sau mici burghezi, a jucat în fața vulgului și a aris­tocrației. Și-a dat seama, cu un ceas mai devreme decît contemporanii săi, că teatrul este o tribună, că pe scena sa trebuie spuse marile a­­devăruri despre viață și despre om, că în luminile sale nu își au locul artificiile imaginației, ci substanța existenței. A fost acest Jean Baptiste Po­quelin (este adevăratul său nu­me) un mare umanist și un mare cunoscător al sufletului. S-a in­teresat mișcarea interioară gîndurilor și pasiunilor, descon­­­­siderînd — ostentativ poate — legea subiectelor originale. A împrumutat, de aceea, scheme de comedie de la înaintași, și de la contemporani, creînd teatru prin nuanțarea personajelor, prin reli­efarea lor riguroasă. Din acest punct de vedere Molière este o școală pentru dra­maturgii tuturor timpurilor. Piesele sale ridică probleme de actorie și de regie dintre cele mai difi­cile. Lipsa talantului, superficia­litatea în tratarea pieselor sale neînțelegerea psihologiei perso­najelor — conduc imediat la ra­teu, perfect vizibil, pentru orice categorie de spectatori. A înscrie în repertoriul unui teatru piese ca: „Prețioasele ridicole", „Școa­la bărbaților" sau „Vicleniile lui Scapin" este de aceea un act de curaj. Nu pot fi angajate într-o astfel de întreprindere decît cei mai buni actori ai unui teatru, cei mai buni regizori și sceno­grafi. Numele impune și invită la e­­xigență. Este ceea ce se întîm­­plă la noi cu Caragiale, este ceea ce se întîmplă in toată lumea cu Shakespeare. Molière este un examen atît pentru actor cît și pentru spec­tator. Acesta din urmă se poate regăsi în personajele sale sau își poate regăsi semenii : nu neapă­rat prin identificări fortuite, nu neapărat prin suprapuneri de da­te. Molière a aparținut totuși se­colului al XVII-lea, opera sa atacat în principiu vicii care i-au a aparținut ei. In măsura în care însă avariția, infatuarea, arivis­mul, egoismul, ipohondria ș.a.m.d. s-au petrecut prin veacuri, în măsura in care aceste vicii vor trebui incă înfierate, chiar dacă nu prevalează în comportamen­tul semenilor noștri și al noștru desigur, comediile marelui dra­maturg, de la a cărui naștere s-au împlinit 350 de ani astăzi — își au locul pe scena oricărui teatru și în lectura tuturor cititorilor. RADU MACOVEI nunt ce trebuie ținut minte de toți conducătorii auto! S-a îmbrăcat ! In noaptea de 7 spre 8 ia­nuarie a .c. Grigore Panait din comuna Fîrțănești călătorea cu trenul de la Galați spre casă. La un moment dat, ob­­servînd că tovarășa lui de compartiment, o femeie din Bîrlad, a adormit, Grigore i-a furat din plasă o haină de pie­­ele în valoare de 2 400 lei și a coborît. Cum s-ar spune voia omul să se înnoiască fără să plătească nici un ban. Depistat de către organele de miliție el a fost trimis în ju­decată sub stare de arest, pen­tru furt calificat în dauna votului personal. Va căpăta a­­deci, „haine noi" fără să dea nici un ban din buzunar ! Ce face însă cu rușinea ? Rubrică redactată de : MIRCEA IONESCU Pag. a 3-a Pentru satisfacerea in mai bune condiții a cerințelor populației Măsurile inițiate de conduce­rea O.C.L. Produse industriale Galați, cu sprijinul organizației de partid au determinat o îmbu­nătățire simțitoare a activității a­­cestei organizații în cursul anu­lui trecut. Unele greutăți în în­deplinirea sarcinilor de pian au fost astfel înlăturate, ceea ce dus în final la obținerea unor re­­­zultate demne de evidențiat. Ca urmare O.C.L.P.I. și-a încheiat ac­tivitatea pe anul 1971 cu o de­pășire a planului de desfacere de aproape 4 milioane lei. S-au în­registrat importante depășiri la vînzarea către populație a unor produse de folosință îndelungată ca aparate de radio și televizoa­re, mașini de spălat, mașini de cusut, mobilă etc. Pentru anul 1972 planul de des­facere crește cu 5,1 la sută față de realizările anului 1971. In ve­derea satisfacerii în cît mai bune condiții a cerințelor populației, contractele încheiate cu furnizo­rii prevăd diferite articole și sor­timente cu caracteristici noi.

Next