Viața Nouă, ianuarie-martie 1972 (Anul 28, nr. 8413-8488)

1972-01-14 / nr. 8422

Organ al Comitetului județean Galați al P. C. R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVIII — Nr. 8422 VINERI 14 IANUARIE 1972 4 PAGINI — 30 BANI O TEMEINICĂ ORGANIZARE, ASIGURAREA TUTUROR CONDIȚIILOR MATERIALE - cerințe de actualitate în domeniul investițiilor Continuînd să se dezvolte în mod susținut, cu o medie superi­oară celei prevăzute pe țară, eco­nomia județului nostru beneficia­ză și în acest an de mari fonduri de investiții de la bugetul sta­tului. Amploarea activității de inves­­tiții-construcții din acest al doi­lea an al cincinalului este ilus­trată în mod convingător de fap­tul că vor trebui executate și puse în funcțiune, în județul nostru, 23 de importante obiecti­ve, nominalizate prin planul de stat, din care 9 noi capacități pe platforma Combinatului siderurgic și tot pe atîtea în agricultură. O primă opțiune pentru înfăp­tuirea exemplară a sarcinilor ca­re le revin în 1972 a fost luată de către colectivele unităților e­­xecutante o dată cu îndeplinirea și sensibila depășire a prevede­rilor de plan din anul trecut. Spo­rurile valorice raportate la 31 de­cembrie 1971 și-au găsit cores­pondent în dezvoltarea, pe cele mai multe dintre șantiere, fronturilor de lucru, în atingerea a unor stadii fizice care au permis menținerea unui ritm superior de execuție încă din primele zile ale noului an. Nu este mai puțin adevărat însă că, așa după cum a demon­strat un recent studiu efectuat de comisia economică a Comitetului județean de partid, punerea la timp în funcțiune a noilor obiec­tive industriale și social-cultura­­le mai ridică încă un complex de probleme a căror soluționare tre­buie să se opereze cu maximă promptitudine. Un prim aspect criticabil, bu­năoară, îl reprezintă eșalonarea nesatisfăcătoare a planului de construcții-montaj pe trimestre ceea ce determină în ultimă in­stanță concentrarea punerilor în funcțiune în ultima parte a anu­lui în curs. Se știe, de exemplu, că tuturor constructorilor, proiectanților și titularilor de investiții conduce­rea partidului le-a trasat sarcina organizării de așa natură a acti­vității încît în primul trimestru să se realizeze cel puțin 20—22 la sută din planul anual de con­strucții-montaj. Or, exceptînd I.C.M.S.G.-ul și Trustul județean, toate celelalte unități executante și-au programat să realizeze în primul trimestru volume de lu­crări cu mult sub această medie. (Șantierele T.C.I.F., doar 10 la sută. Grupul de șantiere hidro­tehnice — 15,3 la sută, T.C.C.F. — 18,3 la sută, I.C.A.Z. — 19,2 la sută etc.). O asemenea situație nu este permisă și conducerile acestor u­­nități au datoria să îmbunătățeas­că aceste programe de lucru, să i­a măsuri în consecință pentru dezvoltarea activității pe șantie­re. De mare atenție trebuie să se bucure, în același timp, des­chiderea celor 15 noi șantiere, ca și lărgirea frontului de lucru la construcțiile de locuințe, prin in­tensificarea folosirii utilajelor de compactare existente. O condiție de bază în intensi­ficarea ritmului de execuție încă din­­ primul trimestru o constituie asigurarea integrală a planului cu studii tehnico-economice și docu­mentații de execuție. Din datele raportate de beneficiari și con­structori rezultă că la începutul acestui an documentația tehnică de execuție pentru planul de con­strucții-montaj pe 1972 era asigu­rată doar în proporție de 75,6 la sută. Atît procentul în sine, și mai ales faptul că o serie de beneficiari au asigurată documen­tația chiar sub această limită — Electrocentrale — 25 la sută, Re­gionala C.F. — 27 la sută, I.T.A. — 35 la sută, S.N.G. — 48 la sută etc — reliefează nece­sitatea unor intervenții hotărîte pe lîngă unitățile de proiectări, un sprijin eficient din partea mi­nisterelor tutelare pentru asigura­rea integrală a documentației, cu atît mai mult cu cit, din lipsa a­­cesteia, ca și din nedeschiderea GEORGE BOLOHAN GRIGORE SPINEANU activiști ai Comisiei economice a Comitetului județean Galați al P.C.R. (Continuare in pag. a Il-a) Succese ale U.F.R.M.A. Galați Efectuînd încă din anul precedent o pregătire teh­­nico-materială corespunză­toare, popularizînd sarcini­le de plan aferente fiecărui schimb și sector de lucru, U.F.R.M.A. Galați a reușit să demareze în cursul a­­nului curent cu rezultate bune la toți indicatorii teh­­nico-economici. Planul pro­ducției globale stabilit pe prima decadă a fost înde­plinit și depășit în propor­ție de 103,7 la sută. Din punct de vedere fizic, spo­rul suplimentar se materia­lizează în motoare pentru mașini agricole reparate în plus, și în fabricația ridi­cătoarelor hidraulice mo­nobloc. l l I împotriva formalismului in organizarea cursurilor agrozootehnice Extinderea și diversificarea mecanizării, chimizarea și iriga­țiile, aplicarea unor tehnologii perfecționate în producția agri­colă ca urmare a noilor cuceriri ale științei, impun o necontenită pregătire profesională a tuturor lucrătorilor de pe ogoare — ță­rani cooperatori, muncitori din întreprinderile agricole de stat și stațiunile pentru mecanizarea agriculturii. Activitatea de conti­nuă instruire profesională face parte integrantă din amplul pro­gram educațional expus cu deo­sebită claritate de tovarășul Nicolae Ceaușescu la Plenara din noiembrie 1971 a C. C. al P.C.R. La formele învățămîntului a­­grozootehnic de masă lucrătorii ogoarelor trebuie să învețe, pe lîngă normele tehnice de cultură a plantelor și creșterea animale­lor, cum se cere apărat avutul obștesc împotriva risipitorilor, a celor care mai au tendințe de căpătuială sau confundă avutul colectivității cu propriul lor bu­zunar. Tocmai aceste atribute dau un nou sens formelor de învăță­­mînt agricol de masă care tre­buie să devină, prin lecții atrac­tive, interesante, pline de conți­nut, o adevărată școală de ridi­care a capacității profesionale și culturale a țărănimii, să contri­buie la creșterea nivelului lor de conștiință. La aceste cursuri are datoria să participe întreaga ma­să a lucrătorilor din agricultură. Dar să vedem cum se desfășoa­ră învățămîntul agricol în unită­țile de producție, cum conduc specialiștii și organizațiile partid această importantă activi­de­tate ? In baza unui recent raid, între­prins în mai multe cooperative a­­gricole, rezultă că interesul de­pus în acest sens este diferit, cum diferite sînt și rezultatele care în cele mai multe unități, avînd în vedere modul de desfășurare și conținutul expunerilor, sînt ne­satisfăcătoare. De exemplu, la C.A.P. Liești u­­nitate cu un puternic corp ingi­neresc, învățămîntul agrozooteh­nic nu s-a deschis decît la două cercuri, cele de zootehnie. Dar și aici organizarea s-a făcut... doar să fie. Cînd spunem aceas­ta ne gîndim la faptul că îngriji­torii de oi și porci au fost cu­prinși în același cerc, deși teh­nologiile de creștere ale celor două specii de animale nu au ni­mic comun una cu alta. Organi­zarea unui asemenea cerc, unde se discută de toate pentru toți, este și firesc să nu trezească interesul crescătorilor de mare, iar scopul urmărit să ani­nu poată fi nici pe departe atins. La aceste neajunsuri se adaugă încă unul și anume : predarea lecțiilor la intervale mari una de alta, ne­­respectîndu-se programul Minis­terului Agriculturii, Industriei A­­limentare, Silviculturii și Apelor și al Uniunii Naționale a Coope­rativelor Agricole de Producție care prevede ca secțiile să se predea de 3—4 ori pe săptămînă, într-o perioadă compactă de 3—4 săptămîni. Dacă așa stau lucrurile în zo­otehnie, o situație mai bună, nu se găsește nici în sectorul cultu­rilor vegetale. Și aici, cu excep­ția cercului de legumicultura — sector inginera Svetlana Paraschiv — celelalte nu sunt organizate pe profile. S-au organizat, după cum ne informa inginerul șef al coo­perativei — Toma Gheorghiu — cercuri mixte , culturi de cîmp și viticultură. Deci nici în acest domeniu nu s-au respectat indi­cațiile programului de instruire profesională, care spun cu destu­lă claritate : „Cursurile se vor organiza pe formații de muncă și profilul acestora, astfel : pen­tru cei ce lucrează în producția vegetală pe ramuri de producție — cultura cerealelor și plantelor tehnice, legumicultura, viticultu­ra, pomicultura..." La cercurile care includ coope­ratorii care lucrează la culturile vegetale încă nu a început pre­darea lecțiilor motivat de ingi­nerul șef al cooperativei, cu fap­tul că inginerii care sînt și lec­tori se ocupă în această perioadă cu întocmirea planului de pro­ducție, treabă care va dura pînă după 20 ianuarie cînd va avea loc adunarea generală. Este ade­vărat că programul nu stabilește o dată unică de deschidere a cursurilor și lasă în competența M. CREȚEANU (Continuare în pag. a II-a) SĂ NU NE FACEM „DARURI"... DIN A­VERE­A ÎNTREPRINDERII ! Măsurile de per­fecționare a con­ducerii și organizării activității so­­cial-economice din țara noastră, în­treprinse cu consecvență de partidul și statul nostru, urmăresc o cea mai bună gospodărire a avutului obștesc, închiderea tuturor canalelor risipei, îndeplinirea ireproșabilă a sarcinilor de producție, o înaltă eficiență muncii. Dar, oricît de adecvate, őri­a éii de oportune ar fi măsurile luate ele nu rezolvă, de la sine, totul ! Deoarece, în­ ultimă instanță rezul­tatele pe care le scontăm depind ATITUDINI de oameni, de gradul lor de conști­ință, de opinia pe care o au față de cei care prin neîndeplinirea e­­xemplară a sarcinilor de serviciu încurajează risipa, lipsa de grijă pentru buna gospodărire a avutu­lui obștesc, sustragerile etc. In această amplă acțiune membrii de partid trebuie să fie un perma­nent exemplu pentru ceilalți sala­riați. Dînd dovadă de fermitate și intransigență cu adevărat comunis­tă, specifică oricărui fiu devotat al partidului, comunistul trebuie să fie convins că : delapidările, neglijența, necinstea sunt acte ostile construcției socialiste, lovesc în interesele noas­tre, ale tuturor și de aceea trebuie privite în adevărata lor față, tre­buie socotite la adevăratul pericol social pe care-l reprezintă. Am asistat cu cîteva zile în urmă la plenara comitetului de partid, cu activul, din întreprinderea „11 Iu­nie“ Galați. Erau puși în discuție comuniștii Constantin Georgescu, contabilul șef al întreprinderii, Constantin Ciucu, șef serviciu preț de cost, și Dumitru Trifan, șef ser­viciu aprovizionare, care, în virtu­tea funcțiilor de conducere pe care le dețineau în cadrul unității, au manifestat lipsă de răspundere față de gospodărirea avutului obștesc dînd cu ușurință aprobări la unii salariați pentru a-și procura diferi­te materiale din cadrul unității, la un preț mai mic decît cel legal. OCTAV BOGDAN (Continuare în pag. a ILa) în pagina a IV-a - Din țările socialiste • Noi acțiuni greviste în Italia După alegerile din Finlanda Lovitură de stat în Ghana Canalul Panama — patrimoniu național al poporului panamez. Rigla de calcul, obiect nedespărțit în munca inginerului, economis­tului sau proiectantului, este tot atît de utilă astăzi și oțelarului. A­gen­t teatrală Zilele acestea, două colec­tive actoricești de la Teatrul de stat Galați vor prezenta in comunele Țepu și Brăhă­­șeșli, comediile „Florin și Florica” de Vasile Alecsandri si „Sosesc deseară” de Tudor Mușatescu. In același timp, în studioul teatrului au început repetițiile la piesa „D-ale carnavalului“ de I.L. Caragiale, în direcția de scenă a regizorului bucu­­reștean Valeriu Moisescu, precum și la „...Eseu“, come­die a lui Tudor Mușatescu, in regia actorului Eugen Po­­pescu-Cosmin. TALENTUL la ora exigențelor # La ce nivel valorificăm resursele artis­tice din întreprinderile și instituțiile jude­țului ? # Formare sau... informare ? # în­semnări despre divertismentul cult ? Să justificăm acest timp al progresului. Urmărirea cultivării talente­lor, în dinamica impusă de exi­gențele artistice actuale, se pare a fi o vastă problemă de socio­­metrie, cu implicații dintre cele mai largi, științifice Talentul artistic, ca orice altă valoare morală, se cuprinde în sfera te­zaurului social, acționează asu­pra vieții și conștiinței oameni­lor. Precizările acestea le consi­derăm nu numai enunțiative, nu deschiderea unei discuții teoreti­ce, ci fundamente ale raportului dintre cerințe și realitatea fap­tică. Galațiul și-a înscris dintot­­deauna numele între ținuturile care au etalat remarcabile po­­tențe creatoare. Premiile la con­cursurile naționale (N. B. Foru­rile de resort încă nu s-au gin­­dit la trimiterea gălățenilor in confruntările de peste hotare), distincțiile importante obținute pe plan interjudețean, mai larg, precum și numeroasele inițiative locale cu implicații favorabile a­­supra contextului artistic națio­nal (Festivalul „Nicolae Leo­nard“, Concursul și festivalul „Glasul primăverii“, Festivalul folcloric al județelor moldovene „Cîntă de răsună lunca“ de Tecuci etc) reflectă deschis, cu­la­rajos, țelurile noastre culturale. Acestea sun­t acțiunile mari care îi implică atît pe artiștii amatori cu experiență cit și pe profesio­niști. Dar nu toate resursele ar­tistice din întreprinderile și in­stituțiile județului se pot înglo­ba aici; foarte mulți oameni cu îndreptare spre muzică, artă plastică, coregrafie, teatru se găsesc incă în faza expectativei. De ce ? Pentru că pînă nu de­­mult mai exista din păcate, un mod greșit de a gîndi, mecani­cist, impropriu culturii de ma­să ; potrivit unor asemenea ,,ra­finamente de judecată" din ma­rile unități trebuie să se recru­teze și... marile formații și... ma­rile talente. Nu întotdeauna practica a dat dreptate unor a­­semenea raționamente. S-au vă­zut (și se știu) cazuri in care, de pildă, un taraf de populară cu instrumentiști muzică re­crutați dintre mii și mii de sa­lariați nu a reușit să depășească fazele locale ale unor concursuri artistice, după cum formații a­­parținîind­­ unor colective restrîn­­se „Exportlemn“, I.T.O., Galați, Fabrica de conserve P.T.T. Te­cuci) au dat deplină satisfacție. Este adevărat că în selecționa­rea talentelor unii responsabili culturali procedează funcționă­rește, uită de faptul că arta nu este un domeniu oarecare ce poate fi soluționat prin citeva indicații prezentate de la înălți­mea unui fotoliu, îmi amintesc de faptul că înainte de a primi medalia de aur la Concursul pe țară al formațiilor artistice de amatori, membrii echipei de teatru de la I.C.A.Z. Galați erau considerați „cenușărese“ chiar de către unii tovarăși din conduce­rea unității. Asemenea exemple au mai existat și în alte locuri de muncă. S-a pus problema înființării corului municipiului Galați, a și dat un frumos recital in ca­el­drul „Coralei“ din decembrie trecut. Dar intrebați-i pe mulți dintre membrii acestei formații d­­e greutăți au avut în preajma pregătirii spectacolului de în­chidere a Lunii culturii, științei și educației „Danubius ’71“. Nu vrem să acoperim, și înfierăm, cu verbele care ne stau la dispo­ziție, lenea, chiulul, tendința de sustragere de la muncă, care trec uneori deghizate sub nume­le de „talent la cutare... artă“ . Dar de­­ aici până la lipsa de pre­ocupare a unora de a crea con­diții mai bune de repetiție a di­feritelor echipe artistice micșorarea programului de (fără cru) există o diferență care fu­se rezolvă cu spirit lucid, comunist. A­le care oamenilor să-și rezol­ve mulțumitor obligațiile de ser­viciu, „uitind" să-ți aduci con­tribuția, prin măsuri practice, la destinderea, la petrecerea agre­abilă a timpului liber, constituie după părerea noastră, o greșea­lă, o abatere (ce-i drept, voala­tă) de la morală. Dar după con­sumarea festivalului, cînd totul a trecut cu bine, succesul obți­nut este raportat, se fac unele informări detaliate, se așteaptă felicitări în numele celor ce au făcut din pasiunea lor o artă. „Ar trebui desigur să vorbim și despre acei tovarăși din con­ducerea unor comitete sindicale (Sl.S. .Textila", S.N.G.), preciza Al. Ciorăscu — metodist la Con­siliul județean al sindicatelor, care sunt martorii pierderii unor tradiții valoroase in întreprin­derile lor". Noile sarcini ale co­mitetelor sindicale din întreprin­deri sunt legate în mod indisolu­bil de creșterea conștiinței, de VIRGIL ȚIGĂNUȘ (Continuare în pag. a Il-a) I ! Relatări de la plenarele cu activul Comitetului de partid C.S.G. și Comitetului municipal de partid Tecuci Vulcani industriali. Foto : P. POPA

Next