Viața Nouă, ianuarie-martie 1972 (Anul 28, nr. 8413-8488)
1972-01-14 / nr. 8422
Organ al Comitetului județean Galați al P. C. R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVIII — Nr. 8422 VINERI 14 IANUARIE 1972 4 PAGINI — 30 BANI O TEMEINICĂ ORGANIZARE, ASIGURAREA TUTUROR CONDIȚIILOR MATERIALE - cerințe de actualitate în domeniul investițiilor Continuînd să se dezvolte în mod susținut, cu o medie superioară celei prevăzute pe țară, economia județului nostru beneficiază și în acest an de mari fonduri de investiții de la bugetul statului. Amploarea activității de investiții-construcții din acest al doilea an al cincinalului este ilustrată în mod convingător de faptul că vor trebui executate și puse în funcțiune, în județul nostru, 23 de importante obiective, nominalizate prin planul de stat, din care 9 noi capacități pe platforma Combinatului siderurgic și tot pe atîtea în agricultură. O primă opțiune pentru înfăptuirea exemplară a sarcinilor care le revin în 1972 a fost luată de către colectivele unităților executante o dată cu îndeplinirea și sensibila depășire a prevederilor de plan din anul trecut. Sporurile valorice raportate la 31 decembrie 1971 și-au găsit corespondent în dezvoltarea, pe cele mai multe dintre șantiere, fronturilor de lucru, în atingerea a unor stadii fizice care au permis menținerea unui ritm superior de execuție încă din primele zile ale noului an. Nu este mai puțin adevărat însă că, așa după cum a demonstrat un recent studiu efectuat de comisia economică a Comitetului județean de partid, punerea la timp în funcțiune a noilor obiective industriale și social-culturale mai ridică încă un complex de probleme a căror soluționare trebuie să se opereze cu maximă promptitudine. Un prim aspect criticabil, bunăoară, îl reprezintă eșalonarea nesatisfăcătoare a planului de construcții-montaj pe trimestre ceea ce determină în ultimă instanță concentrarea punerilor în funcțiune în ultima parte a anului în curs. Se știe, de exemplu, că tuturor constructorilor, proiectanților și titularilor de investiții conducerea partidului le-a trasat sarcina organizării de așa natură a activității încît în primul trimestru să se realizeze cel puțin 20—22 la sută din planul anual de construcții-montaj. Or, exceptînd I.C.M.S.G.-ul și Trustul județean, toate celelalte unități executante și-au programat să realizeze în primul trimestru volume de lucrări cu mult sub această medie. (Șantierele T.C.I.F., doar 10 la sută. Grupul de șantiere hidrotehnice — 15,3 la sută, T.C.C.F. — 18,3 la sută, I.C.A.Z. — 19,2 la sută etc.). O asemenea situație nu este permisă și conducerile acestor unități au datoria să îmbunătățească aceste programe de lucru, să ia măsuri în consecință pentru dezvoltarea activității pe șantiere. De mare atenție trebuie să se bucure, în același timp, deschiderea celor 15 noi șantiere, ca și lărgirea frontului de lucru la construcțiile de locuințe, prin intensificarea folosirii utilajelor de compactare existente. O condiție de bază în intensificarea ritmului de execuție încă din primul trimestru o constituie asigurarea integrală a planului cu studii tehnico-economice și documentații de execuție. Din datele raportate de beneficiari și constructori rezultă că la începutul acestui an documentația tehnică de execuție pentru planul de construcții-montaj pe 1972 era asigurată doar în proporție de 75,6 la sută. Atît procentul în sine, și mai ales faptul că o serie de beneficiari au asigurată documentația chiar sub această limită — Electrocentrale — 25 la sută, Regionala C.F. — 27 la sută, I.T.A. — 35 la sută, S.N.G. — 48 la sută etc — reliefează necesitatea unor intervenții hotărîte pe lîngă unitățile de proiectări, un sprijin eficient din partea ministerelor tutelare pentru asigurarea integrală a documentației, cu atît mai mult cu cit, din lipsa acesteia, ca și din nedeschiderea GEORGE BOLOHAN GRIGORE SPINEANU activiști ai Comisiei economice a Comitetului județean Galați al P.C.R. (Continuare in pag. a Il-a) Succese ale U.F.R.M.A. Galați Efectuînd încă din anul precedent o pregătire tehnico-materială corespunzătoare, popularizînd sarcinile de plan aferente fiecărui schimb și sector de lucru, U.F.R.M.A. Galați a reușit să demareze în cursul anului curent cu rezultate bune la toți indicatorii tehnico-economici. Planul producției globale stabilit pe prima decadă a fost îndeplinit și depășit în proporție de 103,7 la sută. Din punct de vedere fizic, sporul suplimentar se materializează în motoare pentru mașini agricole reparate în plus, și în fabricația ridicătoarelor hidraulice monobloc. l l I împotriva formalismului in organizarea cursurilor agrozootehnice Extinderea și diversificarea mecanizării, chimizarea și irigațiile, aplicarea unor tehnologii perfecționate în producția agricolă ca urmare a noilor cuceriri ale științei, impun o necontenită pregătire profesională a tuturor lucrătorilor de pe ogoare — țărani cooperatori, muncitori din întreprinderile agricole de stat și stațiunile pentru mecanizarea agriculturii. Activitatea de continuă instruire profesională face parte integrantă din amplul program educațional expus cu deosebită claritate de tovarășul Nicolae Ceaușescu la Plenara din noiembrie 1971 a C. C. al P.C.R. La formele învățămîntului agrozootehnic de masă lucrătorii ogoarelor trebuie să învețe, pe lîngă normele tehnice de cultură a plantelor și creșterea animalelor, cum se cere apărat avutul obștesc împotriva risipitorilor, a celor care mai au tendințe de căpătuială sau confundă avutul colectivității cu propriul lor buzunar. Tocmai aceste atribute dau un nou sens formelor de învățămînt agricol de masă care trebuie să devină, prin lecții atractive, interesante, pline de conținut, o adevărată școală de ridicare a capacității profesionale și culturale a țărănimii, să contribuie la creșterea nivelului lor de conștiință. La aceste cursuri are datoria să participe întreaga masă a lucrătorilor din agricultură. Dar să vedem cum se desfășoară învățămîntul agricol în unitățile de producție, cum conduc specialiștii și organizațiile partid această importantă actividetate ? In baza unui recent raid, întreprins în mai multe cooperative agricole, rezultă că interesul depus în acest sens este diferit, cum diferite sînt și rezultatele care în cele mai multe unități, avînd în vedere modul de desfășurare și conținutul expunerilor, sînt nesatisfăcătoare. De exemplu, la C.A.P. Liești unitate cu un puternic corp ingineresc, învățămîntul agrozootehnic nu s-a deschis decît la două cercuri, cele de zootehnie. Dar și aici organizarea s-a făcut... doar să fie. Cînd spunem aceasta ne gîndim la faptul că îngrijitorii de oi și porci au fost cuprinși în același cerc, deși tehnologiile de creștere ale celor două specii de animale nu au nimic comun una cu alta. Organizarea unui asemenea cerc, unde se discută de toate pentru toți, este și firesc să nu trezească interesul crescătorilor de mare, iar scopul urmărit să aninu poată fi nici pe departe atins. La aceste neajunsuri se adaugă încă unul și anume : predarea lecțiilor la intervale mari una de alta, nerespectîndu-se programul Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor și al Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție care prevede ca secțiile să se predea de 3—4 ori pe săptămînă, într-o perioadă compactă de 3—4 săptămîni. Dacă așa stau lucrurile în zootehnie, o situație mai bună, nu se găsește nici în sectorul culturilor vegetale. Și aici, cu excepția cercului de legumicultura — sector inginera Svetlana Paraschiv — celelalte nu sunt organizate pe profile. S-au organizat, după cum ne informa inginerul șef al cooperativei — Toma Gheorghiu — cercuri mixte , culturi de cîmp și viticultură. Deci nici în acest domeniu nu s-au respectat indicațiile programului de instruire profesională, care spun cu destulă claritate : „Cursurile se vor organiza pe formații de muncă și profilul acestora, astfel : pentru cei ce lucrează în producția vegetală pe ramuri de producție — cultura cerealelor și plantelor tehnice, legumicultura, viticultura, pomicultura..." La cercurile care includ cooperatorii care lucrează la culturile vegetale încă nu a început predarea lecțiilor motivat de inginerul șef al cooperativei, cu faptul că inginerii care sînt și lectori se ocupă în această perioadă cu întocmirea planului de producție, treabă care va dura pînă după 20 ianuarie cînd va avea loc adunarea generală. Este adevărat că programul nu stabilește o dată unică de deschidere a cursurilor și lasă în competența M. CREȚEANU (Continuare în pag. a II-a) SĂ NU NE FACEM „DARURI"... DIN AVEREA ÎNTREPRINDERII ! Măsurile de perfecționare a conducerii și organizării activității social-economice din țara noastră, întreprinse cu consecvență de partidul și statul nostru, urmăresc o cea mai bună gospodărire a avutului obștesc, închiderea tuturor canalelor risipei, îndeplinirea ireproșabilă a sarcinilor de producție, o înaltă eficiență muncii. Dar, oricît de adecvate, őria éii de oportune ar fi măsurile luate ele nu rezolvă, de la sine, totul ! Deoarece, în ultimă instanță rezultatele pe care le scontăm depind ATITUDINI de oameni, de gradul lor de conștiință, de opinia pe care o au față de cei care prin neîndeplinirea exemplară a sarcinilor de serviciu încurajează risipa, lipsa de grijă pentru buna gospodărire a avutului obștesc, sustragerile etc. In această amplă acțiune membrii de partid trebuie să fie un permanent exemplu pentru ceilalți salariați. Dînd dovadă de fermitate și intransigență cu adevărat comunistă, specifică oricărui fiu devotat al partidului, comunistul trebuie să fie convins că : delapidările, neglijența, necinstea sunt acte ostile construcției socialiste, lovesc în interesele noastre, ale tuturor și de aceea trebuie privite în adevărata lor față, trebuie socotite la adevăratul pericol social pe care-l reprezintă. Am asistat cu cîteva zile în urmă la plenara comitetului de partid, cu activul, din întreprinderea „11 Iunie“ Galați. Erau puși în discuție comuniștii Constantin Georgescu, contabilul șef al întreprinderii, Constantin Ciucu, șef serviciu preț de cost, și Dumitru Trifan, șef serviciu aprovizionare, care, în virtutea funcțiilor de conducere pe care le dețineau în cadrul unității, au manifestat lipsă de răspundere față de gospodărirea avutului obștesc dînd cu ușurință aprobări la unii salariați pentru a-și procura diferite materiale din cadrul unității, la un preț mai mic decît cel legal. OCTAV BOGDAN (Continuare în pag. a ILa) în pagina a IV-a - Din țările socialiste • Noi acțiuni greviste în Italia După alegerile din Finlanda Lovitură de stat în Ghana Canalul Panama — patrimoniu național al poporului panamez. Rigla de calcul, obiect nedespărțit în munca inginerului, economistului sau proiectantului, este tot atît de utilă astăzi și oțelarului. Agent teatrală Zilele acestea, două colective actoricești de la Teatrul de stat Galați vor prezenta in comunele Țepu și Brăhășeșli, comediile „Florin și Florica” de Vasile Alecsandri si „Sosesc deseară” de Tudor Mușatescu. In același timp, în studioul teatrului au început repetițiile la piesa „D-ale carnavalului“ de I.L. Caragiale, în direcția de scenă a regizorului bucureștean Valeriu Moisescu, precum și la „...Eseu“, comedie a lui Tudor Mușatescu, in regia actorului Eugen Popescu-Cosmin. TALENTUL la ora exigențelor # La ce nivel valorificăm resursele artistice din întreprinderile și instituțiile județului ? # Formare sau... informare ? # însemnări despre divertismentul cult ? Să justificăm acest timp al progresului. Urmărirea cultivării talentelor, în dinamica impusă de exigențele artistice actuale, se pare a fi o vastă problemă de sociometrie, cu implicații dintre cele mai largi, științifice Talentul artistic, ca orice altă valoare morală, se cuprinde în sfera tezaurului social, acționează asupra vieții și conștiinței oamenilor. Precizările acestea le considerăm nu numai enunțiative, nu deschiderea unei discuții teoretice, ci fundamente ale raportului dintre cerințe și realitatea faptică. Galațiul și-a înscris dintotdeauna numele între ținuturile care au etalat remarcabile potențe creatoare. Premiile la concursurile naționale (N. B. Forurile de resort încă nu s-au gindit la trimiterea gălățenilor in confruntările de peste hotare), distincțiile importante obținute pe plan interjudețean, mai larg, precum și numeroasele inițiative locale cu implicații favorabile asupra contextului artistic național (Festivalul „Nicolae Leonard“, Concursul și festivalul „Glasul primăverii“, Festivalul folcloric al județelor moldovene „Cîntă de răsună lunca“ de Tecuci etc) reflectă deschis, cularajos, țelurile noastre culturale. Acestea sunt acțiunile mari care îi implică atît pe artiștii amatori cu experiență cit și pe profesioniști. Dar nu toate resursele artistice din întreprinderile și instituțiile județului se pot îngloba aici; foarte mulți oameni cu îndreptare spre muzică, artă plastică, coregrafie, teatru se găsesc incă în faza expectativei. De ce ? Pentru că pînă nu demult mai exista din păcate, un mod greșit de a gîndi, mecanicist, impropriu culturii de masă ; potrivit unor asemenea ,,rafinamente de judecată" din marile unități trebuie să se recruteze și... marile formații și... marile talente. Nu întotdeauna practica a dat dreptate unor asemenea raționamente. S-au văzut (și se știu) cazuri in care, de pildă, un taraf de populară cu instrumentiști muzică recrutați dintre mii și mii de salariați nu a reușit să depășească fazele locale ale unor concursuri artistice, după cum formații aparținîind unor colective restrînse „Exportlemn“, I.T.O., Galați, Fabrica de conserve P.T.T. Tecuci) au dat deplină satisfacție. Este adevărat că în selecționarea talentelor unii responsabili culturali procedează funcționărește, uită de faptul că arta nu este un domeniu oarecare ce poate fi soluționat prin citeva indicații prezentate de la înălțimea unui fotoliu, îmi amintesc de faptul că înainte de a primi medalia de aur la Concursul pe țară al formațiilor artistice de amatori, membrii echipei de teatru de la I.C.A.Z. Galați erau considerați „cenușărese“ chiar de către unii tovarăși din conducerea unității. Asemenea exemple au mai existat și în alte locuri de muncă. S-a pus problema înființării corului municipiului Galați, a și dat un frumos recital in caeldrul „Coralei“ din decembrie trecut. Dar intrebați-i pe mulți dintre membrii acestei formații de greutăți au avut în preajma pregătirii spectacolului de închidere a Lunii culturii, științei și educației „Danubius ’71“. Nu vrem să acoperim, și înfierăm, cu verbele care ne stau la dispoziție, lenea, chiulul, tendința de sustragere de la muncă, care trec uneori deghizate sub numele de „talent la cutare... artă“ . Dar de aici până la lipsa de preocupare a unora de a crea condiții mai bune de repetiție a diferitelor echipe artistice micșorarea programului de (fără cru) există o diferență care fuse rezolvă cu spirit lucid, comunist. Ale care oamenilor să-și rezolve mulțumitor obligațiile de serviciu, „uitind" să-ți aduci contribuția, prin măsuri practice, la destinderea, la petrecerea agreabilă a timpului liber, constituie după părerea noastră, o greșeală, o abatere (ce-i drept, voalată) de la morală. Dar după consumarea festivalului, cînd totul a trecut cu bine, succesul obținut este raportat, se fac unele informări detaliate, se așteaptă felicitări în numele celor ce au făcut din pasiunea lor o artă. „Ar trebui desigur să vorbim și despre acei tovarăși din conducerea unor comitete sindicale (Sl.S. .Textila", S.N.G.), preciza Al. Ciorăscu — metodist la Consiliul județean al sindicatelor, care sunt martorii pierderii unor tradiții valoroase in întreprinderile lor". Noile sarcini ale comitetelor sindicale din întreprinderi sunt legate în mod indisolubil de creșterea conștiinței, de VIRGIL ȚIGĂNUȘ (Continuare în pag. a Il-a) I ! Relatări de la plenarele cu activul Comitetului de partid C.S.G. și Comitetului municipal de partid Tecuci Vulcani industriali. Foto : P. POPA