Viața Nouă, aprilie-iunie 1972 (Anul 28, nr. 8489-8565)

1972-06-23 / nr. 8559

A Organ al Comitetului județean Galați al P. C. R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVIII — Nr. 8559 VINERI 23 IUNIE 1972 4 PAGINI — 30 BANI ÎN CINSTEA CONFERINȚEI NAȚIONALE A P.C.R. $1 A CELEI DE-A 25-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII C­UIUL­IHM DE TERMEN! Noile obiective siderurgice — cit mai rapid în funcțiune! Programe precise de lucrări, optimism robust _________ COLABORAREA. ÎNTRAJUTORAREA. LA LOC DE FRUNTE , MAIS­TRUL LEON EILLER, OMUL DE ȘOC . .,E GREU, DAR ALTFEL N-AR FI FRU­MOS* • INGINER AUREL FEUIERSTEIN : „REȚINEȚI, PÎNA SIMBATA LINIA DE EVACUARE A ZGUREI VA FI ÎNCHEIATA“ • ANGAJAMENTUL MONITO­RILOR MAISTRULUI ION IACOB : LA 28 IUNIE ÎNCEPE RODAJUL STAȚIEI DE DOZARE C ECHIPELE LUI GH. TURCU, VASILE DAVID, OCT­A­VI­AN BU­­JENIȚA ȘI NICOLAE GOTCA AU TERMINAT FLUXUL DE APROVIZIONARE A FURNALULUI CU COCS • LĂCĂTUȘUL CONSTRUCTOR NAVAL HORIA SCORȚARU, MECANICUL CORNEL CUSTURA, DE LA U.F.R.M.A., LĂCĂTUȘUL CONSTANTIN STANESCU, DE LA I.J.I.L. METAL­ CHIMIE, ALĂTURI DE MON­­TORII I.C.M.S.G.-ULUI. Miercuri seara, la sediul I.C.M.S.G. a avut loc o nouă șe­dință de comandament, condusă de tovarășul Constantin Dăscălescu, membru al C. C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetu­lui județean de partid, președinte­le Consiliului popular județean. Concluziile scurtei dar concisei analize, programul de lucrări se înfăptuiește pas cu pas, un ritm accelerat, direcția de investiții și conducerea C.S.G. urmăresc și soluționează din mers, în mod responsabil în cea mai mare par­te intrările de utilaje. Raidul efectuat ieri, ne-a oferit din nou imaginea unei munci pli­ne de entuziasm, de dăruire din partea tuturor categoriilor de constructori. S-a declanșat practic și se amplifică o amplă întrecere între toate formațiile, loturile și șantierele I.C.M.S.G.-ului. Fie­care țintește încheierea cât mai rapidă a lucrărilor, neprecupețin­­du-și pentru aceasta timpul, for­țele. Miercuri noaptea oamenii lui Velici spintecau întunericul cu arcurile voltaice ale aparatelor de sudură. O nouă noapte albă, în dorința de a încheia complet blindajul cooperului 3. Și s-au încheiat ieri. Pătrundem în hala de turnare de la furnal. Maistrul Dumitru Lăc­aru, de la Șantierul 33, cu veșnicul neastîmpăr pe care i-l cunoaștem încă din construcției primului furnal, timpul dirijează cu preciziune formații­uși­le. Mentorii lui Tudorel Simiș fac ultimele retușuri mașinilor de astu­pat jgheaburile fixe și pivotante de scurgere a zgurei și fontei. S-a instaurat de pe acum o care lasă impresia că, din ordine mo­ment, în moment, colosul de 1 700 m , va slobozi din pîntecul său rîul de fontă și foc, ta e­­purare brută, din primele ore ale dimineții, oamenii lui Marin Tîr­­nă verifică cu minuțiozitate insta­lațiile, montează aparate de mă­sură și control. Sîntem informați lapidar: „începem astăzi probe­le". Echipa lui Traian Sileș, din același lot de montaj, condus de inginerul Constantin Baltă, zo­rește și ea ritmul, definitivînd a­­paratul de încărcare. Maistrul Lăc­aru aleargă de o formație la alta. II „prinde" Ste­la­fan Deak, de la Șantierul 61 . — Trebuie să transport urgent din depozit niște materiale. Dă-mi mașina ta pentru trei sfer­turi de oră. — Ia-o, frate și fă-ți treaba ! Exemplu de întrajutorare, de colaborare. Sala „A.M.C." O liniște de ca­tedrală, întreruptă cînd și cînd de declicurile aparatelor automa­te de cîntărire a materiilor pri­me. Electrotehniștii maistrului Ion Stratan, ai echipei lui Ion Matei, de la grupul IV, nici nu ne iau în seamă. Mi gălesc cu atenție la miile de conexiuni, la viitorul creier al furnalului, în Hala troliilor. Zgomot de utilaj mișcare. A fost declanșat­­ rodajul. Mentorii lui Traian Voi-GHEORGHE TEODORESCU (Continuare în pag. a III-a) nr. 3. In Imagine. Echipa de dulgheri a lui Martin Czobot, care, alături de cea a fierar-betoniștilor condusă de Ion Paușan, a terminat cu opt luni mai devreme pînza hiperbolică a turnului de răcire de la gospodăria de apă a furnalului In pagina a lll-a ® Delegați la Conferința Națională a partidului 0 Mari rezerve valorificate prin mișcarea de inovații De la cota 37 in sus - ritmuri unice Sintern liagă turnul de ră­cire din sectorul furnalului al treilea incă de la primele ore ale dimineții. Acolo sus se lu­crează, după cum imi spune maistrul Vasile Artenie, secreta­rul organizației de bază a lotu­lui 233 „pe luptele“. Pînă miine și grinda inelară de la partea superioară a construcției va fi gata. Turnul de răcire de 10 000 metri cubi pe oră, o dată cu ultimele probe care se vor e­­fectua astăzi, își definitivează înfățișarea robustă și elegantă, rămînînd, după cum se va ve­dea, in memoria constructorilor ca o amintire dintre cele mai dinamice. Că, în general, pe platforma giganților lupta cu timpul este dramatică, că fiecare minut în­seamnă aici o adevărată avere, că oamenii platformei au fost hotărîți încă de la începuturi să activeze un șantier model pen­tru întreaga țară sunt lucruri îndeobște cunoscute Și totuși a­­tunci cînd afli despre o perfor­manță ca aceea legată de con­strucția turnului de răcire tre­sari aproape fără să vrei. Prima întrebare care îți vine pe buze este: „Cum a fost posibil?“ — Cum a fost deci, posibil to­varășe inginer Gheorghe Cașca-RADU MACOVEI (Continuare în pag. a III-a) intilnirea tovarășului Nicolae Ceaușescu cu tovarășul Luis Carlos Prestes, secretar general al Partidului Comunist Brazilian Joi după-amiază, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Ro­mân, s-a întilnit cu tovarășul Luis Carlos Prestes, secretar ge­neral al Partidului Comunist Bra­zilian, care, la invitația C. C. P.C.R., face o vizită de prietenie al în Republica Socialistă România. La primire au participat tovară­șii Gheorghe Pană, membrii Comitetului Executiv, al Prezidiu­al lui Permanent, secretar al C. C. al P.C.R., Ștefan Andrei, secretar al C. C. al P.C.R., Constantin Va­­siliu, adjunct de șef de secție la C. C. al P.C.R. In cadrul convorbirii, a avut loc un schimb reciproc de informații referitoare la preocupările actua­le ale celor două partide și au fost discutate probleme ale situa­ției politice a lumii contempora­ne, ale mișcării comuniste și mun­citorești internaționale. Reprezentanții celor două parti­de au constatat cu satisfacție dezvoltarea legăturilor de priete­­nie și solidaritate internaționalistă dintre P. C. Român și P. C. Bra­zilian și au subliniat, deopotrivă, hotărirea de a extinde raporturi­le reciproce, schimbul de vederi și de experiență, informarea bila­­terală, în interesul ambelor parti­de și popoare, al cauzei întăririi unității mișcării comuniste și mun­citorești internaționale. Convorbirile s-au desfășurat într-­o atmosferă de caldă priete­nie tovărășească. ÎNCHEIEREA vizitei ȘEFULUI STATULUI CAMBODGIA, SAMDECH NORODOM SIANUK Joi dimineața, Alteța Sa Rega­lă, prințul Norodom Sianuk, șeful statului Cambodgia, președinte­le Frontului Unit Național al Cambodgiei, și Alteța Sa Regală, prințesa Monique Sianuk și-au încheiat vizita oficială de priete­nie făcută în țara noastră la in­vitația președintelui de Stat al Republicii Consiliului Socialiste România, președintele Consiliului Național al Frontului Unității So­cialiste, secretar general al Parti­dului Comunist Român, Ceaușescu, și a tovarășei Nicolae Elena Ceaușescu. De la reședința oaspeților, Alte­țele lor Regale, prințul Norodom Sianuk și prințesa Monique Sia­nuk, au venit, până la Aeropor­tul Internațional București — O­­topeni, împreună cu tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu, cu tovarășii Ion Gheorghe Maurer și soția sa Elena Maurer, Janos Fazekas, Ștefan Andrei, Constantin Stă­­tescu, secretarul Consiliului de­ Stat, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Marin Alexie, ambasadorul Republicii Socialiste România acreditat pe lângă șeful statului Cambodgia, întregul traseu străbătut, ca și aeroportul erau împodobite cu drapelele de stat ale României și Cambodgiei. Pe frontispiciul pa­vilionului central al aerogării se aflau portretele Nicolae Ceaușescu și tovarășului prințului Norodom Sianik. Urarea „Trăias­că prietenia și solidaritatea mili­tantă dintre poporul român și po­­porul cambodgian" se putea citi pe o mare pancartă înălțată pe platoul central al aeroportului. La aeroport au venit să-i salute pe solii poporului cambodgian tovarășii: Gheorghe Pană, Gheor­ghe Rădulescu, Ilie Verdeț, Gheor­ghe Cioară, Mihai Gere, membri ai C. C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, vice­președinți ai Marii Adunări Na­ționale, conducători ai unor insti­tuții centrale și organizații ob­ștești, generali. Erau de față șefi de misiuni di­plomatice acreditați în țara noas­tră și alți membri ai corpului di­plomatic. O gardă militară aliniată pe aeroport prezintă onorul. In timp ce sunt intonate imnurile de stat ale celor două țări, în semn de salut se trag 21 de salve de arti­lerie. Prințul Norodom Sianik și președintele Nicolae trec în revistă garda de Ceaușescu onoare. Solii poporului cambodgian își iau rămas bun de la șefii misiu­nilor diplomatice acreditați București, de la persoanele ofici­la­­le române prezente pe aero­port. Oaspeții răspund îndelung aclamațiilor prietenești adresate de mii de oameni ai muncii aflați pe aeroport, își iau rămas bun de la conducătorii partidului și statului nostru. La despărțire, prințul Norodom Sianuk și președintele Nicolae Ceaușescu își string călduros mîi­­nile, se îmbrățișează. Tovarășa Elena Ceaușescu și prințesa Monique Sianuk își iau bun cu cordialitate. Un grup rămas de pionieri oferă oaspeților buchete de flori. Avionul special cu care călăto­resc înalții oaspeți cambodgieni decolează, îndreptându-se spre R. P. Albania. Până la frontiera țării noastre, nava aeriană este escortată de avioane cu reacție ale­­ forțelor armate române. DECLARAȚIA COMUNĂ adoptată cu prilejul vizitei oficiale în România a șefului statului Cambodgia, președintele Frontului Unit Național al Cambodgiei, Alteța Sa Regală Prințul Norodom Sianik (19 - 22 iunie 1972) PAGINA A IV-A A sosit vremea recoltării păioaselor Toate utilajele să lucreze la întreaga capacitate! In etapa actuală cînd în în­treaga țară oamenii muncii din industrie și agricultură se străduiesc să întimpine Con­ferința Națională a partidului și aniversarea Republicii cu realizări deosebite, lucrătorii din I.A.S.-uri, mecanizatorii și țăranii cooperatori din jude­țul nostru execută ultimele pregătiri pentru strîngerea la timp și fără pierderi a recol­tei de cereale păioase din cel de al doilea an al actualului cincinal. Și pentru că pînă la declanșarea cu toate forțele a campaniei agricole de vară au mai rămas doar două-trei zile, am adresat tovarășului inginer Emil Petrache, director gene­ral al Direcției­­ generale ju­dețene a agriculturii, triei alimentare și apelor inclus­cî­­teva întrebări în legătură cu stadiul actual al lucrărilor pre­gătitoare și măsurile ce se mai impun a fi luate în aces­te zile. — Vă rugăm, tovarășe di­rector să ne prezentați volu­mul de lucrări ce se va exe­cuta în apropiata campanie și pregătirile ce s-au efectuat pînă acum. — Peste puține zile în ju­dețul Galați va începe recol­tarea cerealelor păioase în cooperativele agricole atît cît și în întreprinderile agricole de stat pe suprafețele cultiva­te cu grîu și secară, pe 73 195 hectare, orz — 1231 hectare, ovăz — 2 209 hectare și ma­zăre — 6 552 hectare. Pentru strîngerea cu maximă operati­vitate a recoltei și evitarea pierderilor s-au reparat, rodat în gol și probat cu grîu 668 combine în S.M.A.-uri și 300 combine în I.A.S.-uri, după re­­cepționarea lor de către co­lective de specialiști aceste u­­tilaje fiind expediate la sec­țiile de mecanizare și ferme. Concomitent, au fost reparate și probate 555 prese de balo­tat fînuri și paie. — Ce ne puteți spune des­pre instruirea lucrătorilor din agricultura județului nostru pentru buna desfășurare a campaniei de recoltare ? — Incepind de la 15 iunie în stațiunile pentru mecaniza­rea agriculturii din județul nostru au avut loc demonstra­ții practice și instruiri pro­fesionale la care au participat președinții, inginerii șefi, șefii fermelor vegetale, din coope­rativele agricole precum și șefii secțiilor de mecanizare. Cu acest prilej s-a stabilit ca recoltarea cerealelor să se execute în acest an în flux, utilizîndu-se, conform tehnolo­giei, toate utilajele în ace­lași timp. Aceasta impune ca după combine să lucreze ime­diat presele la balotarea paie­lor în agregat cu remorci de mare capacitate sau sănii, pen­tru transportarea baloților la capetele tarlalelor, iar în ur­ma lor — tractoare cu plu­guri și grape vor pregăti te­renul în vederea însămînțării culturilor duble. Vorbind despre însămînțarea culturilor duble, trebuie să precizăm că toate conducerile unităților agricole de stat și cooperatiste au obligația de a termina în două-trei zile re­coltarea și balotarea borceagu­­lui cultivat pentru fîn, elibe­rarea terenului și reînsămînța­­rea lui cu porumb pentru ma­să verde sau însilozare. Atra­gem atenția în mod deosebit cooperativelor agricole Smulți. Interviu realizat de: V. PÂRLOG (Continuare In pag­­i­n­a) „Gloria" și-a făcut debutul în chip promițător. Combinele au intrat în lan­ țeri, la C.A.P. Vînători, în­­tr-un lan cu grîu de 21 ha, au intrat combinele la recoltat. Mecanizatorul căruia i-a re­venit anul acesta sarcina de a declanșa strîngerea grîne­­lor este Neagu Dinu cu combină autopropulsată C 12 o — „Gloria". — Incepînd cu ziua de 23 iunie — ne-au declarat ingi­nerii Marius Vlăsceanu, di­rectorul Stațiunii de mecani­zare Tulucești și Dumitru Șerbănescu, șef de fermă, se­cretar al Comitetului comu­nal de partid Vînători, vom lucra din plin cu trei com­bine autopropulsate și opt combine tractate. Existând 117 ha cu grîu din soiul Triumph, avem front de lucru pentru întreaga forță mecanică exis­tentă. Tot miine vom pe balotajul paielor cu înce­trei prese și eliberatul terenului, iar o zi mai tîrziu se va de­clanșa executarea arăturilor pentru însămînțarea culturilor duble. In același timp am fost informați că recolta de grîu se anunță foarte bună, su­perioară celei realizate în 1971. Ai*

Next