Viața Nouă, octombrie-decembrie 1972 (Anul 29, nr. 8645-8723)

1972-10-07 / nr. 8650

Organ al Comitetului județean Galați al P. C. R. și al Consiliului popular județean ANUL XXIX — Nr. 8650 SÎMBATA 7 OCTOMBRIE 19726 PAGINI — 30 BANI Continuă cu avînt marea ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]»■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]•■ [UNK]a »!■»»»»■ întrecere socialistă pentru REALIZAREA CINCINALULUI IN PATRU ANI ȘI JUMĂTATE DECEMBRIE I La I. S. C. L. Galati Activitatea economică, pe noi trepte de raționalitate și eficiență Insuflețitoarea chemare a partidului, de a­verile de plan ale întregului cincinal, capătă vi­ne , dimensiunea calculului exact, a previziunii nate, întemeiate pe aprecierea obiectivă a fiecă al specialiștilor, hotărirea plină de responsabili unei largi dezbateri în comitetele de partid și rificarea firească in planuri de măsuri complexe economică pe noi trepte de raționalitate și efi ducerea lor la cunoștința cititorilor exprima­te și trebuie să slujească unui larg schimb de La I.S.C.L., unitate reprezentativă a industriei gălățene, acțiunii de depistare a noi posibilități în vederea folosirii mai eficiente a potențialu­lui tehnic și uman disponibil, O acțiune inițiată, la indicația Biroului Comitetului județean de partid, în toate unitățile economice — i s-a acordat o atenție maximă. S-a constituit în acest scop un colectiv central, pe întreprin­dere, cuprinzînd cadrele de conducere ale tu­turor serviciilor tehnice și economice, au fost organizate, pe secții, colective menite să stu­dieze condițiile specifice de muncă, rezervele existente. — Rezultatul acestei neobișnuite concentrări de forțe, ne-a declarat într-o recentă convor­bire tovarășul Vasile Tudorie, directorul între­prinderii, a fost cel așteptat. Avem posibilități certe de a depăși prevederile inițiale de plan, de a realiza cincinalul actual cu un devans de cel puțin șase luni de zile. Documentația pe care am întocmit-o în acest scop, demonstrea­ză de fapt, că vom obține o producție globală suplimentară de 165,2 milioane lei, asigurînd productivității muncii pe salariat, o creștere medie anuală de 9 300 lei. Susținînd cifrele prezentate, argumentînd ca­pacitatea colectivului de a-și atinge țelul pro­pus, măsurile preconizate de conducerea între­prinderii vizează o serie de laturi dintre cele mai importante ale procesului de producție. Intre acestea o atenție specială este acordată îmbunătățirii tehnologiilor de fabricație. In a­­cest sens se prevede experimentarea unei noi tehnologii de recoacere a barelor trase în co­laci din oțel carbon și a sîrmei în cale de re­coacere pe suport suspendat, măsuri menite să ducă la îmbunătățirea caracteristicilor fizico­­mecanice și, respectiv, la reducerea substanția­ realiza în numai patru ani și jumătate preve­­aceste zile, în întreprinderi, o nouă dimensiu­­justificate prin analiză. Noile sarcini, aceșalo­­rei rezerve, reflectă cuvîntul riguros verificat tate a întregului colectiv. Concluziile, supuse în cele ale oamenilor muncii, își găsesc valo­­ri cuprinzătoare, menite să ridice activitatea creată. Publicarea in presă a acestor măsuri, a­­convingerea ziarului nostru că acest lucru pua­­experiență, unei utile confruntări de opinii­­ le a consumului. Este programată în continua­re, definitivarea tehnologiilor pentru­ noile produse ce urmează a fi asimilate de către în­treprindere, produse care vor reprezenta circa 25 la sută din numărul total al sortimentelor fabricate. Preocuparea întregului colectiv este, de ase­menea, îndreptată spre realizarea unei creșteri rapide a gradului de mecanizare a operațiilor cu volum mare de manoperă, preconizîndu-se, în această direcție: proiectarea, construirea montarea bobinatoarelor statice, extinderea uti­li­lizării bobinatoarelor gravitaționale pentru tre­­filarea sîrmei, mecanizarea operațiilor de ma­nipulare și încărcare a produselor. Valorificînd experiența deja dobîndită pe linia autodotării specialiștii unității și-au propus spo­rirea numărului de utilaje realizate prin efort propriu și diversificarea lor, slujind în­­ felul acesta interesul major al creșterii capacităților de producție în corelație directă­ cu noile sarcini care stau în fața întreprinderii. Planul pe a­­cest an, cuprinzînd nu mai puțin de 20­0 de obiective în valoare de 1 541 000 lei, va fi în mod necesar continuat în perioada 1973—75 cînd, conform noilor prevederi, vor trebui exe­cutate lucrări în valoare totală de 2 790 000 lei. Dintre acestea menționăm doar cîteva: construi­rea a 6 mașini de bobinat sîrmă pentru agri­cultură, fabricarea unor mașini de poleit filiere cu un grad ridicat de tehnicitate, moderniza­rea instalațiilor de ventilație la toate locurile de muncă etc. Pentru îndeplinirea cu succes a acestor obiective, în întreprindere s-au și C. LUPAȘCU (Continuare în pag. a ll-a) Feroviarii din stațiile Cătușa și Mălina Au depășit angajamentul anual Angrenat în marea întrecere so­cialistă pentru devansarea înfăptui­rii prevederilor actualului cincinal, colectivul de muncă din stațiile C.F.R. Mălina și Cătușa, de pe platforma Combinatului siderur­gic Galați, raportează obținerea unor noi și însemnate realizări. Astfel, după cum ne comunică corespondentul nostru Victor Con­­standache, indicatorul de bază al planului de transport — tone ex­pediate — a fost depășit pe pri­mele 9 luni ale anului în curs cu 353 213 tone, capacitatea de trans­port a vagoanelor a fost ridicată prin sporirea sarcinii statice pe o­­sie cu 15 la sută față de planificat, iar angajamentul anual al colecti­vului luat în cinstea aniversării Republicii a fost deja depășit cu 83 213 tone, deși a fost dublat față de cel inițial. De remarcat că în obținerea a­­cestor realizări un rol deosebit de important l-a avut organizația de partid prin acțiunile inițiate, de mobilizare a colectivului, comu­niștii fiind în primele rînduri, e­­vidențiindu-se în mod deosebit magazinerii de tranzit Tudor Șoa­rece, Ion Constandache și Gheor­­ghe Tănăsache. Citiți în pag. a VI-a Lucrările Adunării Ge­nerale a O.N.U. A 23-a aniversare a R. D. Germane Ședința Consiliului de Miniștri al R. P. Bul­garia Comunicatul Biroului Politic al Partidului Comunist Francez Salvarea Veneției în dezbaterea Senatului italian Acord de pace intre Uganda și Tanzania TOVARĂȘUL NICOAE CEAUȘESCU A Pen­r 0 DELEGAȚIE DL ÉLD DIN ZAMBIA Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a pri­mit, vineri după-amiază, o delega­ție de mineri din Zambia. Delegația, din care fac parte R.V.C. Burls, director miner la Di­vizia Chingola, I.D. Mac­Donald, super-intendent metalurg la Divizia Chingola, Paul Chibulu, super-inten­­dent al personalului la Divizia Chi­­buluma, Edward Limbeye, șef de schimb la Divizia Rokana, se afla în țara noastră la invitația adresa­tă de tovarășul Nicolae Ceaușescu cu prilejul vizitei făcute în Zambia în primăvara acestui an. La primire a fost de față Bujor Almășan, ministrul minelor, petro­lului și geologiei. Președintele Consiliului de Stat­ s-a întreținut cordial cu membrii delegației de mineri zambieni. Oas­peții au exprimat câlde mulțumiri pentru invitația de a vizita Româ­nia. In timpul convorbirii s-a evi­dențiat utilitatea contactelor și schimburilor de experiență dintre colective de mineri din cele două țări, ca o contribuție la mai buna cunoaștere reciprocă, la întărirea prieteniei româno-zambiene, a co­operării internaționale. Măsuri menite să conducă la accelerarea ritmului în construcția de locuințe Joi, 5 octombrie a.c. la Comitetul județean de partid, a avut loc o șe­dință de lucru condusă de tovarășul Constantin Dăscălescu, membru al CC. al P.C.R., prim secretar al Comitetului județean de partid, președintele Consiliului popular județean, în cadrul căreia au fost analizate stadiile actuale atinse în construcția de locuințe pe șantiere­le din municipiile Galați și Tecuci, stabilindu-se cu acest prilej măsuri corespunzătoare care să asigure ac­celerarea ritmului de execuție și re­alizarea pe această bază, a între­gului volum de apartamente plani­ficat pentru anul curent. La această ședință au participat primii secretari și secretarii comite­telor municipale de partid Galați și Tecuci, vicepreședinții de resort, factori de răspundere din conduce­rea Trustului județean de construc­ții, șefii de șantiere, ingineri, mai­ștri, tehnicieni de pe șantierele trustului, activiști de partid și de stat. Din informarea prezentată de tovarășul Dumitru Florea, directo­rul trustului județean de construc­ții, a rezultat că, pe ansamblul con­strucției de locuințe, situația actua­lă este complet necorespunzătoare, planul de predare al apartamente­lor la sfîrșitul celor trei trimestre din acest an, prezentînd serioase rămîneri în urmă. De asemenea, a fost relevat faptul că, la o serie de blocuri aflate în execuție, îndeo­sebi la unele șantiere din munici­piul Galați, stadiile"" fizice atinse se situează cu mult sub nivelul sar­cinilor planificate pentru această perioadă. In acest sens a fost soli­citat în continuare un sprijin mai substanțial în ceea ce privește asi­gurarea cu forță de muncă, ca cu unele mașini și utilaje care mai și lipsesc. In cadrul discuțiilor purtate, s-au subliniat însă și unele deficiențe de natura organizării muncii în activi­tatea Trustului de construcții, șantierelor care, neînlăturate la timp, a au condus la înregistrarea unor a­­semenea restanțe. In această privin­ță, a fost scoasă în relief, insufici­enta preocupare pentru folosirea rațională a forței de muncă existen­tă a utilajelor, mai ales în lunile din urmă, cînd au existat condiții deosebit de favorabile pentru des­fășurarea­ unei activități ritmice în construcția de locuințe. Factorii de răspundere de la nivelul trustului, organizațiile de partid, de sindicat și U.T.C., nu au acționat cu toată răspunderea pentru mobilizarea co­lectivelor de constructori în vede­rea realizării exemplare a sarcinilor, nu au asigurat condițiile tehnice și materiale ce se impuneau pentru fiecare etapă atinsă în construcția blocurilor. De asemenea, în cadrul discuțiilor a fost scoasă la iveală tendința unor factori de răspunde­re, în special de la nivelul șantie­relor, de a prefera justificările și alte argumente pentru nerealizarea sarcinilor, în locul unor măsuri ho­­tărîte, eficiente care să asigure ac­celerarea ritmului de lucru. Făcînd o analiză amănunțită a stadiului actual în care se găsește fiecare bloc de locuințe pe cele trei șantiere și îndeosebi, pe șantierele din­­ municipiul Galați, tovarășul Constantin Dăscălescu a indicat con­ducerii Trustului de construcții, or­ganizației de partid de aici, comi­tetului de sindicat și U.T.C., ca și comitetelor municipale de partid Galați și Tecuci să treacă imediat­ la aplicarea unor asemenea măsuri care să conducă la recuperarea re­stanțelor, la încadrarea în grafice­le de execuție și predarea integra­lă a apartamentelor planificate pe acest an. — In fața Comitetului județean de partid, a Comitetului executiv al Consiliului popular județean. a (Continuare in pag. a­ll-a) IN EFECTUAREA LUCRĂRILOR AGRICOLE DE TOAMNĂ NICI O ORA IROSITĂ: NICI UN UTILAJ NEFOLOSIT! Timpul nu permite să se tărăgăneze preluarea produselor Instabilitatea vremii este cel mai convingător argument care trebuie să determine grăbirea recoltatului. Joi 5 octombrie a.c. n-a mai plou­at. Deși foarte greu din cauza te­renului desfundat, în multe unități agricole din județul nostru s-a reu­șit să se stringă însemnate cantități de struguri și legume. La cooperativele agricole din Oancea, Băneasa,, Bob­ești și Jorăști s-a lucrat din plin la culesul stru­gurilor. Tovarășul inginer Traian Vasilescu, președintele C.A.P. Bă­neasa, de pilda, ne spunea că aici în aceste zile, principala grijă o constituie strîngerea producției de struguri prin orice mijloace și ori­care ar fi starea timpului. Fiecare știe și își dă destul de bine seama că­ întîrzierea lucrării, amînarea e: în speranța că va veni un timp prielnic înseamnă de fapt pierderi serioase de producție. Ca urmare, joi, puteau fi întîlniți în via co­operativei circa 100 de oameni la recoltat și numeroase atelaje deta­șate aici pentru transportul stru­gurilor. Din cauza drumurilor des­fundate și a terenului înmuiat de ploile căzute, tractoarele n-au putut fi folosite nici la recoltatul porum­bului pentru însilozat. In schimb — și aceasta este un lucru pe care l-am sugera multor din cooperati­vele rămase în urmă cu însilozărie — s-a organizat recoltatul manual a porumbului furajer. Producția de masă verde din culturi duble este foarte bună și trebuie făcut tot ce stă în putință pentru a asigura, cu toate condițiile grele în care se desfășoară această campanie agrico­lă, întreaga cantitate de furaje în­­silozate prevăzută. Dacă ploile căzute au îngreunat c­onsiderabil executarea în ritm sus­ținut a lucrărilor agricole, în schimb un plus de prevedere ar fi putut V. BUCUR (Continuare in pag. a ll-a) A fost suficient ca ploaia să se oprească, și lucrătorii de pe o­­goare și-au­ și reluat activitatea în cîmp, cu intensitate sporită. La ferma Pechea a I.A.S. Ivești, de pildă, ieri dimineață patru mașini C.T. 2 R. nu au putut fi folosite din cauza umidității excesive a te­renului. Dar pentru cei 100 de ostași, 100 de elevi de la Liceul din Pechea și 40 muncitori sezo­nieri, aceasta nu a fost o piedică, inginerul Anton Ionescu, șeful fer­mei dovedindu-se un­ bun orga­nizator a acestor forțe la recolta­rea porumbului. Urmare a mun­cii rodnice, de aici s-au transpor­tat cu 8 camioane și 10 tractoare cu remorci în pătulele de la fer­ma zootehnică „Valea Gerului“ 100 de tone de știuleți. Pentru ca în zilele următoare vremea nefavora­bilă să nu surprindă cantități de porumb pe cîmp, începînd de vi­neri dimineață producția recoltată de fiecare om se încarcă direct în remorci. Vineri dimineață, în fermele din Lunca Siretului ale I.A.S. Nico­­rești circa 500 de oameni lucrau din plin la recoltarea legumelor. Elevii și muncitorii sezonieri se străduiesc să culeagă cit mai re­pede zarzavaturile de sezon, pen­tru ca nici un kilogram de legume să nu fie depreciat de bgume. Oa­menii fac serioase eforturi să strîn­gă și să expedieze Fabricii de Unii se „bat“ să strîngă recolta, alții resping roșiile pentru că sînt murdare de noroi! V. PARLOG (Continuare in pag. a ll-a) De la C.A.P. Piscu, Ieri s-au recoltat­­ lin cîmp și s-au transpor­tat pe rampa gării Vameș 210 tone sfeclă de zahăr. Apa dezlănțuită n-a putut învinge oamenii, dirzenia lor Ziarul nostru consemnează zil­nic eforturile deosebite pe care oamenii ogoarelor le depun in a­­ceastă campanie pentru stringerea rodului bogat al ogoarelor. Vor­bim deseori despre dăruirea și dir­zenia cu care lucrătorii ogoare­lor, alături de aceștia elevi și muncitori din orașe, înfruntă vi­tregia timpului nefavorabil, pentru ca fiecare kilogram de recoltă să ajungă în hambarele cooperative­lor, în depozitele statului. Croni­ca acestor zile și nopți cuprinde minunate pagini de eroism coti­dian. Una dintre filele acestei cro­nici s-a scris și se mai scrie încă la ceasul documentării noastre pe malul riului Siret, în zona îndi­­guită Fundeni - Tudor Vladimi­­rescu — Piscu, in lupta cu furia apelor. Să rememorăm faptele. Datorită ploilor abundente că­zute în ultimele zile în bazinul hidrologic Siret, Putna și Rîmnicu Sărat, apele riului Siret au crescut vertiginos atingind cota de inun­dație. Comandamentul județean și comandamentele comunale de iundație au intrat în stare de a­­­­­­armă. Pe digul de protecție din zona Cosmești — Lungoci — Șen­­dreni au fost instalate puncte de veghe. Joi 5 octombrie, in jurul orelor 16 în compartimentul de îndiguire, în dreptul comunelor­­ Tudor Vladimirescu și Braniștea, viiturile au deversat malul lui lovind cu furie digul aflat d­n­execuție. S-a dat alarma. Buleti­­i­nele hidrologice, transmise din oră în oră, prevesteau creșteri substan­țiale ale apei. Pericolul mare prezenta unele porțiuni neexecuta­îl te de dig din zona comunelor Tu­dor Vladimirescu și Piscu. In a­­cest ceas de grea cumpănă pen­tru gospodarii celor două sate, pentru cele peste 1­800 de hecta­re unde se afla încă porumb și sfeclă de zahăr, pe dig au sosit membri ai Biroului Comitetului ju­dețean de partid și ai Comitetului executiv al Consiliului popular ju­dețean, specialiști ai T.C.I.F., C.I.F. și ai I.E.I.L.I.F.G.A. Aici, la fața locului s-au hotă­­rît măsuri complexe pentru preîn­­tîmpinarea imenselor pagube pe care le putea pricinui apa năval­nică a Jiului: închiderea digului provizoriu, evacuarea animalelor, a mașinilor agricole și a utilajelor de execuție din zona inundabilă, intervenția promptă a oamenilor cu ajutorul utilajelor grele. Intre timp noaptea coborîse o dată cu ea, sub presiunea șu­și­roaielor, digul provizoriu de la punctul „Tătăbasca — scurgere" a cedat pe o porțiune de aproape 50 de metri. Aceasta a fost clipa în care a început încleștarea din­tre oameni — utilaje și apă. Peste 100 de cooperatori din comuna Tudor Vladimirescu, în frunte cu secretarul comitetului comunal de partid Alexandru Mazilu, cu pre­ședintele consiliului popular co­munal Vasile Apostol și președin­tele C.A.P. Ștefan Bostan, au în­ceput să care pămînt cu căruțele, au umplut sute de saci cu pămînt pe care i-au cărat cu spatele pen­tru a zăgăzui breșa formată. Ei au înfruntat timpul rece și apa aproape 20 de ore stînd la dato­rie pină cînd șuvoiul a fost ză­găzuit. La lumina felinarelor de vînt și a farurilor oamenii au muncit cu rîvnă, ajutați și de buldozeriștii de la T.C.I.F., I.C.M.S.G., S.U.C.T.­­ Tecuci și I.C.Az. : Nicolae Taș­­că, Gheorghe Pungă, Ene Dediu, Constantin Asanache, Toader Ta­­lașman și alții.­­ Rar se întimplă, ne relata to­varășul Dumitru Năstase, director general al T.C.I.F. Galați, prezent pe dig, ca o breșă de asemenea dimensiuni să poată fi astupată. S-a apreciat că debitul de apă ce curgea pe aici depășea 50 mc pe secundă, ceea ce înseamnă un rin mijlociu. Dar priceperea și destoinicia buldozeriștilor, străda­nia și devotamentul cooperatori­lor, din rîndul cărora am vrea să remarcăm în mod deosebit pe br.- MIRCEA IONESCU (Continuare în pag. a ll-a) CITITI IN PAGINA A III-A Orizont cultura

Next