Viața Nouă, octombrie-decembrie 1972 (Anul 29, nr. 8645-8723)

1972-10-14 / nr. 8656

Organ al Comitetului județean Galați al P. C. R. și al Consiliului popular județean ANUL XXIX — Nr. 8656 SIMBATA 14 OCTOMBRIE 1972 6 PAGINI — 30 BANI Terminarea grabnică a lucrărilor agricole de toamnă impune prezența în cîmp a tuturor forțelor . Fiecare minut­­ valorificat la maximum întîrziate datorită timpului nefa­vorabil, lucrările agricole trebuie să se desfășoare într-un ritm acce­lerat, trebuie pretutindeni să se fa­că acum într-o zi mai mult decit într-una dintr-o campanie obișnui­tă. Asigurarea în fiecare unitate a unei viteze zilnice de lucru sporită este imperativul nr. 1 în agricul­tură pentru această perioadă, con­stituie garanția sigură că recolta va fi strînsă și depozitată la timp, fără pierderi, că bazele producției de griu a anului viitor vor fi te­meinic pregătite. In ultimele două zile ploile au încetat să mai cadă în județul nos­tru și acest lucru a însemnat mult pen­tru desfășurarea ulterioară a muncii pe ogoare. îmbunătățirea vremii­ a dat posibilitatea oamenilor să ia­să în număr sporit la munca cîm­­pului și, mai ales, ca randamentul să fie cît mai apropiat de cerin­țele actuale. Practic, obiectivele principale spre care este îndrepta­tă atenția lucrătorilor din agri­cultură acum sînt: recoltarea­ po­rumbului, semănatul griului și în­­silozarea furajelor. In multe cooperative și între­prinderi agricole de stat ploile că­zute în urmă cu cîteva zile au sur­prins însemnate cantități de po­rumb recoltat pe cîmp. Excesul de umiditate, chiar dacă știuleții sînt așezați pe pat de co­ceni, constituie un real pericol de depreciere. Acest lucru n-a rămas însă neobservat de către factorii răs­punzători din unități și grija pen­tru soarta producției a determinat, în mod deosebit în ultimele zile, o accelerare a transportului canti­tăților de porumb aflate în cîmp la locurile de depozitare sau către bazele de recepție. In marea­­ ma­joritate a cooperativelor agricole unde starea terenului nu a permis executarea și a altor lucrări foarte presante acum, cum ar fi pregăti­rea terenului, însămînțatul griu­lui etc. scosul porumbului din so­lele de pe care acesta fusese recol­tat a constituit principala activi­tate la care au fost mobilizate for­țele de lucru manuale și mijloa­cele de transport. La cooperative­le agricole din Fîrțănești și Viile, spre exemplu, unde drumurile din cîmp încă desfundate, au împiedi­cat ca transportul să se facă cu remorcile sau cu autocamioanele, au fost dirijate pentru scosul po­rumbului din lan toate atelajele e­­xistente. La ferma nr. 2 Foltești a IAS Frumușița numai în cursul zi­lei de ieri, după cum ne spunea șeful fermei tov. Ilie Răgălie, au fost transportate din cîmp și de­pozitate circa 75 tone de porumb, iar de la cooperativa agricolă din Stoicani s-au transportat direct din lan la baza de recepție peste 40 tone de porumb. Țăranii coopera­tori din Bălășești au dus la bază 120 de tone porumb. Este fără îndoială un lucru foar­t. BUCUR (Continuare în pag. a ll-a) • SA INTENSIFICĂM TRANSPORTUL DIN CÎMP AL PORUMBULUI, DAR SA NU NEGLI­JĂM RECOLTATUL • IERI NUMAI ClTEVA U­­NITĂȚI AU FOLOSIT TIMPUL PRIELNIC LA SE­MĂNAT • INIȚIATIVA MECANIZATORILOR DE LA BĂLENI TREBUIE GENERALIZATĂ • A­­TENȚIE, TOVARĂȘI SPECIALIȘTI, LA CALITA­TEA SEMĂNATULUI­­ Concomitent cu recol­tatul, trebuie efectuat și transportul porumbului la bazele de recepție și ma­gaziile unităților agricole. Dacă în majoritatea coo­perativelor această lucra­re a demarat bine în ul­timele zile, mai sunt to­tuși situații cînd nu i se acordă întreaga atenție. Astfel, dacă cooperati­vele agricole Vîrlezi, Jo­­răști, Crăiești (imaginea ne prezintă un nou trans­port efectuat ieri de aceas­tă unitate) și alte unități învecinate au livrat în contul contractului impor­tante cantități de porumb, în schimb C.A.P. Moscu și Tg. Bujor, deși au re­coltat suprafețe importan­te, au livrat pînă acum cantități destul de mici. Continuă cu avint marea întrecere socialistă pentru REALIZAREA CINCINALULUI ÎN PATRU ANI ȘI JUMĂTATE La Uzina mecanică navală 1972 - anul maturității Se apropie 30 Decembrie ! Oa­menii din Uzină simt acest lu­cru intr-un fel anume. Și cei mai în vîrstă și cei mai tineri. Cei „vechi“ care au traversat sfertul veacului de aur al țării dăruindu-i energia, inteligența au închis in gîndurile, memo­rie imagini nepieritoare. Horațiu Lepădatu sau Dumitru Dediu au urcat prin vreme o dată cu Uzina mecanică navală, au participat la evoluția și me­tamorfoza ei ca muncitori care au știut că menirea lor nu este numai aceea de a produce in­flux bunuri materiale, ci de a revoluționa, de a potrivi fapta la scara timpului, cu ideile generoase contopindu-se ale epocii. Pentru Lepădatu sau Dediu ca și pentru mulți alții, între 30 De­cembrie 1947 și 30 Decembrie 1972 nu există o punte imagina­ră, realizată din informații sau pe calea confesiunilor cu care s-au obișnuit tinerii, ci una trai­nică pe care au construit-o ei, cu trudă, cu emoții, cu bucurii și necazuri declarate sau nede­clarate, cu ezitări uneori, cu po­ticniri adeseori dramatice. Puntea peste sfertul de veac este insă un rezultat cert al vo­inței. Menirea veteranilor Uzinei mecanice navale este filmul unei deveniri semnificative care își are originea intr-o tradiție la fel de semnificativă, tradiția munci­torească de luptă a fostelor A­­teliere C.F.R. din Galați. La­­ capătul celor 25 de ani, co­lectivul acesta care a crescut o dată cu­ Galațiul, potrivindu-și în mod inteligent cadența, adoptind cu mare curaj soluțiile menite să înscrie uzina în circuitul viguros al dezvoltării industriei navale — se găsește în fața unor rezultate prestigioase, conturate pe funda­lul unei întreceri de mare an­vergură. Cei care și-au serbat acum cî­teva zile primul pas făcut în în­treprindere (generația lui Horațiu Lepădatu și a lui Dumitru Dediu RADU CODRESCU (Continuare in pag. a­ll­a) Imagine cotidiană din portul Galați. Foto : GH BERCOV Noaptea de joi spre vineri, a fost cea mai grea din această perioadă pentru locuitorii comunelor cursul inferior al rîului Siret, din La Independența, Braniștea, Jendreni, la stația de repompare Jerbești, în după-amiaza zilei de joi, dar mai ales în cursul nopții a avut loc în­fruntarea dintre oameni, utilaje și unda maximă de viitură. Cronica acestor peste 30 de ore este deose­bit de bogată în fapte de muncă, în eforturi unice. Vom spicui dintre ele doar pe cele mai semnificative, pe cele ce pot contura situația dra­matică din această zonă. Joi după prînz, la Tudor Vladi­­miresc­u, rîul Siret a atins cota de 550 cm ceea ce înseamnă cu 12 cm mai mult decît nivelul maxim din anul marilor inundații — 1970. Marele dig de apărare a rezistat și de această dată viiturii. Cu toate acestea, buldozeriștii și screperiștii de la T.C.I.F. și O.I.F. : Ștefan Chetrone, Nicolae Trușcă, Ion Dumbravă, Dinu Codreanu, Gheor­­ghe Techiu, Dan Tiberiu și Ilie Ni­colae, ajutați de maistrul Ion Co­teț și tehnicianul Gheorghe Lazăr, au lucrat pînă în zori la supraînăl­­țarea și consolidarea digului în u­­nele porțiuni. In stare de alarmă, gata să inter­vină la primele semne de neliniște, sute de cetățeni au rămas totuși în sat. La Independența însă, după cum ne relata tovarășul Nicolae Tim­boi, secretarul comitetului comunal de partid și primarul comunei, circa 300 de membri cooperatori au lu­crat fără întrerupere 18 ore la astu­parea unor breșe și consolidarea în unele porțiuni a digului de apăra­re ridicat în primăvara acestui an prin muncă voluntar-patriotică. De-a lungul celor 2 km de dig oamenii au cărat pămîntul cu tărgi, cu saci, l-au amestecat cu paie și cu crengi de copaci. Acțiunea a­­ceasta, în care s-au remarcat în mod deosebit comuniștii Ionel Pe­tre, Toader S. Matei, Niculina Le­pădatu, Ionel Gavrilă, uteciștii Du­­mitrache Ripișcă, Paraschiv Văsiu, Maria Stoica și mulți alții au sal­vat de la inundații circa 100 de case și 2 ferme zootehnice ale C.A.P.-ului, ce cuprindeau peste 1 000 de animale. Demn de remarcat este faptul că în timp ce se lucra la digul de a­­părare alți cooperatori, ajutați de elevii școlii generale au recoltat în cursul zilei de joi, din fața apei 15 000 kg legume dintre care ulti­mele cantități au fost transportate cu bărcile. Comentariile ni se par de prisos. Și locuitorii comunei Braniștea au avut de înfruntat lovitura dis­trugătoare a marei unde de viitu­ră. Mobilizați de comandamentul co­munal de prevenire a inundațiilor sute de locuitori au pornit constru­irea unui dig de protecție de circa 2­000 m ce a înconjurat ca un brîu partea de jos a satului supusă i­­nundației. S-a lucrat ziua, s-a lucrat noap­tea la lumina felinarelor și a faru­rilor de la tractoare. Situația a de­venit mai critică cînd apa a depă­șit cu aproape 60 cm Drumul Na­țional nr. 25 întrerupînd circula­ția. Stînd în apă pînă la brîu zeci de cooperatori cu ajutorul a 300 de saci de pămînt au blocat șoseaua și o dată cu ea singura cale de acces a apei în sat. Ca o măsură de siguranță, ne re­lata tovarășul Vasile Efrose, prima­rul comunei, 16 familii din casele M. IONESCU (Continuare in pag. a ll-a) în încleștarea cu apele Marele val a trecut. Oamenii însă nu întrerup veghea Drumul național nr. 25, Galați — Tecuci blocat de apele revărsate ale rî­­urilor Siret și Bîrlad a fost închis pentru circu­lația autovehiculelor în tot timpul zilei de 13 oc­tombrie. Foto : GH. BERCOV '■ Cu planul pe 10 luni îndeplinit Urmărind cu consecvență tradu­cerea în fapte a măsurilor stabili­te pentru înfăptuirea prevederilor actualului cincinal înainte de ter­men, muncitorii, inginerii și tehni­cienii de la întreprinderea de­ sîrmă, cuie și lanțuri din Galați au rapor­tat în cursul zilei de ieri îndepli­nirea sarcinilor de plan pe 10 luni. In timpul care a mai rămas pînă la finele acestei luni, colectivul de aici s-a angajat să producă supli­mentar, în cinstea zilei de 30 De­cembrie, o producție globală marfă în valoare de 12 100 000 lei și și respectiv 12 500 000 lei. Concomitent, indicatorul produc­ție marfă vîndută și încasată, va fi depășit cu 12 200 000 lei. Ca urmare a măsurilor tehnice și organizatorice luate în vederea creșterii producției și a productivi­tății muncii, pînă la sfîrșitul lunii octombrie a.c. colectivul de la I.S.C.L. va realiza peste prevederile planului inițial 790 tone sîrmă tra­să, 50 tone de lanț și bare trase, 170 tone sîrmă de cupru, peste 60 tone sîrmă zincată, 25 tone cuie de dimensiuni diferite, plus 150 000 bucăți piese de schimb. La I.J.I. I. Metal-Chimie Sporește zestrea tehnică a secțiilor In scopul diversificării și sporirii producției și a productivității mun­cii, colectivul de muncitori, ingi­neri și tehnicieni de la întreprinde­rea județeană de industrie locală Metal-chimie Galați acordă o deo­sebită atenție introducerii în pro­cesul de producție a noi mașini și utilaje de mare randament. Astfel, în cursul celor 3 trimestre ale anu­lui curent, în secția de­­ prelucrări mase plastice au fost amplasate un număr de 4 mașini cu rol de injec­tare­­ a materialului termoplastic. Concomitent,­ în secția de fabricare și finisare a capsulelor metalice fost realizată și montată o mașină a automată a cărei producție este de 30 000 bucăți pe schimb. In pre­zent, specialiștii unității lucrează intens la modificarea uneia dintre mașinile de expulzat material­­ ter­moplastic în vederea profilării a­­cesteia pe producția de tuburi din P.V.C. cu diametrul de pînă la 40­ mm. La întreprinderea „11 Iunie“ O nouă instalație prin autodotare Preocupat permanent de găsirea unor noi soluții pentru îmbunătăți­rea zestrei tehnice prin mijloace proprii, colectivul de muncitori, in­gineri și tehnicieni de la întreprin­derea ,11 Iunie" Galați a realizat recent o nouă instalație pentru de­­caparea produselor din alamă. Proiectată și executată integral în întreprindere, această instalație are drept scop creșterea productivi­tății muncii, concomitent cu redu­cerea efortului fizic și îmbunătăți­rea substanțială a condițiilor de lu­cru ale muncitorilor. ÍH NUMĂRUL DE AZI , ADUNĂRI DE DĂRI DE SEAMĂ ȘI ALEGERI ÎN ORGANIZAȚIILE DE PARTID (Pag. a llI-a) la Galați Delegații cetățenilor municipiului au reexaminat contribuția în bani și în muncă. ÎN ACTIVITATEA ATELIERELOR ȘCOALĂ Două noțiuni care nu se exclud: UTILAREA ȘI AUTOUTILAREA (Pag. a V-a)

Next