Viața Nouă, octombrie-decembrie 1972 (Anul 29, nr. 8645-8723)
1972-10-14 / nr. 8656
Organ al Comitetului județean Galați al P. C. R. și al Consiliului popular județean ANUL XXIX — Nr. 8656 SIMBATA 14 OCTOMBRIE 1972 6 PAGINI — 30 BANI Terminarea grabnică a lucrărilor agricole de toamnă impune prezența în cîmp a tuturor forțelor . Fiecare minut valorificat la maximum întîrziate datorită timpului nefavorabil, lucrările agricole trebuie să se desfășoare într-un ritm accelerat, trebuie pretutindeni să se facă acum într-o zi mai mult decit într-una dintr-o campanie obișnuită. Asigurarea în fiecare unitate a unei viteze zilnice de lucru sporită este imperativul nr. 1 în agricultură pentru această perioadă, constituie garanția sigură că recolta va fi strînsă și depozitată la timp, fără pierderi, că bazele producției de griu a anului viitor vor fi temeinic pregătite. In ultimele două zile ploile au încetat să mai cadă în județul nostru și acest lucru a însemnat mult pentru desfășurarea ulterioară a muncii pe ogoare. îmbunătățirea vremii a dat posibilitatea oamenilor să iasă în număr sporit la munca cîmpului și, mai ales, ca randamentul să fie cît mai apropiat de cerințele actuale. Practic, obiectivele principale spre care este îndreptată atenția lucrătorilor din agricultură acum sînt: recoltarea porumbului, semănatul griului și însilozarea furajelor. In multe cooperative și întreprinderi agricole de stat ploile căzute în urmă cu cîteva zile au surprins însemnate cantități de porumb recoltat pe cîmp. Excesul de umiditate, chiar dacă știuleții sînt așezați pe pat de coceni, constituie un real pericol de depreciere. Acest lucru n-a rămas însă neobservat de către factorii răspunzători din unități și grija pentru soarta producției a determinat, în mod deosebit în ultimele zile, o accelerare a transportului cantităților de porumb aflate în cîmp la locurile de depozitare sau către bazele de recepție. In marea majoritate a cooperativelor agricole unde starea terenului nu a permis executarea și a altor lucrări foarte presante acum, cum ar fi pregătirea terenului, însămînțatul griului etc. scosul porumbului din solele de pe care acesta fusese recoltat a constituit principala activitate la care au fost mobilizate forțele de lucru manuale și mijloacele de transport. La cooperativele agricole din Fîrțănești și Viile, spre exemplu, unde drumurile din cîmp încă desfundate, au împiedicat ca transportul să se facă cu remorcile sau cu autocamioanele, au fost dirijate pentru scosul porumbului din lan toate atelajele existente. La ferma nr. 2 Foltești a IAS Frumușița numai în cursul zilei de ieri, după cum ne spunea șeful fermei tov. Ilie Răgălie, au fost transportate din cîmp și depozitate circa 75 tone de porumb, iar de la cooperativa agricolă din Stoicani s-au transportat direct din lan la baza de recepție peste 40 tone de porumb. Țăranii cooperatori din Bălășești au dus la bază 120 de tone porumb. Este fără îndoială un lucru foart. BUCUR (Continuare în pag. a ll-a) • SA INTENSIFICĂM TRANSPORTUL DIN CÎMP AL PORUMBULUI, DAR SA NU NEGLIJĂM RECOLTATUL • IERI NUMAI ClTEVA UNITĂȚI AU FOLOSIT TIMPUL PRIELNIC LA SEMĂNAT • INIȚIATIVA MECANIZATORILOR DE LA BĂLENI TREBUIE GENERALIZATĂ • ATENȚIE, TOVARĂȘI SPECIALIȘTI, LA CALITATEA SEMĂNATULUI Concomitent cu recoltatul, trebuie efectuat și transportul porumbului la bazele de recepție și magaziile unităților agricole. Dacă în majoritatea cooperativelor această lucrare a demarat bine în ultimele zile, mai sunt totuși situații cînd nu i se acordă întreaga atenție. Astfel, dacă cooperativele agricole Vîrlezi, Jorăști, Crăiești (imaginea ne prezintă un nou transport efectuat ieri de această unitate) și alte unități învecinate au livrat în contul contractului importante cantități de porumb, în schimb C.A.P. Moscu și Tg. Bujor, deși au recoltat suprafețe importante, au livrat pînă acum cantități destul de mici. Continuă cu avint marea întrecere socialistă pentru REALIZAREA CINCINALULUI ÎN PATRU ANI ȘI JUMĂTATE La Uzina mecanică navală 1972 - anul maturității Se apropie 30 Decembrie ! Oamenii din Uzină simt acest lucru intr-un fel anume. Și cei mai în vîrstă și cei mai tineri. Cei „vechi“ care au traversat sfertul veacului de aur al țării dăruindu-i energia, inteligența au închis in gîndurile, memorie imagini nepieritoare. Horațiu Lepădatu sau Dumitru Dediu au urcat prin vreme o dată cu Uzina mecanică navală, au participat la evoluția și metamorfoza ei ca muncitori care au știut că menirea lor nu este numai aceea de a produce influx bunuri materiale, ci de a revoluționa, de a potrivi fapta la scara timpului, cu ideile generoase contopindu-se ale epocii. Pentru Lepădatu sau Dediu ca și pentru mulți alții, între 30 Decembrie 1947 și 30 Decembrie 1972 nu există o punte imaginară, realizată din informații sau pe calea confesiunilor cu care s-au obișnuit tinerii, ci una trainică pe care au construit-o ei, cu trudă, cu emoții, cu bucurii și necazuri declarate sau nedeclarate, cu ezitări uneori, cu poticniri adeseori dramatice. Puntea peste sfertul de veac este insă un rezultat cert al voinței. Menirea veteranilor Uzinei mecanice navale este filmul unei deveniri semnificative care își are originea intr-o tradiție la fel de semnificativă, tradiția muncitorească de luptă a fostelor Ateliere C.F.R. din Galați. La capătul celor 25 de ani, colectivul acesta care a crescut o dată cu Galațiul, potrivindu-și în mod inteligent cadența, adoptind cu mare curaj soluțiile menite să înscrie uzina în circuitul viguros al dezvoltării industriei navale — se găsește în fața unor rezultate prestigioase, conturate pe fundalul unei întreceri de mare anvergură. Cei care și-au serbat acum cîteva zile primul pas făcut în întreprindere (generația lui Horațiu Lepădatu și a lui Dumitru Dediu RADU CODRESCU (Continuare in pag. alla) Imagine cotidiană din portul Galați. Foto : GH BERCOV Noaptea de joi spre vineri, a fost cea mai grea din această perioadă pentru locuitorii comunelor cursul inferior al rîului Siret, din La Independența, Braniștea, Jendreni, la stația de repompare Jerbești, în după-amiaza zilei de joi, dar mai ales în cursul nopții a avut loc înfruntarea dintre oameni, utilaje și unda maximă de viitură. Cronica acestor peste 30 de ore este deosebit de bogată în fapte de muncă, în eforturi unice. Vom spicui dintre ele doar pe cele mai semnificative, pe cele ce pot contura situația dramatică din această zonă. Joi după prînz, la Tudor Vladimirescu, rîul Siret a atins cota de 550 cm ceea ce înseamnă cu 12 cm mai mult decît nivelul maxim din anul marilor inundații — 1970. Marele dig de apărare a rezistat și de această dată viiturii. Cu toate acestea, buldozeriștii și screperiștii de la T.C.I.F. și O.I.F. : Ștefan Chetrone, Nicolae Trușcă, Ion Dumbravă, Dinu Codreanu, Gheorghe Techiu, Dan Tiberiu și Ilie Nicolae, ajutați de maistrul Ion Coteț și tehnicianul Gheorghe Lazăr, au lucrat pînă în zori la supraînălțarea și consolidarea digului în unele porțiuni. In stare de alarmă, gata să intervină la primele semne de neliniște, sute de cetățeni au rămas totuși în sat. La Independența însă, după cum ne relata tovarășul Nicolae Timboi, secretarul comitetului comunal de partid și primarul comunei, circa 300 de membri cooperatori au lucrat fără întrerupere 18 ore la astuparea unor breșe și consolidarea în unele porțiuni a digului de apărare ridicat în primăvara acestui an prin muncă voluntar-patriotică. De-a lungul celor 2 km de dig oamenii au cărat pămîntul cu tărgi, cu saci, l-au amestecat cu paie și cu crengi de copaci. Acțiunea aceasta, în care s-au remarcat în mod deosebit comuniștii Ionel Petre, Toader S. Matei, Niculina Lepădatu, Ionel Gavrilă, uteciștii Dumitrache Ripișcă, Paraschiv Văsiu, Maria Stoica și mulți alții au salvat de la inundații circa 100 de case și 2 ferme zootehnice ale C.A.P.-ului, ce cuprindeau peste 1 000 de animale. Demn de remarcat este faptul că în timp ce se lucra la digul de apărare alți cooperatori, ajutați de elevii școlii generale au recoltat în cursul zilei de joi, din fața apei 15 000 kg legume dintre care ultimele cantități au fost transportate cu bărcile. Comentariile ni se par de prisos. Și locuitorii comunei Braniștea au avut de înfruntat lovitura distrugătoare a marei unde de viitură. Mobilizați de comandamentul comunal de prevenire a inundațiilor sute de locuitori au pornit construirea unui dig de protecție de circa 2000 m ce a înconjurat ca un brîu partea de jos a satului supusă inundației. S-a lucrat ziua, s-a lucrat noaptea la lumina felinarelor și a farurilor de la tractoare. Situația a devenit mai critică cînd apa a depășit cu aproape 60 cm Drumul Național nr. 25 întrerupînd circulația. Stînd în apă pînă la brîu zeci de cooperatori cu ajutorul a 300 de saci de pămînt au blocat șoseaua și o dată cu ea singura cale de acces a apei în sat. Ca o măsură de siguranță, ne relata tovarășul Vasile Efrose, primarul comunei, 16 familii din casele M. IONESCU (Continuare in pag. a ll-a) în încleștarea cu apele Marele val a trecut. Oamenii însă nu întrerup veghea Drumul național nr. 25, Galați — Tecuci blocat de apele revărsate ale rîurilor Siret și Bîrlad a fost închis pentru circulația autovehiculelor în tot timpul zilei de 13 octombrie. Foto : GH. BERCOV '■ Cu planul pe 10 luni îndeplinit Urmărind cu consecvență traducerea în fapte a măsurilor stabilite pentru înfăptuirea prevederilor actualului cincinal înainte de termen, muncitorii, inginerii și tehnicienii de la întreprinderea de sîrmă, cuie și lanțuri din Galați au raportat în cursul zilei de ieri îndeplinirea sarcinilor de plan pe 10 luni. In timpul care a mai rămas pînă la finele acestei luni, colectivul de aici s-a angajat să producă suplimentar, în cinstea zilei de 30 Decembrie, o producție globală marfă în valoare de 12 100 000 lei și și respectiv 12 500 000 lei. Concomitent, indicatorul producție marfă vîndută și încasată, va fi depășit cu 12 200 000 lei. Ca urmare a măsurilor tehnice și organizatorice luate în vederea creșterii producției și a productivității muncii, pînă la sfîrșitul lunii octombrie a.c. colectivul de la I.S.C.L. va realiza peste prevederile planului inițial 790 tone sîrmă trasă, 50 tone de lanț și bare trase, 170 tone sîrmă de cupru, peste 60 tone sîrmă zincată, 25 tone cuie de dimensiuni diferite, plus 150 000 bucăți piese de schimb. La I.J.I. I. Metal-Chimie Sporește zestrea tehnică a secțiilor In scopul diversificării și sporirii producției și a productivității muncii, colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni de la întreprinderea județeană de industrie locală Metal-chimie Galați acordă o deosebită atenție introducerii în procesul de producție a noi mașini și utilaje de mare randament. Astfel, în cursul celor 3 trimestre ale anului curent, în secția de prelucrări mase plastice au fost amplasate un număr de 4 mașini cu rol de injectare a materialului termoplastic. Concomitent, în secția de fabricare și finisare a capsulelor metalice fost realizată și montată o mașină a automată a cărei producție este de 30 000 bucăți pe schimb. In prezent, specialiștii unității lucrează intens la modificarea uneia dintre mașinile de expulzat material termoplastic în vederea profilării acesteia pe producția de tuburi din P.V.C. cu diametrul de pînă la 40 mm. La întreprinderea „11 Iunie“ O nouă instalație prin autodotare Preocupat permanent de găsirea unor noi soluții pentru îmbunătățirea zestrei tehnice prin mijloace proprii, colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni de la întreprinderea ,11 Iunie" Galați a realizat recent o nouă instalație pentru decaparea produselor din alamă. Proiectată și executată integral în întreprindere, această instalație are drept scop creșterea productivității muncii, concomitent cu reducerea efortului fizic și îmbunătățirea substanțială a condițiilor de lucru ale muncitorilor. ÍH NUMĂRUL DE AZI , ADUNĂRI DE DĂRI DE SEAMĂ ȘI ALEGERI ÎN ORGANIZAȚIILE DE PARTID (Pag. a llI-a) la Galați Delegații cetățenilor municipiului au reexaminat contribuția în bani și în muncă. ÎN ACTIVITATEA ATELIERELOR ȘCOALĂ Două noțiuni care nu se exclud: UTILAREA ȘI AUTOUTILAREA (Pag. a V-a)