Viața Nouă, aprilie-iunie 1973 (Anul 29, nr. 8799-8876)
1973-05-29 / nr. 8848
,v A i> i. a CENTRALA UNIVSRSITARA ,M. EMINESCU* IASI Proletari din toate țările, uniți-vă ! ANUL XXIX — Nr. 8848 MARTI 29 MAI 1973 4 PAGINI — 30 BANI ÎN ÎNTÎMPINAREA CELEI DE-A 29-A ANIVERSĂRI A ELIBERĂRII PATRIEI Noi succese iin întrecerea prini immimmmmL ui In patru m s/ m km. Al doilea carbonier de 15 000 tdw a primit botezul apei ... De aproape, de foarte aproape, silueta acestei nave pare gigantică. Este al doilea „15 000“ românesc cu care Dunărea va face in curând cunoștință — o adevărată operă de artă lucrată în metal, „operă" de maturitate semnată de un „octogenar" cu personalitate distinctă in istoria modernă a constructorilor țării... Astfel caracterizam imaginea oferită de carbonierul de 15 000 tdw cu puțin timp în urmă, în paginile ziarului nostru. N-a trecut mult timp și iată că, prin destoinicia constructorilor de nave, prin dorința lor de a întîmpina cum se cuvine apropiatul jubileu — 80 de ani de existență a Șantierului naval — precum și 29-a aniversare a Eliberării patriei, a acest „curînd“ de care aminteam, a fost cu mult apropiat. Duminică 27 mai a.c., în prezența tovarășului Constantin Dăscălescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de partid Galați, carbonierul de 15 000 tdw a fost îmbrățișat de apele bătrînului fluviu. La această probă de maturitate a navaliștilor au participat, de asemenea, tovarășii Ion Iosefide, secretar al Comitetului județean de partid, Gheorghe Bejan, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, primarul municipiului, activiști de partid și de stat, cadre tehnice și de conducere de la CENTRANAV și ICEPRONAV, din conducerea șantierului, reprezentanți ai registrului și clientului, un mare număr de muncitori. Este ora 9,30. Conform tradiției, la contactul sticlei de șampanie cu nava, care avea să însemne totodată și comanda de lansare, cele 14 parîme au fost tăiate gigantul de metal, în aplauzele ceșilor prezenți, alunecat lin pe sănii, primind botezul apei. Așadar, o nouă probă, un nou examen al constructorilor de la „mila 80“ de pe Dunăre, au fost trecute cu succes, lasînd pe chipurile fiecăruia, acea imagine a muncii, a datoriei împlinite. Un eveniment obișnuit în munca navaliștilor, vom fi tentați să spunem. Obișnuitul acesta a avut totuși o semnificație, o noutate, constituind o premieră în lansările la apă. De la inginerul Virgil Zota aveam să aflăm că „al doilea 15 000" destinat transporturilor de cărbuni și mărfuri în vrac, acționat de un motor de 7 200 cp, asigurînd o viteză de 14,7 noduri pe oră, reprezintă o adevărată premieră pentru colectivul șantierului. „In afara gradului de saturare ridicat, ne declara interlocutorul, noutatea lansării acestei nave constă în aceea că, pentru prima datS UTGJ 1893-1973 la, executăm o asemenea operațiune, avînd motorul principal linia de axe montate și centrate, și ceea ce va da posibilitatea urgentării lucrărilor, după lansarea la apă și teci, și scurtarea ciclului de fabricație a navei", încercăm succinte discuții cu cei ce au pregătit și condus operațiile înainte și după lansare. „Am participat la multe evenimente de acest gen, ne declara brigadierul Gheorghe Fălcaru. N-am avut însă niciodată răspunderea unei lansări. Aceasta îmi și dă de fapt emoții. Sperăm să meargă bine". L-am zărit pe brigadierul Fălcaru după ce evenimentul avusese loc. Zîmbetul de pe buze, reușita lansării ne-au dat de înțeles că totul s-a desfășurat conform programului. Inginerii Gheorghe Mandu, Gh. Tănase, ceilalți tovarăși din conducerea șantierului și a sectoare GH. LUPOAE (Continuare în pag. a IV-a) I.S.G.L Galați a îndeplinit planul pe cinci luni Lansînd chemarea la întrecere către toate colectivele de muncă din economia județului nostru pentru îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor de plan pe anul curent, muncitorii, inginerii și tehnicienii de la întreprinderea de sîrmă, și lanțuri Galați, desfășoară cute o intensă întrecere socialistă în vederea înfăptuirii exemplare, atît a planului de producție, cît și a propriilor angajamente înscrise în chemare. Acționînd în acest fel, colectivul întreprinderii a raportat, sîmbătă 26 mai a.c., cu cinci zile mai devreme, realizarea integrală a planului producției globale și marfă; pînă la sfîrșitul lunii se vor obține producții suplimentare în valoare de 4,8 milioane și respectiv 4,6 milioane lei. Din punct de vedere fizic se vor realiza peste prevederile planului pe cinci luni, circa 1 300 tone sîrmă trasă și bare trase, 130 tone sîrmă de cupru, 35 tone sîrmă zincată, 60 tone cuie și 80 tone lanțuri. Președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, va face o vizită oficială in Republica federală Germania La invitația președintelui federal al Republicii Federale Germania, dr. Gustav W. Heinemann, și a doamnei Heinemann, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, va face, împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu, o vizită oficială în Republica Federală Germania între 26 și 29 iunie 1973. C/WE £$!/ DUMNEATA, TINERE ? Propunere pentru o lecție de educație comunistă — Da, eu sínt Marcu Grigore Aurel... — Muncitor necalificat... — Cîștig mai bine, că lucrez în regie (!). — De ce mergi așa, neglijent ? N-ai mai trecut de mult prin fața unei oglinzi, ce spun colegii dumitale de ținuta pe care o ai ? — Să vă spun sincer, nu mă tund pînă nu găsesc o frizerie la mine în cartierul „Z. C. Frimu“ (zîmbește șmecherește). Și apoi, nu știu de ce v-ați oprit tocmai la mine. Mai sunt și alții și mai și... — în secția unde lucrezi ți-a spus cineva cum trebuie să te comporți în societate, cum să-ți gospodărești banii, VIRGIL ȚIGĂNUȘ (Continuare în pag. a IV-a) În prezența tovarășului Nicolae Geaușescu a avut loc solemnitatea decorării ministrului afacerilor externe al României Tovarășul Nicolae Geaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, a decorat, luni dupăamiază, cu ordinul „Steaua Republicii Socialiste România” clasa I, pe tovarășul George Macovescu, membru al Comitetului Central al P.C.R., ministrul afacerilor externe, pentru îndelungată și rodnică activitate în mișcarea muncitorească și pentru contribuția adusă înfăptuirea politicii Partidului Comumunist Român de construire a socialismului, cu prilejul împlinirii vîrstei de 60 de ani. La solemnitate au luat parte tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Ilie Verdeț, Cornel Burtică, Ștefan Andrei, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, Nicolae Ghenea și Vasile Gliga, adjuncți ai ministrului afacerilor externe. Inmînînd înalta distincție, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU a felicitat călduros pe sărbătorit. A luat apoi cuvîntul ministrul afacerilor externe, care, adresîndu-se secretarului general al Partidului Comunist Român, celorlalți tovarăși din conducerea de partid și de stat, a spus : „Vă mulțumesc din adîncul ființei, al conștiinței mele pentru că astăzi mă aflu aici, în fața dumneavoastră. Prin dumneavoastră mulțumesc partidului, Partidului Comunist Român, pentru că el m-a adus pînă aici. In anii aceia din tinerețe, cînd am cunoscut partidul, am învățat, de atunci, tot timpul, să-mi iubesc poporul din care m-am născut, să-mi iubesc pămîntul din care m-am născut. M-a învățat să iubesc clasa muncitoare, să-i înțeleg perfect rolul ei revoluționar și s-o urmez. M-am străduit să fac acest lucru. Uneori am reușit, alteori nu, dar niciodată nu s-a stins, nu se va stinge credința în clasa muncitoare, credința în partidul meu, credința în conducătorii lui. Partidul nostru are astăzi o politică externă cum nu a avut niciodată poporul acesta, țara aceasta a noastră. O faceți dumneavoastră. Noi cei care lucrăm în Ministerul de Externe trebuie s-o aplicăm cu aceeași grijă, cu aceeași conștiinciozitate pentru ca ea într-adevăr să aducă poporului român, clasei muncitoare din România, partidului nostru acea strălucire pe care o merită". După solemnitate, Nicolae Ceaușescu, ceilalți tovarășul conducători de partid și de stat, s-au întreținut cordial cu sărbătoritul. Tovarășul Jan Luyten, membru al Biroului Național, secretar al P. S. Belgian, a fost oaspetele Galațiului Luni 28 mai a.c., tovarășul Jan Luyten, membru al Biroului Național, secretar al Partidului Socialist Belgian, conducătorul delegației P.S.B., care la invitația C.C. al P.C.R. face o vizită în țara noastră a fost oaspetele municipiului Galați. După ce a vizitat obiective industriale de pe platforma Combinatului siderurgic, orașul cu noile sale cartiere, unități comerciale, și Biblioteca „V. A. Urechia“, oaspetele belgian s-a întâlnit cu tovarășul Constantin Dăscălescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de partid Galați. Intîlnirea s-a desfășurat într-o ambianță cordială, de prietenie tovărășească. Cuvîntul tovarășului Nicolae Ce Aș dori ca în numele conducerii de partid și de stat să felicit pe tovarășul Macovescu cu prilejul împlinirii vîrstei de 60 de ani și al înmînării acestui înalt ordin al Republicii Socialiste România. Desigur, aceasta, este o vîrstă încă tînără, dar în acești ani tovarășul Macovescu a desfășurat intensă activitate — și în ilegalitate, cînd a adus o contribuție însemnată la lupta revoluționară din România — și apoi în anii de construcție socialistă, mai cu seamă în domeniul politicii internaționale. Deci, prin acordarea acestei înalte distincții se dă și o înaltă apreciere activității pe care tovarășul Macovescu a depus-o în acești ani. Dar, așa cum este obiceiul să se spună întotdeauna ,acordarea acestei înalte aprecieri înseamnă și punerea unor noi obligații, de viitor, în munca pe care o are tovarășul Macovescu ca ministru de externe. Desigur, ținînd seama de politica internațională a țării noastre, de multiplele probleme ce se pun pe plan internațional se poate prevedea că și în viitor va fi necesară o activitate intensă pentru a se înfăptui și în acest domeniu, în cît mai bune condițiuni, politica României de dezvoltare a relațiilor internaționale, de întărire a colaborării cu țările socialiste, cu țările în curs de dezvoltare, cu toate statele lumii, pentru realizarea politicii generale a țării noastre de colaborare în Europa, de pace în întreaga lume. Doresc să exprim convingerea mea, a conducerii de partid și de stat că tovarășul Macovescu va desfășura și în viitor o activitate bună în această direcție. Ei doresc încă o dată deplin succes în activitatea sa, viață îndelungată, multă sănătate și fericire. O acțiune care se cere finalizată exemplar în toate satele . Fiecare porțiune de teren să fie cultivată ! Din considerente lesne de înțeles pămîntul trebuie folosit cu grijă, gospodărește. Nu se exagerează cu nimic cînd se spune că fiecare parcelă, oricît de mică ar fi ea, fiecare palmă de pămînt să fie cultivată, să producă. Se știe că încă din lunile de iarnă, la indicația Biroului Comitetului județean de partid a fost declanșată în comunele și satele județului nostru o amplă acțiune de redare în circuitul agricol a unor noi suprafețe de teren. S-au amenajat atunci, prin marcă patriotică, sisteme locale de desecări, s-au ridicat diguri împotriva revărsărilor de ape, în foarte multe comune, la Bălășești sau Priponești, Munteni sau Matca, înfăptuirile de atunci înseamnă astăzi multe hectare în plus cu porumb, legume sau furaje. Ar fi greșit însă să considerăm astfel de acțiuni privind buna păstrare și folosire a pămîntului cu un caracter sezonier. Un adevărat gospodar, așa cum trebuie să fie oricare lucrător din agricultură, se gîndește tot timpul că pămîntul este un bun al tuturor și că a-I lăsa, chiar dacă este vorba de porțiuni aparent neînsemnate, nu paragină, pradă degradării sau nefolosit este o mare și inadmisibilă eroare. Am străbătut nu o dată în raidurile noastre ogoarele județului. Fapt îmbucurător, primăvara acestui an ne-a oferit o altă priveliște a cîmpurilor sau, mai bine zis, drumurilor pe care le-am parcurs a și le parcurgem aproape zilnic printre lanuri. Au dispărut aproape cu desăvîrșire acele drumuri excesiv de sate, pe marginea cărora creșteau în bună voie buruienile. Măsura bună care s-a luat înjoritatea unităților agricole de maa se delimita precis căile de acces dintre lanuri și de a rezerva numai atît cît este nevoie pentru a se circula este încă o dovadă că folosirea chibzuită a fiecărui petic de pămînt nu-i este nimănui indiferentă. La cooperativa agricolă din Pechea sau la I.A.S. Ivești, de pildă, două din unitățile pe care le-am vizitat ieri, fîșii întregi de-a lungul șoselelor cultivate cu cereale sau plante tehnice au fost arate și însămînțate cu porumb pentru furaje. Dar îngustarea drumurilor nu este singura posibilitate prin care se pot reda agriculturii noi suprafețe de teren. Tovarășa Dumitru Bîrsan, secretarul comitetului comunal de partid și primarul comunei Cudalbi ne spune că în această primăvară a fost la cele două cooperative declanșată, din localitate, o adevărată agricole campanie de recuperare a unor terenuri agricole. S-a depistat orice posibilitate de cultivare a suprafețelor rămase mulți ani locuri virane, curțile sectoarelor zootehnice, ale spațiilor de depozitare, fostele platforme de gunoi, văile, drumurile etc. In acest fel, 8,10 hectare au fost arate și însămînțate cu diferite plante furajere. Acțiunea a cuprins și loturile aflate în folosință la membrii cooperatori, unde alte cinci hectare sînt destinate, începînd din această primăvară, cultivării porumbului pentru boabe sau pentru însilozare și va continua, după ce V. BUCUR (Continuare în pag. a IV-a) Concursul „Omagiu muncii creatoare“ Afirmarea artistice valențelor autentice Concursul „Omagiu muncii creatoare“, organizat în județul nostru din inițiativa Comitetului județean de partid, urmărește, prin largul său caracter de masă, dincolo de împlinirea unor funcții educative dinamice, o reașezare a valorilor mișcării artistice de amatori pe temeiurile unei înalte exigențe, ale consecvenței în abordarea unui repertoriu complex, ilustrat tematic corespunzător și interpretat de talente autentice. Așa cum a procedat și pînă acum, ziarul nostru publică în continuare relatări de la acest concurs destinat selecționării celor mai valoroase formații și celor mai valoroși interpreți, oprindu-ne de data aceasta asupra evoluției elevilor din licee, școli tehnice și generale, ca și asupra fazei municipale desfășurate duminică la Tecuci. La sfârșitul săptămînii trecute s-au mai desfășurat în județ faze intercomunale în centrele Independența (Piscu și Șendreni), Barcea (Umbrărești, Ivești, Drăgănești și Movileni), Nicorești (Cosmești, Buciumeni și Munteni), Corod (Valea Mărului, Matca și Cerțești) și Berești (Bălăbănești și Bălășești). Au loc concomitent fazele intercomunale între școlile generale din județ. Interesul pe care l-a întreținut spectacolul-concurs desfășurat duminică pe scena Casei de cultură din Tecuci („Omagiu muncii creatoare" — faza municipală) a impresionat mai întîi prin varietatea modalităților artistice (cor, brigadă, taraf, soliști abordate vocali și instrumentali, dans, montaj literar) și prin varietatea participării (muncitori, tehnicieni, ingineri, economiști etc.). O asemenea evoluție înseamnă totodată, dincolo de nivelul artistic, o ocazie pe care o dorim repetată, de valorificare a resurselor creatoare și de afirmare a oamenilor muncii: „Programul Conferinței Naționale/ Ne este țel pe-a vieții cale/ ...El, comunistul de omenie/ Pe cel ce este țării iubit conducător/ Pe cel ce-și leagă viața cu fapta de popor/ II vom urma cu a inimii văpaie :/ Un singur gînd, o singură voință/ Partidul, Ceaușescu Nicolae/“ — au fost versuri pe care artiștii amatori de la U.R.A.Tecuci le-au spus cu mult patos și care defineau de fapt menirea majoră a acestei demonstrații de avînt creator, propriu anilor noștri. Atît cîntecele executate de corul sindicatului învățămînt, cît și textele de brigadă, montajele, execuțiile soliștilor (unde s-au făcut remarcate formațiile de brigadă și fanfara ale Fabricii de conserve, U.R.A., I.G.O., montajul prezentat de U.R.A., dansurile de la aceeași întreprindere) — au avut ca suport ferm, dincolo de specificul formelor artistice respective, sentimentul participării hotărîte la realizarea sarcinilor stabilite. („Ne angajăm solemn ca planul cincinal/ Să-l îndeplinim mai repede, mai bine"). Sigur că în etapa care ne desparte de faza județeană a concursului se va realiza o șlefuire în linia expresivității artistice, că, ținînd seama de talentul și pasiunea celor mai mulți dintre protagoniști, se vor putea elimina unele ezitări și se vor obține progrese incontestabile în nuanțarea „zicerii“, că textele de brigadă, care au plăcut ca alertere în ritm și îndrăzneală, în atitudine, vor mai cîștiga în complexitate, în cuprinderea mai largă a vieții din întreprindere. Ceea ce putem spune de pe acum, este că spectacolul amintit a relevat adevărul ca la Tecuci există posibilități remarcabile de afirmare a culturii de masă, a mișcării artistice de amatori, posibilități care, valorificate competent și consecvent, pot ridica climatul spiritual de aici la nivelul dinamismului vieții economice a orașului. Am dori, din aceste motive, ca efortul factorilor răspunzători de viața culturală de aici sa nu fie urmate de o vacanță prelungită, pînă ce o inițiativă similară ne-ar da prilejul să mai facem o dată constatarea că la Tecuci „există posibilități care se mențin la stadiul... de posibilități". LICĂ RUGINA *