Viața Nouă, aprilie-iunie 1973 (Anul 29, nr. 8799-8876)
1973-06-10 / nr. 8859
Pag. a 2-a ÎNTÎLNIREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU cu participanții la Conferința națională a Uniunii artiștilor plastici, cu prilejul vizitării expoziției la Revoluția din 1848 în România“ „125 de ani de (Urmare din pag. 1) de stat sînt invitați să viziteze expoziția, care are drept „mono“ cuvintele pline de semnificație rostite de secretarul general al Partidului la recenta adunare popuară de la Iași: „Sărbătorind împlinirea a 125 de ani de la Revoluția de la 1848 din Țările Române, cel mai înalt omagiu pe care-l putem aduce memoriei acelora care au ridicat și ținut sus, în acele vremuri grele, steagul luptei pentru libertate națională, pentru unitatea și progresul patriei este de a ne angaja cu toții să muncim cu toată energia și priceperea pentru înfăptuirea politicii interne și externe a partidului și statului, pentru edificarea societății socialiste multilateral dezvoltate în România. lui De o parte și de alta a panouunde este înscris citatul, se află, într-o simbolică alăturare, un grup sculptural reprezentând mai mulți revoluționari pașoptiști și un bust, realizat în bronz, al tovarășului Nicolae Ceaușescu. Sunt parcurse sălile expoziției, care reunește circa . „Ce le lucrări, selecționate din cele peste 1000 prezentate juriului. Numărul mare al exponatelor, valoarea lor artistică și educativă, tematica gată ilustrează revelator largul boviul ecou pe care aniversarea Reivoluției de la 1848 l-a găsit în inima și conștiința artiștilor din toate generațiile — români, maghiari, germani și de alte naționalități — care cinstesc memorabilul ment, una din paginile cele evenimal mișcătoare și înălțătoare ale istoriei noastre, izvor de generoasă inspirație. Așa cum o atestă aceste noi opere ale lor, ei duc mai departe tradiția artei noastre plastice în oglindirea principalelor momente din trecutul de luptă eroic al poporului român, tradiție strălucit reprezentată, în zilele bunți ale lui ’48, de creatori fierpatrioți ca Ion Negulici, C. Rosenthal, Barbu Iscovescu, participanți direcți la revoluție, care și-au pus talentul în slujba marilor idealuri naționale. Revoluția de 1848, pe care au slăvit-o, în dela cursul timpului, atîția iluștri artiști, ne este înfățișată astăzi în noi viziuni plastice, de pe pozițiile înaintate, militante ale artei noastre socialiste. Expoziția stituie, în fapt, o vastă fresca cona acelui neuitat an revoluționar. In sugestive imagini artistice, într-o mare diversitate de stiluri, sunt redate principalele momente ale mișcării pașoptiste, caracterul ei unitar și profund național, este pusă în lumină înrîurirea deosebită pe care a avut-o asupra evoluției ulterioare a națiunii noastre. O serie de valoroase sculpturi și lucrări de grafică pînze, evocă în chip emoționant istoricele adunări de la Blaj și Islaz, de pe Cîmpia Filaretului, eroica ridicare la luptă a maselor — forța mottice a revoluției , uriașul potențial revoluționar al poporului nostru, voința sa de a trăi liber, de a-și afirma nestingherit forțele materiale și spirituale. Pictorii noștri contemporani fac să strălucească, din nou, stindardul înălțat de generația de la 1848, împurpurat de flacăra luptelor transmisă prin vremi de toți acei ce și-au vărsat sîngele pentru înfăptuirea aspirațiilor de libertate și progres, de unitate și independență națională. La loc de cinste sunt așezate, în expoziție, portretele imortalizate pe pînzâ, dăltuite în piatră sau lemn — ale neînfricaților conducători, ai Revoluției de la 1848 : Nicolae Bălcescu, Avram Iancu, Mihail Kogălniceanu, Alexandru Ioan Cuza, Vasile Alecsandri, Gabor Aron, Eftimie Murgu, Andrei Mureșanu, Simion Bărnuțiu, Ana Ipătescu, Popa Șapcă, Cristian Tell și mulți alții. Lucrările înmănunchiate în expoziție constituie o pregnanta mărturie a prețuirii pe care artiștii o dau trecutului glorios al patrei, năzuințelor statornice ale poporului român pentru păstrarea și afirmarea ființei naționale, eroismului și demnității sale, vocației sale creatoare. Ele sunt, în același timp, o dovadă vie că artiștii își îndeplinesc sarcina de onoare ce le revine de a oglindi, în operele lor, cele mai de seamă evenimente din istoria patriei, din viața și lupta poporului nostru, care făurește astăzi, sub conducerea partidului, societatea socialistă multilateral dezvoltată. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat se opresc îndelung în fața a numeroase opere din expoziție, apreciind calitățile lor artistice, forța lor sugestivă, evocatoare. Secretarul general al partidului întreține călduros cu membrii conseducerii Uniunii artiștilor plastici, subliniind că operele expuse relevă faptul că pictorii, sculptorii, graficienii s-au apropiat, cu dragoste și înțelegere, de marile teme ale realității vieții noastre, ale istoriei, de momentele sale de seamă, care reprezintă simboluri ale luptei pentru libertate și independență a poporului nostru. Conducătorul partidului și statului arată că artiștii plastici trebuie să aibă în vedere, permanent, realizarea unor lucrări monumentale, inspirate din trecutul de lupta, din tradițiile noastre revoluționare — adevărate mărturii ale istoriei noastre vii — lucrări care să înfrumusețeze orașele țării, noile lor cartiere, piețele publice. In discuția cu personalități ale viei noastre culturale, tovarășul Nicolae Ceaușescu apreciază că unele imagini din expoziție pot oferi puncte de plecare pentru crearea unor mari compoziții de masă, a monumente de înaltă valoare unor artistice închinate Unirii, Eliberării patriei, altor momente de importanță covîrșitoare din cronica națiunii noastre. Mulțumind pentru onoarea deosebită ce i s-a făcut întregii obști a artiștilor plastici, pentru întîlnirea cu participanții la Conferința națională a Uniunii de pentru prezența secretarului Creație, general al Partidului la vernisajul exploției, pictorul Brăduț Covaliu, președintele Uniunii artiștilor plastici, a spus : Mult stimate și iubite tovarășe secret... general. Stir..ați tovarăși din conducerea de partid și de stat. Este pentru noi, astăzi, o mare bucurie acest moment emoționant — pe care îl reprezintă vizita dumneavoastră — prin care se încheie Conferința Uniunii artiștilor plastici din România. Aș dori să vă informăm, tovarășe secretar general, că lucrările conferinței s-au desfășurat într-o atmosferă foarte vie, în spirit constructiv , au luat cuvîntul peste 40 de tovarăși, care au manifestat, împreună, adeziunea totală a artiștilor plastici pentru politica partidului nostru, pentru o artă care să servească poporul, care să facă legătura între efortul creator și dorința maselor largi. S-au discutat „Specte importante ale activității noastre, cum ar fi arta pentru public, problema expozițiilor, s-au discutat aspecte majore privind rolul social al tuturor genurilor, s-au formulat și critici pentru că unioiil mai are foarte multe de făcut, de realizat. Noi, stimate tovarășe secretar general, am vrea să vă asigurăm, în măsura în care am reușit această expoziție ,că sîntem hotărîți să facem artă din idealurile sociale și revoluționare ale partidului nostru, ale poporului nostru, o artă care să deschidă un orizont larg spre viitorul socialist al patriei noastre, întîmpinat cu îndelungi aplauze de sutele inaugurarea de artiști prezenți la expoziției, a luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. t . c-.ile secretarului general al partidului la adresa operei artiștilor noștri plastici, mesajul pe care l-a transmis creatorilor de frumos, care, reuniți la conferința lor națională, au reafirmat hotărîrea întregii obști de a duce mai departe tradițiile luminoase ale plasticii românești, îndemnurile sale ca arta să slujească idealurile poporului, să reflecte năzuințele și aspirațiile sale, lupta pentru progres și o lume mai bună au găsit un puternic ecou, au fost primite cu deplină aprobare, cu conștiința răspunderii ce incumbă artistului-cetățean al României socialiste. Aceste simțăminte și-au găsit expresia în mulțumirile profunde adresate secretarului general al partidului de către președintele U.A.P., care a relevat că îndemnurile partidului și cuvintele calde ale tovarășului Nicolae Ceaușescu, adresate acum, ca și cu prilejul altor întîlniri, trec prin inima tuturor artiștilor plastici. (Agerpres) ÎNCHEIEREA lucrărilor CONFERINȚEI NAȚIONALE A UNIUNII ARTIȘTILOR PLASTICI Sîmbătă dimineața s-au încheiat în Capitală lucrările Conferinței naționale a Uniunii artiștilor plastici. Timp de trei zile, participanții au dezbătut problemele majore, de actualitate, ale artelor plastice, au analizat activitatea desfășurată de uniune, în perioada care a trecut de la ultima conferință pe țară. Delegații și invitații au făcut, cu acest prilej, un rodnic schimb de opinii și au relevat căile și mijloacele menite să contribuie la deplina propășire a plasticii românești, la afirmarea ei plenară în slujba înfăptuirii politicii partidului nostru de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate. Au fost aprobate, totodată, noul statut al uniunii, precum și rezoluția Conferinței naționale a Uniunii artiștilor plastici. In deschiderea ședinței, au fost comunicate rezultatele alegerii Comitetului pe țară al Uniunii artiștilor plastici, alcătuit din 95 de membri, noul organ reprezintă toate domeniile artei plastice și filialele din țară ale uniunii. In cadrul ședinței a fost anunțată, de asemenea, componența noului Birou al uniunii. In numele Comitetului pe țari și al Biroului U.A.P., Brăduț Covaliu a mulțumit pentru încrederea acordată de a fi ales din nou președinte, angajîndu-se, în același timp, de a duce la îndeplinire marile sarcini care stau în fața obștii artiștilor plastici. In continuare, artistul poporului Ion Jalea a exprimat mulțumiri pentru cinstea realegerii sale ca președinte de onoare al U.A.P. și a urat succes noii conduceri a Uniunii, membrilor săi, în activitatea viitoare. Intr-o atmosferă de mare entuziasm, participanții la conferință au aprobat textul unei telegrame pe care au adresat-o Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarășului Nicolae Ceaușescu. Reunindu-se în prima sa ședință, Comitetul pe țară al Uniunii artiștilor plastici a ales Biroul Uniunii în următoarea componență : președinte de onoare — Ion Jalea ; președinte — Brăduț Covaliu ; vicepreședinți — Geza Vida, Ion Sălișteanu, Paul Erdos, Ion Frunzet ; secretari — Ion Pacea, Paul Vasilescu, Napoleon Zamfir, Costel Badea ; membri — Corneliu Baba, Ion Irimescu, Ovidiu Maitec, Cecilia Storck-Botez, Traian Brădean, Viorel Margineanu, Dan Hatmanu, Dan Nemțeanu, Ion State, Anton Eberwein, Mircea Spătaru, Constantin Costa. (Agerpres) FORȚA ȘI AUTENTICITATE (Urmare din pag.i netul cimpoiului „Șiragul oilor“ sau cum „strecoară" din solz, împreună cu ceilalți cinci consăteni, „Boltăneasca", „Nătînga", și „Hop-Hop“ îți vine in minte ideea de vechime, de statornicie, de înțelepciune, de bucurie și cumințenie, de noblețe în expresia artistica durabilă — trăsături dintre cele mai alese și mai tulburătoare, pe care poporul român și le-a șlefuit, și le-a păstrat, de-a lungul epopeicii lui istorii. Replica în ceea ce privește priza la public a primit-o moș Gheorghe Drăgoi de la Nicușor Carp din Băleni care a „zis“ trei melodii din muzicuță cu o îndemînare incredibilă pentru stagiul carierei lui (vîrsta artistului : patru ani și jumătate. Am vrea să precizăm cititorilor că rîndurile de față transcriu impresia reporterului și nu anticipează verdictul juriului. Am exprima doar îndemnul ca cititorii să urmărească programul acestei competiții cu atenție și, judecând după prima zi a evoluției, cu certitudinea că vor avea satisfacții estetice durabile. VIAȚA NOUA AGENDA CAMPANIEI AGRICOLE Urgentarea recoltării legumelor și fructelor de sezon—condiție pentru o aprovizionare ritmică a piețelor orașului La ședința de lucru din 7 iunie a.c„ de la Comitetul județean de partid, la care au participat factorii responsabili de aprovizionarea orașului, cît și conducători ai unor unități agricole mari producătoare de legume și fructe de sezon, s-au stabilit precis cantitățile ce trebuie să ajungă zilnic în magazinele de desfacere, subliniindu-se că în județ există o bună bază de aprovizionare. Rezultatele măsurilor stabilite au început să se concretizeze în creșterea zilnică a cantităților de produse agroalimentare puse la dispoziția consumatorilor. Analiza pe care am făcut-o ieri în piețe, la I.P.V.L.F. și Galați, ne-a dat posibilitatea C.L.F. să constatăm că unitățile furnizoare, în marea lor majoritate, răspund prompt comenzilor stipulate în graficele întocmite. Din pildă, ieri, piața era bine aprovizionată cu unul din cele mai deficitare produse — cartoful. Cele mai mari cantități au fost livrate în zilele de 7 și 8 iunie a.c. de C.A.P.-urile „Drumul belșugului" — 8,6 tone și „Calea nouă" — 6,7 tone, ambele din Matca, unități care au depășit prevederile cu cîte 2,6 și respectiv 0,7 tone de cartofi. Cantități mari au livrat și C.A.P.-urile Jivița și Tulucești, deși acestea nu au intrat încă în ritmul stabilit, ritm în care, în primul rînd C.A.P. Sivița, care are o cultură de cartofi excepțională, vor trebui să intre în săptămîna care urmează. Eforturile unităților agricole și ale comerțului cu legume și fructe au fost încununate de rezultate bune și în aprovizionarea cu ceapă, varză, roșii și căpșuni — cea mai valoroasă fructă din actualul sezon. In perioada la care ne referim, cantități mai mari de ceapă, de exemplu, au livrat C.A.P.-urile Grivița și Cuza Vodă — 2 și respectiv 1,5 tone, însă posibilitățile lor sunt mai mari. Totuși, ținînd seama că necesarul de ceapă al municipiului Galați, după cum ne informa ieri tovarășul M. Caradini, șeful Centrului de legume și fructe Galați, este asigurat, unităților le revine doar obligația de a livra și în continuare, în mod ritmic, cantitățile solicitate de contractant prin graficele săptămînale care se întocmesc. Cît privește varza, produsul se găsește din abundență pe piață, ceea ce este mai mult decît salutar. In județul nostru s-au creat în ultimii doi ani, prin grija și datorită preocupării permanente a Biroului Comitetului județean de partid puternice plantații de căpșuni pe suprafețe întinse. Acestea au acum un ridicat potențial productiv și constituie nu numai o serioasă bază de aprovizionare a orașelor noastre, dar creează excedente pentru export. Deși ușinitățile de desfacere sînt continuu aprovizionate cu această deosebit de valoroasă fructă, totuși sîntem puși în situația sa consemnăm că nu toate cooperativele agricole care au asemenea plantații se preocupă de recoltarea și livrarea producției existente. Dacă I.A.S. Tulucești livrează zilnic aproape de două ori cantitatea prevăzută în grafice, iar Complexul de sere Hanu Conachi își depășește sarcina cu cantități de pînă zilnic la 700 kg, sînt C.A.P.-uri, îndeosebi fivnța care se mențin constant sub nivelul graficelor de livrare. Aceasta nu pentru că nu ar avea baza materială, ci din cauză că nu se iau măsuri de recoltare. Din cele constatate, cît și din discuțiile avute rezultă că în județul Galați sunt suficiente posibilități pentru o bună aprovizionare cu produse agro-alimentare îndeosebi cu legume și fructe. Dacă totuși au existat unele soluri în aprovizionare, care s-au simțit pe piețe și în magazine, acestea au fost cauzate de scăderile în preocupare a organelor Contractante privind impulsionarea preluărilor și ale celor producătoare la recoltat. Faptul că chiar după terminarea ședinței de lucru de la Comitetul județean, în ziua de 7 iunie a.c., au sosit pe piață aproape 6 tone de cartofi, 5 tone de ceapă verde, peste 6 tone varză, 5,5 tone căpșuni și alte multe sortimente de produse, este o confirmare a ceea ce am spus în fraza anterioară. M. CREȚEANU Sărbătoare la mila 80 (Urinar) din pag. O setea zidirii pe cală a cargourilor, mineralierelor, a motonavelor destinate fluviului, mării și oceanului... Visurile acestea care încolțesc încă de la vîrsta pionieriei sînt visuri ... de cursă lungă, adeseori împlinite, așa cum visul constructorului Dumitru Spiridonescu, despre care am mai scris, s-a înfiripat la anii cînd prietenii săi mergeau la grădiniță. „Profesia mea e cea mai frumoasă", spune constructorul de nave, dar, pentru a dovedi acest lucru, fiecare in parte, la locul său de muncă, obișnuiește să demonstreze altfel acest adevăr. Desigur, cel care nu a ascultat încă la fața locului pulsul șantierului, își închipuie destul de vag procesul metamorfozei materialului brut în navă. Constructorul de nave este privit oarecum în afara meseriei sale de bază. Se spune : el, Ion Ciortan, de exemplu, este navalist. Ion Ciortan face parte însă din familia bine distinctă a modelărilor, Ion lacomi și Gheorghe Petrea sînt „simpli“ ajustori, e drept — dintre cei mai buni pe care ii are șantierul. Față de acum cîteva decenii, aceasta este deosebirea, navalistul urmînd calea progresivă a diviziunii muncii, a ajuns specialist intr-un domeniu bine distinct, domeniu care a devenit, ca să păstrăm ideea, „cel mai frumos“... Așa trebuie înțeleasă activitatea constructorului de nave și, dacă vrem să pătrundem mai în adîncul ei, trebuie să spunem că această frumusețe se însoțește cu un alt atribut - „cea mai prețioasă". La nivelul individului, omului muncii angajat în competiaiția calității și a cantității, lupta pentru prioritate se dă, de asemenea, urmărindu-se criteriul „celui mai bun". Sunt în șantier diferite metode pentru a afla cine trebuie să urce pe podiumul profesiei. Munca are prin sine și un caracter sportiv, dacă reporterii și exegeții ei nu îl numesc așa. Întocmai ca într-o cursă ciclistă - mi-a explicat o dată un sudor - realizările unui tovarăș sunt cu atît mai mari cu cît plutonul din care face parte este mai ager, mai dinamic, mai valoros. Cine este deci mai bun ? Indicii de plan, urmărirea graficului pe care sînt trecute angajamentele, olimpiadele profesionale — își spun, la mila 80, periodic cuvîntul. Performanțele sînt adeseori foarte mari și atunci cînd ele strălucesc pe frontispiciul bilanțurilor sugestive trebuie să înțelegem că ele nu sînt rezultatul trudei unui singur om, ci a întregului colectiv din care face parte. Cel mai bun strungar ? Poate Gheorghe Dragnea (a cîștigat doar toate olimpiadele), poate Neculai Banaga de la sculerie ? Zi de zi, săptămînă de săptămînă, ■ lună de lună, colegii de breaslă pot contrazice faptic această afirmație. Cel mai bun sudor ? Poate Costică Stîrcoviceanu, poate Ion Constantin, primul maestru în „electrică“ al doilea meșter în „autogenă“. Cel mai bun tîmplar ? Desigur, numele lui Ion Pintilie sau al lui Gheorghe Străchinaru, trebuie să intre în discuție. Reporterul nu poate însă să stabilească un clasament cu precizie. El poate spune că oamenii, despre care a auzit vorbindu-se numai în cuvinte de laudă sau pe care i-a văzut el insuși în acțiune, pledează cu argumente dintre cele mai convingătoare pentru ... cea mai frumoasă meserie. Ei pot fi foarte bine mecanicii Vasile Gîță sau Costică Matei, tabulatorii Costică Popa sau Constantin Ionașcu, marangozul Petrache Dobre, electricienii Ion Fotanis și Radu Constantin, ei pot fi lăcătuși ca Neculai Sunatu și Gh. Tuderuș, forjori ca V. Mititelu, turnători ca Dumitru Teodoru, constructori ca Nica Stoian sau Ion Petrea. De la înălțimea macaralei de 40 de tone a lui Costică Serdaru sau în lumina flăcării scînteietoare a lui Costică Stîrcoviceanu se descoperă la mila 80, intr-adevăr, peisajul unei profesii complexe, frumoase, nobile, care este aceea a constructorului de nave. O profesie frumoasă ieri, minunată astăzi, strălucitoare mîine. Nr. 8859 Priorități pe agenda construcțiilor școlare (Urmare din pag. Ite lucruri tovarășul Petrache Druță, primarul comunei, a discutat în mai multe rînduri cu Inspectoratul școlar județean și nu așteptăm decît un semnal de la dînșii pentru a ne prezenta să le ridicăm. Si totuși, deși toate treburile par a merge foarte bine aici avem de făcut o observație. Există încă un volum mare de lucrări de realizat la acest obiectiv. După cum am aflat, se lucrează doar cu 14 oameni. La orele 17,30 cînd noi am sosit în comună, pe șantier lucrul era încheiat. In felul acesta se risipesc peste 90 de minute încă bunee muncă. De ce nu se lucrează zi lumină? întrebarea aceasta este firească dacă ținem cont că locuitorii din comuna Munteni au neapărat nevoie de acest nou local de școală. In felul acesta, prin darea acestui nou edificiu în funcțiune va fi creat spațiul necesar pentru învățămîntul preșcolar, care acum se desfășoară prin casele unor gospodari, pentru cămin cultural adecvat cu cerințele comunei etc. Am dori ca forurile în drept din comuna Munteni să rețină acest îndemn la o intensificare a ritmului de lucru, la o folosire mai judicioasă a timpului. In ceea ce privește terminarea la 30 august a școlii cu 4 săli de clasă din comuna Tudor Vladimirescu, primarul comunei, tovarășul Vasile Apostu se arăta sceptic. — Sperăm, ne spunea dînsul, ca printr-un efort deosebit să reușim să terminăm construcția acestei școli înzestrate și cu un laborator în jurul datei de 15 și asta datorită faptului septembrie, că proiectul întocmit, după ce s-a întnceput săparea fundației, a fost nevoie de un deviz suplimentar. Datorită pînzei de apă aflată prea la suprafață trebuie să adăugăm pernă protectoare de 800 m c baplast. Aici, forțe de muncă sunt suficiente, la muncile necalificate, în perioada de vară, au cerut să participe și elevii din clasele mai mari ale liceului, iar o bună parte dintre materialele de construcții au fost aduse. Se ridică însă o problema în ceea ce privește procurarea varului. Conform planificării, el trebuie adus din alte județe și dintr-o simplă trăsătura de condei constați cu surprindere că mai mult costă transportul decit valoarea materialului. Cum școala aceasta este absolut necesară comunei, credem că și aici este nevoie să se întocmească un grafic zilnic de lucrări a cărui realizare trebuie urmărită cu toată răspunderea. In zilele ce urmează vom vizita și alte construcții școlare pentru a vedea în ce stadiu se află lucrările de execuție precum și modul în care școlile generale din celelalte comune ale județului și-au întocmit planul de lucrări, și-au procurat materialele necesare ca la 15 iunie să poată porni din plin reparațiile curente și capitale. Așa după cum bine se știe, meteorologii au pronosticat că vom avea o vară ploioasă, ceea ce impune ca fiecare oră bună de lucru să fie folosită intens și în acest sector deosebit de important. ■ o ■ ■ ■ ■ a Creată din Inițiativa Partidului Comunist Român, in primii ani ai luptei pentru construirea socialismului în patria noastră, și investită cu înalta misiune de a apăra - alături de celelalte organe ale aparatului de stat - cuceririle revoluționare ale poporului, munca pașnică a construcției socialiste, avutul obștesc și cel personal, viața, libertatea și demnitatea persoanelor, ordinea de drept statornicite în România, miliția aniversează astăzi 24 de ani de activitate rodnică. Călăuziți în permanență de politica științifică marxist-leninistă partidului nostru, educați în spiritul unui profund umanism, și animați de dragostea fierbinte față de patrie, popor și partid, ofițerii, subofițerii și angajații civili din miliție nu-și precupețesc timpul și eforturile, iar la nevoie nici viața, pentru a fi demni de încrederea acordată, pentru a-și îndeplini cu cinste îndatoririle ce le revin. Bilanțul făcut, privind activitatea desfășurată în anul trecut, ca și rezultatele obținute în primele luni ale anului curent au demonstrat cu prisosință preocuparea permanentă a cadrelor de miliție, în frunte cu comuniștii, pentru o mai bună organizare și desfășurare a muncii de prevenire și a luptei împotriva infracționismului, pentru asigurarea respectării legalității socialiste și a normelor de conviețuire socialistă, pentru crearea climatului de siguranță civică necesar vieții civilizate și muncii pașnice. Edificatoare sunt, în acest sens, rezultatele obținute în activitatea de prevenire a infracțiunilor în unele sectoare ale economiei ca : industrie, agricultură, circulația mărfurilor, construcții, transporturi, cooperație, etc., unde lucrătorii de miliție în colaborare cu organele de specialitate au înregistrat însemnate cantități de bunuri găsite în plus față de evidențele contabile, precum și însemnate valori imobilizate în stocuri supranormative. Sunt numeroase cazuri în care unele persoane predispuse la comiterea de infracțiuni au fost avertizate și prevenite înainte de a comite fapta. In munca noastră a devenit o practică dialogul viu și continuu cu oamenii muncii din diferite domenii de activitate. Aceasta se realizează zilnic prin relația lucrător de miliție și cetățean, prin consfătuirile ținute de cadrele noastre în unitățile economice și obștești, în instituții, școli profesionale și licee, la căminele culturale etc., unde factorii de răspundere și oamenii muncii sunt informați cu diverse probleme privind respectarea normelor și regulilor de conviețuire socială, cu prevederile legale ce trebuie respectate de omul societății noastre socialiste. jutor in activitatea noastră îl primim de la organizațiile de partid și U.T.C. din cartiere, comisiile de femei, asociațiile de locatari, comisiile de control obștesc, membrii grupelor de ajutor ale miliției, patrulele școlare ale circulației, șoferii voluntari etc., care prin semnalările făcute, au impus luarea operativă a unor măsuri în scopul menținerii ordinii și liniștii publice în diferite zone, prevenirea unor fenomene contrarii eticii și echității socialiste. Miliția din județul Galați, la cea de a 24 a aniversare, raportează conducerii de partid și de stat și o seamă de rezultate obținute pe linia soluționării unor infracțiuni grave, rămase inițial cu autori necunoscuți ca : omoruri, tilhării, spargeri, accidente de circulație (în care făptuitorii au fugit de la locul faptei) cît și numeroasele cazuri de intervenție promptă pentru prevenirea, descoperirea și cercetarea operativă a delapidărilor, abuzurilor, neglijențelor, înșelăciunilor și a altor infracțiuni care lezează grav interesele obștești și personale. Astfel, din multiplele cazuri soluționate de organele noastre in depistarea infractorilor cu sprijinul oamenilor muncii, așenunța tîihăria de la agenția CEC din comuna Măstăcani, delapidările comise de grupurile de infractori de la cooperativa Muncă și Artă din orașul Tg. Bujor, întreprinderea de industrializare a cărnii Șendreni, D.N.F. etc. .. . Cu acest prilej aducem calde mulțumiri celor care contribuie la prevenirea și descoperirea infracțiunilor și a altor încălcări ale normelor legale, exprimîndu ne convingerea că oamenii muncii înțeleg necesitatea luptei împotriva actelor antisociale ca o înaltă îndatorire civică și vor acționa cu aceeași fermitate în continuare. Sîntem pe deplin conștienți că succesele înregistrate pentru asigurarea respectării normelor legale își au izvorul în conducerea și îndrumarea permanentă de către Biroul și Secretariatul Comitetului județean al P.C.R. Galați, a întregii noastre activități, in măsurile elaborate și înfăptuite pentru ridicarea conștiinței socialiste a maselor. Firește că o condiție importantă a obținerii succeselor amintite constituie și cadrul juridic proproce în care ne-am desfășurat activitatea, datorită actelor normative nou apărute, care reflectă pe plan legislativ transformările social-politice petrecute in societatea noastră, cerințele actuale și de perspectivă ale conviețuirii socialiste. Conștienți că edificarea noii societăți solicită o contribuție creatoare sporită din partea fiecărui fiu al acestei țări, ofițerii, subofițerii și angajații civili, în frunte cu comuniștii, își vor perfecționa stilul și metodele de muncă folosind cu pricepere tehnica modernă din dotare, manifestînd vigilență, pasiune și discernămînt în executarea misiunilor încredințate. Sîntem hotărîți să organizăm și să desfășurăm în așa fel activitatea de pregătire multilaterală a cadrelor, de ridicare a conștiinței socialiste și comuniste vncit, îndeplinirea întocmai a sarcinilor trasate de partid, slujirea cu abnegație a intereselor societății noastre, apărarea fermă a drepturilor și libertăților cetățenești să constituie preocuparea de căpetenie a întregului efectiv. Lt. colonel DUMITRU NICHITA adjunct-șef inspectorat al Ministerului de Interne, șef al miliției județene 1O IUNIE — ZIUA MILIȚIEI In slujba patriei socialiste Și a poporului *