Viața Nouă, aprilie-iunie 1973 (Anul 29, nr. 8799-8876)

1973-06-10 / nr. 8859

Pag. a 2-a ÎNTÎLNIREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU cu participanții la Conferința națională a Uniunii artiștilor plastici, cu prilejul vizitării expoziției la Revoluția din 1848 în România“ „125 de ani de (Urmare din pag. 1) de stat sînt invitați să viziteze ex­­poziția, care are drept „mono“ cuvintele pline de semnificație rostite de secretarul general al P­­artidului la recenta adunare popu­­ară de la Iași: „Sărbătorind împli­nirea a 125 de ani de la Revoluția de la 1848 din Țările Române, cel mai înalt omagiu pe care-l putem aduce memoriei acelora care au ridicat și ținut sus, în acele vre­muri grele, steagul luptei pentru libertate națională, pentru unitatea și progresul patriei este de a ne angaja cu t­oții să muncim cu toa­tă energia și priceperea pentru în­făptuirea politicii­ interne și exter­ne­ a partidului și statului, pentru edificarea societății socialiste multi­lateral dezvoltate în România­. lui De o parte și de alta a panou­unde este înscris citatul, se află, într-o simbolică alăturare, un grup sculptural reprezentând mai mulți revoluționari pașoptiști și un bust, realizat în bronz, al­­ tovarășului Nicolae Ceaușescu. Sunt parcurse sălile expoziției, care reunește circa . „C­e le lucrări, selecționate din cele peste 1000 prezentate juriului. Numărul ma­re al exponatelor, valoarea lor ar­tistică și educativă, tematica gată ilustrează revelator largul bo­viul ecou pe care aniversarea Re­­i­voluției de la 1848 l-a găsit în ini­ma și conștiința artiștilor din toa­te generațiile — români, maghiari, germani și de alte naționalități — care cinstesc memorabilul ment, una din paginile cele eveni­mal mișcătoare și înălțătoare ale isto­riei noastre, izvor de generoasă in­spirație. Așa cum o atestă aceste noi opere ale lor, ei duc mai de­parte tradiția artei noastre plas­tice în oglindirea principalelor mo­mente din trecutul de luptă eroic al poporului român, tradiție stră­lucit reprezentată, în zilele bunți ale lui ’48, de creatori fier­pa­trioți ca Ion Negulici, C. Ro­senthal, Barbu Iscovescu, partici­panți direcți la revoluție, care și-au pus talentul în slujba marilor ide­aluri naționale. Revoluția de 1848, pe care au slăvit-o, în­ de­la cursul timpului, atîția iluștri ar­tiști, ne este înfățișată astăzi în noi viziuni plastice, de pe pozi­țiile înaintate, militante ale artei noastre socialiste. Expoziția stituie, în fapt, o vastă­­ fresca con­a acelui neuitat an revoluționar. In sugestive imagini artistice, într-o mare diversitate de stiluri, sunt redate principalele momente ale mișcării pașoptiste, caracterul ei unitar și profund național, este pusă în lumină înrîurirea deosebi­tă pe care a avut-o asupra evo­luției ulterioare a națiunii noas­tre. O serie de valoroase sculpturi și lucrări de grafică pînze, e­­vocă în chip emoționant istoricele adunări de la Blaj și Islaz, de pe Cîmpia Filaretului, eroica ridicare la luptă a maselor — forța mo­­ttice a revoluției , uriașul po­tențial revoluționar al poporului nostru, voința sa de a trăi liber, de a-și afirma nestingherit forțele materiale și spirituale. Pictorii noș­tri contemporani fac să străluceas­că, din nou, stindardul înălțat de generația de la 1848, împurpurat de flacăra luptelor transmisă prin vremi de toți acei ce și-au vărsat sîngele pentru înfăptuirea aspira­țiilor de libertate și progres, de unitate și independență națională. La loc de cinste sunt așezate, în ex­poziție, portretele imortalizate pe pînzâ, dăltuite în piatră sau lemn — ale neînfricaților conducători, ai Revoluției de la 1848 : Nicolae Bălcescu, Avram Iancu, Mihail Ko­­gălniceanu, Alexandru Ioan Cuza, Vasile Alecsandri, Gabor Aron, Eftimie Murgu­, Andrei Mureșanu, Simion Bărnuțiu, Ana Ipătescu, Popa Șapcă, Cristian Tell și mulți alții. Lucrările înmănunchiate în ex­­poziție constituie o pregnanta măr­turie a prețuirii pe care artiștii o dau trecutului glorios al patrei, nă­zuințelor statornice ale poporului român pentru păstrarea și afirmarea ființei naționale, eroismului și dem­nității sale, vocației sale crea­toare. Ele sunt, în același timp, o dovadă vie că artiștii își înde­plinesc sarcina de onoare ce le revine de a oglindi, în operele lor, cele mai de seamă evenimente din istoria patriei, din viața și lupta poporului nostru, care făurește as­tăzi, sub conducerea partidului, societatea socialistă multilateral dezvoltată. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat se opresc îndelung în fața a numeroase opere din expoziție, apreciind calitățile lor artistice, forța lor sugestivă, evocatoare. Se­cretarul general al partidului întreține călduros cu membrii con­se­ducerii Uniunii artiștilor plas­tici, subliniind că operele expuse relevă faptul că pictorii, sculptorii, graficienii s-au apropiat, cu dra­goste și înțelegere, de marile te­me ale realității vieții noastre, ale istoriei, de momentele sale de seamă, care reprezintă simboluri ale luptei pentru libertate și­­ in­dependență a poporului nostru. Conducătorul partidului­­ și statu­lui arată că artiștii plastici trebuie să aibă în vedere, permanent, rea­lizarea unor lucrări monumentale, inspirate din trecutul de lupta, din tradițiile noastre revoluționare — adevărate mărturii ale istoriei noastre vii — lucrări care să în­frumusețeze orașele țării, noile lor cartiere, piețele publice. In discu­­ția cu personalități ale vie­i noas­tre culturale, tovarășul Nicolae Ceaușescu apreciază că unele ima­gini din expoziție pot oferi puncte de plecare pentru crearea unor mari compoziții de masă, a monumente de înaltă valoare unor ar­tistice închinate Unirii, Eliberării patriei, altor momente de impor­tanță covîrșitoare din cronica na­țiunii noastre. Mulțumind pentru onoarea deo­sebită ce i s-a făcut întregii obști a artiștilor plastici, pentru întîlni­­rea cu participanții la Conferința națională a Uniunii de pentru prezența secretarului Creație, ge­neral al Partidului la vernisajul explo­ției, pictorul Brăduț Covaliu, președintele Uniunii artiștilor plastici, a spus : Mult stimate și iubite tovarășe secret... general. Stir..ați tovarăși din conducerea de partid și de stat. Este pentru noi, astăzi, o mare bucurie acest moment emoționant — pe care îl reprezintă vizita dumneavoastră — prin care se în­cheie Conferința Uniunii artiș­tilor plastici din România. Aș dori să vă informăm, tovarășe secretar general, că lucrările con­ferinței s-au desfășurat într-o at­mosferă foarte vie, în spirit con­structiv , au luat cuvîntul peste 40 de tovarăși, care au manifestat, împreună, adeziunea totală a artiș­­tilor plastici pentru politica parti­dului nostru, pentru o artă care să servească poporul, care să facă legătura între efortul creator și dorința maselor largi. S-au discu­tat „Specte importante ale activită­ții noastre, cum ar fi arta pentru public, problema expozițiilor, s-au discutat aspecte majore privind ro­lul social al tuturor genurilor, s-au formulat și critici pentru­ că u­­nioiil mai are foarte multe de făcut, de realizat. Noi, stimate tovarășe secretar general, am vrea să vă asigurăm, în măsura în care am reușit a­­ceastă expoziție ,că sîntem hotărîți să facem artă din idealurile socia­le și revoluționare ale partidului nostru, ale poporului nostru, o ar­tă care să deschidă un orizont larg spre viitorul socialist al patriei noastre, întîmpinat cu îndelungi aplauze de sutele inaugurarea de artiști prezenți la expoziției, a luat cu­vîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. t . c­-.ile secretarului general al partidului la adresa operei artiș­tilor noștri plastici, mesajul pe ca­re l-a transmis creatorilor de fru­mos, care, reuniți la conferința lor națională, au reafirmat hotărîrea întregii obști de a duce mai departe tradițiile luminoase ale plasticii ro­­mânești, îndemnurile sale ca arta să slujească idealurile poporului, să reflecte năzuințele și aspirațiile sa­le, lupta pentru progres și o lu­me mai bună au găsit un puternic ecou, au fost primite cu deplină aprobare, cu­ conștiința răspunderii ce incumbă artistului-cetățean al României socialiste. Aceste simțăminte și-au găsit ex­presia în mulțumirile profunde a­­dresate secretarului general al partidului de către președintele U.A.P., care a relevat că îndemnu­rile partidului și cuvintele calde ale tovarășului Nicolae Ceaușescu, a­­dresate acum, ca și cu prilejul altor întîlniri, trec prin inima tuturor artiștilor plastici. (Agerpres) ÎNCHEIEREA lucrărilor CONFERINȚEI NAȚIONALE A UNIUNII ARTIȘTILOR PLASTICI Sîmbătă dimineața s-au încheiat în Capitală lucrările Conferinței na­ționale a Uniunii artiștilor plastici. Timp de trei zile, participanții au dezbătut problemele majore, de actualitate, ale artelor plastice, au analizat activitatea desfășurată de uniune, în perioada care a trecut de la ultima conferință pe țară. Delegații și invitații au făcut, cu acest prilej, un rodnic schimb de opinii și au relevat căile și mij­loacele menite să contribuie la deplina propășire a plasticii ro­mânești, la afirmarea ei plenară în slujba înfăptuirii politicii partidu­lui nostru de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate. Au fost aprobate, totodată, noul statut al uniunii, precum și rezo­luția Conferinței naționale a U­­niunii artiștilor plastici. In deschiderea ședinței, au fost comunicate rezultatele­­ alegerii Comitetului pe țară al Uniunii ar­tiștilor plastici, alcătuit din 95 de membri, noul organ reprezintă toa­te domeniile artei plastice și filialele din țară ale uniunii. In cadrul șe­dinței a fost anunțată, de aseme­nea, componența noului Birou al uniunii. In numele Comitetului pe țari și al Biroului U.A.P., Brăduț Co­­valiu a mulțumit pentru încrede­rea acordată de a fi ales din nou președinte, angajîndu-se, în­­ același timp, de a duce la îndeplinire ma­rile sarcini care stau în fața ob­știi artiștilor plastici. In continuare, artistul poporului Ion Jalea a ex­primat mulțumiri pentru cinstea re­alegerii sale ca președinte de onoare al U.A.P. și a urat succes noii con­duceri a Uniunii, membrilor săi, în activitatea viitoare. Intr-o atmosferă de mare entu­ziasm, participanții la conferință au aprobat textul unei telegrame pe care au adresat-o Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist R­omân, tovarășului Nicolae Ceaușescu.­­ Reunindu-se în prima sa ședință, Comitetul pe țară al Uniunii artiș­tilor plastici a ales Biroul Uniunii în următoarea componență : pre­ședinte de onoare — Ion Jalea ; președinte — Brăduț Covaliu ; vice­președinți — Geza Vida, Ion Să­­lișteanu, Paul Erdos, Ion Frun­zet­ ; secretari — Ion Pacea, Paul Vasilescu, Napoleon Zamfir, Costel Badea ; membri — Corneliu Baba, Ion Irimescu, Ovidiu Maitec, Ce­cilia Storck-Botez, Traian Brădean, Viorel Margineanu, Dan Hatmanu, Dan Nemțeanu, Ion State, Anton Eberwein, Mircea Spătaru, Constan­tin Costa. (Agerpres) FORȚA ȘI AUTENTICITATE (Urmare din pag.­i­­ netul cimpoiului „Șiragul oilor“ sau cum „strecoară"­­ din solz, împreună cu ceilalți cinci consă­teni, „Boltăneasca", „Nătînga",­­ și „Hop-Hop“ îți vine in minte ideea de vechime, de statornicie, de înțelepciune, de bucurie și cu­mințenie, de noblețe în­­ expresia artistica durabilă — trăsături din­tre cele mai alese și mai tulbură­toare, pe care poporul român și le-a șlefuit, și le-a păstrat, de-a lungul epopeicii lui istorii. Replica în ceea ce privește pri­za la public a primit-o moș Gheor­­ghe Drăgoi de la Nicușor Carp din Băleni care a „zis“ trei me­lodii din muzicuță cu o îndemî­­nare incredibilă pentru stagiul ca­rierei lui (vîrsta artistului : patru ani și jumătate. Am vrea să precizăm cititorilor că rîndurile de față transcriu im­presia reporterului și nu anticipează verdictul juriului. Am exprima doar îndemnul ca cititorii să ur­mărească programul acestei com­petiții cu atenție și, judecând du­pă prima zi a evoluției, cu certi­tudinea că vor avea satisfacții estetice durabile. VIAȚA NOUA AGENDA CAMPANIEI AGRICOLE Urgentarea recoltării legumelor și fructelor de sezon—condiție pentru o aprovizionare ritmică a piețelor orașului La ședința de lucru din 7 iu­nie a.c„ de la Comitetul județean de partid, la care au participat factorii responsabili de aproviziona­rea orașului, cît și conducători ai unor unități agricole mari produ­cătoare de legume și fructe de sezon, s-au stabilit precis cantită­țile ce trebuie să ajungă zilnic în magazinele de desfacere, subliniin­­du-se că în județ există o bună bază de aprovizionare. Rezultate­le măsurilor stabilite au început să se concretizeze în creșterea zilnică a cantităților de produse agroali­­mentare puse la dispoziția consu­matorilor. Analiza pe care am făcut-o ieri în piețe, la I.P.V.L.F. și Galați, ne-a dat posibilitatea C.L.F. să constatăm că unitățile furnizoare, în marea lor majoritate, răspund prompt comenzilor stipulate în graficele întocmite. Din pildă, ieri, piața era bine aprovizionată cu u­­nul din cele mai deficitare produse — cartoful. Cele mai mari canti­tăți au fost livrate în zilele de 7 și 8 iunie a.c. de C.A.P.-urile „Drumul belșugului" — 8,6 tone și „Calea nouă" — 6,7 tone, ambele din Matca, unități care au depășit prevederile cu cîte 2,6 și respectiv 0,7 tone de cartofi. Cantități mari au livrat și C.A.P.-urile Jivița și Tulucești, deși acestea nu au in­trat încă în ritmul stabilit, ritm în care, în primul rînd C.A.P. Si­­vița, care are o cultură de cartofi excepțională, vor trebui să intre în săptămîna care urmează. Eforturile unităților agricole și ale comerțului cu legume și fructe au fost încununate de rezultate bune și în aprovizionarea cu ceapă, varză, roșii și căpșuni — cea mai valoroasă fructă din actualul se­zon. In perioada la care ne refe­rim, cantități mai mari de ceapă, de exemplu, au livrat C.A.P.-urile Grivița și Cuza Vodă — 2 și res­pectiv 1,5 tone, însă posibilitățile lor sunt mai mari. Totuși, ținînd seama că necesarul de ceapă al municipiului Galați, după cum ne informa ieri tovarășul M. Caradini, șeful Centrului de legume și fruc­te Galați, este asigurat, unităților le revine doar obligația de a li­vra și în continuare, în mod rit­mic, cantitățile solicitate de con­tractant prin graficele săptămînale care se întocmesc. Cît privește varza, produsul se găsește din a­­bundență pe piață, ceea ce este mai mult decît salutar. In județul nostru s-au creat în ultimii doi ani, prin grija și dato­rită preocupării permanente a Bi­roului Comitetului județean de partid puternice plantații de căp­șuni pe suprafețe întinse. Acestea au acum un ridicat potențial pro­ductiv și constituie nu numai o serioasă bază de aprovizionare a orașelor noastre, dar creează excedente pentru export. Deși u­­și­nitățile de desfacere sînt continuu aprovizionate cu această deosebit de valoroasă fructă, totuși sîntem puși în situația sa consemnăm că nu toate cooperativele agricole ca­re au asemenea plantații se preo­cupă de recoltarea și livrarea pro­ducției existente. Dacă I.A.S. Tu­lucești livrează zilnic aproape de două ori cantitatea prevăzută în grafice, iar Complexul de sere Ha­­nu Conachi își depășește sarcina cu cantități de pînă zilnic la 700 kg, sînt C.A.P.-uri, îndeosebi fivnța care se mențin constant sub nivelul graficelor de livrare. A­­ceasta nu pentru că nu ar avea baza materială, ci din cauză că nu se iau măsuri de recoltare. Din cele constatate, cît și din discuțiile avute rezultă că în ju­dețul Galați sunt suficiente posi­bilități pentru o bună aprovizio­nare cu produse agro-alimentare îndeosebi cu legume și fructe. Da­că totuși au existat unele soluri în aprovizionare, care s-au simțit pe piețe și în magazine, acestea au fost cauzate de scăderile în preo­cupare a organelor Contractante privind impulsionarea preluărilor și ale celor producătoare la recoltat. Faptul că chiar după terminarea ședinței de lucru de la Comitetul județean, în ziua de 7 iunie a.c., au sosit pe piață aproape 6 tone de cartofi, 5 tone de ceapă ver­de, peste 6 tone varză, 5,5 tone căpșuni și alte multe sortimente de produse, este o confirmare a ceea ce am spus în fraza anterioară. M. CREȚEANU Sărbătoare la mila 80 (Urinar) din pag. O setea zidirii pe cală a cargourilor, mineralierelor, a motonavelor des­tinate fluviului, mării și oceanului... Visurile acestea care încolțesc în­că de la vîrsta pionieriei sînt vi­suri ... de cursă lungă, adeseori împlinite, așa cum visul construc­torului Dumitru Spiridonescu, des­pre care am mai scris, s-a înfiri­pat la anii cînd prietenii săi mer­geau la grădiniță. „Profesia mea e cea mai fru­moasă", spune constructorul de nave, dar, pentru a dovedi acest lucru, fiecare in parte, la locul său de muncă, obișnuiește să demon­streze altfel acest adevăr. Desigur, cel care nu a ascultat încă la fața locului pulsul șantie­rului, își închipuie destul de vag procesul metamorfozei materialu­lui brut în navă. Constructorul de nave este privit oarecum în afara meseriei sale de bază. Se spune : el, Ion Ciortan, de exemplu, este navalist. Ion Ciortan face parte în­să din familia bine distinctă a mo­delărilor, Ion lacomi și Gheorghe Petrea sînt „simpli“ ajustori, e drept — dintre cei mai buni pe ca­re ii are șantierul. Față de acum cîteva decenii, aceasta este deosebirea, navalistul urmînd calea progresivă a diviziu­nii muncii, a ajuns specialist in­tr-un domeniu bine distinct, dome­niu care a devenit, ca să păstrăm ideea, „cel mai frumos“... Așa trebuie înțeleasă activitatea constructorului de nave și, dacă vrem să pătrundem mai în adîn­­cul ei, trebuie să spunem că a­­ceastă frumusețe se însoțește cu un alt atribut - „cea mai preți­oasă". La nivelul individului, omului muncii angajat în competi­ai­ția calității și a cantității, lupta pentru prioritate se dă, de aseme­nea, urmărindu-se criteriul „celui mai bun". Sunt în șantier diferite metode pentru a afla cine trebuie să urce pe podiumul profesiei. Munca are prin sine și un caracter sportiv, dacă reporterii și exegeții ei nu îl numesc așa. Întocmai ca în­­tr-o cursă ciclistă - mi-a explicat o dată un sudor - realizările unui tovarăș sunt cu atît mai mari cu cît plutonul din care face parte este mai ager, mai dinamic, mai valoros. Cine este deci mai bun ? Indicii de plan, urmărirea graficului pe care sînt trecute angajamentele, olimpiadele profesionale — își spun, la mila 80, periodic cuvîn­­tul. Performanțele sînt adeseori foarte mari și atunci cînd ele stră­lucesc pe frontispiciul bilanțurilor sugestive trebuie să înțelegem că ele nu sînt rezultatul trudei unui singur om, ci a întregului colectiv din care face parte. Cel mai bun strungar ? Poate Gheorghe Drag­­nea (a cîștigat doar toate olimpi­adele), poate Neculai Banaga de la sculerie ? Zi de zi, săptămînă de săptămînă, ■ lună de lună, cole­gii de breaslă pot contrazice fap­tic această afirmație. Cel mai bun sudor ? Poate Costi­­că Stîrcoviceanu, poate Ion Con­stantin, primul maestru în „electri­că“ al doilea meșter în „autoge­nă“. Cel mai bun tîmplar ? Desigur, numele lui Ion Pintilie sau al lui Gheorghe Străchinaru, trebuie să intre în discuție. Reporterul nu poate însă să stabilească un cla­sament cu precizie. El poate spune că oamenii, despre care a auzit vorbindu-se numai în cuvinte de laudă sau pe care i-a văzut el insuși în acțiune, pledează cu ar­gumente dintre cele mai convingă­toare pentru ... cea mai frumoasă meserie. Ei pot fi foarte bine mecanicii Vasile Gîță sau Costică Matei, ta­­bulatorii Costică Popa sau Con­stantin Ionașcu, marangozul Petra­­che Dobre, electricienii Ion Fo­­tanis și Radu Constantin, ei pot fi lăcătuși ca Neculai Sunatu și Gh. Tud­eruș, forjori ca V. Mititelu, turnători ca Dumitru Teodoru, con­structori ca Nica Stoian sau Ion Petrea. De la înălțimea macaralei de 40 de tone a lui Costică Serda­­ru sau în lumina flăcării scînte­­ietoare a lui Costică Stîrcoviceanu se descoperă la mila 80, intr-ade­văr, peisajul unei profesii comple­xe, frumoase, nobile, care este a­­ceea a constructorului de nave. O profesie frumoasă ieri, minunată astăzi, strălucitoare mîine. Nr. 8859 Priorități pe agenda construcțiilor școlare (Urmare din pag. I­­te lucruri tovarășul Petrache Dru­­ță, primarul comunei, a discutat în mai multe rînduri cu Inspec­toratul școlar județean și nu aș­teptăm decît un semnal de la dîn­­șii p­entru a ne prezenta să le ri­dicăm. Si totuși, deși­ toate treburile par a merge foarte bine aici avem de făcut o observație. Există încă un volum mare de lucrări de rea­lizat la acest obiectiv. După cum am aflat, se lucrează doar cu 14 oameni. La orele 17,30 cînd noi am sosit în comună, pe șantier lucrul era încheiat. In felul aces­ta se risipesc peste 90 de minute încă bune­­­e muncă. De ce nu se lucrează zi lumină? întrebarea a­­ceasta este firească dacă ținem cont că locuitorii din comuna Mun­teni au neapărat nevoie de acest nou local de școală. In felul a­­cesta, prin darea acestui nou edi­ficiu în funcțiune va fi creat spa­țiul necesar pentru învățămîntul preșcolar, care acum se desfășoa­ră prin casele unor gospodari, pen­tru cămin cultural adecvat cu ce­rințele comunei etc. Am dori ca forurile în drept din comuna Mun­teni să rețină acest îndemn la o intensificare a ritmului de lucru, la o folosire mai judicioasă a tim­pului. In ceea ce privește terminarea la 30 august a școlii cu 4 săli de cla­să din comuna Tudor Vladimires­­cu­, primarul comunei, tovarășul Vasile Apostu se arăta sceptic. — Sperăm, ne spunea dînsul, ca printr-un efort deosebit să reușim să terminăm construcția acestei școli înzestrate și cu un laborator în jurul datei de 15 și asta datorită faptului septembrie, că proiectul întocmit, după ce s-a în­tn­ceput săparea fundației, a fost ne­voie de un deviz suplimentar. Da­torită pînzei de apă aflată prea la suprafață trebuie să adăugăm pernă protectoare de 800 m c ba­p­last. Aici, forțe de muncă sunt sufi­ciente, la muncile necalificate, în perioada de vară, au cerut să par­ticipe și elevii din clasele mai mari ale liceului, iar o bună parte din­tre materialele de construcții au fost aduse. Se ridică însă o pro­blema în ceea ce privește procu­rarea varului. Conform planifică­rii, el trebuie adus din alte jude­țe și dintr-o simplă trăsătura de condei constați cu surprindere că mai mult costă transportul decit valoarea materialului. Cum școala aceasta este absolut necesară comunei, credem că și aici este nevoie să se întocmească un grafic zilnic de lucrări a cărui realizare trebuie urmărită cu toa­tă răspunderea. In zilele ce urmează vom vizita și alte construcții școlare pentru a vedea în ce stadiu se află lu­crările de execuție precum și mo­dul în care școlile generale din ce­lelalte comune ale județului și-au întocmit planul de lucrări, și-au procurat materialele necesare ca la 15 iunie să poată porni din plin reparațiile curente și capitale. A­­șa după cum bine se știe, meteoro­logii au pronosticat că vom avea o vară ploioasă, ceea ce impune ca fiecare oră bună de lucru să fie folosită intens și în acest sector deosebit de important. ■ o ■ ■ ■ ■ a Creată din Inițiativa Partidului Comunist Român, in primii ani ai luptei pentru construirea socialis­mului în patria noastră, și investi­tă cu înalta misiune de a apăra - alături de celelalte organe ale aparatului de stat - cuceririle re­voluționare ale poporului, munca pașnică a construcției socialiste, avutul obștesc și cel personal, via­ța, libertatea și demnitatea persoa­nelor, ordinea de drept statornici­te în România, miliția aniversează astăzi 24 de ani de activitate rod­nică. Călăuziți în permanență de po­litica științifică marxist-leninistă partidului nostru, educați în spi­­­ritul unui profund umanism, și a­­nimați de dragostea fierbinte fa­ță de patrie, popor și partid, ofi­țerii, subofițerii și angajații civili din miliție nu-și precupețesc timpul și eforturile, iar la nevoie nici via­ța, pentru a fi demni de încrede­rea acordată, pentru a-și îndepli­ni cu cinste îndatoririle ce le re­vin. Bilanțul făcut, privind activitatea desfășurată în anul trecut, ca și rezultatele obținute în primele luni ale anului curent au demonstrat cu prisosință preocuparea perma­nentă a cadrelor de miliție, în frunte cu comuniștii, pentru o mai bună organizare și desfășurare a muncii de prevenire și a luptei împotriva infracționismului, pentru asigurarea respectării legalității socialiste și a normelor de convie­țuire socialistă, pentru crearea cli­matului de siguranță civică nece­sar vieții civilizate și muncii paș­nice. Edificatoare sunt, în acest sens, rezultatele obținute în activitatea de prevenire a infracțiunilor în u­­nele sectoare ale economiei ca : industrie, agricultură, circulația mărfurilor, construcții, transporturi, cooperație, etc., unde lucrătorii de miliție în colaborare cu organele de specialitate au înregistrat în­semnate cantități de bunuri găsite în plus față de evidențele contabi­le, precum și însemnate valori imo­bilizate în stocuri supranormative. Sunt numeroase cazuri în care u­­nele persoane predispuse la comi­terea de infracțiuni au fost aver­tizate și prevenite înainte de a comite fapta. In munca noastră a devenit o practică dialogul viu și continuu cu oamenii muncii din diferite do­­men­ii de activitate. Aceasta se re­alizează zilnic prin relația lucrător de miliție și cetățean, prin con­sfătuirile ținute de cadrele noastre în unitățile economice și obștești, în instituții, școli profesionale și li­cee, la căminele culturale etc., unde factorii de răspundere și oa­menii muncii sunt informați cu di­verse probleme privind respectarea normelor și regulilor de conviețui­re socială, cu prevederile legale ce trebuie respectate de omul so­cietății noastre socialiste. jutor in activitatea noastră îl pri­mim de la organizațiile de partid și U.T.C. din cartiere, comisiile de femei, asociațiile de locatari, co­misiile de control obștesc, mem­brii grupelor de ajutor ale miliției, patrulele școlare ale circulației, șoferii voluntari etc., care prin sem­nalările făcute, au impus luarea operativă a unor măsuri în sco­pul menținerii ordinii și liniștii pu­blice în diferite zone, prevenirea unor fenomene contrarii eticii și echității socialiste. Miliția din județul Galați, la cea de a 24 a aniversare, rapor­tează conducerii de partid și de stat și o seamă de rezultate obți­nute pe linia soluționării unor in­fracțiuni grave, rămase inițial cu autori necunoscuți ca : omoruri, tilhării, spargeri, accidente de cir­culație (în care făptuitorii au fu­git de la locul faptei) cît și nu­meroasele cazuri de intervenție promptă pentru prevenirea, desco­perirea și cercetarea operativă a delapidărilor, abuzurilor, neglijen­țelor, înșelăciunilor și a altor in­fracțiuni care lezează grav inte­resele obștești și personale. Astfel, din multiplele cazuri so­luționate de organele noastre in depistarea infractorilor cu spriji­nul oamenilor muncii, aș­enunța tîihăria de la agenția CEC din co­muna Măstăcani, delapidările co­mise de grupurile de infractori de la cooperativa Muncă și Artă din orașul Tg. Bujor, întreprinderea de industrializare a cărnii Șendreni, D.N.F. etc. .. . Cu acest prilej aducem calde mulțumiri celor care contribuie la prevenirea și descoperirea infracți­unilor și a altor încălcări ale nor­melor legale, exprimîndu ne convin­gerea că oamenii muncii înțeleg necesitatea luptei împotriva acte­lor antisociale ca o înaltă îndato­rire civică și vor acționa cu ace­eași fermitate în continuare. Sîntem pe deplin conștienți că succesele înregistrate pentru asi­gurarea respectării normelor legale își au izvorul în conducerea și îndrumarea permanentă de către Biroul și Secretariatul Comitetului județean al P.C.R. Galați, a în­tregii noastre activități, in măsu­rile elaborate și înfăptuite pentru ridicarea conștiinței socialiste a maselor. Firește că o condiție importantă a obținerii succeselor amintite constituie și cadrul juridic propr­o­ce în care ne-am desfășurat acti­vitatea, datorită actelor normative nou apărute, care reflectă pe plan legislativ transformările social-poli­­tice petrecute in societatea noas­tră, cerințele actuale și de pers­pectivă ale conviețuirii socialiste. Conștienți că edificarea noii so­cietăți solicită o contribuție crea­toare sporită din partea fiecărui fiu al acestei țări, ofițerii, subofi­țerii și angajații civili, în frunte cu comuniștii, își vor perfecționa stilul și metodele de muncă folo­sind cu pricepere tehnica modernă din dotare, manifestînd vigilență, pasiune și discernămînt în execu­tarea misiunilor încredințate. Sîntem hotărîți să organizăm și să desfășurăm în așa fel activi­tatea de pregătire multilaterală a cadrelor, de ridicare a conștiinței socialiste și comuniste vncit, în­deplinirea întocmai a sarcinilor trasate de partid, slujirea cu ab­negație a intereselor societății noastre, apărarea fermă a dreptu­rilor și libertăților cetățenești să constituie preocuparea de căpete­nie a întregului efectiv. Lt. colonel DUMITRU NICHITA adjunct-șef inspectorat al Ministerului de Interne, șef al miliției județene 1O IUNIE — ZIUA MILIȚIEI In slujba patriei socialiste Și a poporului *

Next