Viața Nouă, ianuarie-martie 1974 (Anul 30, nr. 9033-9108)

1974-03-28 / nr. 9105

A -f Y (Continuaie in pag. a lil a) Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la Plenara C. C. al P. C. R. Stimați tovarăși, Plenara Comitetului nostru Cen­tral a dezbătut probleme de o de­osebită importanță pentru activi­tatea partidului și statului, pentru dezvoltarea economiei, științei și­­ culturii și,­ mai cu seamă, pentru ridicarea nivelului de viață, ma­terial și spiritual al întregului nostru popor. Am început cu adoptarea unor hotărîri de ordin organizatoric. S-a adoptat hotărîrea privind mo­dificarea Statutului partidului, a­­vînd drept scop asigurarea unei funcționări mai bune a organelor de partid și de stat, eliminarea unor paralelisme care se manifes­tau î­n activitatea noastră, simpli­ficarea structurii organizatorice. Aceasta, fără nici o îndoială, va avea repercusiuni pozitive asu­pra activității de conducere, atît pe linie de partid, cit și pe linie de stat. Totodată, prin hotărîrile adop­tate se pune mai multă ordine în respectarea prevederilor Statutului cu privire la rolul Comitetului E­­xecutiv — organul care asigură conducerea întregii activități între plenare—înlăturîndu-se unele ne­ajunsuri, paralelisme și suprapu­neri care s-au manifestat în a­­ceastă direcție. Aceste măsuri vor duce, fără îndoială, la creș­terea rolului și importanței Co­mitetului Executiv în conduce­rea întregii activități de partid, economice și de stat. Prin înființarea Biroului Perma­nent, compus de data aceasta din cadrele de conducere din sectoa­rele de bază de partid și de stat, se va asigura o mai bună corela­re a diferitelor sectoare de ac­tivitate, o coordonare operativă și o îndrumare unitară a lor, e­­liminîndu-se paralelisme și ședin­țe inutile. Crearea acestui Birou, pe principiile pe care le-am a­­doptat astăzi, va trebui să ducă la o îmbunătățire de fond a ac­tivității de conducere, la soluțio­narea rapidă a problemelor mul­tiple și complexe ce se pun in fața noastră. Toate aceste măsuri vor trebui să fie urmate de creșterea răs­punderii in muncă a cadrelor de partid și de stat în toate sectoa­rele de activitate. Măsurile or­ganizatorice luate vor trebui să fie urmate de înțelegerea, de că­tre fiecare activist de partid și de stat, a faptului că în funcția sau în funcțiile încredințate are datoria să acționeze cu toată fer­mitatea, cu un înalt spirit de răs­pundere, pentru­­ înfăptuirea nea­bătută a liniei generale a parti­dului, pentru realizarea sarcini­lor încredințate de partid. Pornind de la toate acestea, fără nici o îndoială că rezultatul va trebui să fie creșterea și mai puternică a rolului politic conducător al partidului în toate domeniile de activitate. După cum știți, noi am pornit Întotdeauna de la faptul că for­mele organizatorice nu sunt sta­bilite o dată pentru totdeauna, că ele trebuie să corespundă sarci­nilor și etapelor în care desfășu­răm activitatea de organizare și conducere a partidului și statului. De aceea, trebuie să înțelegem că îmbunătățirea formelor de orga­nizare, a structurii organizatori­ce și a metodelor de muncă este o necesitate și o sarcină perma­nentă, întotdeauna să pornim de la imperativul de a asigura unirea în cet mai bune condițiuni a e­­forturilor partidului și statului nostru, ale maselor populare, ale întregului popor în înfăptuirea politicii partidului de dezvoltare multilaterală a țării. In ce privește modificarea Con­stituției, așa după cum s-a ară­tat, aceasta a apărut necesară ca urmare a experienței și practici­lor de pină acum. In acest fel, se dă o formă legală unor realități impuse de viață, unor practici ca­re și-au dovedit utilitatea și ne­cesitatea, asigurînd mai funcționare, la nivel central, buna la toate nivelurile, a organismu­­u­lui nostru de stat. Plenara a hotărît, de asemenea, o serie de măsuri pentru mai bu­na repartizare a forțelor partidu­lui în diferite sectoare de acti­vitate. In ce privește funcția de prim-ministru, după cum s-a ară­tat astăzi dimineață, schimbarea a fost determinată de aprobarea cererii tovarășului Maurer de a fi pensionat, ca urmare a stării sănătății sale și a vîrstei înain­tate. Multe din schimbările făcu­te astăzi au fost însă determinate și din necesitatea de a realiza o mai bună cuprindere a muncii în toate sectoarele — oricum, ele trebuiau să aibă loc. In ce privește hotărîrea plena­rei Comitetului Central de a re­comanda Marii Adunări Naționa­le alegerea mea ca președinte al Republicii Socialiste România, doresc să asigur plenara, întregul partid, întregul popor că îmi voi închina toate forțele pentru a servi cauza socialismului și co­munismului în patria noastră, in­teresele bunăstării și fericirii po­porului nostru. Voi face totul pen­tru a contribui, împreună cu în­tregul colectiv, cu întregul Co­mitet Central, cu întregul partid și popor la realizarea politicii de dezvoltare multilaterală a Româ­niei socialiste, la întărirea poziți­ei sale internaționale, la sporirea aportului ei la cauza păcii și co­laborării între națiuni. Stimați tovarăși, Plenara a dezbătut astăzi una din cele mai importante legi ale societății noastre, și anume ace­ea căreia îi revine rolul de a a­­șeza pe o bază nouă retribuirea muncii. După cum se știe, sunt a­­proape 6 ani de cînd experimen­tăm noul sistem de retribuție. In toți acești ani, s-au adus o serie de modificări, s-au făcut multe îmbunătățirii de aceea, față de proiectul inițial, propunerile ac­tuale conțin îmbunătățiri princi­piale care au modificat în mod radical proiectul. în primul rînd, în proiect se propune să renun­țăm la noțiunea de salarizare și să introducem o noțiune nouă, care să oglindească noile relații de producție. Am considerat că este necesar să introducem aceas­tă modificare ținînd seama că noțiunea de salarizare oglindește de fapt vechile relații de produc­ție, bazate pe exploatare, pe e­­xistența proprietății private asu­pra mijloacelor de producție. In țara noastră — ca în toate țările socialiste — oamenii muncii au devenit, după cum e cunoscut, stăpîni pe mijloacele de produc­ție, statornicind noi relații de producție. Este necesar să ținem seama de aceasta și să adoptăm noțiuni noi care, în măsura posi­bilului, să oglindească schimbă­rile produse. Noua lege a retri­buției trebuie să oglindească schimbările revoluționare petre­cute în țara noastră, să reflecte calitatea nouă a oamenilor mun­cii, aceea de proprietari și, în același timp, de producători ai tuturor bunurilor materiale. In­troducerea noțiunii de retribuire a muncii are o mare importanță principială și practică. Ea va tre­bui să ajute la eliminarea unor mentalități învechite privind po­ziția față de proprietatea obșteas­că, față de mijloacele de produc­ție, derivate din vechile relații de producție, din vechiul sistem de relații dintre patroni și oame­nii muncii, dintre capitaliști și muncitori. Ea va trebui să con­tribuie la dezvoltarea atitudinii noi față de proprietatea obșteas­că, față de muncă. Fiind stăpîni ai mijloacelor de producție, pro­ducătorii bunurilor materiale, oamenii muncii trebuie să țină seama de faptul că asigurarea ve­niturilor lor directe depinde de asigurarea mijloacelor financiare și materiale necesare dezvoltării continue a forțelor de producție, a întregii societăți. Trebuie în­țeles că această problemă este problema centrală a fiecărui co­lectiv, a fiecărei întreprinderi, a fiecărui om al muncii, a fiecărui cetățean al patriei noastre. O altă­ caracteristică principa­lă a legii este afirmarea cu pu­tere a principiilor socialiste de retribuire după calitatea și can­titatea muncii, înscrierea, de la început, în lege, a faptului că nimeni nu poate realiza venituri prin exploatarea muncii că singura sursă de venit altora, este munca utilă și necesară societă­ții socialiste. Pornind de aici, fie­care este retribuit în raport cu cantitatea și calitatea muncii de­puse, cu contribuția directă la dezvoltarea forțelor de producție, l­a înflorirea societății socialiste. Este de la sine înțeles că fondul de retribuire este nemijlocit le­gat de producția generală, de bu­nurile materiale pe care le pro­ducem, de produsul social, de ve­nitul național, de raportul dintre fondul de consum și fondul de dezvoltare. Mărimea retribuției fie­căruia nu poate fi decit legată ne­mijlocit de fondurile generale de care dispunem într-o anumită e­­tapă de dezvoltare a societății noastre. Ceea ce merită subliniat este consecvența cu care s-a urmărit, și se realizează în proiectul de lege prezentat, asigurarea unei mai bune corelări între venituri­le mari și veniturile mici, reali­zarea unei retribuții mai echita­bile. In urmă cu circa 20 de ani, între veniturile cele mai mici și cele mai mari era un raport de unul la douăzeci, în 1965 rapor­tul acesta era de doisprezece la unul. Prin propunerile prezentate plenarei, acest raport va fi mai mic de șase la unul. Aceasta arată preocuparea consecventă de a realiza în viață hotărîrile Con­gresului al X-lea, ale Conferin­ței Naționale cu privire la crea­rea unui raport mai echitabil în­tre veniturile mari și cele mici. După cum ați putut reține, așa cum am discutat și la plenara din noiembrie 1973, s-a acordat o a­­tenție deosebită creșterii mai pu­ternice a veniturilor mici. In mod special, prin hotărîrile plenarei din noiembrie 1973, asigurarea u­­nui raport mai echitabil între ve­nituri s-a creat pe seama crește­rii mai puternice a veniturilor mici, realizîndu-se o sporire co­respunzătoare a veniturilor mari, dar într-un raport mai echitabil. De măsurile privind creșterea veniturilor beneficiază, în primul rînd, tineretul, pentru că el este acela care, in primii ani de acti­vitate, ocupă de regulă primele trepte din sistemul de retribuire. Ele constituie deci o expresie a preocupării de a asigura tinere­tului, în primii ani de activitate, condițiuni materiale mai bune, care să-i permită să pășească în viață în raport cu posibilitățile de care dispune astăzi societatea noastră. De asemenea, cred că au fost reținute măsurile privind simpli­ficarea, față de primul proiect, a treptelor de retribuție, reducerea unor trepte, crearea unui mai bun echilibru între diferite categorii, măsuri luate în scopul de a co­interesa mai mult oamenii mun­cii în efortul de ridicare a cali­ficării. Cointeresarea este deter­minată de faptul că se poate a­­junge, în diferite ramuri, la o di­ferențiere destul de însemnată înn­­tre salariile mici și cele mari. O diferențiere mai mare nu cred că este indicată. Trebuie să avem grijă să nu producem o nouă dis­crepanță între veniturile mici și cele mari. Trebuie să pornim de la necesitatea de a păstra rapor­tul echitabil în condițiunile de astăzi, să nu-l depășim din nou prin creșterea mai intensă a ve­niturilor mari. Diferențierea nu se poate face prin menținerea la un nivel scăzut a veniturilor mici și creșterea mai rapidă a celor de sus — aceasta ar duce la dez­echilibrul raportului pe care l-am stabilit. Trebuie avut însă în ve­dere că legea prevede posibilita­tea acordului în toate sectoarele de activitate, inclusiv a acordu­lui global. Aceasta permite ca, pe baza realizării producției fizi­ce, veniturile să crească nelimi­tat, ca rezultat al creșterii pro­ducției. Sunt și astăzi muncitori care cîștigă de două ori mai mult decât alții din aceeași categorie. Posibilitatea cointeresării, pe ba­za obținerii unei producții supli­mentare, există în toate ramurile de activitate, inclusiv în agricul­tură. Din toamnă a fost introdus și în sectorul minier un sistem simplu care leagă cîștigul de to­na de cărbune livrată. Acesta es­te, realmente, un stimulent foar­te puternic. Primind pentru fie­care zonă o anumită sumă, mun­citorii pot obține venituri nelimi­tate în raport de producțiile su­plimentare. Așa se și explică fap­tul că, dacă în 1973, nu s-a reali­zat planul, în primele luni ale acestui an s-a obținut, după cite știu, o producție suplimentară. Deci, sistemul de retribuire pre­vede o serie de stimulente ma­teriale directe, legate de produc­ție. In această categorie intră și sistemul de premiere și celelalte forme pe care le cunoașteți. De aceea, aș aprecia că în forma ac­tuală, în ce privește principiile și nivelele, proiectul este cores­punzător și putem să-l adoptăm ca atare, înțeleg faptul că fiecare vrea să treacă la o categorie supe­rioară. Se pune, insă, întrebarea : ce să facem cu celelalte catego­rii ? Le trecem în jos sau le ridi­căm și pe ele mai sus ? O nive­lare între diferitele domenii de activitate nu se poate realiza! Trecerea categoriilor de jos la cele de sus ar face practic nivelare. Desigur, fiecare ramu­la ră este importantă. Există însă de­osebiri între ramuri. Una e să lu­crezi în subteran, alta să lucrezi în metalurgie, alta să lucrezi in pădure. Nu subapreciem de loc rolul lucrătorilor din pădure, dar altă calificare se cere la tăiatul și fasonatul lemnelor și alta în electronică, în producția de ma­­șini-unelte sau de utilaj chimic. Trebuie să judecăm lucrurile de pe poziția intereselor genera­le ale țării, ale tuturor oameni­lor muncii; de aceea, trebuie să așezăm raporturi juste intre dife­ritele ramuri de activitate la un anumit moment dat. Sigur, se poate întî­mpla ca peste zece ani să se schimbe raporturile. Nimic nu e veșnic. Clasificarea sau ra­portul de astăzi se poate schimba după un număr de ani. Actual­mente, însă, în raport cu dezvol­tarea diferitelor ramuri, conside­răm că această clasificare este cea corespunzătoare. Ea va tre­bui să fie, desigur, periodic a­­daptată la schimbările ce se pro­duc în fiecare ramură, în tehni­citatea sa, în importanța ei soci­ală. In acest spirit am procedat și în prezent la stabilirea clasifi­cărilor și corelărilor din proiect. Am­ avut în vedere să aducem, de pildă, o anumită corectură în in­dustria textilă, ținînd seama de importanța ei și de faptul că aco­lo lucrează în majoritate femei— peste 80 la sută. Am dorit să subliniem preocuparea de a acor­da femeilor o mai mare atenție și din acest punct de vedere. In același timp, toate catego­riile au primit aceeași majorare la limita de jos, în medie peste ceea ce era planificat de 180— 200 lei. Deci, s-a obținut o ridi­care generală a bazei, la toate categoriile. Este necesar să se re­nunțe la propunerea de trecere a unei ramuri sau alta la categorii superioare și să se adopte pro­iectul așa cum este prezentat. S-au făcut și alte propuneri și sugestii de care cred că va tre­bui să se țină seama. Mi se pare justă observația că s-a creat o prea mare fărîmițare a specialită­ților și meseriilor. De altfel, a­­ceastă problemă am discutat-o la plenara Comitetului Central din 1973, cind am analizat probleme­le învățămîntului. S-a dat sarci­nă Ministerului Învățămîntului, ministerelor, de a trece la redu­cerea serioasă a fărîmițării spe­cialităților, de a realiza o mai mare concentrare a lor, astfel ca specializarea să ofere posibilități mai mari oamenilor muncii de a trece dintr-un domeniu de activi­tate în altul. Deci, observațiile sunt juste și va trebui să reali­zăm cu consecvență hotărîrile lu­ate de Comitetul Central în aceas­tă direcție. S-a făcut ceva, după cu­ știu. Dar dacă problema s-a ridicat și astăzi, se pare că nu s-a făcut suficient. Trebuie să acțio­năm în continuare, cu mai multă fermitate și consecvență, in acest sens. Trebuie, de asemenea, să avem în vedere că prin proiectul discutat astăzi, se asigură o apropiere sim­țitoare între veniturile oamenilor muncii din industrie și din cele­lalte ramuri ale economiei, în special ale țărănimii cooperatis­te. Am introdus venitul garantat în sectorul cooperatist. Practic, pe baza creșterii producției agri­cole, prin acordul global,, coope­ratorii pot realiza venituri­ mult mai mari decât venitul garantat. Anul trecut, unii cooperatori au realizat venituri care au depășit veniturile realizate în industrie, înseși veniturile garantate apro­ I ȘEDINȚA CONSILIULUI DE STAT In ziua de 27 martie 1974, a avut loc, la Palatul Republicii, ședința Consiliului de Stat, pre­zidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliu­lui de Stat. Consiliul de Stat a examinat și și-a însușit în unanimitate pro­iectul de lege privind modificarea Constituției Republicii Socialiste România, elaborat pe baza hotă­­rîrilor Plenarei Comitetului tras al Partidului Comunist Coa­mân din 25—26 martie a.c., și Ro­s hotă­rit ca acest proiect să fie supus spre adoptare Marii Adu­nări Naționale. Totodată, Consiliul de Stat, în unanimitate, și-a însușit hotărî­­rea Plenarei C.C. al P.C.R. de a se propune Marii Adunări Națio­nale alegerea tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, ca președinte al Republicii Socialista România. AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Sub președinția tovarășului Nicolae Ceaușescu a avut loc, miercuri după-amiază, plenara Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste. La ordinea de zi a plenarei: Modificările la Constituția Repu­blicii Socialiste România, adopta­te de Plenara C.C. al P.C.R. din 25—26 martie 1974, supuse dezba­terii și în plenara Consiliului Na­țional al F.U.S. La începutul lucrărilor a luat cuvîntul tovarășul Gheorghe Pa­nă, membru al Comitetului Exe­cutiv, secretar al C.C. al P.C.R., membru al Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste. După cum vă este cunoscut — a spus tovarășul Gheorghe Pană — Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român a a­­probat la 26 martie a.c. propune­rile referitoare la modificările unor prevederi ale Constituției Republi­cii Socialiste România, care prezin­tă însemnătate deosebită pentru dezvoltarea în continuare a în­tregii vieți politice, economice și sociale din patria noastră. In le­gătură cu această istorică hotă­­rîre s-a stabilit să fie supusă a­­probării Marii Adunări Naționa­le înalta propunerea de a se institui funcție de Președinte al Republicii Socialiste România. Complexitatea vieții noastre so­ciale și de stat atît pe plan in­tern, cit și pe planul relațiilor in­ternaționale pune în mod firesc sarcini importante pe linia orga­nizării centrale a activității de stat, care să răspundă cu­ deplin cerințelor înfăptuirii mai cu consecvență și la un nivel cali­tativ superior a obiectivelor edi­ficării societății socialiste româ­nești. In vederea realizării acestor o­­biective fundamentale, Plenara Comitetului Central al P.C.R. a a­­preciat ca fiind necesară insti­tuirea funcției de președinte al Republicii Socialiste România, care va continua să păstreze în același timp și calitatea de pre­ședinte al Consiliului de Stat. Președintele Republicii Socialiste România va exercita o parte din atribuțiile ce revin Consiliului de Stat atît în relațiile interne, cit și în relațiile internaționale. In unanimitate, Plenara Comi­tetului Central al Partidului Co­munist Român a prezentat drept candidat pentru înalta funcție de Președinte al Republicii Socialis­te România pe secretarul gene­ral al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Rațiunea pentru care a fost făcută această propunere este aceea că tovarășul Nicolae Ceaușescu re­prezintă cea mai proeminentă personalitate a națiunii noastre socialiste, omul care întruchipea­ză calitățile cele mai înalte de conducător de partid și de stat, de patriot consecvent, de militant înflăcărat pentru cauza socialis­mului și comunismului in patria noastră, pentru libertatea neatîrnarea României, pentru se­si lidaritatea internaționalistă cu toate țările socialiste, cu toate forțele revoluționare ale lumii. Acestea sunt și motivele pentru care propun susținerea de către Consiliul Național al Frontului U­­nității Socialiste a candidaturii tovarășului Nicolae Ceaușescu, conducătorul partidului și statu­lui nostru, cel mai iubit fiu al poporului român, în funcția de Președinte al Republicii Socialis­te România. In cadrul dezbaterilor au luat cuvîntul tovarășii Traian Ștefă­­nescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru probleme­le tineretului, Ludovic Fazekas, președintele Consiliului județean Harghita al F.U.S., Miron Nicoles­­cu, președintele Academiei Repu­blicii Socialiste România, Eleono­ra Mărculescu, președinta Comi­tetului județean al femeilor •n Galați, Richard Winter, președin­­tele Consiliului județean Sibiu al F.U.S., Toma Spiridon, maistru la Uzinele „1 Mai“ din Ploiești, Tincu Anton, președintele Coope­rativei agricole de producție din Palazu Mare — Constanța, Con­stantin Dăscălescu, Consiliului județean președintele Galați al F.A.S. Participanții la dezbateri — re­prezentanți ai organizațiilor de masă și obștești, ai clasei munci­toare, țărănimii și intelectualită­ții, ai oamenilor muncii români, maghiari, germani — au susținut cu înflăcărare candidatura tovarășu­lui Nicolae Ceaușescu pentru înal­ta funcție de președinte al Republi­cii Socialiste România, și-au ma­nifestat­ încă o dată, și cu acest prilej, simțămintele de dragoste, stimă, prețuire fată de secretarul general al Partidului Comunist Român. In cuvîntul lor, ei au dat o înaltă apreciere activității la­borioase, plină de pasiune și dă­ruire, a conducătorului partidu­lui și statului nostru pusă in sluj­ba edificării societății socialiste multilateral dezvoltate, a înflori­rii patriei și fericirii poporului, cauzei socialismului și păcii în lume, subliniind că viața și munca celui care conduce cu înțelepciu­nea destinele națiunii române în­truchipează un strălucit exemplu pentru toți oamenii muncii din patria noastră. De numele tova­rășului Nicolae Ceaușescu — au subliniat vorbitorii — sînt indi­solubil legate marile realizări ob­ținute de România socialistă în construcția vieții noi pe pămîntul (Continuare in pag. a lll­a) I Astăzi în jurul orei 11:15 posturile noastre de radio și televiziune vor transmite direct de la Palatul Marii Adunări Naționale ședința solemnă consacrată alege­rii Președintelui Republicii Socialiste România. CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN­ CU PLANUL TRIMESTRIAL ÎNDEPLINIT I. I. C. L. In fiecare lună, în fiecare cadă aproape, am consemnat de­la loc de cinste în coloanele zia­rului nostru despre hărnicia și ho­­tărirea colectivului de muncă de la întreprinderea de sîrmă, cuie și lanțuri Galați de a da viață angajamentului asumat în ceea ce privește înfăptuirea prevederi­lor actualului plan cincinal îna­inte de termen. Și de această dată așa după cum am fost informați, muncitorii, inginerii și tehnicienii acestei u­­nități, desfășurind larg întrecerea socialistă și asigurînd o bună în­treținere a utilajelor din dotare, au reușit să realizeze cu cinci zile mai devreme sarcinile planului de stat pe primul trimestru. Ca ur­mare, pină la finele lunii martie, întregul colectiv s-a angajat să realizeze peste plan o producție globală și marfă în valoare de 3,95 milioane și respectiv 4,15 mi­lioane lei, care în expresie na­turală se va materializa în produ­cerea suplimentară a 300 tone sîr­­mă trasă și bare trase, 45 tone sîrmă zincată, 140 tone cuie și 10 tone lanțuri, producții superioare angajamentelor luate pentru a­­ceastă perioadă. I. M. A. I. Realizări bune în privința în­deplinirii sarcinilor de plan și a angajamentelor luate in întrece­rea socialistă, a raportat pe în­treaga perioadă din anul curent și colectivul de muncă al între­prinderii mecanice pentru agricul­tură și industria alimentară Ga­lați. Ca urmare a sporurilor de producție acumulate în cele două luni, precum și a menținerii u­­nui ritm intens de fabricație, în luna martie, principalii indicatori A. Galați­i de plan pe primul trimestru au fost integral realizați la data de 26 martie a.c. In timpul rămas la sfîrșitul lu­nii muncitorii, inginerii și tehni­cienii unității prelimină obținerea unei producții globale și suplimentare în valoare de marfă 1,8 milioane și respectiv 2,7 milioane lei, ceea ce reprezintă o depăși­re substanțială a angajamentelor luate in întrecere pentru perioa­da trimestrului I a.c. 50 tone oțel electric peste prevederile lunii martie Preluînd modernele agre­gate și instalații aferente primului cuptor, colectivul celei mai tinere unități de producție a Combinatului siderurgic — oțelăria elec­trică — a reușit de la în­ceputul acestei luni, care a marcat și momentul inaugu­ral al elaborării primei șar­je, să realizeze ritmic pro­gramele zilnice stabilite, să le depășească chiar, ceea ce a condus ca la data de 26 martie a.c. să-și îndeplineas­că integral sarcinile plani­ficate pe această lună. Acționînd in continuare cu maximă răspundere pen­tru folosirea la capacitate a cuptorului, pentru realiza­rea în bune condițiuni a nu­mărului de șarje programa­te, colectivul oțelăriei elec­trice este hotărît să produ­că peste prevederile aces­tei luni ,500 tone oțel elec­tric. De menționat că pri­mele cantități de tablă la­minată din oțel electric au și fost livrate beneficiarilor din ramura industriei con­structoare de mașini. f

Next