Viaţa Romînească, 1956 (Anul 9, nr. 1-6)

1956 / nr. 5

REVISTA PRESEI DE PESTE HOTARE 223 In articolul său „Cum este zugrăvită eli­berarea în noile noastre drame", Herman István arată (nr. 6) că tema centrală a celor mai multe piese apărute astăzi o formează fie renaşterea intelectualului la o viaţă nouă, redată în „Oraşul nimănui" de Sándor Kálmán (nr. 2), sau în „Tatár­vágás“ de Szabó Pál (nr. 4 şi 5), fie im­posibilitatea lui de a se adapta noilor con­diţii, cum se întîmplă cu majoritatea per­sonajelor piesei „Pasărea cu pene de aur" de Hubay Miklós (nr. 1). Drama istorică „Galilei“ a lui Németh Lásló (nr. 1) pune problema intelectualului progresist, neînţe­les de societatea înconjurătoare. Conflic­tul este întotdeauna foarte puternic. To­tuşi, autorii nu reuşesc adesea să creeze personaje unitare şi acţiuni bine înche­gate. Lipsurile artei dramatice maghiare sunt analizate de Kende István în însem­nările sale despre „Stagiunea teatrală şi săptămîna teatrului" (nr. 8). El arată însă totodată, că „Săptămina teatrului" a con­tribuit, prin schimbul de experienţă organi­zat şi prin discuţiile ce au avut loc, la rezolvarea a numeroase probleme. Arta dramatică maghiară se străduieşte azi să pună din ce în ce mai mult în aplicare principiile marelui Stanislavski şi să creeze o dramaturgie realistă, legată de popor. In paginile rezervate criticii literare, nu­merele 1, 2, şi 3 ale revistei maghiare pu­blică toate documentele în legătură cu cel de al doilea Congres al scriitorilor so­vietici. O aplicare a învăţămintelor Con­gresului la literatura maghiară o între­prinde Tamási Lajos în articolul „Cel de al doilea Congres al scriitorilor sovietici şi sarcinile noastre" (nr. 2), şi Szabolcsi Mi­klós în articolul „Punerea în practică a învăţăturilor Congresului scriitorilor sovie­tici“. Critica literară maghiară din cuprinsul rubricii „Literatura şi Arta“ are în vedere sarcini foarte variate, dintre care amintim pe cele mai importante: I. Reconsiderarea clasicilor literaturii maghiare. In această direcţie întilnim studiile foarte documentate ale lui Sötér István „Drumul lui Jókai", marele ro­mancier realist-critic din cea de a doua jumătate a secolului al XIX-lea (nr. 1, 2 şi 3) şi ale lui Tolnai Gábor: ,,însemnări despre Radnóti Miklós", care alături de József Attila a luptat prin versurile sale pentru înfăptuirea unei lumi mai bune. 2. Problemele actuale ale literaturii ma­ghiare sunt dezbătute în articolele: „Zece ani" de Bóka László (nr. 1), care este o trecere în revistă a realizărilor literaturii maghiare în cei zece ani de la eliberare; „Unitatea naţională şi literatura drama­tică" de Herman István (nr. 8) analizează evoluţia dramaturgiei maghiare în ultimii zece ani; în „Istoria literară şi literatura noastră de azi“ de Sőtér István (nr. 6), se arată care sunt sarcinile istoriei lite­rare marxiste pentru înfăptuirea unei lite­raturi partinice, socialiste în conţinut şi de un înalt nivel artistic. „Situaţia criticii noastre literare“ de Szabolcsi Miklós (nr. 7), este o analiză a felului cum şi-a îndeplinit critica literară sarcina de a ridica nivelul ideologic şi artistic al litera­turii în ultimii doi-trei ani. 3. Studierea creaţiei reprezentanţilor criticii literare contemporane. Aci se înca­drează comunicarea lui Szigeti József, ţinută in ziua de 13 aprilie 1955 la şedinţa festivă a secţiei I şi II a Academiei Ma­ghiare de Ştiinţe cu prilejul sărbătoririi lui Lukács György la împlinirea virstei de 70 de ani, intitulată „Opera filozofică a lui Lukács György". Subliniind munca ti­tanică depusă de Lukács — fiu al Partidului Comunist încă din anul 1918 — in decursul a 50 de ani — și pînă acum, Szigeti Jószef arată că la baza celor peste 20 de opere voluminoase scrise pînă acum stă „lupta filozofică împotriva decadenţei ideologiei burgheze şi dezvoltarea esteticii marxist­­leniniste", că scrierile sale sunt străbătute de patosul umanismului socialist. In con­tinuare, autorul menţionează că prin nebă­nuita putere de pătrundere „pornind de la problemele concrete ale esteticii marxiste..." Lukács György soluţionează cu multă vir­tuozitate mereu noi probleme ale conţinu­tului şi formei, probleme ale stilului şi ale genurilor literare în cercetarea diferitelor epoci sau personalităţi literare". 4. Analiza operelor marilor clasici ai literaturii universale şi studii literare pri­vind literatura străină în general. In acea­stă direcţie revista a publicat studii con­sacrate clasicilor literaturii universale săr­

Next