Viaţa Romînească, 1956 (Anul 9, nr. 1-6)
1956 / nr. 5
REVISTA PRESEI DE PESTE HOTARE 223 In articolul său „Cum este zugrăvită eliberarea în noile noastre drame", Herman István arată (nr. 6) că tema centrală a celor mai multe piese apărute astăzi o formează fie renaşterea intelectualului la o viaţă nouă, redată în „Oraşul nimănui" de Sándor Kálmán (nr. 2), sau în „Tatárvágás“ de Szabó Pál (nr. 4 şi 5), fie imposibilitatea lui de a se adapta noilor condiţii, cum se întîmplă cu majoritatea personajelor piesei „Pasărea cu pene de aur" de Hubay Miklós (nr. 1). Drama istorică „Galilei“ a lui Németh Lásló (nr. 1) pune problema intelectualului progresist, neînţeles de societatea înconjurătoare. Conflictul este întotdeauna foarte puternic. Totuşi, autorii nu reuşesc adesea să creeze personaje unitare şi acţiuni bine închegate. Lipsurile artei dramatice maghiare sunt analizate de Kende István în însemnările sale despre „Stagiunea teatrală şi săptămîna teatrului" (nr. 8). El arată însă totodată, că „Săptămina teatrului" a contribuit, prin schimbul de experienţă organizat şi prin discuţiile ce au avut loc, la rezolvarea a numeroase probleme. Arta dramatică maghiară se străduieşte azi să pună din ce în ce mai mult în aplicare principiile marelui Stanislavski şi să creeze o dramaturgie realistă, legată de popor. In paginile rezervate criticii literare, numerele 1, 2, şi 3 ale revistei maghiare publică toate documentele în legătură cu cel de al doilea Congres al scriitorilor sovietici. O aplicare a învăţămintelor Congresului la literatura maghiară o întreprinde Tamási Lajos în articolul „Cel de al doilea Congres al scriitorilor sovietici şi sarcinile noastre" (nr. 2), şi Szabolcsi Miklós în articolul „Punerea în practică a învăţăturilor Congresului scriitorilor sovietici“. Critica literară maghiară din cuprinsul rubricii „Literatura şi Arta“ are în vedere sarcini foarte variate, dintre care amintim pe cele mai importante: I. Reconsiderarea clasicilor literaturii maghiare. In această direcţie întilnim studiile foarte documentate ale lui Sötér István „Drumul lui Jókai", marele romancier realist-critic din cea de a doua jumătate a secolului al XIX-lea (nr. 1, 2 şi 3) şi ale lui Tolnai Gábor: ,,însemnări despre Radnóti Miklós", care alături de József Attila a luptat prin versurile sale pentru înfăptuirea unei lumi mai bune. 2. Problemele actuale ale literaturii maghiare sunt dezbătute în articolele: „Zece ani" de Bóka László (nr. 1), care este o trecere în revistă a realizărilor literaturii maghiare în cei zece ani de la eliberare; „Unitatea naţională şi literatura dramatică" de Herman István (nr. 8) analizează evoluţia dramaturgiei maghiare în ultimii zece ani; în „Istoria literară şi literatura noastră de azi“ de Sőtér István (nr. 6), se arată care sunt sarcinile istoriei literare marxiste pentru înfăptuirea unei literaturi partinice, socialiste în conţinut şi de un înalt nivel artistic. „Situaţia criticii noastre literare“ de Szabolcsi Miklós (nr. 7), este o analiză a felului cum şi-a îndeplinit critica literară sarcina de a ridica nivelul ideologic şi artistic al literaturii în ultimii doi-trei ani. 3. Studierea creaţiei reprezentanţilor criticii literare contemporane. Aci se încadrează comunicarea lui Szigeti József, ţinută in ziua de 13 aprilie 1955 la şedinţa festivă a secţiei I şi II a Academiei Maghiare de Ştiinţe cu prilejul sărbătoririi lui Lukács György la împlinirea virstei de 70 de ani, intitulată „Opera filozofică a lui Lukács György". Subliniind munca titanică depusă de Lukács — fiu al Partidului Comunist încă din anul 1918 — in decursul a 50 de ani — și pînă acum, Szigeti Jószef arată că la baza celor peste 20 de opere voluminoase scrise pînă acum stă „lupta filozofică împotriva decadenţei ideologiei burgheze şi dezvoltarea esteticii marxistleniniste", că scrierile sale sunt străbătute de patosul umanismului socialist. In continuare, autorul menţionează că prin nebănuita putere de pătrundere „pornind de la problemele concrete ale esteticii marxiste..." Lukács György soluţionează cu multă virtuozitate mereu noi probleme ale conţinutului şi formei, probleme ale stilului şi ale genurilor literare în cercetarea diferitelor epoci sau personalităţi literare". 4. Analiza operelor marilor clasici ai literaturii universale şi studii literare privind literatura străină în general. In această direcţie revista a publicat studii consacrate clasicilor literaturii universale săr