Viața Sindicală, octombrie 1947 (Anul 4, nr. 26-52)

1947-10-14 / nr. 37

Hișceree SM îc lâ $i rezoluția congresului P­S­D. Rezoluția Congresului­­ Partidului Social-Democrat Român cu privire la realizarea unității politice, orga­nizatorice și ideologice a clasei muncitoare, exprimă voința puter­nică a tuturor muncitorilor socia­liști din România. Ea se îmbină cu voința muncitorilor comuniști, cari văd în această unificare chezășia desvoltării regimului nostru de democrație populară pe linia evo­luției României spre socialism. Congresul Partidului Social-De­mocrat și-a însușit comunicatul din 27 Septembrie a. c. al Birouri­lor Politice ale Partidelor Social- Democrat și Comunist Român și fixează ca obiective principale ale clasei muncitoare în momen­tul de față : „să întărească și să adâncea­scă în toate sectoarele colaborarea de Front Unic Muncitoresc și, în vederea consolidării democrației populare în România și a îndepli­nirii misiunii istorice a­­ clasei mun­citoare, să pună în discuția foru­rilor de conducere respective, mij­loacele practice pentru grăbirea înfăptuirii unității politice, organi­zatorice și ideologice a mișcării noastre muncitorești". ★ Condițiile necesare pentru a a­tinge acest punct crucial al evolu­ției mișcării muncitorești s’au fău­rit in răstimpul ultimilor ani de acțiune comună a celor două par­tide. Ele s’au făurit în primul rând la baza, la locul de muncă, în în­treprinderi, unde muncitorii ma­nualii și intelectuali, comuniști și socialiști, au avut de înfruntat a­­celeași greutăți, au avut de biruit aceiași dușmani, au luptat și au realizat umăr la umăr, aceleași is­­bânzi. Mișcarea sindicală din România are o contribuție deosebită în fău­rirea acestei voințe de unitate a clasei muncitoare. In focul bătălii­lor date împotriva reacțiunii poli­tice și a patronatului reacționar, mișcarea sindicală sub conducerea Confederației Generale a Muncii, a contopit într’o singura voință toată lumea muncitorească, a ri­dicat conștiința de clasă a munci­torimei, a îndrumat-o pe aceasta pe linia unei orientări juste și u­­nice. In focul acestor bătălii sudu­ra dintre muncitorii comuniști, so­cialiști și fără partid s'a întărit, — cum s'a văzut din recentele a­legeri sindicale — încât astăzi se poate vorbi de existența condițiu­­nilor necesare care să poata face din problema unificării politice a clasei muncitoare o problemă de mare actualitate. ★ Dar bătăliile trecutului au mai dovedit încă un lucru. Deseori ac­țiunile noastre au fost încetinite prin intervenția unor elemente putrede, necinstite, demagogice care căutau să semene desbinarea in sânul mișcării sindicale — desbi­­nare ce ne-a dăunat atât în tre­cut. Aceste elemente nu erau de­cât uneltele social-democrației de dreapta (titeliști, etc.), la rândul ei agentura imperialismului străin. A­­legerile sindicale au dovedit voin­ța clasei muncitoare din România de a lichida aceste elemente din rândurile mișcării sindicale. Și toc­mai de aceea muncitorimea voește să fie lichidate acele elemente și din înseși rândurile partidului so­cial-democrat, oricum s’ar compor­ta ele astăzi din oportunism. Din mișcarea muncitorească tre­­bue svârlită toată neghina, toate elementele putregăite, toți social­­democ­rații de dreapta, gata să trădeze ca și amicii lor din străi­nătate — Blum, Ram­adzer, Sara­­gat — interesele clasei muncitoare, și, în acelaș timp, să fie prelu­crată adânc în masele celor două partide concepția marxistă-leninistă ce trebue să ghideze acțiunile vii­torului partid unic muncitoresc, ce trebue ferit de încercările de a fi m­ămolit în băltoaca oportunismu­lui și a social-democrației de dreapta.­­ Mișcarea sindicală va folosi de pe urma făuririi partidului unic muncitoresc, căci aceasta o va feri de fricțiunile și de nefastele disen­siuni, ce au durat decenii, rezul­tate din coexistența a două parti­de muncitorești. Mișcarea sindi­cală a contribuit la coacerea con­dițiilor necesare pentru făurirea partidului unic muncitoresc. Unitatea politică­ și ideologică a clasei organizatorică muncitoare va constitui la rândul ei un factor de foarte mare importanță al des­­voltării și înfloririi mișcării sindi­cale. Rezoluția votată de Congresul Partidului Social-Democrat pentru înfăptuirea partidului unic munci­toresc, răspunde sentimentului u­­nanim al celor 1.500.000 de mun­citori sindicalizați. Cum<=e Kd Tot despre Asigurăr­le Sociale „coordonează“ asistența tuberculoșilor Asigurările Sociale dispun în Capitală de 5 dispensare spe­ciale Tbc. și în provincie de alte 24 asemenea dispersare, toi care se dă asistența medi­cală bolnavilor de Tbc. Func­­ț­ior­­area acestor dispensare este însă departe de a mulțumi pe asigurații bolnavi. Ele nu au localurile cele mai­­ ade­cuate, nu au toate aparatura și men­tarul necesar pentru un. d ..agnostic sr­ai precis și une­.­ tratamente speciale. Ele sunt­ lipsite mai ales de medi­­caminte. In ce privește perso­nalul sanitar care le deser­vește, nu depune, afară de u­­nel­e excepții, toată atențiunea­­ și efor­turile spre a mulțumi mar­ea masă de bolnav, care se perindă în fața lor. Problema principală care se nea, referitor la aceste dis­­­pensare, era de a remedia toa­te lipsurile de care suferă ele, în special aceia privitoare la medicamente, de a le dota cu inventarul minimal necesar, de a revizui personalul păstrând acolo elementele cele mai bine pregătite în specialitate și tot­odată cele mai corecte și mai devotate instituției și bolnavi­lor. Ce face însă Conducerea A­­sigurărilor 1947 decide Sociale? In­­ vara înființarea "­Institut pentru Tbc“, nu unul în cadrul Direcției m­edicale ci în piață de ea, făcându-se ab­­s­tracție de ,Serviciul central Tbc“ deja existent și care a­­vea teort­aj misiunea ce-i re­vine acum Institutului“. Explicația ? Trebuia făcut un joc de onoare unui medic foar­te insistent. D-l dr. Blechman spec alist Tlec, in graț­iil­e zei­lor. Ca pe vremurile bune, s’a creat locul și instituția, pen­tru om. Dar dr. Blechman do­rea să fie director, și a ajuns directorul ast­iutului TBC, cu dec­­ o min­sterolă în regulă. Dar d- dr. Blechman mai fu­sese num­i în prmăvară, inspector general sanitar, pentru chestiunile de Tbc. Și ată­t pe d­­r. Blechman conducând, prin atnbuțiunile sale de director al Institutului, toate serviciile și di­spensarele și sanatoriile Tbc. , și totodată, prin calitatea și de inspectorul general sanitar, inspectând a­­celeași servicii și dispensare pe care le conduce. Dacă înainte de înființarea Institutului mai exista o nor­mă, o regulă oarecare în con­ducerea asistenței medicale a tloc, toate serviciile existente fiind sub controlul „Serviciu­lui Central Tbc“ de pe lângă Direcția medicală, astăzi este un adevărat haos. Nu casa Centrală, Dire­cța medicală, prin Serviciul Central Tbc, dă directive tuturor serviciilor, inclusiv ..Institutului“, ci In­stitutul dă directive Casei Cen­trale, adică serv. central The din direcția medicală. Din too­i­­tă anarhia aceasta, primii care suferă și vor suferi, sunt asi­gurații. One este acest dr. Black­man pentru care s’au răstur­nat toate regulile unei condu­ceri normale și pentru care se­­ creastă ad-hoc un institut și un post de director al institutului?­­cu delegație deocamdată, fi­rește ). Este acelaș cu d. Dr. Blech­man, medic primar la Dispen­sarul Tbc Nr. 1 care luni de zile nu și-a văzut de serviciu, considerând că este un perso­nagiu prea însemnat spre a se cobori la simple consul­tații Cazierul său personal este plin de lipsuri și înlocuiri. Este acelaș cu d. dr. Blech­man, medic la Ministerul­ Mun-Continuare în Pag­ II col. 4-5 IN UR.S.S CAILE FERATE IN NOUL PLAN CINCINA Ultimul plan cincinal 1945-1950 a stabilit* Au­­riferite donve­n­i, nivelul de ptroevictie și de realizări necesare și posibile pen­tru forțele producătoare și mun­citoare sovietice. In domeniul transporturilor, muncitorii de cale ferată sovie­tici au avut trei obiective princi­pale : mărirea volumului de transporturi, ameliorarea indexu­lui de calitate și construirea de nouă l­­­nii ferate.De la an la an, ameliorarea și apropierea de țint­ele propuse a fost vizibilă. Astfel, comparativ cu 1945, volumul transporturilor a crescut în '.946 cu 13*/h, iar în ce privește transportul de călă­tori, s'a depășit plafonul de dina­inte de război, atingându-se căr­na de 250 milioane de pasageri. In c­uda tuturor greutăților, s’au­­ const­ra­t in 1948 1400 km. de linii ferate și au fost redate ex­ploatări: 995 de poduri, 70O pom­pe de apă și 87 de elevatoare de mare ca­pa­cita­te. Electrificare și producție iar planul mai prevede și o seamă de alte lucrări. In primul rând se dă o mare im­­­portantă electrificării. Unii noui au fost sau sunt in curs de electrificare, cum este de pildă linia Moscova—Kastore­­stovo, Nicabino — Guck­ovo In Ural se face electrificarea sec­țiun­ilor Boșotlars, Nadudinsk și Zlatoust — Berdicaș, iar li­niile electrificate LiningtaU — Granienbaum­ și Tallin — Pa«­cula au fost redate traficului. In sectorul construcției de locomotive, progresul nu este mai puțin evident in producția de locomotive,, vagoane — con­struite în intregime din metal Continuare In pag. 11 aal. 7-5 ANUL III Seria ii. - Ns*. 37 ftiarți 14 OcL 1947 Redacții: Tel S.S4.9S Provincia : Tel 3,71.99 AdmtniitTBți«. Tel. 3 78,89 Bv. EUsabeta Nr. 20 Organ Central C G­­MS din România Sâmbătă după amiază, în sala , Transilvania", s'a des­­chis cel de al doilea Congres al Uniunilor Sindicatelor Al­­mentare din România. Au participat 107 delegați reprezentând 65 sndicate al­i­mentare și 15 sindicate de pescari, recent afiliate la Uni­une. Deasemeni au numeroșs delegați luat parte și a celor­lalte Un­ini și Sindicate ce au adus salutul lor prin : tova­­rășii Tudor Alexandru din par­­tea Uniunii C. F. R., Marcel Breslașu din partea Uniun­i Artiști — Scriitori — Ziariști; Crețu Dumitru — Salariaților Comunali; Uniunea Avra­­mescu — Uniunea Profesorilor Secundari și Universitari, etc. Descinderea Con­gresu­lui Ședința Congresului este deschisă de tov. Dumitru Să­racu, președintele Uniunii Ali­mentare și membru în Com­i­­tetul Executiv al C. G. M. care după ce a sublin­at condi­­țiunile economice și politice în care se desfășoară cel de al doilea Congres al Uniunii, a evidențiat generosul sprijin a­­cordat de Uniunea Sovietică făr­ă de care nu am fi putut trece prin criza cauzată de cei doi ani de secetă și de răz­ 4 * * I Taxr ty*»«t.-i* fm\ m­sf^­f*rint » 1 m­­m m t «mfon./ «iu­­ ou u *>­­­VtVjț I 41 l j T. T. 98.120-1»«.­­ Ziua l-a și a li-a mm MUNCI­IILOR AUHI«ARE „Să lovim cu toată puterea în trădătorii clasei muncitoare dela noi și de pretutindeni” - a spus tov. Gh. Apostol, la încheierea lucrărilor Congresului închiderea Congreselor Uniunilor Sindicate or C.F.R.—Metalo-Chimice și Minere boi (ovațiuni îndelungate pen­ După citirea raportului de trpi U. R S. S. și Generalissa- activitate organizatoric, cui -­nu] Stalin). In încheere tov. Săracu arătat lupta pe care o dă cla­s­a muncitoare din întreaga ume pentru demascarea im­perialiștilor anglo-americani, caută să-și mențină pri­­­egiile de exploat­are și do­­r 11­are a popoarelor­­c­a­ Lupta popoarelor din­tre_ Spania, Indonezia, etc este lupta tuturor popoarelor democrate, pentru pace și o viață liberă.­Ordinea de zi este deschisă ,prin alegerea de omoare format presidiumu­lui din tova­rășii: Louis Saillant, secreta­rul general al F.S.M., Kuzne­­țov, vice-președinte; Gheor­­ghe Gheorghiu-Dej, Ministrul Industriei și Comerțului; Ce­zar Rădăceanuiu, ministrul Muuncii și comitetul executiv C G. M. Prezidiumul activ este for­mat din tovărășii : I. Oltea­­nu, Dobre Petre, Giugine Bu­­f­rosi­na, Chira Gusti și Para­pan Grigore. Se dă citire telegramelor sosite de la numeroase comite­te de fabrică și sindicate din întreaga țară în care se urea­ză Congresului o activitate rodnică in folosul Clasei mun­citoare, rural și tineret de către tov I. Ciuciu, secretarul Uniunii, au luat cuvântul tovarășii: Levent Hermina, Cristache Miulescu, Hațiegan Ioan, Bodo Carol, ș. a., care au făcut­­ o critică aspră secretarului U­­niunii care nu a depus toate forturile pentru ca în sindi­­ate să se ducă munca de lă­murire. I­i­n această cauză, e­­lemente­­­teliste și național- țărăniste au putut să se ca­mufleze îin fabricile Bragadi­­ru, Luther, Speranța, etc­. Continuare in pag­ III col. 2 I Sus. Tov. Gh­­ Apostol vor­bind la congresul Uniunii Sindic­atelor Alimentare. Jos: Tov Dumitru Săraca- citindu­ și raportul. Tov. GH. GHEORGHIU-DEJ, în mijlocul prezidium­ului dria Congresul Uniunii Sindicatelor ( E, (Reportajul în pag. 3-a) nii. Se deschid noi exploatări minere în V«"e * Jiulu­i * Până In Decembrie va începe exploatarea la Uric­ani. ■ 141.500 tone cărbunii în Septembrie ■ Drapelul producție [UNK] pe Septembrie câștigat de Petrila. Dacă lași pe Valea Jiului Lupenii în urmă și te îndrepți spre Apus, la vre-o 15 km. da. de Uricani. Cercetarea subsolului din U­­ricani a dovedit că straturile de cărbune din aceste locuri sunt de aceeași calitate cu a­­celea din Lupeni. Odată acest lucru dovedit Uricani, s’au transformat într’un șantier în care minerii au pornit la des­chiderea unui nou front de a­­tac în inima masivului de căr­bune. Până în Decembrie va înc­epe exploatarea la Uricani Minerii aduși din Lupeni, cu voința și experiența lor, au început lucrările preliminare pentru exploatarea zăcămin­telor. 500 muncitori lucrează la executarea terasam­­entului și podurilor liniei înguste care va lega noua mină cu Lupe Până în Decembrie două guri noi de mină vor fi date în exploatare la Uricani. Căr­bunele extras va fi transpor­tat pe linia îngustă la prepa­ație la Lupeni. Când pe gura nouei mine vor eși cele 12-15.000 tone de căr­bune lunar, cât se apreciază că va­ fi producția. Uricanii vor intra, și ei în bătălia pentru câștigarea drapelului produc­ției.­­Până atunci minerii lucrează ca să pătrundă în adânc și tot odată se gândesc că au de lup­tat cu forța celorlalte mine ca să -ți rămână mai pretor. Producția în Valea Jiului Drapelul producției pe luna Septembrie a fost câștigat de nina Petrila. Aceasta a realizat o pro­­du­­ției de 49 071 tone Lupe­nii cu cele 44.07­1 tone au ră­mas puțin in um­a. E d­rept că dela Lupeni au plecat atât acei veniți să deschidă noua mină dela Uricani, cât și mi­nerii polonezi care s’au repa­triat. La Aninoasa și Lonea se muncește deasemeni cu spor. Prima a produs 34.529 tone iar a doua 12.908 tone. In total Valea Jiului a pro­dus în Septembrie 141.560 tone. Drapelul producț­ii rămâne deocamdată timp de o lună la Petrila. Este drept că Petrila, Lu­­neni, Aninoasa și Lonea au o tradiție și un sistem organizat de munca. Dar minerii de la Uricani intră în mina nouă cu voința de a face ca mina lor să treacă în frunte. In curând se va vorbi de noi­ munți de cărbuni dați la casă și de un concurent în plus in marea întrecere de pe Valea Jiului. Remus Gropeanu 1 Insămânțările de toamnă și sarcinile sindicaliștilor îndeplinirea piMuitu de însămânțări în timp a stabilit, consiliile o sarc­iă națională Toate organizațiile sindicale simt chemate să dea concursul Ordinul Comandmentului Unic de Însămânțări, către toate Prefecturile de Ju­deț și Camerele agricole, sindicaliștilor în campaniile de însămânțări, tot astfel și acum, Consiliile Județene Sindicale, Co­misiile Locale, Sindicatele și toți sindicaliștii, au datoria de a spri­jini cu toate forțele lor realizarea planului de însămânțări din toam­na aceasta. Acest sprijin constă în repara­­țiuni de unelte agricole, transpor­turi de sămânță și combustibil, precum și lămurirea țărănimii mun­citoare că de succesul însămânța­­rilor depinde asigurarea pâinii pen­tru toată populația țării în anul ce vine. Sindicatele agricole vor trebui să mobilizeze toate energiile, astfel ca, până la 25 Octombrie să nu rămână nicio palmă de pământ nefnsămânțată. Măsurile ordonate de A­SS an­stei­ șiS de Interne în vederea campaniei de însămânțări Comandamentul Unic de Insă­­mânțări,­­a trimis tuturor Prefec­turilor de județ și Camerelor A­­gricole, un ordin semnat de d. Prof. Trăim Săvulescu, ministrul Agriculturii și Domeniilor și tov.­­Tephari Georgescu, ministru de In­terne, cu privire la campania în­­sămânțărilor de toamnă. Din cauza anotimpului înaintat, trebuesc puse la contribuție toate forțele pentru ca însămânțările să fie terminate până la 25 octom­brie. Pentru ducerea la bun sfârșit a acestei sarcini naționale, toate or­ganizațiile sindicale sunt chemate să-și dea concursul, sprijinind măsurile luate de Comandamentul Unic. Așa cum timp de trei ani, ță­rănimea s’a bucurat de sprijinul Ministerul de Interne a adresat inspectorilor generali administrativi și prefecților următorul ordin te­legrafic in legătură cu însămânță­­rile de toamnă. Ca urmare ordinului nostru te­legrafic No. 26.671 din 17 Septem­brie a. c., în legătură cu activa­rea însămânțărilor, veți lua de în­dată următoarele măsuri : 1) In termei­ de 48 ore, să se constitue comandamentele unice Județene și Comunale, prevăzute de­­ Jurnalul Consiliului de Miniș­tri Nr. 184 din 19 Februarie 1947, pentru aplicarea planului de mobi­lizare agricolă în vederea însă­­mân­țărilor, executându-se toate dispozițiunile suscitatului, Jurnal și instrucțiunile primite ulterior, pen­tru realizarea în timp util, a în­tregului plan de însamânțări, din toamna acestui an. 2) Cu începere din ziua de II Oct. a. c., Prefecturile vor raporta zilnic Inspectoratului General Ad­ministrativ, până la orele 10 di­mineața, următoarele date : a) Suprafața arată în vederea însămânțărilor. b) Suprafața însămânțată pe ’’ culturi. c) Greutăți întâmpinate cu pro­puneri concrete pentru înlăturarea lor. Primul raport va cuprinde reali­zările de la începutul campaniei în­­sâmânțârilor de toamnă și până în seara zilei de 10 Octombrie a. c. In rapoartele ulterioare se va comunica numai situația din ziua precedentă. 3) Inspectoratele Generale Ad­ministrative vor raporta la Direc­ția Administrației de Stat — tele­fon interurban 124 sau 125, în aceiași zi — până la orele 13 — situațiile primite de la Prefecturi. 4) Dați o­­ deosebită importanță intensificării culegerei porumbului, pentru ca astfel să devină libere, terenurile ce urmează a fi însă­mânțate în­­ această toamnă. 5) Urmăriți expedierea și unirea cantităților de sămânță pri­ci, vi s’a repartizat de Ministerul A­­griculturii și Domeniilor — și luați măsurile necesare — pentru dis­tribuția , ei, în modul cel mai just. 6) Dați o deosebită importanță realizării integrale a planului de însămânțări mobilizând și folosind in acest scop toate energiile și Continuare în pag. IV col 1.2 pag. lil a La meetingul de ori dimineață Sindicatul Ziariștilor Profesioniști 9 m­ ii 1­m­i Mifin­f misii Un însuflețit meeting con­vocat de Sindicatul Ziariști­lor Profesioniști pentru afir­marea atitudinii față de apro­piatul proces al conducători­lor fostului partid național țărănesc, s-a desfășurat ori dimineață în sala­­ „Corso“. Sala a devenit neîncăpă­­toare față de partic­parea în massă a tuturor ziariștilor din Capitală și a unor grupuri de muncitor.­In cuvântul de deschidere, tov. G. Macovescu, președinte­le Sindi­catului, a demascat uneltimie lim­beilor imperialiste și a complicilor lor din țara noastră. Maniștii au mințit poporul, au fost întotdeauna semănă­torii de ură și vrajbă între fiii țării și între popoarele iubi­toare de pace și progres. Mani­știi nu au văzut ni­cioda­tă, cu ochi buni, presa demo­crată și oricând au avut po­sibilitatea, au lovit în sluji­torii scrisului onest aflați în slujba poporului- Cuvântarea tov» N. Morar« Tov. N. Moraru, vice-pre­­ședintele Sindicatului, a făcut o expunere amănunțită asupra situației Internaționale, de­­mascând rolul de agenți imperialismelor jucat de că­ai­tre trădătorii maniști. In lupta pentru pace, Uniu­nea Sovietică întâmpină azi adversitatea cercurilor impe­rialiste. Ea stă dârză în apă­ Continuare in pag. li cicl­u­-7-8 Ungaria a câștigat campion sit­i­­fedcan­c de foot-bal­l BUCUREȘTI : Ungaria A — România A 3-0 (2­0) Ungaria Juniori—România Juniori ó­l­­ 1­1 • BUDAPESTA : România B — Ungaria B: 0-0 O fază palpTatu­lă in fața porții României (Cronica sportivă în pag. 11-a)

Next