Viața Sindicală, iunie 1948 (Anul 5, nr. 223-246)

1948-06-10 / nr. 231

4 [ Centrala 6.34.65 Provincia 3.71.59 a dministrația i \ Str. Sărindar Nr. ÎS — Centrala 3.05.44 — Administrația 3.7S.65 — Marea publicitate și abonamentele individuale 3.57.14 t I REDACȚIA j ii-dul 6 Hârtie, 20 j Pentru a ușura restabilirea cât mai grabnică a economiei noastre naționale UNIUNEA SOVIETICA A REDUS LA JUMĂTATE suma pe care Statul Român o mai datorează în contul reparațiunilor de război Scrisoarea Generalissimului I. V. STALIN adresata d-lui dr. Petru Groza, Președintele Consiliului de Miniștri al R.P.R. .­­n ziua de 8 Iunie S. I. Kavtaradze, ambasadorul U. R. S. S. în România, a adresat d-lui Dr. Petru Groza, Președintele Consiliului de Miniștri al R. P. R., următoarea scrisoare: Excelență. Am onoare să vă transmit textul scrisorii de răspuns al Generalissimului Uniunii Sovietice I. V. Stalin, Președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., la scrisoarea pe care i-ați adresat-o în legătură cu reducerea sumei de plăți în contul reparațiilor pe care Republica Populară Română le mai datorează Uniunii Sovietice. Primiți vă rog, asigurările înaltei mele considerațiur" Ambasadorul U. R. S. S. în România S. I. KAVTARADZEI Scrisoarea Generalissimului L V. STALIN D-lui Petru Groza, Președ­intele Consiliului d­e Miniștri al Republicii Populare Române Stimate Domnule Președiie, Am primit scrisoarea ce mi-au­ adresat-o în ziua de 4 limit. Guvernul Sovietic a examinat rugămintea Guvernului Român privitor l­a reducerea sumei pe care Statul Român o mai datorează Uniunii Sovietice în contul reparațiuniiîor de războiu. Dorind să ușureze restabilirea cât mai grabnică a economiei na­ționale a României și ținând seama de relațiile de prietenie ce s-au stabilit între țările noastre, Guvernul Sovietic a luat hotărîrea de a re­duce suma ce a mai rămas de plătit drept reparațiuni cu începere dela 1 Iulie a. c. oa 50 ° C. Cu profund respet Președintele Consiliului de Miniștri al U. R. S. S. I. STAUN GENERÁLIS SIMUL I. V, STALIN 7 Iunie 1948. Generozitatea uniunii Sovietice. M­i $ Mim spre pani realizări­i U uniunea Sovietică ne-a redus cu 50 °­ o restul sumei datorate în contul re­parațiilor de războiu. Nu este prima ușurare pe care marea neutră prietenă ne-o face. In repetate zi­­uri U. R. S. S. a ușurat României obli­gațiile care decurgeau din tratatul de pace și așa întocmit cu toată generozita­tea. Este încă una din dovezile sincere de prietenie pe care marea Țară a Socia­lismului ne-a făcut-o, spre a ne veni în ajutor. Niciodată istoria noastră n’a înregistrat un asemenea act din partea unei țari în­vingătoare. Da, istoria noastră a înregistrat „aju­toare” și acte de „prietenie” din partea marilor puteri imperialiste. Dar era un a­­­numit fel de ajutoare, și un anumit fel de­ prietenie. „Prietenie”, „alianță“, garanții mai mult sau mai puțin solemne a primit poporul nostru de multe ori în trecutul de tristă amintire când stăpânii cei hrăpăreți și tră­dători vindeau țara puterilor capitaliste din apus. Dar ce se ascundea realmente înlăuntrul acestor pilule poleite, o știe nu­(Continuare în pag. 6-a) Sunt miner sovietic I­n decursul,­­celor 15 ani de j­nosc toate minele­ de aramă și când lucrez ca sondor, am­­ multe , mine de aur, plumb și alte avut prilejul să vizitez toate , metale colorate, minele de aramă din Ural, Kazah­ j . Dar mai bine decât orice altă stau și Siberia. Aceste călătorii le 1 mină cunosc , mina din Krasnogvar­­făceam pentru a demonstra mine­­ deibk, la care am­ intrat să lucrez K­lop metoda m­ea de poliforaj. .Gți-pe când eram încă un flăcărandru, de ILARSON­IAN(IN lautreat al premiului Stalin Ilurion­iankin este sondor la mina de a*»TM^ZleHee.^TJiTautoul ral­ ,*tne cunoscut in tuirea cu», visul *£«« aceasta cu premiul metodei rapde de politorai si a­­**«* *?““ ^ rostitului ,le mine Stalin. In prezent K­anon lansin­d?i te, mina ^ musca munte­ilor din din Sverdlovs. Autorul descrie in cele de in Krasnogvardei sJi' venit dintr’un sat din regiunea Kuibîșev pe Volga și unde­ am învățat meseria de miner. Vizitând mine noui mă simțeam în largul meu nu numai pentru că nimeream într’un mediu cu­ care eram obișnuit dar și datorită fap­tului că la toate minele găseam acelaș sistem de organizare a muncii. Descrierea minei din Krasnogvardeisk va putea da­ce­(Continuare în pag. 2-a) Vestiții mineri de la mina „Țen­tralinaia-Irmina“, Fr<Il Trnciv (stânga) și Iosif Zelencov, care îndeplinesc zilnic câte 5 norme de lucru îs si im­pentai 3 ne­­­m învățătura lui Marx, Engels, Lenin și Stalin Istoria Partidului Comunist (bolșevic) al Uniunii Sovietice In răspunsul pe care l-am dat săptămâna trecută tov. M.­­A. din Sindicatul Mozalo-Chim­ic, din Timișoara, arătam că studiul individual al marxism-leninismu­­lui necesită o anumită ordine, o anumită ierarhie în lectura extrem d­e bogatelor materiale, pe care munca neobosită a ma­rilor învățători ai clasei munci­toare Marx, Engels, Lenin Stalin le-a pus la dispoziția a și celor­ care vor să pătrundă concepția despre lume a avant­­gardei luptătoare a muncitorimii, care este și concepția cea mai înaintată a epocii noastre. Sunt cărți care trebuesc citite mai întâi — de acela care nu­­ este încă obișnuit cu modul de a vedea lucrurile, de a le pă­trunde și de a le gândi, ai marxism-Lenin­istmului — și alte cărți care trebuesc citite mai pe urmă. Sunt cărți de știință marxist-leninistă, făcute special pentru a fi la îndemâna citito­rului mai puțin experimentat, cu un nivel de cunoștințe mai scă­zut și alte cărți care îmbrăți­șează fenomenele vieții sociale ale naturii sau ale gândirii ome­nești la un nivel mai înalt și a căror înțelegere necesită cu­noștințe mai bogate. Dar există în acest tezaur al științei lui Marx, Engels, Lenin și Stalin o carte care trebuește citită de orice om al muncii, de orice luptător împotriva ex­ploatării omului de către om, o carte care se adresează tutu­ror acestora și care poate fi citită de oricine dintre ei, chiar dacă nivelul său de cunoștințe nu este foarte ridicat Această carte este :,Istoria Comunist (bolșevic) al Perfidului Uniunii Sovietice", care a fost de cu­rând retipărită de Editura Par­tidului Muncitoresc Român. Această retipărire putem spu­ne fără exagerare, că este un eveniment cultural de seamă și asupra lui ne vom opri puțîn. Prima ediție a „Istoriei Part­­dului Comunist (bolșevic)­­al Uniunii Sovietice" tipărită noi în anul 1­946 a fost scoasă în 25.000 de exemplare care de ION VITNER au fost vândute într-un timp foarte scurt. Cererile pentru­­ a­ceastă carte erau atât de nume­roase încât Editura P. M. R. a trebuit să tipărească această nouă ediție în­­ 50.000 de exem­plare. Niciodată în țara noastră o carte nu a fost tipărită în­­tr'un număr atât de mare de exemplare. Niciodată In țara noastră o carte nu a avut în rândurile celor ce citesc un asemenea răsunet. Cum se ex­plică aceasta? In primul rând această cifră măsoară aspectul nou și rana fenomenului cultural în demo­crația noastră populară. A cre­scut în acești ani, pe lângă pu­blicul vechi de cititori, o massa nouă, o massă largă d­e opui citi­tori crescuți într’un spirit nou. Sunt oameni cari nu mai acceptă literatura searbădă și înveninată pe care o asvârleau altădată pe piață, editurile bur­­gheze, sunt oameni cari mi-și mai amăgesc mintea cu romane de aventuri închipuite sau cu siropuri sentimentale, de cel mai prost sentimentalism cu pu­tință, ci caută în cărți explica­rea vieții la a cărei desfășurare participă Ș­­P © care vor­ s’o cuprindă până în cele mai a­­scunse colțuri ale ei. Succesul acesta îl datorăm, fără îndoială, în primul rând Partidului de avantgardă al clasei muncitoare, care a dăruit marelui său activ de membrii, o nouă și înaltă înțelegere a vieții și a rolului unui om al muncii în societate, a creiat în massa poporului nostru — în felul acesta — o sete de cu­noaștere, de cultură, de învă­țătură, cum poporul nostru nu a cunoscut până acum. Succesul acesta îi datorăm apoi muncii rodnice depusă de mișcarea noastră sindicală care constitue o admirabilă școală a tuturor celor se muncesc, o școală în care îndrumarea cul­(Continuare în pag. 2-a) Trăiască marea prietenă și sprijinitoare a țării noastre Uniunea Sovietică, invincibila țară a socialismului, bastion al păcii, libertății și progresului, apărătoarea hotărîtă a suve­ranității și independenței tuturor popoarelor din lume !. coEt coran. raw. LA RIDICAREA ȘI imbunatatirea PRODUCȚIEI ? * r . r Reducerea prețului de cost al va-Muncitorii și tehnicienii goanelor , . A . , inovații în muncă de la „Astra»Vagoane —Arad • Ridicarea cadrelor profesionale • Grija de oameni și de mașini. * întreceri individuale între echipe răspund prin (Reia trimisul nostru special) De cum pătrunzi în fabrică, în fiecare atelier, dacă stai de vorbă cu strungarii sau lăcătu­șii, sau dacă ceri lămuriri teh­nice celor din comisia de pro­ducție, îți dai seama că fiecare din cei 2500 de salariați ai As­­trei-Vagoane din Arad sunt pă­trunși de importanța sarcinilor luate. Uzina aceasta, unde pulsează puternic elanul de muncă, a su­ferit mult de pe urma răsboiu­­lui. Numeroase hale și ateliere au fost bombardate, macaralele electrice distruse, utilajul e ve­chi și se duce lipsă de anumite materii prime. Totuși, pentru a face față ne­voilor, s’au reparat unele ateliere, s’au­ construit altele, mai mici de­ocamdată (cum e cazul Cu lăcă­­tușeria, care funcționează în 3 locuri diferite) ; o mare hală pen­tru vagoane e în construcție. Dar în timp ce zidarii înalță pereții, înăuntru strungurile, forjele, can­delele nu stau. Deși atelierele sunt departe unul de celălalt și materialele pentru montarea vagoanelor trebuesc duse de la un capăt la altul al fabricii, lucrul merge strună. In acelaș timp însă, în strânsă colaborare cu tehnicienii, munci­torii își pun toată priceperea pen­tru sporirea productivității mun­cii, economisirea cheltuelilor de regie, perfecționarea mașinilor. Astfel în luna Mai au reușit să reducă prețul de cost al vagoa­nelor cu câte 400.600 lei de va­gon, adică 120­0 din prețul total. Dar în hale am văzut multe va­goane gata ce nu pot fi livrate. Aici intervine lipsa aparatelor de cuplaj a longeroanelor care nu se construesc la Astra și care vin cu întârziere, ca și piesele de oțel ce se toarnă la A. F. H. și Vul­can. Din această cauză și deoarece materiile prime ce sosesc deja Reșița sunt de proastă calitate și trebuesc returnate, fabrica nu lucrează cu toată capacitatea ei de producție. Separat de aceasta, transporturile de materiale retur­nate reprezintă cheltuieli ce îm­povărează regia. In această pri­vință s’au făcut reclamații la uzi­nele respective și la Uniunea Metalo Chimică. „Eu also fmin’ai meseria’’... Problema cadrelor profesionale nu e lăsată nici ea pe planul al d­oilea. La secția frânelor auto­mate erau numai doi tovarăș care puteau executa lucrările de­ pre­cizie, neesitate la frână. Azi sunt 8 tovarăși. Unuil dintre aceștia, tov. Sabu, ne spune:: ,Eu am furat meseria dela maiștrii mei, ce nu vroiau să mă învețe. Acum noi învățăm pe cei tineri” Surâ­sul ucenicilor ce pilesc de zor la menghine ne dovedește că acesta e adevărul, că peste câțiva ni vor fi zeci de specialiști la ăs­­tra, pentru frânele Mahosoo­­le­men­tele tinere vor deveri­­.dra profesionale calificate, bu . me­seriași și tehnicieni, cart­oân­ii I, Nasfer (Continuare în pag. ? a) MUNCITORIMEA ȘI SINDICATELE GERMANE IN ANUL 1948*) Viața muncitorimii germane din zona sovietică este cu mult ma bu­n­ decât cea din celelalte zone de H­ANS JENDRETZOY Preșe­dintele Confederației Sindicatelor Libere din zona sovietică a Germaniei ii Pentru a putea cunoaște în amănunțime viața muncitorilor germani din zona sovietică, tre­buie să o comparăm cu viața celor din zonele apusene. In zonele apusene indicele prețurilor este cu 30 la sută mai ridicat decât cel al salar­nilor*. In acest procentaj nu simt cuprinse încă urcările re­cente la prețul cărbunilor, fie­rul­ui și cartofilor, nici majora­rea prevăzută a chiriilor. Aces­tea sunt principalele cauze pen­tru care întreaga Germanie vestică cunoaște în momentul de față un val de greve,­­ ur­mare directă a disproporției dintre prețuri și salarii. E neîn­doios, că noua urcare a prețu­rilor va ascuți și mai mult si­tuația actuală. In zona sovietică situația ge­nerală este dimpotrivă mult mai favorabilă. Mulțumită ac­tivității deosebite a sindicate­lor, s’a putut asigura o distri­buire justă atât a cartelelor cât și a tuturor mărfurilor rațio­nalizate. In plus, s’a asigurat unui număr de un milion num­.) Urmare din nr. 228 al arti­­­colului scris special pentru „Via­­­ța Sindicală”, , 1 cifori și salariați o masă zil­nică fără cartelă în întreprin­derile respective. Conform lo­zincii sindicatelor: „Să produ­cem mai mult­e să repartizăm în mod echitabil — să trăim mai bine!” — am putut să realizăm totodată o ridicare generală a producției cu 10-12 la sută. Printr-o conlucrare ar­monioasă cu autoritățile sovie­tice la planul economic pentru cel de al doilea semestru al a­­nului 1948, a fost stabilită cota semestrială a datoriilor noastre în contul reparațiilor și cheltuelilor de întreținere a trupelor sovietice. Mulțumită a­­cestui fapt, se­ va putea eli­bera o cotă mai mare din măr­furile fabricate, spre a fi dis­tribuită populației civile. In zo­nele vestice rațiile alimentare se distribue deseori cu foarte mari întârzieri. Rațiile sunt cu 400—600 calorii mai mici de­cât în zona sovietică. Când ra­țiile nedistribuite la timp nu pot fi împărțite până la sfâr­șitul lunii respective, ele se pierd definitiv pentru consu­­­­mator. Toate aceste desavanta­­je nu există în zona sovie­tică. Când sindicatele din Berlin și cele din zona sovietică au­ respins planul Marshall, ele­­ s-au bazat și pe faptul că a­­cest plan nimicește comerțul nostru interior. In timpurile normale, comerțul intern din Germania a fost totdeauna de patru ori mai mare decât ex­portul Comerțul interzonal din Germania nu atinge astăzi de­cât 1/5 din volumul dinainte de războiu. E semnificativ din acest punct de vedere că, ofertele provenite din zona sovietică, de a furniza zahăr, grâu, textile și „buna” (cauciuc sintetic), au fost respinse de zonele apuse­ne, deoarece în cursul tratati­velor purtate, reprezentanții zo­nelor apusene au declarat, că Germania Vestică trebue să im­porte aceste mărfuri din U.S.­A. plătindu-le cu dolari. Irving Brown s’a ferit însă a pomeni la Congresul Sindica­telor Austriace despre aceste lucruri. Și motivul acestei o­­coliri e foarte clar: Lupta împotriva planului Marshall se leagă pentru mun­citorii germani cu lupta pe care ei o duc pentru unitatea na­țională a Germaniei, o luptă hotărîtă pentru închegarea u­­nei Germanii noui, democratice și progresiste, în care influen-­­­Continuare în pag. 2-a)G

Next