Viața Sindicală, iunie 1948 (Anul 5, nr. 223-246)
1948-06-10 / nr. 231
4 [ Centrala 6.34.65 Provincia 3.71.59 a dministrația i \ Str. Sărindar Nr. ÎS — Centrala 3.05.44 — Administrația 3.7S.65 — Marea publicitate și abonamentele individuale 3.57.14 t I REDACȚIA j ii-dul 6 Hârtie, 20 j Pentru a ușura restabilirea cât mai grabnică a economiei noastre naționale UNIUNEA SOVIETICA A REDUS LA JUMĂTATE suma pe care Statul Român o mai datorează în contul reparațiunilor de război Scrisoarea Generalissimului I. V. STALIN adresata d-lui dr. Petru Groza, Președintele Consiliului de Miniștri al R.P.R. .n ziua de 8 Iunie S. I. Kavtaradze, ambasadorul U. R. S. S. în România, a adresat d-lui Dr. Petru Groza, Președintele Consiliului de Miniștri al R. P. R., următoarea scrisoare: Excelență. Am onoare să vă transmit textul scrisorii de răspuns al Generalissimului Uniunii Sovietice I. V. Stalin, Președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., la scrisoarea pe care i-ați adresat-o în legătură cu reducerea sumei de plăți în contul reparațiilor pe care Republica Populară Română le mai datorează Uniunii Sovietice. Primiți vă rog, asigurările înaltei mele considerațiur" Ambasadorul U. R. S. S. în România S. I. KAVTARADZEI Scrisoarea Generalissimului L V. STALIN D-lui Petru Groza, Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Române Stimate Domnule Președiie, Am primit scrisoarea ce mi-au adresat-o în ziua de 4 limit. Guvernul Sovietic a examinat rugămintea Guvernului Român privitor la reducerea sumei pe care Statul Român o mai datorează Uniunii Sovietice în contul reparațiuniiîor de războiu. Dorind să ușureze restabilirea cât mai grabnică a economiei naționale a României și ținând seama de relațiile de prietenie ce s-au stabilit între țările noastre, Guvernul Sovietic a luat hotărîrea de a reduce suma ce a mai rămas de plătit drept reparațiuni cu începere dela 1 Iulie a. c. oa 50 ° C. Cu profund respet Președintele Consiliului de Miniștri al U. R. S. S. I. STAUN GENERÁLIS SIMUL I. V, STALIN 7 Iunie 1948. Generozitatea uniunii Sovietice. Mi $ Mim spre pani realizării U uniunea Sovietică ne-a redus cu 50 ° o restul sumei datorate în contul reparațiilor de războiu. Nu este prima ușurare pe care marea neutră prietenă ne-o face. In repetate ziuri U. R. S. S. a ușurat României obligațiile care decurgeau din tratatul de pace și așa întocmit cu toată generozitatea. Este încă una din dovezile sincere de prietenie pe care marea Țară a Socialismului ne-a făcut-o, spre a ne veni în ajutor. Niciodată istoria noastră n’a înregistrat un asemenea act din partea unei țari învingătoare. Da, istoria noastră a înregistrat „ajutoare” și acte de „prietenie” din partea marilor puteri imperialiste. Dar era un anumit fel de ajutoare, și un anumit fel de prietenie. „Prietenie”, „alianță“, garanții mai mult sau mai puțin solemne a primit poporul nostru de multe ori în trecutul de tristă amintire când stăpânii cei hrăpăreți și trădători vindeau țara puterilor capitaliste din apus. Dar ce se ascundea realmente înlăuntrul acestor pilule poleite, o știe nu(Continuare în pag. 6-a) Sunt miner sovietic In decursul,celor 15 ani de jnosc toate minele de aramă și când lucrez ca sondor, am multe , mine de aur, plumb și alte avut prilejul să vizitez toate , metale colorate, minele de aramă din Ural, Kazah j . Dar mai bine decât orice altă stau și Siberia. Aceste călătorii le 1 mină cunosc , mina din Krasnogvarfăceam pentru a demonstra mine deibk, la care am intrat să lucrez Klop metoda mea de poliforaj. .Gți-pe când eram încă un flăcărandru, de ILARSONIAN(IN lautreat al premiului Stalin Ilurioniankin este sondor la mina de a*»TM^ZleHee.^TJiTautoul ral ,*tne cunoscut in tuirea cu», visul *£«« aceasta cu premiul metodei rapde de politorai si a**«* *?““ ^ rostitului ,le mine Stalin. In prezent Kanon lansind?i te, mina ^ musca munteilor din din Sverdlovs. Autorul descrie in cele de in Krasnogvardei sJi' venit dintr’un sat din regiunea Kuibîșev pe Volga și unde am învățat meseria de miner. Vizitând mine noui mă simțeam în largul meu nu numai pentru că nimeream într’un mediu cu care eram obișnuit dar și datorită faptului că la toate minele găseam acelaș sistem de organizare a muncii. Descrierea minei din Krasnogvardeisk va putea dace(Continuare în pag. 2-a) Vestiții mineri de la mina „Țentralinaia-Irmina“, Fr<Il Trnciv (stânga) și Iosif Zelencov, care îndeplinesc zilnic câte 5 norme de lucru îs si impentai 3 nem învățătura lui Marx, Engels, Lenin și Stalin Istoria Partidului Comunist (bolșevic) al Uniunii Sovietice In răspunsul pe care l-am dat săptămâna trecută tov. M.A. din Sindicatul Mozalo-Chimic, din Timișoara, arătam că studiul individual al marxism-leninismului necesită o anumită ordine, o anumită ierarhie în lectura extrem de bogatelor materiale, pe care munca neobosită a marilor învățători ai clasei muncitoare Marx, Engels, Lenin Stalin le-a pus la dispoziția a și celor care vor să pătrundă concepția despre lume a avantgardei luptătoare a muncitorimii, care este și concepția cea mai înaintată a epocii noastre. Sunt cărți care trebuesc citite mai întâi — de acela care nu este încă obișnuit cu modul de a vedea lucrurile, de a le pătrunde și de a le gândi, ai marxism-Leninistmului — și alte cărți care trebuesc citite mai pe urmă. Sunt cărți de știință marxist-leninistă, făcute special pentru a fi la îndemâna cititorului mai puțin experimentat, cu un nivel de cunoștințe mai scăzut și alte cărți care îmbrățișează fenomenele vieții sociale ale naturii sau ale gândirii omenești la un nivel mai înalt și a căror înțelegere necesită cunoștințe mai bogate. Dar există în acest tezaur al științei lui Marx, Engels, Lenin și Stalin o carte care trebuește citită de orice om al muncii, de orice luptător împotriva exploatării omului de către om, o carte care se adresează tuturor acestora și care poate fi citită de oricine dintre ei, chiar dacă nivelul său de cunoștințe nu este foarte ridicat Această carte este :,Istoria Comunist (bolșevic) al Perfidului Uniunii Sovietice", care a fost de curând retipărită de Editura Partidului Muncitoresc Român. Această retipărire putem spune fără exagerare, că este un eveniment cultural de seamă și asupra lui ne vom opri puțîn. Prima ediție a „Istoriei Partdului Comunist (bolșevic)al Uniunii Sovietice" tipărită noi în anul 1946 a fost scoasă în 25.000 de exemplare care de ION VITNER au fost vândute într-un timp foarte scurt. Cererile pentru această carte erau atât de numeroase încât Editura P. M. R. a trebuit să tipărească această nouă ediție în 50.000 de exemplare. Niciodată în țara noastră o carte nu a fost tipărită într'un număr atât de mare de exemplare. Niciodată In țara noastră o carte nu a avut în rândurile celor ce citesc un asemenea răsunet. Cum se explică aceasta? In primul rând această cifră măsoară aspectul nou și rana fenomenului cultural în democrația noastră populară. A crescut în acești ani, pe lângă publicul vechi de cititori, o massa nouă, o massă largă de opui cititori crescuți într’un spirit nou. Sunt oameni cari nu mai acceptă literatura searbădă și înveninată pe care o asvârleau altădată pe piață, editurile burgheze, sunt oameni cari mi-și mai amăgesc mintea cu romane de aventuri închipuite sau cu siropuri sentimentale, de cel mai prost sentimentalism cu putință, ci caută în cărți explicarea vieții la a cărei desfășurare participă ȘP © care vor s’o cuprindă până în cele mai ascunse colțuri ale ei. Succesul acesta îl datorăm, fără îndoială, în primul rând Partidului de avantgardă al clasei muncitoare, care a dăruit marelui său activ de membrii, o nouă și înaltă înțelegere a vieții și a rolului unui om al muncii în societate, a creiat în massa poporului nostru — în felul acesta — o sete de cunoaștere, de cultură, de învățătură, cum poporul nostru nu a cunoscut până acum. Succesul acesta îi datorăm apoi muncii rodnice depusă de mișcarea noastră sindicală care constitue o admirabilă școală a tuturor celor se muncesc, o școală în care îndrumarea cul(Continuare în pag. 2-a) Trăiască marea prietenă și sprijinitoare a țării noastre Uniunea Sovietică, invincibila țară a socialismului, bastion al păcii, libertății și progresului, apărătoarea hotărîtă a suveranității și independenței tuturor popoarelor din lume !. coEt coran. raw. LA RIDICAREA ȘI imbunatatirea PRODUCȚIEI ? * r . r Reducerea prețului de cost al va-Muncitorii și tehnicienii goanelor , . A . , inovații în muncă de la „Astra»Vagoane —Arad • Ridicarea cadrelor profesionale • Grija de oameni și de mașini. * întreceri individuale între echipe răspund prin (Reia trimisul nostru special) De cum pătrunzi în fabrică, în fiecare atelier, dacă stai de vorbă cu strungarii sau lăcătușii, sau dacă ceri lămuriri tehnice celor din comisia de producție, îți dai seama că fiecare din cei 2500 de salariați ai Astrei-Vagoane din Arad sunt pătrunși de importanța sarcinilor luate. Uzina aceasta, unde pulsează puternic elanul de muncă, a suferit mult de pe urma răsboiului. Numeroase hale și ateliere au fost bombardate, macaralele electrice distruse, utilajul e vechi și se duce lipsă de anumite materii prime. Totuși, pentru a face față nevoilor, s’au reparat unele ateliere, s’au construit altele, mai mici deocamdată (cum e cazul Cu lăcătușeria, care funcționează în 3 locuri diferite) ; o mare hală pentru vagoane e în construcție. Dar în timp ce zidarii înalță pereții, înăuntru strungurile, forjele, candelele nu stau. Deși atelierele sunt departe unul de celălalt și materialele pentru montarea vagoanelor trebuesc duse de la un capăt la altul al fabricii, lucrul merge strună. In acelaș timp însă, în strânsă colaborare cu tehnicienii, muncitorii își pun toată priceperea pentru sporirea productivității muncii, economisirea cheltuelilor de regie, perfecționarea mașinilor. Astfel în luna Mai au reușit să reducă prețul de cost al vagoanelor cu câte 400.600 lei de vagon, adică 1200 din prețul total. Dar în hale am văzut multe vagoane gata ce nu pot fi livrate. Aici intervine lipsa aparatelor de cuplaj a longeroanelor care nu se construesc la Astra și care vin cu întârziere, ca și piesele de oțel ce se toarnă la A. F. H. și Vulcan. Din această cauză și deoarece materiile prime ce sosesc deja Reșița sunt de proastă calitate și trebuesc returnate, fabrica nu lucrează cu toată capacitatea ei de producție. Separat de aceasta, transporturile de materiale returnate reprezintă cheltuieli ce împovărează regia. In această privință s’au făcut reclamații la uzinele respective și la Uniunea Metalo Chimică. „Eu also fmin’ai meseria’’... Problema cadrelor profesionale nu e lăsată nici ea pe planul al doilea. La secția frânelor automate erau numai doi tovarăș care puteau executa lucrările de precizie, neesitate la frână. Azi sunt 8 tovarăși. Unuil dintre aceștia, tov. Sabu, ne spune:: ,Eu am furat meseria dela maiștrii mei, ce nu vroiau să mă învețe. Acum noi învățăm pe cei tineri” Surâsul ucenicilor ce pilesc de zor la menghine ne dovedește că acesta e adevărul, că peste câțiva ni vor fi zeci de specialiști la ăstra, pentru frânele Mahosoolementele tinere vor deveri.dra profesionale calificate, bu . meseriași și tehnicieni, cartoânii I, Nasfer (Continuare în pag. ? a) MUNCITORIMEA ȘI SINDICATELE GERMANE IN ANUL 1948*) Viața muncitorimii germane din zona sovietică este cu mult ma bun decât cea din celelalte zone de HANS JENDRETZOY Președintele Confederației Sindicatelor Libere din zona sovietică a Germaniei ii Pentru a putea cunoaște în amănunțime viața muncitorilor germani din zona sovietică, trebuie să o comparăm cu viața celor din zonele apusene. In zonele apusene indicele prețurilor este cu 30 la sută mai ridicat decât cel al salarnilor*. In acest procentaj nu simt cuprinse încă urcările recente la prețul cărbunilor, fierului și cartofilor, nici majorarea prevăzută a chiriilor. Acestea sunt principalele cauze pentru care întreaga Germanie vestică cunoaște în momentul de față un val de greve, urmare directă a disproporției dintre prețuri și salarii. E neîndoios, că noua urcare a prețurilor va ascuți și mai mult situația actuală. In zona sovietică situația generală este dimpotrivă mult mai favorabilă. Mulțumită activității deosebite a sindicatelor, s’a putut asigura o distribuire justă atât a cartelelor cât și a tuturor mărfurilor raționalizate. In plus, s’a asigurat unui număr de un milion num.) Urmare din nr. 228 al articolului scris special pentru „Viața Sindicală”, , 1 cifori și salariați o masă zilnică fără cartelă în întreprinderile respective. Conform lozincii sindicatelor: „Să producem mai multe să repartizăm în mod echitabil — să trăim mai bine!” — am putut să realizăm totodată o ridicare generală a producției cu 10-12 la sută. Printr-o conlucrare armonioasă cu autoritățile sovietice la planul economic pentru cel de al doilea semestru al anului 1948, a fost stabilită cota semestrială a datoriilor noastre în contul reparațiilor și cheltuelilor de întreținere a trupelor sovietice. Mulțumită acestui fapt, se va putea elibera o cotă mai mare din mărfurile fabricate, spre a fi distribuită populației civile. In zonele vestice rațiile alimentare se distribue deseori cu foarte mari întârzieri. Rațiile sunt cu 400—600 calorii mai mici decât în zona sovietică. Când rațiile nedistribuite la timp nu pot fi împărțite până la sfârșitul lunii respective, ele se pierd definitiv pentru consumator. Toate aceste desavantaje nu există în zona sovietică. Când sindicatele din Berlin și cele din zona sovietică au respins planul Marshall, ele s-au bazat și pe faptul că acest plan nimicește comerțul nostru interior. In timpurile normale, comerțul intern din Germania a fost totdeauna de patru ori mai mare decât exportul Comerțul interzonal din Germania nu atinge astăzi decât 1/5 din volumul dinainte de războiu. E semnificativ din acest punct de vedere că, ofertele provenite din zona sovietică, de a furniza zahăr, grâu, textile și „buna” (cauciuc sintetic), au fost respinse de zonele apusene, deoarece în cursul tratativelor purtate, reprezentanții zonelor apusene au declarat, că Germania Vestică trebue să importe aceste mărfuri din U.S.A. plătindu-le cu dolari. Irving Brown s’a ferit însă a pomeni la Congresul Sindicatelor Austriace despre aceste lucruri. Și motivul acestei ocoliri e foarte clar: Lupta împotriva planului Marshall se leagă pentru muncitorii germani cu lupta pe care ei o duc pentru unitatea națională a Germaniei, o luptă hotărîtă pentru închegarea unei Germanii noui, democratice și progresiste, în care influen-Continuare în pag. 2-a)G