Viața Sindicală, iulie 1948 (Anul 5, nr. 247-274)
1948-07-22 / nr. 266
1 f Carnetul Revistelor „Probleme externe“ Nr. 3 Numărul 3, pe luna Iulie, al revistei „Probleme externe”, care apare sub Îngrijirea Institutului de Studii Româno-Sovietic, prezintă un nou și bogat material de comentarii și Informații asupra politicii internationale. Intri un articol întitulat „Politica a sovietică de egaltate în drepturi națiunilor” se înfățișează principiile leniniste staliniste de apărare hotărîta și consecventa păcii și colaborării prietenești dinatre popoare. Singură Uniunea Sovietică este astăzi un sprijin puternic al libertății și independenții micilor națiuni. Luptând reclintit împotriva șovinismui și naționalismului, ca și împotriva teoriilor burgheze de subapreciere a rolului popoarelor în cultura mondială, partidul bolșevic a zdrobit această ideologie dușmănoasă și a stabilit relații prietenești între numeroasele popoare din URSS, bazate pe o deplină încredere reciprocă. Principiul egalității in drepturi a națiunilor și al respectului lor reciproc este promovat cu consecvență și în politica externă a Uniunei Sovietice. Prin glasul conducătorilor săi iubiți, poporul sovietic condamnă teoriile criminale rasiste ale imperialiștilor, ideologia șovintată și naționalista, ca și toate actele de trufie și de dispreț față de demnitatea națională și de onoarea micilor națiuni, al păcii și securității URSS, stegar popoarelor, apărătoare neînfricată a libertății și independenței lor, și-a întemeiat relațiile externe cuu națiunile mici pe principiul unei depline egalități. Expresia cea mai convingătoare a acestei politici o constituie tratatele de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre URSS și statele mici așezate la granițele ei apusene..Astăzi, popoarele întregii lumi, inclusiv popoarele statelor din lagărul imperial și — încheie articolul — urmăresc pline de speranță și admirație realizările istorice ale URSS, văzând unele o garanție a progresului întregii omeniri”. In acelaș număr al acestei folositoare reviste, găsim o pătrunzătoare analiză a situației politice din Statele Unite, în preajma alegerilor prezidențiale, semnată de L. Alexeiev, un comentariu asupra „Complotului pentru desmembrarea Germaniei” de I. Victorov, demascarea și explicarea „Intrigilor imperialiste în fostele colonii italiene” de V. Berejcov și o privire generală asupra „Creșterii forțelor democratice și socialste” din întreaga lume, de I. Baranov. Revista mai conține un bogat material informativ extern, o cronică a mișcării muncitorești democratice, precum și un Docui mentar, cuprinzând Rezoluția Biroului Informativ al Partidelor Comuniste asupra situației din Partidul Comunist din Iugoslavia și Declarația de la Varșovia a miniștrilor de externe în legătură cu hotărîrea conferinței de la Londra, privitoare la Germania. „Probleme externe” este unul din îndreptarele temeinice în ridicarea nivelului politic al cadrelor și al maselor. Recomandăm călduros tovarășilor noștri să citească această revistă, care îi informează și le dă o justă orientare în evenimentele mai Însemnate care se produc in lumea întreagă. E. $. Printre buletinele care S’au evidențiat redând în mare parte frământările și sarcinile salariaților, este și acela al Uniunii „Construcții, Lemn, Forestier”. In cel de al 13-lea număr apărut de curând, întâlnim articolul tov. Iacobovici, președintele Uniunii, unde este arătată importanța și învățămintele ședinței Comitetului Central al Uniunei, — ședință în care s-a desbătut o seamă de probleme în legătură cu munca dusă de Uniune. Luna din aceste probleme a fost aceea de mărire a productivității muncii până la atingerea unui metru cub produs de fiecare om — în 8 ore. Deasemeni în aceiaș ședință a Comitetului Central s’a trecut analzarea și criticarea unor lipsasuri in ceea ce privește planul de muncă care n'a fost suficient de cuprinzător. Astfeh s'a constatat lipsa unei bune munci colective, lipsa controlului muncii și a cuprinderi tuturor sindicatelor din această Uniune. Buletinul se na ocupă intr-un articol întitulat „Pădurile, bun al întregului popor” de problema mobilizării salariaților din pădurile și intreprinderile unde muncesc pentru apărarea avutului poporului. In articolul, „Pe noul drum al industrializării lemnului” tov. Vanghele P., cere să se treacă la o exploatare rațională a materialelor lemnoase. Adulte comitete sindicale și de întreprindere nu folosesc comisia de producție care dă un ajutor serios pentru o mai bună organizare a producției. Buletinul arată prin articolul „Rolul și atribuțiile comisiilor de producție” cum trebue să conlucreze Comitetul cu Comisia de producție și roadele ce le poate da această conlucrare. „Comisia de buletinul — va producție — scrie studia mijloacele pentru eliminarea timpilor morți, fiindcă reducerea timpilor morți înseamnă mărirea productivității muncii și a producției. Deasemeni va studia mijloacele de îmbunătățire a calităților produselor fabricate. Va organiza întreceri în producție, întrecerile fiind cele mai bune mijloace de mărire a producției”. O preocupare a buletinului mai este controlul fabricației în industria cimentului. Se arată apoi, că prin întrecerile dintre fabricile de ciment din țară, prin eforturile depuse de muncitorii și tehnicienii din aceste fabrici, s’a ajuns la reducerea prețului de cost a cimentului cu 18,481/0, dotoșind experiența tehniciertMor sovietică, buletinul arată — într’un articol special — cum se construește cel mai frumos palat din lume, Palatul Sovietelor din Moscova. Prezentat pe o temă simplă și bine documentat, artcolul arată superioritatea și gradul avansat al tehnicei și construcției socialiste sovietice, care să servească de învățătură și încrumare constructorilor și tehnicienilor noștri. Printre lipsurile Buletinului, semnalăm că acesta se ocupă prea puțin de activitatea sindicatelor. Nu sunt apreciate părțile pozitive îndeajuns și nu sunt combătute critic lipsurile sindicatelor, pentru a se trage concluzii din experiența unor sindicate și realizările altora care pot fi folosite in muncă. Deasemeni buletinul înșiră anumite invenții și inovații ale muncitorilor și tehnicienilor fără comenteze și să arate pe larg desfăpre ce real care este vorba și cum poate fi adoptată Invenția sau inovația și în alte sectoare de muncă, pentru a fi folositoare în munca de mărire a producției și de scădere a prețurilor. La fel, rubrica evidențiaților nu este așezată la locul ei de cinste, ea fiind introdusă în ultima pagină. Credem că a fost înțeleasă greșit însemnătatea evidențierii. A evidenția realizările unor înseamnă a aprecia tovarăși punându-le la locul de frunte pentru a servi ca exemplu și pentru ceilalți. Suntem însă convinși că tovarășii care se ocupă cu redactarea Buletinului își vor însuși aceste observații și vor face ca Buletinul „Construcții, Lemn, Forestier“ să-și îndeplinească și cu mai multă cinste rolul pentru care a fost făcut, adică de a fi un bun îndrumător și stimulator al întrecerilor, un bun mobilizator în acțiunea de mărire a productivității muncii, a scăderii prețului de cost și a îndreptării muncii sindicale, Ștefan Gheorghiu Uniuniii Sindicatelor dm Industriile Construcții, Lemn, Forestier Rostul buletinelor sindicale este de a sprijini în mod efectiv munca dusă de Uniuni pentru rezolvarea problemelor și sarcinilor ce stau in fața sindicatelor. In momentul de față unele din buletinele ce apar au reușit să dea uni ajutor serios organelor sindicale. Ele dovedesc un nivel mai ridieat față de trecut, prin forma justă în care înfățișează sarcinile ce stau în fața Comitetelor Sindicale și de întreprindere. Acest lucru s-a reușit în mare parte la acele uniuni unde comitetele executive au dat un real r viata sauniAU Pentru cinematografie Mihail Romm a renunțat la pictură și la traducerile din Maupassant și Zola, care il pasionau în tinerețe. Primul său film era „Balonul de Săpun“, după nuvela lui Maupassant. Pe fundalul războiului fraco-prusac din 1871, regizorul a arătat cruzimea și imoralitatea ofițerului german, care se sprijină în acțiunile sale pe oameni, la care interesele personale și bani înlocuiesc și onoarea și patria și conștiința. Chiar din primul moment regizorul Romm a dovedit că evita cărările prea umblate ale artei cinematografiei. Filmul „Treisprezece“ este primul său film sonor. In film e vorba de 12 soldați din Armata Roșie, care niște bandiți. Și toți treisprezece, în mod voluntar, primesc lupta cu oameni din Ucraina de Vest, cari acești bandiți ca să nu le dea posibilitatea să fugă. In acest film, unde acțiunea se desfășoară în spațiul imens al pustiului nisipos, Romm a rămas greaț găsit în U. R. S. S. fericirea și posibilitatea de a realiza idealurile sale. Filmul „Omul No. 217“ este un film despre oameni sovietici liberi dincios aleși. Epizoadele principale , fericiți, duși în robia germană, ale dramei de laîeț nispos se desfășoară pe an în jurul fântânei. Mormântul și resturile unei Împrejmuiri consttue fondul. Insă chiar în acest spațiu limitat, oamenii nu se pot mișca din cauza focului bandiților. Afară de aceasta regizorul a renunțat în acest film la prim plan, lucrând aproape în Întregime în planuri mijlocii și generale. O asemenea manieră cere o mare aprofundare și puterea de ex-M’ha'l Romm arată nu chinurile fizice, nu munca istovitoare, nu lipsurile în hrană și cele necesare, ci umilirea morală, chinul oamenilor sovietici, reduși la starea de animale. Patosul artistic al filmului „Omul No. 217“ constă în mânia lui «tot distrugătoare și nn protestul împotriva groaznicei și rușinoasei sclavii, adusă de vandalii fasciști, întotdeauna deja colaborat în memoria și sentimentele popoarelor Uniunei Sovietice, pe marele Lentn a cărui operă grandioasă ar încheie azi poporul sovietic sub conducerea lui Stalin. Bogăția excesivă de idei, numărul colosal de chipuri diferite, caracteristicile portretelor cereau o înalta pregătire artistică și o numai puțin înaltă măestrie de regizor, pentru a putea zugrăvi în imagini devotamentul nemărginit față de opera lui Lenin-Stalin și ura neîmpăcată față de dușmani. Mihail Romm a rezolvat cu succes cea mai grea problemă și a creat un film în două serii, în care a arătat grandoarea problemei umanității și a omeniei revoluției. Chipul lui Lenin, interpretat de artistul Șciukin, a fost creat și a obținut aprobarea generală. Pentru realizarea filmelor despre Mihai Romm a fost decorat Lenin, cu ordinul Lenn și a devenit laureat al premiului Stalin. Filmul „Idealul“ tratează despre ” «na D«mm !» La Festival»»! Cinmatografic Interregnorul R«nun te » .. național de la Cannes. în anul 1948, flmul „Omul No. 217“ a fost premiat pentru cea mai bună regie. Ultimul sau film este „Chestiunea Rusă". Scenariul filmului reprezintă o variantă a piesei cu acelaș nume a lui Constantin Simonov, despre așa zisă „libertate“ a personalității, „Ubertatea“ presei și a conștințet în actuala Americă. Pentru chipul strălucit, în care Mihail Romm a regizat acest film, i s’a acordat pentru a doua oară« filme pe Lenin așa cum trăiește titlul de laureat al premiului Stalin, presie, obținere care demobilizați se înapoiază acasă, sprijin la alcătuirea și redactarea fiind însoțiți de o femeie. In pusbuletinelor, tiu, lângă o fântână, ei descoperă zorii săi. Munca aprofundată La renunțarea permanenta cu actorii, efecte exterioare, căutare a tot ceea ce e serios, drept și simplu, l-a determinat pe M. Romm să aleagă probleme extrem de nobile și de mare răspundere, anume de a arăta în cinematograf chipurile conducătorilor. Ne referim la filmele „Lenin in Octombrie“ și „Lenin în 1018". Regizorul urma să arate în aceste Regizori sovietici MIHAIL ROMM Regizorul Mihiaml Romm (stânga) la repetiția tunelarene din filmul „Chestiunea Rusă“ cu actorii Axenov și Tenin a aparut nr. 11 din A apărut Nr. 11 din sv. Mamn 111 JüKiLiD ...,1,1 INSTITUTUL DE STUDII ROMANO-50VIETICI CUPP lUL I era penală pentru propaganda: — tír. an zida Înființarea agresiunii. Um an de la Înființarea agresiunii. Institutului de Studii Româno -Sovietic. — Rapoarte de activtate. STUDII — prof. T. Z. Vesma: Problema determinismului fenomenelor fzice în lumina concepției marxist-lernitete. — Acad. A. E. Persmant: Legea period cârfiul elementelor chimice Și știința modernă a naturii. — Prof. C. A. Schmidt: Evoluția prin salturi în biologie. — Acad. Lina S. Stern: Longevitatea și conservarea tinereții. — L. Mendelsohn: Crizele și cioturile în epoca crizei generale a capitalismului. — Dr. Valeria Costăchel : Nomenclatura țăranilor ruși în evul mediu. ■— A. N. Trainin: Răspunde-Kedrov, Ciaghin și Constantinov: obiectivele științifice ale filosofiei sovietice, FAPTE — COMENTARII — Corf. Al. Sanielevici: Inventatorul becului electric cu incandescent; A. N. Longhin. — V. Muțnițki: „Știința ecomomîcă burgheză în serviciul imperialismului american. — I.I. N. Popp: Un nou mod de reprezentare grafică a regiunilor arctice. Dări de seamă — Bibliografie — Documentar — Cronică — Note — Revista cărții — Reviste — Conferințe — Activitatea Institutului de Studii Româno- Sovietic. In Supliment, Nr. 1 din Biblioteca Analelor Româno-Sovietice: îndreptar de geografie a Uniunii Sovietice, Despre Rezoluția Biroul Informativ asupra situației din Partidul Comunist din Iugoslavia (Editura P. M. R.) In editura Partidului Muncitoresc Român a apărut broșură carte cuprinde articoolele publicate de Iov. L. Răutu, I. R. Șomuz, D. Baboianu și de Redacția ziarului „Scânteia“ în legătură cu Biroului II.foitmart.ir Rezoluția asupra situației din Partidul Comunist din Iugoslavia. Articolele acestea analizează atât Rezoluția cât și caztile care au provocat adoptarea ei- Adâncind cercetarea situației din Partidul Comunist Iugoslav, autorii articolelor care compun broșura, informează și instruest totodată pe cetitori în privința poziției marxiste-ilenimiste care trebue să caracterizeze activitatea partidelor comuniste, poziție pe care PC, i- a părăsit-o, aventurându-se pe calea care duce la trădarea principiilor marxist-leniniste a» apM hi Efflura CM Despre «indicele Marx Engel» Rolul sindicatelor In regimul de Democrație Populară Gh. Apostol Al doilea congres C. G. M. Statutul G. G. M. Munca de formare a cadrelor sindicale. Iina Popova îndrumătorul sindical Mr. 6-7 Caerul cultural Nr. 5. Dreptul oamenilor muncii din U. R. S. S. la asigurarea stării lor materiale A. Suhov Raportul.Congres F. S. M. Documente din mișcarea muncitorească .?. noilor Pentru uzul bibliotecilor sindicale il. Kibric ytuta SINDICALA' In ziua de 24 Martie a. c. început forajul sondei Nr. 48 Uniarea Bakar. Tot atunci a început și forajul sondei Nr. 31 Columbia, care urma să exploateze acelaș strat ca și sonda Nr. 48 Unirea. Tehnicienii și inginerii de la „Unirea“ văzând că împrejurările sunt favorabile unei întreceri între amândouă sondele au provocat pe tehnicienii și inginerii de la Columbia pentru depășirea programului de foraj. La data de 1 Aprilie sonda 31 Columbia se găsea cu un avantaj de 367 m, forați față de sonda 48 Unired, care suferise un accident de smulgere a coloanei la adâncimea de 104 m. Datorită faptului că de la inspectorii de foraj până la ultimul muncitor din sondă cu toții s’au străduit să câștige întrecerea sonda Nr. 48 Unirea a fost terminată cu 92 zile Înainte de termenul fixat și cu patru zile înaintea sondei Nr. 31 Columbia . In felul acesta s’a realizat o economie de 2208 de lucru. In această întrecere s’au evidențiat următorii tovarăși: Stănescu Ion, Pârvu Nicolae, Gheorghe Vasile, Petre D. Petre, Sârbu Mihalache, Savu Dumitreu, Tuna Petre, Dănescu Constantin, Stanciu Ion, Camen Stelian, Năstase BAICOI. După naționalizare, la schela petroliferă „11 Iunie“ fostă Româno-Americană din Băicoi, s’a început, conform planului de muncă, forajul sondei 130. La sonda 319 s’au adăugat bancuri noul la cele existente. Nici o sondă nu a fost suspendată sau părăsită. Producția la țițeiul parafirios față de prevederi este în creștere. In privința tratării țițeiului care conține impurități s’au găsit metode care au îmbunătățit simțitor calitatea aurului negru, metode care au fost popularizate prin pagina de inovații din „Viața Sindicală“. La foraj au fost prevăzuți 1100 m. și s’au săpat 1426,70 m. deci prevederile au fost depășite cu 30 la sută. Secțiile garaj, conducte, compresoare, atelierul mecanic, au organizat întreceri între ele: jud. prahova Vasile, Câmpeanu Gh. Savu Traian, Bazgan Nicolae, Stătescu Gh., Secară Traian, Popa Alexandru, Albulescu Matei, Tudor Tudor, Bucur Ion, Bazgan Mihai, Bucur Gheorghe, Câmpeanu Ion, Paternariuc Gh. și Telearcă Tudor. N. IONESCU Coresp. sindical Gantina funcționează mai bine, servindu-se muncitorilor câte două feluri de mâncare, de bună calitate, la prețul de 23 lei. Având sprijinul neprecupețit al celor 526 muncitori petroliștii și Schele „11 Iunie“ Băicoi, tov. I. Nicorescu, noul director al schelei, pășește la noui realizări. MITREA V. Coresp. sindical C.F.R.-iștii din T.Swefin au strâns 60 time fier T. SEVERIN— Muncitorii din Sindicatul C. F. R. Tr. Severin au hatorit, bând rândul ăiă in ateliere.Aci zăceau împrăștiate, împiedicând circulația și stânjenind rmunca numeroase piese vechi scânduri, și alte materiale, in frunte cu tov. Grofsoreanul, noul director, muncitorii și tehnicienii telierelor, lucrând zPnia câte două ore in plu*, au reușit să înlătura urmele negljente de până acum. Astfel s’au strâns și incărcat în vagoane 60 tone fier «edfi care s'a expediat minelor R»șița spre a fi prelucrat», s’au încărcat 16 vagoane cu piatră spre a fi întrebuințat» la Consolidarea tenmamentuli iar alte zece vagoane de scânduri s’au depozitat inteo remiză. Cu prilejul acestor munci, s’au evidența- tovarășii: PașdeanU, Dubache Traian, Iacobescu I. Dobrescu, C. și Grigore N. BISTRIANU TOMA Coresp. sindical Schela petroliferă „11 Iunie“ fost Româno-Americană Băicoi face progrese sub conducerea nouei direcțiuni L ARCTICA Viata in Nordul extrem sovietic OMONOSOV, părintele literaturii ruse, a fost un savant universal. El cunoștea aproape toate științele de pe vremea lui, lăsând lucrări de seamă în astronomie, meteorologie, fizică, matematici, biologie, geologie, etc. Pușkin a spus că Lomonosov era singur o universitate întreagă și cu drept cuvânt. Lomonosov a creiat o știință nouă, numită azi arctica, pe baza unor observațiuni făcute pe vremea când nu era încă savant academician și rector al Universității din Moscova, ci Posibiliaiea vieții îngheța-Nordul un modest pescar în extrem al Rusiei. Născut pe Litoralul Mării Albe, fiul unui pescar sărac, el avu prilejul să cutreere Oceanul înghețat, luând parte la expedițiile organizate de corăbierii din Arhanghelsc, dincolo de orizontul comunei sale Derzovsea (azi Lomonosovca), în depărtările banchizelor, ale căror taine le cunoscu înainte de Nansen. Lomonosov și-a dat seama ce însemnătate ar avea o știință a Oceanului Arctic. El făcu, fără voie, fiind încă minor, primele cercetări geografice compolare, a studiat flora dfauna Extremului Nord, vântușirile și curenții arctici, descriind mirajul aurorelor boreale și furtunile de zăpadă în toiul verii. Știința asiotică, schițată de Lomonosov, a luat o desvoltare un veac și jumătate mai târziu, după revoluția rusă din 1917, iar după alți 20 de ani, în 1937, aviatorii și meteorologii sovietici au cucerit Polul Nord. Acum 11 ani, în Mai 1937, patru avioane sovietice conduse de zburătorii polari, Papanin, Frenkel, Șirșov și Ederov, au a tersat pe o banchiză aproape de punctul matematic al Polului Nord. Savanții sovietici au constatat că Polul Nord e locuit de animale și vegetale marine, adaptate gheții perpetue care ține loc pământului. Animalele polare dorm direct pe zăpadă, iar învelișul lor e cerul. Balenierele savanților siberienci au pescuit balene pitice, o specie rară, epuri albi, specii de urși alibi, pisici nouî de mare, foce, morse și vulpi. In luna lui Cuptor e cald uneori și la Polul Nord, înțeles o căldură moderată binede plus câteva grade la soare. Exploratorii observă atunci stoluri de rândunici de mare, albatroși și cârduri de rațe sălbatice. Vulpi albe, albastre și argintii se găsesc în mare număr pe multe insule ale Oceanului Arctic. Pinguinii de la Polul Sud au putut fi aclimatizați de ornitologii sovietici în apropiere de Polul Nord. DEJ. Primăria orașului Dej posedă cca. 170 m. c. material lemnos pentru construirea unui local zilc și în apele polare nu e pe școală primară, care era depe surpriză pentru omul ele știință z'Lif în curtea primăriei la voia sovietici în" ■*%"), in zilele trecute un număr (la 20 Ang. L. Florin LOMONOSOV întreprinderile naționalizate se ajută între ele IAȘI. Foștii patroni ai fabricii de bere „Zimbru“ au lăsat în paragină multe mașinii, printre care și un valț. Acesta fiind defect, nu mai măcina bine orzul. Tov. Lubaș I, noul director al fabricei, a făcut un apel la muncitorii de la moara fostă „Fruchtman” cerându-le concursul pentru refacerea valiului. Venind în ajutorul muncitorilor de la fabrica de bere tov. Marcovici și Cucu Alexandru, lăcătușii morii, au reparat tn câteva ore de muncă voluntară angrenajul valiului. VIȘINOVSCHI I. Coresp, sindical Refacerea drumurilor BRAȘOV. In urma ploilor torențiale din luna iunie care au avariat căile de comunicație, organizația P. M. R. din localitate, ajutată de sindicate, a luat imediat Inițiativa împreună cu organele administrative pentru refacerea drumurilor și a podurilor. Astfel până în prezent s'a lucrat la refacerea lor 396 oe munci voluntară și 2800 ore prestație. In cel mai scurt timp circulația va fi complect restabilită. NICOLAP. TTASCA Coresp. sindical Lucrări edilitare MiM M Turnatorii liAislor Iii Pülíosi an italai i nou c PETROȘANI. Atelierelor centrale producția de oțel s’a mărit ultimele 2 luni cu un procen" 200 până la 300"/p. față de ducția aniilor trecuți. Prin munca tot mai intensă a muncitorilor, mumărul formelor bătute creștea zi cu zi, așa că la un moment dat cele două cuptoare electrice, de câte 300 kgf, nu au mai putut satisface cerințele în ceea ce privește capacitatea de topire-Nevoia unui cuptor cu o capacitate mai mare era deci imperioasă. Ori construirea unul asemenea cuptor cerea învestiții foarte mari. Tehnicienii turnătoriei au recurs la un artificiu care a putut salva situația. Turnătoria era înzestrată cu două cuptoare electrice a câte 300 tone prevăzute cu instalațiile electrice respective. De aici, ideia să se folosească energia electrică a acestora transformată la puterea necesară pentru topirea unei șarja turnătoriaje de 1 tonă. După ce s’a văzut că lucirul este posibil, s’a trecut la realizarea proectului. Din materialele vechi s’a construit cuptorul propriu zis, având capacitatea de 1 tonă și s’au făcut modificările necesare instalației electrice, obținându-se o intensitate dublă, prin legarea transformatoriilor în paralel. Rezultatele obținute sunt mai mult decât satisfăcătoare. Noul cuptor triplează capacitatea de turnare și duce la o simțitoare scădere de preț a oțelului topit. Realizările acestea sunt cât și poate de frumoase, cu atât mai mult cu cât ele sunt roadele colaborării între muncitorii și tehnicienii secției colaborare care s'au evidențiat în mod spencial ing. S. Skadovski și maiștrii Buturoagă Marin și Băgăluț Florian, MUNTEANU Coresp. sindical realizări prin-----------------MUNCA VOLUNTARA Pe șantierul staționa Bumbești - Livezenii lumânarea drapelului muncii brigăzii 1-a Mehedinți Zilele trecute a avut loc pe șantierul Bumbești-Livezeni, sectorul Rafailă. lnmânarea Drapelului Muncii brigăzii l-a voluntari din județul Mehedinți. Această festivitate s-a făcut în prezența conducătorilor șantierului și a tuturor brigăzilor învecinate. Tinerii brigadieri și-au luat angajamentul că vor duce munca mai departe cu și mai mare elan. In după amiaza aceleiași zile Resortul Educație și Cultură din Consiliul Sindical Județean Dolj, a oferit tinerilor brigadieri un festival compus din dansuri naționale, recitări, coruri etc., executat de către echipate artistice ale sindicatelor din Craiova. TABACARU GRIGORE Coresp. sindical BRAȘOV. — Un grup de salariați ai magazinelor „La Curtea de Fier”, „Brașovul", „Astra Bărsa” și „Progresul“ au prestat voluntară pe șantierul CFR muncă unde se construesc magaziile noului triaj. Au fost descărcate 5 vagoane de piatră, balast și nisip, necesare construcțiilor și au fost încărcate un vagon de bârne și fascine, un vagon traverse și un număr de 3000 țigle, I. STANCA Coresp. sindical și stivuit acest material prin muncă voluntară. Deasemenea salariații comunali au amenajat în timp de 3 zile plaja de la ștrandul comunal. Pentru viitor și-au luat sarcină să ajute la pavarea străzilor: Ostașilor și Hașdeu, străzi care se află la periferia orașului, locuite în mare parte de muncitori și care în trecut au fost complect neglijate. AILAZAR Coresp, sindical Frumoasa inițialtiva a patrui muncitori de la faborica textilă Depou din Iași IAȘI. — Tovarășii maistru Bohmer Edl și ajutor de maistru S. Josub au luat inițiativa de a munci voluntar pentru punerea la punct înainte de termen a nouă răsboaie. Tovarăși de mai sus au fost ajutați în munca lor și de tovarășii Zinger Lazăr și Grigoraș Eugen. VÉSTLER IOSIF Coresp. sindic«! Munca voluntară pe ogoare PAȘCANI. — In urma inițiativei organizației de partid din plasa Pașcani și 14 apelul sindicatului mixt, muncitorii și funcționarii acestui sindicat au prestat 400 ore de muncă voluntară la prășitul porumbului pe terenul A. F. S. M. !. ZELINGHER Coresp. stadka! S PORT Rezultate excelente în cadrul C.U.T. la Sf. Gheorghe Cu ocazia concursurilor din cadrul C.U.T., s’au relevat la Sf. Gheorghe câteva elemente valoroase la atletism. Iată rezultatele înregistrate la ultimul concurs: BAETI: IOD m. Balloslf 11,8 sec. 800 m. Baku Francisc 228’’14. 3000 rti. Filip 10’24”2; lungime: Rac losif 8,34 rp.; înălțime Comanici Mircea 1,80 m.; 4x100 (Rac, Călin, Fica, dr. Diansis) 47”6; 3000 cros: Balis Ludovic 12*11”5; Fincă Vladislau 12’13”2; aruncarea greutății: Crăciun Gh. 10,19 m.; grenadă: Deak Mihai 60,10 m. FETE: 80 m. Feted Margareta 13”; 500 m. Fet Tereza 1’35”; 1000 m. cros: Irina Taco 3’52”; înălțime: Cutak Rude 1,30 m.; lungime: Feted Margareta 3,88 m.; greutate: Bella Holande 7,40 m.; 4x100.Feted Margareta, Bernard Irina, Bartoș Rozalia, Feta Irina 58”. ȘAH (bieți): Covaci Cabo. Note sportive Comitetul federal convoacă pentru data de 25 iulie a. c. ora 9 a.m. la București în localul FRFA din str. Batiștel 4, o conferință cu toți delegații grupărilor din Diviziile A și B. Delegați vor avea asupra lor împuternicirea scrisă dela grupările respective. ★ "t Componenții reprezentativei Județene Ilfov în C.U.T. boxeurd: Mircea Mihai, Traien Ilie, Constantin Ștefan, Eustațiu Mărgărit, Dumitru Adam, Sandu Dumitru, Suiț N iicolae Vasfovleni, Fil.trArm Tonese, Ionescu Alexandru, sunt obligați a fi prezenți Joi 22 iulie 1948 orele 17 precis, Casa Tineretului din strada Guterberg 10 etaje, pentru a i se face comunicări privitoare la participarea la probă regională de la Ploiești, natului național de viteză în coastă. Vor participa în afară de motocietote, automobile și „Jeep”-uri. ★ 1 Duminici 25 iulie a. t. va avea tot pe aerodromul „23 August” (fost Dudești Cioplea) tramvai 21 un mare meeting aviatic. * I salariați comunali au clasat ridicat 1 la Sinaia, a treia probă a camp. o 1 Aistăzi, începând de la ora 15, terenurile Facultății de Drept, vor gazdui jocurile unui nou concurs de volley-ball al ziarelor din Capitală. La sfârșitul concursului, se va alcătui echipa reprezentativă a Sindicatului Ziariștilor Profesioniști, care va avea de susținut un match săptămâna viitoare. Intrarea la acest concurs va fi liberă. Vor arbitra patru dintre cei mai bună arbitri ai F. R. B. V., Radu F.R.A.M. urmează să se dispute ! Bădescu, C. Armășescu, M. Bolin*tineanu și Radu Florian,....^3^. 48 La 1 August a.e., în organizarea