Viața Sindicală, iulie 1948 (Anul 5, nr. 247-274)

1948-07-22 / nr. 266

1 f Carnetul Revistelor „Probleme externe“ Nr. 3 Numărul 3, pe luna Iulie, al re­vistei „Probleme externe”, care a­­pare sub Îngrijirea Institutului de Studii Rom­âno-Sovietic, prezintă un nou și bogat material de co­­­mentarii și Informații asupra poli­ticii internationale. Intri un articol întitulat „Politica a sovietică de egal­tate în drepturi națiunilor” se înfățișează prin­cipiile leniniste­ staliniste de apă­rare hotărî­ta și consecventa păcii și colaborării prietenești din­a­tre popoare. Singură Uniunea So­vietică este astăzi un sprijin pu­­­ter­nic al libertății și independenții micilor națiuni. Luptând reclintit împotriva șovinism­ui și naționa­lismului, ca și împotriva teoriilor burgheze de sub­apreciere a rolu­lui popoarelor în cultura mon­­­dială, partidul bolșevic a zdrobit a­­ceastă ideologie dușmănoasă și a stabilit relații prietenești între nu­meroasele popoare din URSS, ba­zate pe o deplină încredere reci­­­procă. Principiul egalității in drepturi a națiunilor și al respectului lor re­ciproc este promovat cu consec­­­vență și în politica externă a U­­niunei Sovietice. Prin glasul con­ducătorilor săi iubiți, poporul so­vietic condamnă teoriile criminale rasiste ale imperialiștilor, ideologia șovintată și naționalista, ca și toate actele de trufie și de dispreț față de demnitatea națională și de onoa­­rea micilor națiuni, al păcii și securității URSS, stegar popoarelor, apărătoare neînfricată a libertății și independenței lor, și-a întemeiat relațiile externe cuu­ națiunile mici pe principiul unei depline egalități. Expresia cea mai convingătoare a acestei politici o constituie trata­­­tele de prietenie, colaborare și a­­sistență mutuală dintre URSS și statele mici așezate la granițele ei apusene.­­.Astăzi, popoarele întregii lumi, inclusiv popoarele statelor din lagărul imperial și — încheie ar­ticolul — urmăresc pline de spe­ranță și admirație realizările isto­rice ale URSS, văzând un­ele o garanție a progresului întregii o­­meniri”. In acelaș număr al acestei folo­sitoare reviste, găsim o pătrunză­toare analiză a situației politice din Statele­ Unite, în preajma alegeri­lor prezidențiale, semnată de L. Alexeiev, un comentariu asupra „Complotului pentru desmembra­­rea Germaniei” de I. Victorov, de­mascarea și explicarea „Intrigilor imperialiste în fostele colonii ita­liene” de V. Berejcov și o privire generală asupra „Creșterii forțe­­lor democratice și socialste” din întreaga lume, de I. Baranov. Revista mai conține un bogat material informativ extern, o cro­nică a mișcării muncitorești democratice, precum și un Docu­­i mentar, cuprinzând Rezoluția Bi­roului Informativ al Partidelor Comuniste asupra situației din Partidul Comunist din­ Iugoslavia și Declarația de la Varșovia a mi­niștrilor de externe în legătură cu hotărîrea conferinței de la Londra, privitoare la Germania. „Probleme externe” este unul din îndreptarele temeinice în ridi­carea nivelului politic al cadrelor și al maselor. Recomandăm căldu­ros tovarășilor noștri să citească această revistă, care îi informea­ză și le dă o justă orientare în eve­nimentele mai Însemnate care se produc in lumea întreagă. E. $. Printre buletinele care S’au e­­vidențiat redând în­ mare parte frământările și sarcinile salariați­lor, este și acela al Uniunii „Con­strucții, Lemn, Forestier”. In cel de al 13-lea număr a­­părut de curând, întâlnim artico­­­lul tov. Iacobovici, președintele Uniunii, unde este arătată impor­tanța și învățămintele ședinței Comitetului Central al Uniunei, — ședință în care s-a desbătut o seam­ă de probleme în legătură cu munca dusă de Uniune. Luna din aceste probleme a fost aceea de mărire a productivității muncii până la atingerea unui me­tru cub produs de fiecare om — în 8 ore. Deasemeni în aceiaș ședință a Comitetului Centr­al s’a trecut anal­zarea și criticarea unor lip­sa­suri in ceea ce privește planul de muncă care n'a fost suficient de cuprinzător. Astfeh s'a constatat lipsa unei bune munci colective, lipsa controlului muncii și a cu­­prinderi tut­ur­or s­indicatelor din această Uniune. Buletinul se na­ ocupă intr-un articol întitulat „Pădurile, bun al întregului popor” de problema mobilizării salariaților din pădurile și intreprinder­ile unde muncesc pentru apărarea avutului poporului. In articolul, „Pe noul drum al industrializării lemnului” tov. Van­­ghele P., cere să se treacă la o exploatare rațională a materialelor lemnoase. Adulte comitete sindicale și de întreprindere nu folosesc comisia de producție care dă un ajutor serios pentru o mai bună organi­zare a producției. Buletinul arată prin articolul „Rolul și atribuțiile comisiilor de producție” cum tre­­bue să conlucreze Comitetul cu Comisia de producție și roadele ce le poate da această conlucrare. „Comisia de buletinul — va producție — scrie studia mijloacele pentru eliminarea timpilor morți, fiindcă reducerea timpilor morți înseamnă mărirea productivității muncii și a producției. Deasemeni va studia mijloacele de îmbunătă­­­țire a calităților produselor fabri­cate. Va organiza întreceri în producție, întrecerile fiind cele mai bune mijloace de mărire a pro­­­ducției”. O preocupare a buletinului mai este controlul fabricației în indus­tria cimentului. Se arată apoi, că prin întrece­rile dintre fabricile de ciment din țară, prin eforturile depuse de muncitorii și tehnicienii din aceste fabrici, s’a ajuns la reducerea pre­țului de cost a cimentului cu 18,481/0, dotoșind experiența tehniciertMor sovietică, buletinul arată — în­­tr’un articol special — cum se construește cel mai frumos palat din lume, Palatul Sovietelor din Moscova. Prezentat pe o temă simplă și bine documentat, art­co­lul arată superioritatea și gradul avansat al tehnicei și construcției socialiste sovietice, care să ser­­­vească de învățătură și încru­­­m­are constructorilor și tehnicie­nilor noștri. Printre lipsurile Buletinului, sem­nalăm că acesta se ocupă prea puțin de activitatea sindicatelor. Nu sunt apreciate părțile pozitive îndeajuns și nu sun­t combătute critic lipsurile sindicatelor, pentru a se trage concluzii din experiența unor sindicate și realizările altora care pot fi folosite in muncă. Deasemeni buletinul înșiră anu­mite invenții și inovații ale mun­­­citorilor și tehnicienilor fără comenteze și să arate pe larg des­fă­pre ce real care este vorba și cum poate fi adoptată Invenția sau inovația și în alte sectoare de muncă, pentru a fi folositoare în munca de mărire a producției și de scădere a prețurilor. La fel, rubrica evidențiaților nu este așezată la locul ei­ de cinste, ea fiind introdusă în­­ ultima pa­­­gină. Credem că a fost înțeleasă greșit însemnătatea evidențierii. A evidenția realizările unor înseamnă a aprecia tovarăși punân­­du-le la locul de frunte pentru a servi ca exemplu și pentru ceilalți.­­ Suntem însă convinși că tova­­­rășii care se ocupă cu redactarea Buletinului își vor însuși aceste observații și vor face ca Buletinul „Construcții, Lemn, Forestier“ să-și îndeplinească și cu mai multă cinste rolul pentru care a fost făcut, adică de a fi un bun îndru­mător și stimulator al întrecerilor, un bun mobilizator în acțiunea de mărire a productivității muncii, a scăderii prețului de cost și a în­dreptării muncii sindicale, Ștefan Gheorghiu Uniuniii Sindicatelor dm Industriile Construcții, Lemn, Forestier Rostul buletinelor sindicale este de a sprijini în mod ef­ectiv munca dusă de Uniuni pentru rezolvarea problemelor și sarcinilor ce stau in fața sindicatelor. In momentul de față unele din buletinele ce apar au reușit să dea uni ajutor serios organelor sindi­cale. Ele dovedesc un nivel mai ridieat față de trecut, prin forma justă în care înfățișează sarcinile ce stau în fața Comitetelor Sin­­­dicale și de întreprindere. Acest lucru s-a reușit în mare parte la acele uniuni unde com­i­­­tetele executive au dat un real r viata sauni­AU Pentru cinematografie Mihail Romm a renunțat la pictură și la traducerile din Maupassant și Zola, care il pasionau în tinerețe. Pri­mul său film era „Balonul de Să­pun“, după nuvela lui Maupassant. Pe fundalul războiului fra­­co-pru­­sac din 1871, regizorul a arătat cruzimea și imoralitatea ofițerului german, care se sprijină în acțiu­nile sale pe oameni, la care inte­resele personale și bani înlocuiesc și onoarea și patria și conștiința. Chiar din primul moment regi­­zoru­l Romm a dovedit că evita cărările prea umblate ale artei ci­nematografiei. Filmul „Treisprezece“ este primul său film sonor. In film e vorba de 12 soldați din Armata Roșie, care niște bandiți. Și toți treisprezece, în mod voluntar, primesc lupta cu­­ oameni din Ucraina de Vest, cari acești bandiți ca să nu le dea po­sibilitatea să fugă. In acest film, unde acțiunea se desfășoară în spațiul imens al pus­tiului nisipos, Romm a rămas gre­aț găsit în U. R. S. S. fericirea și posibilitatea de a realiza idealu­rile sale. Filmul „Omul No. 217“ este un film despre oameni sovietici liberi dincios ale­și. Epizoadele principale ,­ fericiți, duși în robia germană, ale dramei de laîeț nis­pos se desfășoară pe an în jurul fântânei. Mormântul și resturile unei Îm­prejmuiri const­tue fondul. Insă chiar în acest spațiu limitat, oa­­m­enii nu se pot mișca di­n cauza focului bandiților. Afară de aceasta regizorul a renunțat în acest film la prim plan, lucrând aproape în Întregime în planuri mijlocii și ge­nerale. O asemenea manieră cere o mare aprofundare și puterea de ex-M’ha'­l Romm arată nu chinurile fizice, nu munca istovitoare, nu lipsurile în hrană și cele necesare, ci umilirea morală, chinul oameni­lor sovietici, reduși la starea de animale. Patosul artistic al filmului „O­­mul No. 217“ constă în mânia lui «tot distrugătoare și nn protestul împotriva groaznicei și rușinoasei sclavii, adusă de vandalii fasciști, întotdeauna deja co­labora­t în memoria și sentimentele popoa­­­­relor Uniunei Sovietice, pe marele­­ Lentn a cărui operă grandioasă a­r încheie azi poporul sovietic sub­­ conducerea lui Stalin. Bogăția ex­cesivă de idei, numărul colosal de chipuri diferite, caracteristicile por­­­­tretelor cereau o înalta pregătire artistică și o numai puțin înaltă­­ măestrie de regizor, pentru a putea zugrăvi în imagini devotamentul nemărginit față de opera lui Le­­nin-Stalin și ura neîmpăcată față de dușmani. Mihail Romm a rezol­vat cu succes cea mai grea proble­mă și a creat un film în două serii, în care a arătat grandoarea pro­blemei umanității și a omeniei re­voluției. Chipul lui Lenin, interpretat de artistul Șciukin, a fost creat și a obținut aprobarea generală. Pentru realizarea filmelor despre­­ Mihai Romm a fost decorat Lenin, cu ordinul Len­n și a devenit laureat­­ al premiului Stalin. Filmul „Idealul“ tratează despre ” «na D«mm !» La Festival»»! Cinmatografic Inter­­reg­norul R«nun te » .. național de la Cannes. în anul 1948, flmul „Omul No. 217“ a fost pre­miat pentru cea mai bună regie. Ultimul sau film este „Chestiu­nea Rusă". Scenariul filmului re­prezintă o variantă a piesei cu a­­celaș nume a lui Constantin Simo­nov, despre așa zisă „libertate“ a personalității, „Ubertatea“ presei și a conști­nțet în actuala Americă. Pentru chipul strălucit, în care Mihail Romm a regizat acest film, i s’a acordat pentru a doua oară« filme pe Lenin așa cum trăiește titlul de laureat al premiului Stalin, presie, obține­re care demobilizați se înapoiază acasă, sprijin la alcătuirea și redactarea fiind însoțiți de o femeie. In pus­­buletinelor, tiu, lângă o fântână, ei descoperă zorii săi. Munca aprofundată La renunțarea permanenta cu actorii­, efecte exterioare, căutare a tot ceea ce e serios, drept și simplu, l-a deter­minat pe M. Romm să aleagă pro­bleme extrem de nobile și de mare răspundere, anume de a arăta în cinematograf chipurile conducători­lor. Ne referim la filmele „Lenin in Octombrie“ și „Lenin în 1018". Regizorul urma să arate în aceste Regizori sovietici MIHAIL ROMM Regizorul Mihiaml Romm (stânga) la repetiția tunel­arene din filmul „Chestiunea Rusă“ cu actorii Axe­nov și Tenin a aparut nr. 11 din A apăru­t Nr. 11 din sv. M­amn 111 JüKiLi­­D ...,1,1 INSTITUTUL DE STU­D­I­I RO­MANO-50VI­ETICI CUPP l­­UL­ I era penală pentru propaganda: — tír. an zida Înființarea agresiunii. Um an de la Înființarea­­ agresiunii. Institutului de Studii Româno -Sovietic. — Rapoarte de act­ivtate. STUDII — prof. T. Z. Vesma: Pro­blema determinismului fenome­nelor f­zice în lumina concepției marxist-lernitete. — Acad. A. E. Persmant: Le­gea period cârfiu­l elementelor chimice Și știi­nța modernă a naturii. — Prof. C. A. Schmidt: Evo­luția prin salturi în biologie. — Acad. Lina S. Ster­n: Lon­gevitatea și conservarea tinere­­ții. — L. Mendelsohn: Crizele și cioturile în epoca crizei gene­rale a capitalismului. — Dr. Valeria Costăchel : Nomenclatura țăranilor ruși în evul mediu. ■— A. N. Trainin: Răspunde-Kedrov, Ciaghin și Con­­stantinov: obiectivele științifice ale filosofiei sovietice, FAPTE — COMENTARII — Corf. Al. Sanielevici: In­ventatorul becului electric cu incandescent; A. N. Longhin. — V. Muțnițki: „Știința­ e­­comomîcă burgheză în serviciul­­ imperialismului american. — I.I. N. Popp: Un­ nou mod de reprezentare grafică a regiu­nilor arctice. Dări de seamă — Bibliografie — Documentar — Cronică — Note — Revista cărții — Revi­ste — Conferințe — Activitatea Institutului de Studii R­om­âno- Sovietic. In Supliment, Nr. 1 din Bi­blioteca Analelor Româno-So­vietice: îndreptar de geografie a Uniunii Sovietice, Despre Rezoluția Biroul Informativ asupra situației din Partidul Comunist din Iugoslavia (Editura P. M. R.) In editura Partidului Mun­citoresc Român a apărut broșură carte cuprinde artico­o­lele publicate de Iov. L. Rău­­tu, I. R. Șom­uz, D. Baboianu și de Redacția ziarului „Scân­teia“ în legătură cu Biroului II.foitmart.ir Rezolu­­ți­a asupra situației din Partidul Comu­nist din Iugoslavia. Articolele acestea analizează atât Rezoluția cât și ca­ztile care au provocat adoptarea ei- Adâncind cercetarea situației din Partidul Comunist Iugo­slav, autorii articolelor care compun broșura, informează și ins­truest­ totodată pe ceti­tori în privința poziției mar­­xiste-ilenimiste care trebue să caracterizeze activitatea par­tidelor comuniste, poziție pe care P­­C, i- a părăsit-o, a­­venturându-se pe calea care duce la trădarea principiilor marxist-leniniste­ a» apM hi Efflura CM Despre «indicele Marx Engel» Rolul sindicatelor In regimul de Demo­­crație Populară Gh. Apostol Al doilea congres C. G. M. Statutul G. G. M. Munca de formare a cadrelor sindicale. I­ina Popova îndrumătorul sindical Mr. 6-7 Caerul cultural Nr. 5. Dreptul oamenilor muncii din U. R. S. S. la asigurarea stării lor materiale A. Suhov Raportul.Congres F. S. M. Documente din mișcarea muncitorească .?­. noilor Pentru uzul bibliotecilor sindicale il. Kibric y­tu­ta SINDICALA' In ziua de 24 Martie a. c. început forajul sondei Nr. 48 Uni­a­rea Bakar. Tot atunci a început și forajul sondei Nr. 31 Columbia, care urma s­ă exploateze acelaș strat ca și sonda Nr. 48 Unirea. Tehnicienii și inginerii de la „U­nirea“ văzând că împrejurările sunt favorabile unei întreceri între a­­­mândouă sondele au provocat pe tehnicienii și inginerii de la Columbia pentru depășirea programului de foraj. La data de 1 Aprilie sonda 31 Columbia se găsea cu un avantaj de 367 m, forați față de sonda 48 Unired, care suferise un accident de smulgere a coloanei la adânci­mea de 104 m. Datorită faptului că de la inspec­torii de foraj până la ultimul mun­citor din sondă cu toții s’au stră­duit să câștige întrecerea sonda Nr. 48 Unirea a fost­ terminată cu 92 zile Înainte de termenul fixat și cu patru zile înaintea sondei Nr. 31 Columbia . In felul acesta s’a realizat o e­­conomie de 2208 d­e lucru. In această întrecere s’au evi­­­dențiat următorii tovarăși: Stă­­nescu Ion, Pârvu Nicolae, Gheor­­­ghe Vasile, Petre D. Petre, Sârbu Mihalache, Savu Dumitreu, Tuna Petre, Dănescu Constantin, Stan­­ciu Ion, Camen Stelian, Năstase BAICOI.­­ După naționalizare, la schela petroliferă „11 Iunie“ fostă Româno-Americană din Băicoi, s’a început, conform planului de mun­că, forajul sondei 130. La sonda 319 s’au adăugat bancuri noul la cele existente. Nici o sondă nu a fost suspendată sau părăsită. Producția la țițeiul parafirios față de prevederi este în creștere. In privința tratării țițeiului care conține impurități s’au găsit me­tode care au îmbunătățit simțitor calitatea aurului negru, metode care au fost popularizate prin pa­gina de inovații din „Viața Sindi­­­cală“. La foraj au fost prevăzuți 1100 m. și s’au săpat 1426,70 m. deci prevederile au fost depășite cu 30 la sută. Secțiile garaj, conducte, com­­­­presoare, atelierul m­ecanic, au or­ganizat întreceri între ele: jud. prahova Vasile, Câmpeanu Gh­. Savu Traian, Bazgan Nicolae, Stătescu Gh., Secară Traian, Popa Alexandru, Albulescu Matei, Tudor Tudor, Bucur Ion, Bazgan Mihai, Bucur Gheorghe, Câmpeanu Ion, Paterna­­riuc Gh. și Telearcă Tudor. N. IONESCU Coresp. sindical Gantina funcționează mai bine, servindu-se muncitorilor câte două feluri de mâncare, de bună ca­litate, la prețul de 23 lei. Având sprijinul neprecupețit al celor 526 muncitori petroliștii și Schele „11 Iunie“ Băicoi, tov. I. Nicorescu, noul director al schelei, pășește la noui realizări. MITREA V. Coresp. sindical C.F.R.-iștii din T.­Swefin au strâns 60 time fier T. SEVERIN— Muncitorii din Sindicatul C. F. R. Tr. Severin au hatorit, bând rân­dul ăiă in ateliere.­­Aci zăceau­ împrăștiate, împiedicând circu­lația și stânjenind rmunca nu­meroase piese vechi scânduri, și alte materiale, in frunte cu tov. Grofsoreanu­l, noul direc­­tor, muncitorii și teh­nicienii telierelor, lucrând zPnia câte două ore in plu*, au reușit să înlătura urmele negljente de până acum.­­ Astfel s’au strâns și incărcat în vagoane 60­­ tone fier «edfi­ care s'a expediat minelor R»­­șița spre a fi prelucrat», s’au încărcat 16 vagoane cu­ piatră spre­­ a fi întrebuințat» la Con­solidarea tenmamentuli­ iar alte zece vagoane de scânduri s’au depozitat inteo remiză. Cu prilejul acestor munci, s’au e­­vidența- tovarășii: Pașd­ea­nU, Dubache Traian, Iacobescu I. Do­­brescu, C. și Grigore N. BISTRIANU TOMA Coresp. sindical Schela petroliferă „11 Iunie“ fost Româno-Americană Băicoi face progres­e sub conducerea nouei direcțiuni L A­RCTICA Viata in Nordul extrem sovietic OMONOSOV, părintele li­teraturii ruse, a fost un savant universal. El cu­noștea aproape toate științele de pe vremea lui, lăsând lu­crări de seamă în astronomie, meteorologie, fizică, matema­tici, biologie, geologie, etc. Pușkin a spus că Lomonosov era singur o universitate în­treagă și cu drept cuvânt. Lomonosov a creiat o știință nouă, numită azi arctica, pe baza unor observați­uni făcute pe vremea când nu era încă sa­vant academician și rector al Universității din Moscova, ci Posibiliai­ea vieții în­gheța-Nordul un modest pescar în extrem al Rusiei. Născut pe Litoralul Mării Albe, fiul unui pescar sărac, el avu prilejul să cutreere O­­ceanul înghețat, luând parte la expedițiile organizate de coră­­bierii din Arhanghelsc, dincolo de orizontul comunei sale De­­r­zovsea (azi Lomonosovca), în depărtările banchizelor, ale că­ror taine le cunoscu înainte de Nansen. Lomonosov și-a dat seama ce însemnătate ar avea o știință a Oceanului Arctic. El făcu, fără voie, fiind încă minor, pri­mele cercetări geografice compolare, a studiat flora d­­­­fauna Extremului Nord, vântu­și­rile și curenții arctici, descriind mirajul aurorelor boreale și furtunile de zăpadă în toiul verii. Știința asiotică, schițată de Lomonosov, a luat o desvoltare un veac și jumătate mai târ­ziu, după revoluția rusă din 1917, iar du­pă alți 20 de ani, în 1937, aviatorii și meteorologii sovietici au cucerit Polul Nord. Acum 11 ani, în Mai 1937, patru avioane sovietice conduse de zburătorii polari, Papanin, Frenkel, Șirșov și Ederov, au a ter­­sat pe o banchiză aproape de punctul matematic al Polu­lui Nord. Savanții sovietici au consta­tat că Polul Nord e locuit de animale și vegetale marine, a­­daptate gheții perpetue care ține loc pământului. Animalele polare dorm direct pe zăpadă, iar învelișul lor e cerul. Balenierele savanților sibe­­rienci au pescuit balene pitice, o specie rară, epuri albi, specii de urși alibi, pisici nouî de mare, foce, morse și vulpi. In luna lui Cuptor e cald u­­neori și la Polul Nord, înțeles o căldură moderată bine­de plus câteva grade la soare. Ex­­ploratorii observă atunci sto­luri de rândunici de mare, al­batroși și cârduri de rațe săl­batice. Vulpi albe, albastre și argin­tii se găsesc în mare număr pe multe insule ale Oceanului Arctic. Pinguinii de la Polul Sud au putut fi aclimatizați de ornitologii sovietici în apro­piere de Polul Nord. DEJ.­­ Primăria orașului Dej posedă cca. 170 m. c. material lem­nos pentru construirea unui local zilc și în apele polare nu e p­­­e școală primară, care era depe surpriză pentru omul ele știință z'Lif în curtea primăriei la voia sovietic­­i în" ■*%"), in zilele trecute un număr (la 20 Ang. L. Florin LOMONOSOV întreprinderile naționalizate se ajută între ele IAȘI.­­ Foștii patroni ai fabricii de bere „Zimbru­“ au lăsat în paragină multe mașinii, printre care și un valț. Acesta fiind defect, nu mai măcina bine orzul. Tov. Lubaș I, noul director al fabricei, a făcut un apel la mun­­citorii de la moara fostă „Frucht­­man” cerându-le concursul pentru refacerea valiului. Venind în ajutorul muncitorilor de la fabrica de bere tov. Marcovici și Cucu Alexandru, lăcătușii mo­rii, au reparat tn câteva ore de muncă voluntară angrenajul valiu­­lui. VIȘINOVSCHI I. Coresp, sindical Refacerea drumurilor BRAȘOV.­­ In urma ploilor to­rențiale din luna iunie care au avariat căile de comunicație, or­ganizația P. M. R. din localitate, ajutată de sindicate, a luat imediat Inițiativa împreună cu organele administrative pentru refacerea drumurilor și a podurilor. Astfel până în prezent s'a lucrat la refacerea lor 396 o­e munci vo­luntară și 2800 ore prestație. In cel mai scurt timp circulația va fi complect restabilită. NICOLAP. TTASCA Coresp. sindical Lucrări edilitare MiM M Turnatorii liAislor Iii Pülíosi an italai i nou c PETROȘANI. Atelierelor centrale producția de oțel s’a mărit ultimele 2 luni cu un procen" 200 până la 300"/p. față de ducția aniilor trecuți. Prin mun­ca tot mai intensă a muncitori­lor, mumă­rul formelor bătute creștea zi cu zi, așa că la un moment dat cele două cuptoare electrice, de câte 300 kgf, nu au mai putut satisface cerințele în ceea ce privește capacitatea de topire-Nevoia unui cuptor cu o ca­pacitate mai mare era deci im­perioasă. Ori construirea unul asemenea cuptor cerea învestiții foarte mari. Tehnicienii turnăto­riei au recurs la un artificiu care a putut salva situația. Turnăto­ria era înzestrată cu două cup­toare electrice a câte 300 tone prevăzute cu instalațiile electrice respective. De aici, ideia să se folosească energia electrică a a­­cestora transformată la puterea necesară pentru topi­rea unei șar­ja turnătoria­­­­je de 1 tonă. După ce s’a văzut­­ că lu­cirul este posibil, s’a trecut la realizarea proectului. Din ma­terialele vechi s’a construit cup­torul propriu zis, având capaci­tatea de 1 tonă și s’au făcut mo­dificările necesare instalației electrice, ob­ținându-se o intensi­tate dublă, prin legarea transfor­­matoriilor în paralel. Rezultatele obținute sunt mai mult decât satisfăcătoare. Noul cuptor triplează capaci­tatea de turnare și duce la o sim­țitoare scădere de preț a oțelului topit. Realizările acestea sunt cât și poate de frumoase, cu atât mai mult cu cât ele sunt roadele co­laborării între muncitorii și teh­nicienii secției colaborare care s'a­u evidențiat în mod spe­­n­cial ing. S. Skadovski și maiștri­i Buturoagă Marin și Băgăluț Flo­rian­, MUNTEANU Coresp. sindical realizări prin-----------------­MUNCA VOL­UNTAR­A Pe șantierul staționa B­umbești - Livezenii lumânarea dr­apelului muncii brigăzii 1-a Mehedinți Zilele trecute a avut loc pe șantierul Bumbești-Livezeni, sectorul Rafailă. lnmânarea Drapelului Muncii brigăzii l-a voluntari din județul Mehe­dinți. Această festivitate s-a făcut în prezența conducătorilor șan­tierului și a tuturor brigăzilor învecinate. Tinerii brigadieri și-au luat angajamentul că vor duce munca mai departe cu și mai mare elan. In după amiaza aceleiași zile Resortul Educație și Cultură din Consiliul Sindical Județean Dolj, a oferit tinerilor briga­dieri un festival compus din dansuri naționale, recitări, co­ruri etc., executat de către e­­chipate artistice ale sindicate­lor din Craiova. TABACARU GRIGORE Coresp. sindical BRAȘOV. — Un grup de sala­riați ai magazinelor „La Curtea de­­ Fier”, „Brașovul", „Astra Bărsa” și „Progresul“ au prestat voluntară pe șantierul CFR muncă unde se construesc magaziile noului triaj. Au fost descărcate 5 vagoa­ne de piatră, balast și nisip, ne­cesare construcțiilor și au fost în­cărcate un vagon de bârne și fas­cine, un vagon traverse și un nu­măr de 3000 țigle, I. STANCA Coresp. sindical și stivuit acest material prin mun­că voluntară. Deasemenea salariații comunali au amenajat în timp de 3 zile pla­ja de la ștrandul comunal. Pentru viitor și-au luat sarcină să ajute la pavarea străzilor: Os­tașilor și Hașdeu, străzi care se află la periferia orașului, locuite în mare parte de muncitori și care în trecut au fost complect negli­jate. AILAZAR Coresp, sindical Frumoasa ini­țialtiva a patru­i muncitori de la faborica textilă Depou din Iași IAȘI. — Tovarășii maistru Boh­­mer Edl și ajutor de maistru S. Josub au luat inițiativa de a munci voluntar pentru punerea la punct înainte de termen a nouă răs­­boaie. Tovarăși de mai sus au fost a­­jutați în munca lor și de tovarășii Zinger Lazăr și Grigoraș Eugen. VÉSTLER IOSIF Coresp. sindic«! Munca voluntară pe ogoare PAȘCANI. — In urma inițiativei organizației de partid din plasa Pașcani și 14 apelul sindicatului mixt, muncitorii și funcționarii a­­cestui sindicat au prestat 400 ore de muncă voluntară la prășitul po­rumbului pe terenul A. F. S. M. !. ZELINGHER Coresp. stadka! S PORT Rezultate excelente în cadrul C.U.T. la Sf. Gheorghe Cu ocazia concursurilor din ca­drul C.U.T., s’au relevat la Sf. Gheorghe câteva elemente valoroa­se la atletism. Iată rezultatele în­registrate la ultim­ul concurs: BAETI: IOD m. Bal­loslf 11,8 sec. 800 m­. Baku Francisc 2­28’’14.­ 3000 rti. Filip 10’24”2; lungime: Rac losif 8,34 rp.; înălțime Comanici Mircea 1,80 m.; 4x100 (Rac, Călin, Fica, dr. Diansis) 47”6; 3000 cros: Balis Ludovic 12*11”5; Fincă Vla­dislau 12’13”2; aruncarea greutății: Crăciun Gh. 10,19 m­.; grenadă: Deak Mihai 60,10 m. FETE: 80 m­. Feted Margareta 13”; 500 m. Fet Tereza 1’35”; 1000 m. cros: Irina Taco 3’52”; înălțime: Cutak Rude 1,30 m­.; lungime: Feted Margareta 3,88 m.; greutate: Bella Holande 7,40 m.; 4x100.­­Feted Margareta, Bernard Irina, Bartoș Rozalia, Feta Irina 58”. ȘAH (bieți): Covaci Cabo. Note sportive Comitetul federal convoacă pen­tru data de 25 iulie a. c. ora 9 a.m. la București în localul FRFA din str. Batiștel 4, o conferință cu toți delegații grupărilor din Divi­ziile A și B. Delegați vor avea asupra lor împuternicirea scrisă dela grupările respective. ★ "t Componenții reprezentativei Ju­dețene­ Ilfov în C.U.T. boxeurd: Mircea Mihai, Traien Ilie, Constan­tin Ștefan, Eustațiu Mărgărit, Du­mitru Adam, Sandu Dumitru, Suiț N­ iicolae Vasfov­leni, Fil.trArm Tonese, Ionescu Alexandru, sunt obligați a fi prezenți Joi 22 iulie 1948 orele 17 precis,­­ Casa Tine­retului din strada Guter­berg 10 etaj­e, pentru a i se face comu­nicări privitoare la participarea la probă regională de la Ploiești, natului național de viteză în coastă. Vor participa în afară de m­oto­­cietote, automobile și „Jeep”-uri. ★ 1 Duminici 25 iulie a. t. va avea tot pe aerodromul „23 August” (fost Dudești Cioplea) tramvai 21 un mare meeting aviatic. * I salariați comunali au clasat ridicat 1 la Sinaia, a treia probă a ca­mp. o­ 1 Aistăzi, începând de la ora 15, terenurile Facultății de Drept, vor gazdui jocurile unui nou concurs de volley-ball al ziarelor din Ca­pitală. La sfârșitul concursului, se va alcătui echipa reprezentativă a Sin­dicatului Ziariștilor Profesioniști, care va avea de susținut un match săptămâna viitoare. Intrarea la acest concurs va fi liberă. Vor arbitra patru dintre cei mai bună arbitri ai F. R. B. V., Radu F.R.A.M. urmează să se dispute ! Bădescu, C. Armășescu, M. Bolin*­tineanu și Radu Florian,­­....^3^. 48 La 1 August a.e., în organizarea

Next