Viața Sindicală, octombrie 1948 (Anul 5, nr. 327-352)

1948-10-14 / nr. 338

învățăminte La începutul acestei săptămâni a avut loc la Ministerul Sănătății o conferință la care s-au luat măsuri pentru o cât mai bună funcționare a stațiunilor balneo - climaterice pentru sezonul viitor. Pregătirea din vremea stațiunilor balneare și climaterice dovedește încă odată că sănătatea oamenilor muncii este scumpă organelor de conducere ale Republicii noastre și că ea constituie o procupare de căpetenie a guvernului. Intr’adevăr, începând din vara acestui an, stațiunile de odihnă și cură medicală n’au mai fost invadate de puhoiul de trândavi și cucoane ca în vremurile de stăpânire ale burghezo-moșierimii, ci datorită inițiativei Partidului de avantgardă și grijei guvernului, ele au fost date oamenilor muncii, care pentru prima dată la noi, au avut putința să se bucure cu adevărat de binefacerile unui meritat concediu. Zeci de mii de salariați au putut să-și aerisească plămânii, să-și trateze beteșugurile și să se întremeze în casele de odihnă puse la dispoziția lor, atât la munte cât și la mare. Fiind însă prima dată când această uriașă operă socială se face la noi, nu este de mirare că organizarea acestor concedii și funcționarea caselor de odihnă au întâmpinat greutăți serioase și au vădit o serie de lipsuri. Nu este însă mai puțin adevărat că această primă organizare a concediilor a constituit o experiență prețioasă, iar analizarea ei critică ne oferă bogate și instructive învățăminte. In primul rând trebue să constatăm că repartizarea salariaților la casele de odihnă s’a făcut adeseori la întâmplare. Lipsa unui criteriu judicios după care să se distribuie locurile în vilele puse la dispoziția oamenilor muncii a creat o sumă de neajunsuri. Deoarece nu au fost și nici nu vor fi asigurate, atât de curând, posibilitățile de trimitere în stațiunile de odihnă a tuturor salariaților, se impune neapărat o selecționare a lor pentru ca cei mai îndrituiți să nu fie nedreptățiți în favoarea unora care au mai mică nevoie. Desigur că cea mai mare atenție trebue acordată celor suferinzi, care au nevoie de un tratament medical. De asemenea, repartizarea rațională ar împiedeca greșala făcută anul acesta de a nu se face o judicioasă proporție între muncitori și funcționari. La Sovata, de pildă, peste 80” dintre asigurații care au vizitat localitatea au fost funcționari. Or, just și echitabil este ca cei care depun cele mai mari eforturi să fie aceia către care să se îndrepte în primul rând grija organelor care organizează concediul. De aceea, cea mai mare atenție pentru muncitori și mai cu seamă pentru aceia care fac muncile cele mai grele, așa cum sunt cei din industria grea, din industriile extractive, din tăbăcării, filaturi, etc., și pentru cei care s-au evidențiat în muncă. O problemă de cea mai mare însemnătate pe care a scos-o la iveală experiența acestui an o constitue aceia a personalului care funcționează în stațiunile balneare. Lipsa sau insuficiența unor medici, infirmiere, băieși, maseuri, bucătari dietetici, etc. care să fie bine pregătiți din punct de vedere profesional și cu o desvoltată conștiință de clasă a dat naștere la nemulțumiri îndreptățite din partea sezoniștilor. Sănătatea oamenilor muncii este un capitol prea prețios pentru a-e trata cu ușurință și a o lăsa pe seama unor oameni care nu au fost educați pentru a fi pătrunși de marea misiune ce li s-a dat. De aceea Ministerul Sănătății a luat salutara măsură de a înființa cursuri pentru pregătirea acestui personal de a cărui pricepere și conștiință depinde în bună măsură funcționarea satisfăcătoare și cu bune rezultate a stațiunilor de cură. O altă problemă spinoasă a fost aceea a repartizării vilelor și caselor de odihnă. (Continuare în pag. 4 col. 1 2-3) REDACȚIA: Belul 6 Martie No. 20 Telefon Centrala 6.34.85 Telefon Provincia 3.71.594 PAGINI 4 LEI a SSS Sr1 BcpoMIn Bldl*ra$ft Dușmanii păcii și securității popoarelor și ajunul aniversării efectuează uriașe cheltuieli militare în timp ce^y BC ¥ 0jn«jfciflBÖrlC Un bilanț includent Muncitorii din Republica Bielorusă întâmpină cu mare însuflețire cea de a 31-a aniversare a Revoluției din Octombrie. In anii Puterii Sovietice, Bielorusia a devenit o republică prosperă și înfloritoare. In ajunul războiului pentru apărarea Patriei, producția centralelor electrice, în comparație cu anul 1913, a crescut de o sută de ori , producția industriei metalurgice de 58 ori , a casei textile de 420 oi, de mobil de 76 ori și de încălțăminte de 76 ori. Sute de mii de mici gospodării țărănești s'au concentrat în colhozuri. Pe ogoarele colhozurilor din Bielorusia au lucrat până la război, 10.000 de tractoare și zeci de mii de alte mașini agricole. Ocupanții germani au distrus o bună parte din economia Bielorusiei. In cei patru ani care au trecut de la eliberare, poporul bielorus, cu ajutorul Întregului popor sovietic, a putut realiza mari succese în reconstrucția economiei naționale. In Bielorusia au fost reconstruite și funcționează peste 6000 de întreprinderi industriale ; totalul suprafețelor însămânțate, aparținând colhozurilor și sovhozurilor, atinge 91%% din nivelul dinainte de războiu. Un număr de 26 de școli superioare și mai mult de 11.000 de școli funcționează în întreaga țară. Bielorusia are o Academie de Științe și numeroase institute de cercetări a științifice. Activitatea culturală, bibliotecilor, cluburilor și teatrelor, a fost reluată în plin. Economia națională a Bielorusiei a fost restabilită cu ajutorul activ al întregului popot sovietic. Ucraina, Republica Federativă Rusă, Georgia, Kazahstan și alte republici sovietice, trimit Bielorusiei mașini agricole vite, mărfuri industriale și diferite materii prime. Este de ajuns să menționăm că țăranii bieloruși au primit ca dar din partea celorlalte republici aproape 300.000 de vaci, cai și vite mari cornute. N’pai ramuri industriale, ca : industria de automobile, tractoare, biciclete, mașini electrice, etc. iau ființă astăzi în Bielorusia. Planul cincinal prevede crearea unei puternice baze energetice, compus din trei sisteme energetice : în Nord, la centru, în Sud. Acest sistem va concentra 68% din toate centralele electrice din Bielorusia. Forța centralelor electrice va fi de 2,2 ori mai mare decât înainte de războiu, iar volumul producției industriale va crește cu 16 °/. Planul cincinal prevede construcția și reconstrucția aproape 25 milioane metri pătrați de suprafață locuibilă. Către sfârșitul planului cincinal se va mări considerabil rețeaua instituțiilor medicale, a teatrelor și cinematografelor. Atruttuii mecanic al uzinei de Tractoare din Minsk, capitala Bielorusiei Gal auziți de experiența minerilor sovietici Muncitorii de la spălătoria de cărbune din Petrila economisesc 1000 tone cărbune lunar Apele Jiului se strecoară până ce ajung la Petrila, ape murdare și negre. Așa curg sute de kilometri de goană, s cărbunelui, începând să se i care se scutură de nouri. Mulți trec pe minunata Vale a Jiului și văzându-i apele fumurii, dau din umeri spunând nepăsători: — Vine așa din regiunea minieră Da, din regiunea minoră vin apele înegrite și tulburi, dar puțini știu că apele Jiului ajungând la Petrila nu se mulțumesc să treacă mai departe nepăsătoare, așa cum au venit până aici. Ele se răstoarnă înspumate în „spălătoria de cărbune“, unde frământându-se în șuvoaie repezi, prin canale și bazine făcute de mâna pricepută a omului și morfolind cărbunele scos din mină, îl spală luând cu ele corpurile străine, murdăria și praful inutil, lăsând cărbunele curat, așa cum trebuie să fie pentru a se putea livra industriilor. UNA DINTRE CELE MAI MODERNE SPĂLĂTORII DE CĂRBUNE Lângă impresionanta arhitectură a marelui puț de mină „Ana Pauker” se află spălătoria de cărbune. Sute de muncitori lucrează în trei schimburi, spălând și sortând toată producția de cărbune, extrasă în 24 ore Pe benzi rulante, mergând în ciururi din ce în ce mai mici cărbunele este spălat și sortat pe dimensiuni începând de la bulgări mari, până la acela mărunt de câțiva milimetri. Cărbunele de dimensiuni mari este dus pe benzi direct în vagoanele CFR, iar celălalt este sortat pe diferite dimensiuni trecând seama de comenzilefăcute. O INOVAȚIE CARE ECONOMISEȘTE 1000 TONE DE CĂRBUNE PE LUNA Cărbunele scos din mină nu este curat. El conține 30 de impurități formate din piatră și alte calcaroase, care neînlăturate materii dăunează calității cărbunelui. Până acum câteva luni, cărbunele care avea piatră și corpuri străine mergea la haldă, unde se svârlea cu neîntrebuințabr, pierzându-se astfel cantități însemnate de cărbune pur. Această pierdere făcea să crească regia și cărbunele să devină într'o oarecare măsură mai scump.lată însă, că unul dintre tehnicienii minelor de cărbuni Petrila, curate și limpezi printre munți deodată se tulbură devenind ai departe pe vale, ca după depună pe prund negrea lampezească, întocmai ca sincer subinginerul Racu Anton, un tânăr în care dorința de a munci și de a ridica producția prin mijloace stahanoviste este mereu trează, — pornește la realizarea unei inovații cu ajutorul căreia cărbunele ajuns la „zeraj“ este supus unei operații care separă „șistul“ (corpurile străine) de cărbune, realizând o economie de cca. 1000 tone de cărbune lunar. Astăzi, din cărbunele amestecat cu șist, care înainte se ducea la haldă, nu se mai pierde decât un procentaj de 12 °/c, ceea ce este destul de redus. Inovația subinginerului Bacuton este de o mare importanță. Anul a fost premiat și ceilalți tovarăși cu care a dus-o la îndeplinire sunt mândri că astăzi, datorită destoiniciei lor, se economisește atâta cărbune, căci de șase luni, de când funcționează inovația la zeraj, au fost smulse haldei aproximativ 5000 tone cărbune. DE VORBA CU TOV. BACU ANTON DESPRE EL. DESPRE POP LUDOVIC ȘI DESPRE FRUNTAȘII IN PRODUCȚIE Tov. subinginier Racu Anton este un tânăr înalt, bine legat și veșnic plin de voie bună Răspunde cu plăcere întrebărilor noastre, căutând parcă să-și ascundă meritele personale. Ei insistă, spunând că numai datorită îndemnurilor și sprijinului acordat de PM.R. și colaborării celorlalți tehnicietni și muncitori, a reușit să realizeze inovația sa. — Și cred — adaugă ele— că dacă nu ași fi cetit realizările stahanoviștilor precum și felul de luciră al tehnicienilor sovietici, nu m’ar fi împins inimi să pornesc la înfăptuirea acestei inovații și să ajung la izbândirea ei. Odată am citit împreunî cu Pop Ludovic o carte despre stahanovism. Ne-am uitat unu la altul și ne-am spus: „Mă frate, ăștia sunt zmei și totuș oameni ca noi. Avem ce învăț? dela ei !” — Sunt bun prieten minoț Ludovic, continuă tov. Bacu Antem. II admir pentru puterea sa de muncă și pentru felul în care își organizează lucrul din mină. Am fost de multe ori la el în abataj. Când am terminat instalația la zeraj a venit și m’a îmbrățișat Suntem tovarăși buni și știu că dacă ne vom călăuzi după realizările sovietice vom putea face lucruri minunate. CU OCHII SPRE RĂSĂRIT Oamenii muncii au brațe și minți pricepute. Nu va trece mult și cel mai mic fir de cărbune va lua alt drum decât cel al haldei, căci dincolo ,în minele sovietice, este o experiență uriașe, care ne va fi împrumutată și nouă. Nu trebuie decât să fim colo, pentru ca ochii deschiși într’aa merge cât mai repede pe drumul socialismului. Mihail Pup ADMINISTRAȚIA: Str. Telefon Central 3.05 44 Abonamente provincie : Const. Mille Mo 15 3 79 85 Uniunea Sovietică luptă pentru pace și reduce in fiecare an bugetul la capitolul cheltuielilor militare Discursul rostit «le A. I. VAȘINSKI in Comitetul politic al O. N. U.»ului PARIS, 13 (Undor). — TASS transmite discursul ținut de Al. Vâșinski în ședința dela 12 Octombrie 104S a comitetului Nr. 1 al Adunării Generale a Națiunilor Unite. Desbaterile noastre asupra punctului al doilea a ordine de zi, care se referă la propunerile prezentate de guvernul Uniunii Sovietice pentru interzicerea armei atomice, reducerea cu o treime în timp de un an a armamentelor și forțelor armate ale celor cinci mari puteri și instituirea controlului internațional asupra executării acestor decizii, se apropie de sfârșit. Și de astă dată, vedem cele două farțăre î n care s’au împărțit statele : un lagăr care apără consecvent pacea și securitatea popoarelor și urmărește luarea unor hotari^i care să constitue primul pas spre o reală reducere a armamentelor și a forțelor armate, primul pas spre eliminarea amenințării unui nou război și spre consolidarea păcii; celălalt grup de state continuă politica pe care a urmat-o până astăzi și care este inspirată din dorința de a amâna cu orice preț, de a zădărnici aducerea la îndeplinire a cursătorilor de interzicere a armei atomice și de reducere a forțelor armate cel puțin de către cele cinci mari puteri, așa cum s'a propus de Uniunea Sovietică. CUM SE INTAMPLA ADESEA IN ASTFEL DE CAZURI, CAMPANIA ÎMPOTRIVA PROPUNERILOR SOVIETICE ESTE CONDUSA ȘI IN CURSUL ACESTEI SESIUNI DE REPREZENTANȚII STATELOR UNITE ALE AMERICII, AI MAREI BRITANII ȘI AI FRANȚEI. Voi începe cu reprezentantul Canadei, care a declarat că orice ființă cugetătoare de pe frământata noastră planetă își amintește că actuala încordare a fost provocată de Uniunea Sovietică, care — a spus el — continuă să toarne gaz peste foc. Reprezentantul Canadei a mers atât de departe, încât a pretins că răsponderea pentru această încordare o are politica externă sovietică, ba mai mult chiar, el a afirmat că Uniunea Sovietică a căutat prin toate mijloacele ce i-au stat la dispoziție să provoace discords în alte state. In definitiv, nici nu ne-am fi putut aștepta la altceva din partea reprezentantului Canadei, după strălucita „contribuție“ — ca să zicem așa — pe (Continuare în pag. 3 col. 6 7-8) rt. 1. , Comunicat Biroul Politic al Comitetului Central al P. M. R. a hotărît lărgirea Secretariatului Comitetului Central prin alegerea dintre membrii Biroului 1 Politic a încă doi secretari : Iov« I. Chișinevschi și Alexandru Moghioroș. în cinstea zilei de 7 Noembrie Muncitorii viilor ..Ciocanul“ ti loto" din Melfert. a organizat o dresea pentru iniiiiăria cirii produselor LUGOJ. In ziua de 12 Octombrie a avut loc la uzinele „Ciocanul“ din Nadrag, jud. Severin, o ședință comună a comisiilor de producție din aceste uzine și de la uzinele „Oțelul Roșu”, situate în acelaș județ. Ședința s’a ținut în prezența delegaților organizației județene a Partidului Muncitoresc Român și ai Consiliului Sindical Județean. Cu acest prilej s’au stabilit condițiile întrecerii pe care muncitorii uzinelor de mai sus au hotărît să o organizeze, în cinstea zilei de 7 Noembrie. In cadrul discuțiilor ce au avut loc, s’a pus accentul pe îmbunătățirea calității produselor. S’a constatat că proasta calitate a platinelor furnizate până acum, se datorește corpurilor străine rămase în fierul vechiu ce fusese retopit și lipsei de interes dovedită de o parte din personalul tehnic pentru îmbunătățirea calității. S’au fixat punctele de întrecere între secțiile Laminoare de Țară ale ambelor uzine Cele mai importante sunt: mărirea producției și a productivității, reducerea prețului de cost, lichidarea absențelor nemotivate și a orelor suplimentare. GHEORGHE POPESCU Coresp. sindical ÍIÍ Hits m SilfilllilltiS condițiilor de muncă . Grija pentru asigurarea unor condiții de muncă din ce în ce mai bune pentru muncitori, trebue să constitue una din preocupările de seamă ale întreprinderilor, căci prin aceasta se contribue nu numai la menținerea sănătății și puterii de muncă a salariaților, ci și la susținerea efortului general de sporire a producției, care nu debue să slăbească nicio singură clipă. In multe întreprinderi însă, acest lucru n’a fost îndeajuns înțeles. LA FABRICA DE PIELĂRIE „LUPTĂTORUL”, MUNCITORII N’AU PRIMIT DE UN AN DE ZILE ECHIPAMENT DE PROTECȚIE Munca la tăbăcărie, unde se prelucrează pieile crude, este deosebit de grea. Mai ales la secțiile dulce și butoaie, cenușar, unde se lucrează cu săruri chimice, muncitorii au nevoie de echipament special. Totuși muncitorii de la aceste secții ale fabricii „Luptătorul” nu au primit de un an de zile echipamentul de protecție, cu toate că l-ati cerut de nenumărate ori. Tot la aceste secții nu se pot încălzi iarna, deoarece condițiunile de fabricație nu permit acest lucru. Dar asta nu exclude să existe cel puțin o încăpere încălzită, în care muncitorii să se poată desbrăca și îmbrăca pentru lucru, în timpul iernii. Din pricină că la spălătorie se lucrează cu săruri chimice, muncitorii trebue să se îmbăieze de câteva ori pe zi. La leac însă nu se găsește nici săpun, nici prosoape. Comitetul de întreprindere a dovedit o complectă nepăsare față de aceste nevoi ale muncitorilor S’a cerut direcțiunii să rezolve cât mai grabnic lipsurile existente. LA UZINELE „VASILE ROAITA” N’AU ÎNCEPUT INCA AMENAJĂRILE PENTRU IARNA . Deși timpul este destul de înaintat, la uzinele „Vaslle Roaită“ (foste „Voina“) n’au fost începute lucrările de instalare a sobelor, de înlocuire a geamurilor sparte, iar ucenicii nu au primit încă bocanci si haine groase. In atelierul de curățitorie de la secția turnătorie, te răzbește un praf care îți taie respirația, ceea ce pune în primejdie sănătatea muncitorilor. Pentru înlăturarea acestei stări nu e nevoie decât de adaptarea unui elevator, care se poate foarte ușor confecționa chiar în atelierele uzinei. Dar comitetul de întreprindere nu s’a sesizat până acum de acest lucru. * Comitete de întreprindere ca acelea dela „Luptătorul’" sau dela „Vasile Roaită", care arată delăsare în grija pentru îmbunătățirea conflțiunilor de muncă ale muncitorilor, dovedesc prin aceasta lipsa lor de legătură cu massele celor ce muncesc. îndepărtarea lor de aceste masse. Organele sindicale au sarcina de a veghea zi de zi și să fie pătrunse de adevărul că muncitorul care se bucură de condiții bune de lucru, va da la rândul său toată puterea de care dispune, pentru atingerea marelui țel care stă astăzi în fața noastră a tuturor, o producție mare. de calitate su aprioară. Uniunea Sovietică, apărătoare a independenței naționale a popoarelor Cu prilejul încheierii unui tratat între Uniunea Sovietică și Finlanda,general«simut Stalin spunea următoarele cuvinte care caracterizează concepția statului socialist asupra relațiilor dintre rațiuni : „Mulți nu cred că pot exista etății pe bază de egalitate în drepturi între o națiune mare și una mică. Dar noi, oamenii sovietici, socotim că asemenea reații pot și trebuie să existe. Oamenii sovietici consideră că wice națiune. — Indiferent dacă este mare, sau mică, are particularitățile sale calitative, specificu său, care aparține numai și și care nu se găsește la alte rațiuni. Aceste particularități constituie acea contribuție pe ara fiecare națiune o aduce în ezaurul comun al culturii mondiale, o complectează și o îmbogățește. In acest sens, toate rațiunii«, — și mici, și mari, — « ară în situație egală, și ficare națiune este egală oricărei ite națiuni". Cuvintele lui Stalin concretează înaltul principiu »I «gațiunii în drepturi a tuturor poporelor, a tuturor statelor, care stă » temelia întregei politici exortia a Uniunii Sovietice și delaare nu s’o abătut niciodată staul socialist. Intr’adevăr cum ar putea fi cu putință o politică de p ace și securitate a popoarelor, facă ea ar fi despărțită de realxarea practică a principiului ei»nității ? Uniunea Sovietică a dus și bine în mod stăruitor o politică de înfăptuire continuă a acestui nalt principiu de morală Interațională, prin sprijinirea independenței naționale a statelor și respectarea suveranității lor. Acest mare adevăr este lesn de înțeles pentru noi, deoarec țara și poporul nostru au simți nemijlocit binefacerile aceste politici. Uniunea Sovietică a aratat față de patria noastră sinceră prietenie, ne-a acordat ajutorul frățesc care ne-a salvat în cele mai grele împrejurări, ta așa cum ne-a sprijinit necontanit pentru a cuceri și păstra independența națională și pentru a desvolta economia național care asigură suveranitatea staului nostru. Toate țările de democrații populară care și-au dobândit Sibertatea datorită invincibilei Armate Sovietice sunt azi stăpâni pe soarta lor și au încheiat tratate de prietenie, colaborare , asistență mutuală cu Uniunea Sovietică, care le dezășuiește în dependent» și libera lor desvoltare. Aceste tratate prezintă un isbiter și lămuritor contrast fați de acele încheiate de statele imperialiste cu vasalii lor. Intr’adevăr țelurile pe care« urmăresc monopoliștii americani prin acordurile bilaterale și de toate felurile, impuse în cadru faimosului plan Marshall, nu sun decât acele ale subjugării complecte a țărilor căzute în pi aslor a exploatării lot coloniale ș a lichidării suveranității lor nn flottate. Fiecare din cele 16 țări marshaltixate, care au semnat ..acorduri bilaterale’' cu U. S. A., se obligă să accepte de pe acum orice condiții pe care Congresul U. S. A. le va impune în viitor:«r, pe da «MS pane, admon tetratenil «medeen pentru pla juri Marshall »re dreptul să oprească orice livrări de mărfuri, cate-l găsește de cuviință . Dacă, de pildă, Italia vrea să cumpere o marfă din altă țară decât Statele Unite, ea este silită, potrivit acordului biatersil, , să nu cauzeze prejudicii intereselor comerciale americane". Cu alte cuvinte, Statele Unite controlează importul Italiei. Mai mut, când ele vor, pot să oprească și exportul acesteia, interzicându-i să exporte în cutare sau cutare țară, sub sancțiunea anulării „împrumuturilor". Planurile de producție ae acestor state trebuiesc a fi supuse în mod obligatoriu aprobării administrației americane Dacia U. S. A. capătă dreptul să hotărască nu numai în ce ramură de producție va fi utilizat, de pildă cărbunele livrat de americani, ci poate chiar să frâneze disvocarea acelor industrii care nu convin monopoliștilor de peste ocean. Articolul 2 din acordul franco-american declară limpede: „produsele și fabricatele ivrate în coniu, prezentului acord vor fi utilizate în scopuri speciale, pe care le va putea indica guvernul Statelor Unite". Se ivește în mod firesc întrebarea : Ce mai rămâne din suveranitatea națională, dacă întreaga economie a țării ajunga să :fe condusă de peste Ocean, și cum lesne se înțelege, în conformitate cu interesele și păsaturile marilor capitaliști din Wallstreet ? De curând, Adunarea Popistară Supremă cu« Coreea « ® dr ® sa» <3. Marinescu (Continuare în pag. 2 (foileton)