Viața Studențească, ianuarie-martie 1970 (Anul 15, nr. 1-12)
1970-01-07 / nr. 1
Revista revistelor studențești FUL,, Despre profilul revistelor studențești ale institutelor politehnice am avut prilejul să vorbim încă în anul universitar trecut. La două dintre aceste reviste (Ing. și Sigma) ne-am referit pe larg și în editorialul din recentul nostru număr, alcătuit pe baza noilor ediții ale publicațiilor studențești. Ulterior ne-au sosit la redacție și noile numere ale revistelor Viața Politehnicii (Iași) și Orizont politehnic (Galați). Cu acestea, ni se conturează și mai bine imaginea evoluției respectivelor publicații, profilul și locul lor în cadrul mișcării editoriale studențești. O plăcută surpriză ne-a produs noua ipostază a Vieții Politehnicii, în strădania sa meritorie de a fi cît mai fidelă cerințelor și preocupărilor studenților politehniști. Apreciabile sunt în acest sens articolele care abordează o serie de aspecte ale realității imediate din institut, de la cele privind viața de organizație pina la sintezele monografice ale unor facultăți. Reținem cîteva titluri semnificative în acest sens : „Ginduri pentru noul an universitar", „Nonconformism în activitatea A.S.“» (analiză critică a unor activități de asociație), „Ing.“ (caldă pledoarie pentru profesie), „Profil studențesc“, „Integrarea studenților din anul I în viața universitară“, „Gînduri de absolvent“, „Oameni, timp, spațiu“ etc. In cuprinsul revistei își află de asemenea loc și unele materiale cu caracter informativ-științific, printre care: „Cartea tehnică — Șocuri și vibrații“, „Circuite electronice“, țala rubrică de „Caleidoscop substantehnic“, „Matematizarea, condiție a științei moderne“, „Un an printre studenții Universității Cornellu ș.a. In acest context, interesante și utile ni se par și cele două inițiative privind „Moda“ (deocamdată feminină) și acea „Revistă a revistelor“ axată pe publicațiile colegilor politehniști din celelalte centre universitare. Un efort în plus pe linia graficii, exigență sporită în selectarea paginilor de literatură și artă, a „Vorbelor“ , de duh vor contribui și mai mult la împlinirea către care tinde în chip evident revista studenților de la Politehnica ieșeană. O apreciere cu privire la cea de doua revistă menționată o aflăm chiar a în „publicația-soră" de care ne-am ocupat și în care se spune : „Oglindind în paginile sale viața studenților atît sub aspect profesional cît și etic, revista gălățenilor — Orizont politehnic — dovedește că răspunde menirii sale de revistă studențească". La aceste observații subscriem și noi, deși numărul 3 apărut recent putea fi mult mai atent conceput sub raport tematic. Credem că unele articole, ca cele privind „Șantierul naval“, medalionul „A. Mitric“, cronica teatrală, „scrisoarea“ către Lună ș.a puteau fi suplinite prin materiale legate și mai strîns de profilul institutului, de preocupările șițele studenților politehniști. NC ce dinacest sens, sînt de așteptat noi pași pe linia evoluției revistei studenților gălățeni... Ne folosim de acest prilej pentru a adresa salutul nostru realizatorilor primului număr al revistei STUDIUM, organ al Consiliului U.R.S. al Institutului pedagogic din Suceava. El constituie, așa cum ni se înfățișează la această ediție inițială, o promisiune pentru viitorul acestei publicații a studenților suceveni- I.L. Ceea ce frapează în primul rând, confruntînd conținutul programului de activități al Consiliului U.A.S. al Universității bucureștene cu realitatea, este marea discrepanță dintre prevederile inițiale și realizările concrete dobîndite pînă în prezent. Desigur, nu pot fi trecute cu vederea anumite „semne particulare“ care atestă o îmbucurătoare schimbare a stilului de muncă la nivelul acestui consiliu (cu atît mai mult cu cît vechiul organ încetățenise la un moment dat unele „tradiții“ vecine cu formalismul), dar succesele înregistrate pînă acum sunt încă departe de așteptările și cerințele legitime ale vieții organizației. menea Mai ales dacă raportămaresuccese la complexitatea realizărilor se dovedește a fi tocmai resortul către care ar trebui să conveargă toate eforturile Consiliului U.R.S. — munca politico-ideologică. Niciuna din principalele acțiuni preconizate în acest domeniu pentru semestrul in curs n-a primit finalizarea necesară, astfel încît prevederile au rămas închistate pur și simplu în litera lor moartă. Ceea ce ni s-a citat de către vicepreședintele cu problemele respective, studentul A. Nemoianu, ține mai degrabă de inițiativele consiliilor A. S. pe facultăți decât de cele ale organului superior pe care îl reprezintă. Cu un asemenea sentiment de „detașare“ cu care interlocutorul nostru a abordat chestiunile legate de acest domeniu de activitate nu m © © © © © 2 VIAȚA STUDENȚEASCA ® mm ~ 9 © ® © G © Programele de activități — lanțuri ale slăbiciunilor, sarcinilor pe care le implică Universitatea bucureșteană, atît prin numărul studenților Săi, cît și prin profilul facultăților și secțiilor pe care le cuprinde. Cum e și firesc, un loc aparte în program îl ocupă sectorul activității profesionale și științifice a studenților. Paragrafele înscrise la acest carpitol vizează intr-adevăr, deși la un mod destul de general, cîteva din problemele cheie ale acestei activități. Din păcate însă, cu unele excepții, ele au rămas simple „propuneri“ de măsuri practice, consiliul dispersîndu-și forțele într-o serie de acțiuni mărunte și unilaterale, fără rezonanța necesară în rîndurile studenților. Nu întîmplător realizările de pînă la această dată se reduc, așa cum a reieșit din discuția cu șeful comisiei profesionale, D. Moisescu, la cîteva activități sporadice, cum sînt cele destinate studenților din anii I și V, cuplate și acestea uneori cu dezbaterile tematice din cadrul adunărilor generale. Astfel, multe dintre obiectivele incluse în program n-au fost încă onorate, mizîndu-se în momentul de față pe unele acțiuni în perspectivă, pe ceea ce urmează a se întreprinde de aci încolo. Ca să nu mai amintim de faptul că o seamă de aspecte specifice ale pregătirii profesionale a studenților au scăpat în chip nejustificat din atenția consiliului. O parte dintre aceste aspecte, cum sunt cele privind prezența la cursuri și seminarii, studiul individual, lipsa unor materiale didactice la facultățile de limbi străine, reminiscența unor colocvii de mult desființate oficial, situația cursurilor facultative, practica pedagogică și de producție etc., au ieșit în evidență la recenta dezbatere asupra activității reprezentanților în senatul universitar și în consiliile profesorale — o acțiune cu adevărat meritorie, relevantă și plină de învățăminte practice atît pentru studenții reprezentanți cît și pentru Consiliul U.R.S.... Dator față de imperative, față de nevoile concrete ale studenților a rămas și resortul muncii culturalartistice și distractive, redus de obicei la cîteva activități tradiționale : zile ale facultăților,, seri de dans, concursuri „Cine știe cîștigă“, filme etc. (O notă bună pentru inițiativa privind concertele lunare pentru studenți ale Filarmonicii bucureștene, pentru spectacolul aniversar al corului Universității — dovezi ale posibilităților reale de organizare a a unor manifestări cu larg ecou în rîndurile celor cărora le sînt destinate). Manifestările din cadrul Clubului central, în spațiul restrîns pe care-l poate folosi pînă în preznt, suferă și ele, ca și pină acum, de o bună doză de hazard, ceea ce face ca acestea să nu răspundă exigențelor participanților, să fie lipste de atracție și eficacitate. Pentru domeniul activității sportiv-turistice programul cuprinde cîteva formulări universal-valabile, precum și unele concretizări exprese privind participarea studenților la diferite acțiuni cu caracter de masă, printre care și acele „cupe“fantomă, prinse „în plan“ ca să fie... In ciuda spațiului care i se acordă în programul de activități, cel mai puțin reprezentat sub aspectul ne miră unele stări de lucruri existente în prezent în Universitate pe linia muncii politico-educative. Așa cum nu ne miră, de altfel, nici situația nesatisfăcătoare a îndrumării nemijlocite a studenților de către cadrele didactice. In această direcție ne declarăm de acord cu dezideratul exprimat și de conf. univ. Tamara Dobrin, prorector al Universității din București, intr-un recent articol intitulat „Munca educativă în rîndul studenților“ : „Aceasta ridică cu necesitate luarea unor măsuri menite să asigure participarea întregului corp profesoral la îndrumarea concretă, directă și apropiată a studenților în toate domeniile care concură la formația lor multilaterală, formație în care pregătirea politică, educația morală, cetățenească trebuie să aibă o pondere hotărîtoare“... (sublinierea noastră). Cu condiția ca acest deziderat, devenit de mult un truism al vieții universitare, să capete concretizarea pe care o impune prestigiul celei mai mari instituții de învățămînt superior din țară. Așa stînd lucrurile la nivelul Consiliului U.R.S., am ținut să vedem cum se înfățișează ele la nivelul organelor subordonate. Două exemple ni se par concludente în acest sens. Primul îl reprezintă Consiliul A.S. al Facultății de fizică. Discutînd cu președintele, studentul Paul Gartner (care din motive lesne de înțeles nici n-a putut să ne pună la dispoziție vreun program de activități), am fost surprinși de „vioiciunea“ autocriticii acestuia, de seninătatea cu care își recunoștea lipsurile. Din multitudinea de probleme cu care este confruntat consiliul respectiv, interlocutorul n-a putut să ne menționeze nici o acțiune demnă de reținut. Singura realizare amintită cu emfază o constituie... gazeta de perete „Fizicianul“. „Scuza“ președintelui pentru inerția în care se complace activitatea de asociație la facultatea respectivă o constituie „nepriceperea“ sa, lipsa „stilului de muncă propriu“ — fapt asupra căruia el „a avertizat“, după cire ne mărturisește, încă de la alegerea sa în această funcție. Aceeași atitudine am întîlnit-o și la președintele Consiliului A.S. al Facultății de matematică-mecanică, studentul Vasile Bontaș. El a „justificat“ inactivitatea organului respectiv prin „moliciunea“ sa, declarînd că a fost promovat contra voinței sale într-o muncă pentru care n-are, chipurile, nici o vocație. Se înțelege , nu se poate spera la prea mult cu asemenea oameni și asemenea mentalități... Acestea fiind unele din observațiile noastre critice cu privire la felul în care se concretizează munca de asociație în instituția de învățămînt superior respectivă, lăsăm Consiliul U.R.S. să tragă concluziile corespunzătoare, subscriind și noi la opinia președintelui acestuia, Duomitru Florescu, după care numai responsabilitate sporită a cadrelor de organizație, o activizare puternică a tuturor comisiilor de resort, un spirit colectiv de muncă la toate nivelurile, o colaborare susținută cu toți factorii instructiv-educativi pot garanta intr-adevăr saltul dorit și necesar în activitatea asociațiilor studențești din cadrul Universității... Ion SEGARCEANU SEMNALE CRITRE RECEPȚIONATE In ciuda unui mare număr de scadențe critice neonorate încă de unele conduceri de asociații studențești sau institute de învățămînt superior, înregistrări cu bucurie și unele răspunsuri care dovedesc nu numai o atitudine responsabilă față de cuvîntul presei, dar in același timp o deplină seriozitate în analiza situației încriminate. Un asemenea răspuns primit între altele din partea conducerii Institutului politehnic din București : „In legătură cu articolul publicat în revista dumneavoastră nr. 40 din 19.IX.1969 „Directorul educativ — un post onorific sau prea puțin onorat să informăm că în institutul nostru articolul a fost analizat cu toți factorii corespunzători. In activitatea directorilor educativi au fost și o serie de lipsuri care însă nu au influențat activitatea generală a acestora. Apreciem că în general în cursul anului și în special în perioada începutului de an universitar, directorii educativi au rezolvat probleme deosebit de importante privind activitatea educativă a studenților. Considerăm că în viitor este deosebit de necesară activitatea directorilor educativi în rezolvarea problemelor complexe privitoare la activitatea studenților. Analizind lipsurile existente și avînd in vedere sarcinile pe care le avem în educarea studenților, conducerea institutului a luat măsurile corespunzătoare îmbunătățirii în continuare a muncii directorilor educativi. Constatăm că în articolul dumneavoastră nu se reflectă decât aspecte negative ale activității directorilor educativi, fără să se arate rezultatele bune obținute de către aceștia, care incontestabil sunt și nu pot fi trecute cu vederea“. Constatarea pe care o fac tovarășii din conducerea Institutului politehnic bucureștean este reală, însă ceea ce „trec cu vederea“ e caracterul materialului în care au apărut criticile respective, adică tocmai acela de foileton critic ca specie publicistică. Fiindcă altfel, departe de noi gîndul de a contesta strădaniile unor directori educativi care-și îndeplinesc cu dăruire și seriozitate atribuțiile, inclusiv strădaniile unor tovarăși cărora li s-a încredințat această misiune în cadrul activității educative ce se desfășoară la Institutul politehnic din București. Din păcate însă, după tăcerea pe care o păstrează conducerile altor institute bucureștene în legătură cu situații similare vizate în foiletonul amintit, ar reieși că în cadrul acestora lucrează numai directori educativi cu bune rezultate în muncă, ceea ce, îndeosebi în cazurile încriminate, nu constituie o realitate. Rămînem deci în așteptare. Poate că o fata cu noul an și-au înnoit și disponibilitățile de a recepta critica. Iată și un consiliu al unei uniuni de asoții studențești — cel de la Institutul de petrol, gaze și geologie, tot din București — care înțelege să răspundă, conform normelor în vigoare, la criticile apărute în organul de presă al U.A S.R (în paranteză fie spus, ar fi timpul ca aceasta să devină cu adevărat o regulă. Poate că în acest an, prin acțiunea energică a consiliilor U.R.S. din centrele universitare, prin însuși exemplul lor în această privință, se va statornici această regulă). Dar să dăm cuvîntul tovarășilor de la T.P.G.G.: „In revista dumneavoastră din 3 decembrie a.c. a apărut un material în care se analiza felul în care, în unele institute de învățămînt superior din țară, se studiază și se dezbat Documentele Congresului al X-lea al P.C.R Referirea la institutul nostru semnala anumite deficiențe în această activitate. Ne exprimăm regretul, dar cele relatate concordă cu realitatea. Tot atît de adevărat e însă că în multe alte discuții de la nivelul anilor de studiu calitatea dezbaterilor, profunzimea lor se recomandau evident, dar trebuie să fim de acord de a vedea și minusul semnalat prin situațiile prezentate de dumneavoastră. In consecință, pe baza observațiilor Consiliului Uniunii A.S. din I.P.G.G., cu ajutorul „Vieții studențești“, am reușit să asigurăm un climat optim de desfășurare a tuturor ședințelor de dezbatere a Documentelor Congresului al X-lea“. Nominalizate sau nu în articolele noastre, deficiențe ca acelea pentru care-și fac autocritica tovarășii din conducerea asociațiilor studențești de la I.P.G.G. — ni se semnalează din mai multe colective studențești. Este de recomandat deci ca peste tot să se creeze climatul optim de dezbatere a documentelor istoricului Congres al partidului nostru. Din păcate, nu ne mai rămîne spațiu să amintim aici conducerile de institute și asociații care în bilanțul nostru privind eficiența materialelor apărute figurează încă la capitolul debitor. Sperăm însă că dacă a trecut vremea calendarelor nu ne vor aminti pînă la calende !