Viața Studențească, iulie-august 1970 (Anul 15, nr. 26-29)
1970-07-22 / nr. 26-27
Sursele și resursele publicistice ale „Vieții studențești“ — Dialoguri concentrice de la 0 la 360 de grade — r Tabăra tradițională de instruire și odihnă de la Izvorul Mureșului — loc de confluență anuală a activului studențesc — își confirmă și de data aceasta caracteristica sa de adevărată universitate estivală a U.R.S.R. Aici s-au întrunit, în cea dintîi serie din cele șase programate, o parte dintre cadrele de asociație din toate centrele universitare, precum și redactorii șefi ai revistelor studențești din institute, avînd la ordinea de zi a dezbaterilor o seamă de aspecte circumscrise instruirii pe probleme ale muncii politico-ideologice. Nici nu se putea o ambianță mai prielnică pentru un schimb de idei care s-a dorit din capul locului cât mai viu și mai fructuos. Căci pitorescul Izvor al Mureșului oferă toate condițiile pentru îmbinarea armonioasă a celor două atribute esențiale ale taberei, menționate ca atare în titulatura sa curentă : „de instruire și de odihnă“. Un sezon dominat de chemarea irezistibilă a fragilor face ca, în cadrul activității generale, discuțiile metodice de profil să alterneze în chipul cel mai fericit cu jocurile sportive, manifestările culturaldistractive, evadările pe crestele munților ori plimbările în amurg pe sub poalele pădurilor. Dincolo însă de acest cadru natural atît de reconfortant, se impune „programul de lucru“ din care nu lipsesc consfătuirile, cum a fost cea a revistelor studențești, sau expunerile și convorbirile politice susținute de personalități ale vieții noastre politice și științifice. O entuziastă apreciere a întrunit în acest sens întîlnirea cu tovarășul Constantin Vlad, vicepreședinte al Academiei de Științe Sociale și Politice, membru supleant al C.C. al P.C.R. Nouă, redacției, ne-a revenit cinstea de a deschide „sesiunea de vară“ a cursurilor U.A.S.R. de la Izvorul Mureșului printr-o amplă dezbatere asupra activității revistei noastre, la care și-au dat concursul reprezentanții revistelor studențești din institute. De aici și caracterul colegial, deschis discuțiilor, punctate de o serie de aprecicieri pozitive la adresa „Vieții studențești“, precum și de unele accente și observații critice îndreptățite. Iată cei doi poli ai opiniilor formulate în cadrul dezbaterilor : „O REVISTA care a crescut ÎN OCHII CITITORILOR“ Acestei afirmații, emisă de secretarul general de redacție al revistei „Scalpelu“, Lucian Negruțiu, și scutită, pare-se, de orice intenție de simplă complezență, i-au subscris în mod argumentat o serie întreagă de vorbitori, din rîndul cărora am reținut unele nume : Serafim Duicu („Athenaeum“) Stan Munteanu („Orientări“), Mihai Tatulici („Alma Mater“), Mircea Florin Șandru („Sigma“), Mircea Ciumara („Forum Academiae“), Gheorghe Popa („Sigma“), Valeriu Rusu („Symposion“), Vasile Sav („Echinox“) ș.a. Afirmația se întemeiază pe strădaniile susținute ale colectivului nostru redacțional privind ridicarea nivelului calitativ al revistei, strădanii receptate ca atare de cititorii cărora ne adresăm și soldate cu un cîștig evident pentru ambele părți. Pentru a evita însă o ademenitoare demonstrație „pro domo“, nu insistăm mai mult în relevarea unora dintre aprecierile grupate în jurul subtitlului de mai sus, încercînd să sintetizăm în cele ce urmează mai ales notele critice, sugestiile și propunerile formulate de colegii noștri de la revistele-surori. „MAI MULT SPAȚIU PROBLEMATICII STUDENȚEȘTI“ Dezideratul, exprimat ca atare de redactorul șef al revistei „Ing.“, Dan Roman, vizează de fapt o cerință primordială a revistei noastre, căreia un alt vorbitor îi pretindea, parafrazînd un vechi dicton, ca nimic din tot ce e studențesc să nu-i rămînă străin. Intr-adevăr, așa după cum s-a menționat în discuție, dincolo de efortul de cuprindere cit mai largă a problematicii studențești, au rămas în afara explorărilor unele zone circumscrise acestui cadru sau în strânsă dependență de el. O astfel de zonă, inepuizabilă în resursele sale tematice, o reprezintă însăși viața de asociație cu toate aspectele și problemele pe care ea le implică. O aplecare mai atentă către asemenea probleme ar contribui considerabil la mai adînca pătrundere de sine a organizațiilor noastre studențești, a tuturor cadrelor de asociație. In acest sens, revista trebuie să întreprindă sistematic unele tururi de orizont cu caracter metodic și metodologic, realizînd în acest fel ceea ce Mihai Tatulici numea „adevărate radiografii ale acivității consiliilor A.S. și U.R.S., ale modului de organizare a diferitelor acțiuni la nivelul anilor de studiu, al facultăților, institutelor și centrelor universitare“. Acest univers tematic reprezintă totodată domeniul cel mai fecund de nuanțare și potențare a „politicului studențesc“, a răspunderii și angajării tineretului nostru studios în numele înaltelor sale idealuri de muncă și viață. S-a cerut în mod firesc ca revista să se afle mai în miezul problemelor politice dezbătute de studenți, să contribuie și mai mult la aprofundarea de către aceștia a politicii partidului nostru. O altă zonă încă insuficient explorată este cea care privește felul în care sînt pregătiți pentru profesie și viață, în cadrul școlii noastre superioare, tinerii intelectuali, viitorii specialiști de mîine. In acest sens mai mulți vorbitori au sugerat inițierea unor analize ale măsurilor concrete întreprinse în institute și facultăți pe linia modernizării și perfecționării procesului instructiv-educativ, precum și intervenția mai categorică a revistei în problemele propriu-zise de invățămînt, interpretate prin prisma cerințelor imediate și de perspectivă ale societății noastre socialiste. Privind problematica studențească în prelungirile sale, unii interlocutori, preluînd o idee exprimată de Gheorghe Popa, au propus introducerea unei rubrici speciale dedicate absolvenților care-și desfășoară activitatea în cîmpul muncii, în confruntare directă cu problemele producției, ale profesiei lor. In același spirit, o seamă de intervenții s-au referit la necesitatea reevaluării unor rubrici caracterizate printr-o oarecare străvezime (cum e de pildă „Preuniversitaria“), conturarea personalității altora marcate de unele artificii de stil și „învăluiri“ („Estudiantina“, „De la magistru la discipol“, paginile de „externe“), îmbogățirea conținutului de idei al fiecărui material publicat, promovarea mai largă a opiniilor studențești în toate domeniile care-i privesc nemijlocit etc. Intre divertisment și facil De o atenție deosebită s-au bucurat din partea celor prezenți la dezbatere paginile care țin de așa-zisul caracter magazinistic, înțeles de toți cei care s-au referit la el în accepțiunea sa cea mai rezonabilă. Din perspectiva acestei accepțiuni, cei mai mulți dintre vorbitori au reproșat rubricii de „inimi albastre“ — „Confidențe“ — absența faptului de viață frapant și a unui ton mai elevat, ceea ce a făcut-o să cadă uneori într-o impresie de incredibil, de improvizat. Aderența mare la cititori a unei astfel de rubrici, în cadrul căreia se abordează deschis o serie de probleme intime, se dezvăluie și se elucidează unele dileme de ordin sentimental, impune ca ea să fie privită și tratată cu mai multă acuitate, definindu-și astfel rațiunea de a fi în contextul general al revistei. Nelipsita pagină de „ETC“ va trebui să depășească și ea pragul unui umor facil, operînd cu „găselnițe“ mai fericite și raportîndu-se de fiecare dată la nivelul pregătirii celor cărora se adresează. Unele „schimbări la față“ trebuie să se realizeze, de asemenea, materialele de sport. In același context, unii dintre participanți au exprimat dorința reflectării mai largi, in paginile revistei noastre, a fenomenului cultural-artistic studențesc. NOI ȘI REVISTELE STUDENȚEȘTI Cu prilejul dezbaterii s-au conturat și unele aspecte privind raporturile dintre revista noastră și publicațiile studențești din institute. Una întruchipările acestor raporturi o dintre reprezintă rubrica „Revista revistelor studențești“, căreia urmează să i se confere un caracter permanent, cu acentuare nu pe prezentarea seacă a diverselor numere apărute, ci pe observația critică autorizată și la obiect, pe interpretarea lor ca verigi eficiente în relevarea fenomenului studențesc local. Pentru o mai bună conlucrare între revistele noastre s-a convenit desemnarea cite unui corespondent special din partea colectivelor de redacție ale publicațiilor din institute, care să constituie „puntea de legătură“ între „Viața studențească“ și omoloagele sale din centrele universitare. Consfătuirea de lucru de la Izvorul Mureșului s-a dovedit a fi, prin toate datele sale, extrem de utilă. Redacția noastră a fost bucuroasă să constate încă o dată că în membrii colegiilor de la publicațiile studențești avem nu numai pe cei mai pasionați și mai fideli cititori ai revistei, ci și pe criticii și judecătorii săi cei mai exigenți. Se înțelege, din întreaga desfășurare a discuțiilor n-am putut reproduce decit o parte dintre opiniile participanților, redacția reținînd însă în amănunțime toate observațiile și sugestiile exprimate de colegii noștri. Pentru noi, consfătuirea — transformată într-un schimb viu de idei și păreri — rămîne în continuare deschisă, ea constituind mai degrabă o premisă, un punct de plecare pentru un dialog cit mai fructuos cu întreaga masă a studenților, cu toți cei cărora li se adresează revista. De aceea, transmitem și cu acest prilej tuturor cititorilor noștri rugămintea de a ne comunica, ori de câte ori vor găsi de cuviință, impresiile, constatările și propunerile lor. Le vom primi cu deosebit interes și vom ține întotdeauna seama de ele... Ion SEGARCEANU 2 VIAȚA STUDENȚEASCĂ Căminele din marile centre universitare — gazde ospitaliere pentru popasurile studențești Consiliile U.R.S. din centrele universitare : București, Cluj, Timișoara, Brașov, Tg. Mureș și Craiova, de comun acord cu conducerile instituțiilor de învățămînt superior, au hotărît să asigure cazarea în căminele studențești pe timpul vacanței de vară pentru acei studenți care sînt in trecere prin centrele universitare, în excursii individuale sau grupuri restrînse. Sudenții care ajung în aceste centre universitare se vor adresa consiliilor U.R.S. de la nivelul centrelor pentru a primi informațiile necesare în legătură cu adresa exactă a căminelor stabilite pentru cazare. Cazarea se asigură pe baza legitimației sau a carnetului de student și a buletinului de identitate, pentru 2—3 nopți, contra sumei de 7 lei pe noapte, care se va achita la casieria instituției de învățămînt, care are în administrare căminul respectiv. Pentru a veni în sprijinul studenților care vor solicita cazare în timpul vacanței, dăm mai jos adresele și numerele de telefon ale Consiliilor U.R.S. din aceste centre universitare, unde vor primi informațiile necesare : București: Calea Plevnei nr. 61, telefon 15 40 55 Cluj : Piața Păcii nr. 1—3, telefon 2 20 24 Timișoara: B-dul Tinereții nr. 9, telefon 14 1188 Craiova : Str. „Alex. I. Cuza“, telefon 1 44 71 Brașov: B-dul „Gheorghe Gheorghiu-Dej" nr. XI, telefon 139 00 Tîrgu Mureș : Str. Trandafirilor nr. 38, telefon 53 12