Viața Studențească, iulie-august 1970 (Anul 15, nr. 26-29)

1970-07-22 / nr. 26-27

Sursele și resursele publicistice ale „Vieții studențești“ — Dialoguri concentrice de la 0 la 360 de grade — r Tabăra tradițională de instruire și odihnă de la Izvorul Mureșului — loc de confluență anuală a activului studențesc — își confirmă și de data aceasta ca­racteristica sa de adevărată universi­tate estivală a U.R.S.R. Aici s-au în­trunit, în cea dintîi serie din cele șase programate, o parte dintre cadrele de asociație din toate centrele universi­tare, precum și redactorii șefi ai revis­telor studențești din institute, avînd la ordinea de zi a dezbaterilor o seamă de aspecte circumscrise instruirii pe probleme ale muncii politico-ideologice. Nici nu se putea o ambianță mai pri­elnică pentru un schimb de idei care s-a dorit din capul locului cât mai viu și mai fructuos. Căci pitorescul Izvor al Mureșului oferă toate condițiile pentru îmbinarea armonioasă a celor două atribute esențiale ale taberei, mențio­nate ca atare în titulatura sa curentă : „de instruire și de odihnă“. Un sezon dominat de chemarea irezistibilă a fra­gilor face ca, în cadrul activității gene­rale, discuțiile metodice de profil să al­terneze în chipul cel mai fericit cu jocurile sportive, manifestările cultural­­distractive, evadările pe crestele mun­ților ori plimbările în amurg pe sub poalele pădurilor. Dincolo însă de acest cadru natural atît de reconfortant, se im­pune „programul de lucru“ din care nu lipsesc consfătuirile, cum a fost cea a re­vistelor studențești, sau expunerile și convorbirile politice susținute de perso­nalități ale vieții noastre politice și știin­țifice. O entuziastă apreciere a întrunit în acest sens întîlnirea cu tovarășul Con­stantin Vlad, vicepreședinte al Acade­miei de Științe Sociale și Politice, mem­bru supleant al C.C. al P.C.R. Nouă, redacției, ne-a revenit cinstea de a deschide „sesiunea de vară“ a cursurilor U.A.S.R. de la Izvorul Mu­reșului printr-o amplă dezbatere asu­pra activității revistei noastre, la care și-au dat concursul reprezentanții re­vistelor studențești din institute. De aici și caracterul colegial, deschis discuțiilor, punctate de o serie de apre­ci­cieri pozitive la adresa „Vieții studen­țești“, precum și de unele accente și observații critice îndreptățite. Iată cei doi poli ai opiniilor formulate în cadrul dezbaterilor : „O REVISTA care a crescut ÎN OCHII CITITORILOR“ Acestei afirmații, emisă de secretarul general de redacție al revistei „Scalpelu“, Lucian Negruțiu, și scutită, pare-se, de orice intenție de simplă complezență, i-au subscris în mod argumentat o serie întreagă de vorbitori, din rîndul cărora am reținut unele nume : Sera­fim Duicu („Athenaeum“) Stan Mun­­teanu („Orientări“), Mihai Tatulici („Alma Mater“), Mircea Florin Șan­­dru („Sigma“), Mircea Ciumara („Fo­rum Academiae“), Gheorghe Popa („Sigma“), Valeriu Rusu („Symposion“), Vasile Sav („Echinox“) ș.a. Afirmația se întemeiază pe strădaniile susținute ale colectivului nostru redacțional pri­vind ridicarea nivelului calitativ al re­vistei, strădanii receptate ca atare de cititorii cărora ne adresăm și soldate cu un cîștig evident pentru ambele părți. Pentru a evita însă o ademenitoare demonstrație „pro domo“, nu insistăm mai mult în relevarea unora dintre apre­cierile grupate în jurul subtitlului de mai sus, încercînd să sintetizăm în cele ce urmează mai ales notele critice, su­gestiile și propunerile formulate de cole­gii noștri de la revistele-surori. „MAI MULT SPAȚIU PROBLEMATICII STUDENȚEȘTI“ Dezideratul, exprimat ca atare de redactorul șef al revistei „Ing.“, Dan Roman, vizează de fapt o cerință pri­mordială a revistei noastre, căreia un alt vorbitor îi pretindea, parafrazînd un vechi dicton, ca nimic din tot ce e studențesc să nu-i rămînă străin. Intr-adevăr, așa după cum s-a men­ționat în discuție, dincolo de efortul de cuprindere cit mai largă a proble­maticii studențești, au rămas în afara explorărilor unele zone circumscrise acestui cadru sau în strânsă dependență de el. O astfel de zonă, inepuizabilă în resursele sale tematice, o reprezintă însăși viața de asociație cu toate as­pectele și problemele pe care ea le implică. O aplecare mai atentă către asemenea probleme ar contribui consi­derabil la mai adînca pătrundere de sine a organizațiilor noastre studen­țești, a tuturor cadrelor de asociație. In acest sens, revista trebuie să întreprin­dă sistematic unele tururi de orizont cu caracter metodic și metodologic, rea­­lizînd în acest fel ceea ce Mihai Tatu­lici numea „adevărate radiografii ale acivității consiliilor A.S. și U.R.S., ale modului de organizare a diferitelor ac­țiuni la nivelul anilor de studiu, al fa­cultăților, institutelor și centrelor uni­versitare“. Acest univers tematic repre­zintă totodată domeniul cel mai fecund de nuanțare și potențare a „politicului studențesc“, a răspunderii și angajării tineretului nostru studios în numele înaltelor sale idealuri de muncă și viață. S-a cerut în mod firesc ca revista să se afle mai în miezul problemelor politice dezbătute de studenți, să con­tribuie și mai mult la aprofundarea de către aceștia a politicii partidului nostru. O altă zonă încă insuficient explorată este cea care privește felul în care sînt pregătiți pentru profesie și viață, în cadrul școlii noastre superioare, ti­nerii intelectuali, viitorii specialiști de mîine. In acest sens mai mulți vorbi­tori au sugerat inițierea unor analize ale măsurilor concrete întreprinse în institute și facultăți pe linia moderni­zării și perfecționării procesului in­­structiv-educativ, precum și interven­ția mai categorică a revistei în proble­mele propriu-zise de invățămînt, inter­pretate prin prisma cerințelor imediate și de perspectivă ale societății noastre socialiste. Privind problematica studențească în prelungirile sale, unii interlocutori, preluînd o idee exprimată de Gheorghe Popa, au propus introducerea unei rubrici speciale dedicate absolvenților care-și desfășoară activitatea în cîmpul muncii, în confruntare directă cu pro­blemele producției, ale profesiei lor. In același spirit, o seamă de inter­venții s-au referit la necesitatea reeva­luării unor rubrici caracterizate prin­tr-o oarecare străvezime (cum e de pildă „Preuniversitaria“), conturarea personalității altora marcate de unele artificii de stil și „învăluiri“ („Estu­­diantina“, „De la magistru la discipol“, paginile de „externe“), îmbogățirea conținutului de idei al fiecărui mate­rial publicat, promovarea mai largă a opiniilor studențești în toate domeniile care-i privesc nemijlocit etc. Intre divertisment și facil De o atenție deosebită s-au bucurat din partea celor prezenți la dezbatere paginile care țin de așa-zisul caracter magazinistic, înțeles de toți cei care s-au referit la el în accepțiunea sa cea mai rezonabilă. Din perspectiva aces­tei accepțiuni, cei mai mulți dintre vor­bitori au reproșat rubricii de „inimi albastre“ — „Confidențe“ — absența faptului de viață frapant și a unui ton mai elevat, ceea ce a făcut-o să cadă uneori într-o impresie de incredibil, de improvizat. Aderența mare la cititori a unei astfel de rubrici, în cadrul că­reia se abordează deschis o serie de probleme intime, se dezvăluie și se elu­cidează unele dileme de ordin senti­mental, impune ca ea să fie privită și tratată cu mai multă acuitate, definin­­du-și astfel rațiunea de a fi în contex­tul general al revistei. Nelipsita pagină de „ETC“ va trebui să depășească și ea pragul unui umor facil, operînd cu „găselnițe“ mai fericite și raportîn­du-se de fiecare dată la nivelul pre­gătirii celor cărora se adresează. Unele „schimbări la față“ trebuie să se realize­ze, de asemenea, materialele de sport. In același context, unii dintre par­ticipanți au exprimat dorința reflectă­rii mai largi, in paginile revistei noas­tre, a fenomenului cultural-artistic stu­dențesc. NOI ȘI REVISTELE STUDENȚEȘTI Cu prilejul dezbaterii s-au conturat și unele aspecte privind raporturile dintre revista noastră și publicațiile studențești din institute. Una întruchipările acestor raporturi o dintre re­prezintă rubrica „Revista revistelor studențești“, căreia urmează să i se con­fere un caracter permanent, cu acen­­tuare nu pe prezentarea seacă a diver­selor numere apărute, ci pe observația critică autorizată și la obiect, pe in­terpretarea lor ca verigi eficiente în relevarea fenomenului studențesc local. Pentru o mai bună conlucrare între re­vistele noastre s-a convenit desemna­rea cite unui corespondent special din partea colectivelor de redacție ale publicațiilor din institute, care să con­stituie „puntea de legătură“ între „Via­ța studențească“ și omoloagele sale din centrele universitare. Consfătuirea de lucru de la Izvorul Mureșului s-a dovedit a fi, prin toate da­tele sale, extrem de utilă. Redacția noas­tră a fost bucuroasă să constate încă o dată că în membrii colegiilor de la pu­blicațiile studențești avem nu numai pe cei mai pasionați și mai fideli cititori ai revistei, ci și pe criticii și judecătorii săi cei mai exigenți. Se înțelege, din întreaga desfășurare a discuțiilor n-am putut repro­duce decit o parte dintre opiniile participanților, redacția reținînd însă în amănunțime toate observațiile și sugestiile exprimate de colegii noștri. Pentru noi, consfătuirea — transformată într-un schimb viu de idei și pă­reri — rămîne în continuare deschisă, ea constituind mai degrabă o pre­misă, un punct de plecare pentru un dialog cit mai fructuos cu întreaga masă a studenților, cu toți cei cărora li se adresează revista. De aceea, transmitem și cu acest prilej tuturor cititorilor noștri rugămintea de a ne comunica, ori de câte ori vor găsi de cuviință, impresiile, constatările și propunerile lor. Le vom primi cu deosebit interes și vom ține întotdeauna seama de ele... Ion SEGARCEANU 2 VIAȚA STUDENȚEASCĂ Căminele din marile centre universitare — gazde ospitaliere pentru popasurile studențești Consiliile U.R.S. din centrele universitare : București, Cluj, Timișoara, Brașov, Tg. Mureș și Craiova, de co­mun acord cu conducerile instituțiilor de învățămînt superior, au hotărît să asigure cazarea în căminele stu­dențești pe timpul vacanței de vară pentru acei studenți care sînt in trecere prin centrele universitare, în excursii individuale sau grupuri restrînse. S­udenții care ajung în aceste centre universitare se vor adresa consiliilor U.R.S. de la nivelul centrelor pen­tru a primi informațiile necesare în legătură cu adresa exactă a căminelor stabilite pentru cazare. Cazarea se asigură pe baza legitimației sau a carnetu­lui de student și a buletinului de identitate, pentru 2—3 nopți, contra sumei de 7 lei pe noapte, care se va achita la casieria instituției de învățămînt, care are în administrare căminul respectiv. Pentru a veni în sprijinul studenților care vor solicita cazare în timpul vacanței, dăm mai jos adresele și nu­merele de telefon ale Consiliilor U.R.S. din aceste cen­tre universitare, unde vor primi informațiile necesare : București: Calea Plevnei nr. 61, telefon 15 40 55 Cluj : Piața Păcii nr. 1—3, telefon 2 20 24 Timișoara: B-dul Tinereții nr. 9, telefon 14 1188 Craiova : Str. „Alex. I. Cuza“, telefon 1 44 71 Brașov: B-dul „Gheorghe Gheorghiu-Dej" nr. XI, telefon 1­39 00 Tîrgu Mureș : Str. Trandafirilor nr. 38, telefon 53 12

Next