Viața Studențească, ianuarie-martie 1972 (Anul 17, nr. 1-13)
1972-01-05 / nr. 1
„Săptămîna spectacolelor“ - aproape un festival... „Săptămîna spectacolelor", manifestare largă, „o adevărată explozie de spectacole“, cum o caracteriza un coleg, este rezultatul unei anumite maniere de a dirija activitatea diverselor echipe artistice ale Casei de cultură a studenților clujeni. După perioada de repetiții toate formațiile Casei de cultură s-au angajat, timp de o săptămina, intr-o confruntare cu publicul studențesc. De subliniat este aici tocmai ideea de a finaliza intr-un cvasifestival toată pregătirea de pînă acum, de a realiza o suită de spectacole de „control“. Debutul l-a făcut comedia lui VICTOR ROZOV — „Intr-un ceas bun“ — care, in punerea in scenă semnată de OCTAVIAN COSMUȚA, și-a păstrat intact ritmul original. A urmat cunoscuta piesă a lui AUREL BARANCA „Siciliana“ — regia artistică OLIMPIA ARGHIR — la care am remarcat buna mișcare scenică, o sincronie gestică bine pusă la punct a interpreților. Colegii maghiari din colectivul de teatru numărul doi al Casei de cultură au fost la nivelul jocului curat, caligrafic, cu care ne-au obișnuit, în transpunerea în limba maghiară a piesei lui MIHAIL SEBASTIAN, „Jocul de-a vacanța", după regia artistică a prozatorului DEHEL GABOR. Echipa lui Țuculescu atrage întotdeauna nu numai prin foarte cunoscutele spectacole de pantomimi cu care îți „odihnește“ în antract spectatorii — s-au produs acum cu o selecție de pantomime intitulată „Albastru“ — dar și prin teatrul total pe care îl practică. Plecînd de la sugestiile poemului „Scrisul Hiroșimei", ȚUCULESCU a reconstituit în spectacolul antirăzboinic cu același nume, o atmosferă intens poetică, plină de speranță într-un viitor destin pașnic al omenirii. în cazul spectacolului pe textul clasic al lui Alecsandri, „Piatra din casă“, interesul s-a concentrat asupra soluției regizorale propuse de CONSTANTIN ȘTEFANESCU. Mai sunt de menționat din aceeași serie a „Săptămînii spectacolelor“, însă de o altă factură, încă două spectacole. Primul, „Spectacolul muzical-satiric“ pe care l-a condus GABRIEL MARGARIN, a însemnat debutul, pe texte aparținînd lui CONSTANTIN STEFANESCU și PAUL PRUNA, brigăzii de agitație. Spectacolul de ctntece și dansuri" se recomandă singur prin premiul ansamblului folcloric „Mărțișorul* — marele premiu „Ciorchinele de aur", la festivalul internațional de la Brindisi — Italia — și prin conducerea muzicală pe care o semnează excepționalul taragotist, DUMITRU FARCAȘ. Inclus în circuitul acestor spectacole, înglobînd pe unele din ele și, oricum, recurgînd masiv la interpreți studenți. Studioul de radio Cluj, prin teatrul său audio-scenic a oferit încă un spectacol studențesc „Acusticon-Echinox", un montaj de variate manifestări artistice, de la arte plastice și poezii, pînă la teatru și folclor. Acesta este rezumatul a ceea ce a fost „Săptămîna spectacolelor“ la Cluj , un festival neomologat. 2 Vinfa stu lineasca COMANDAMENTELE ZILEI Acțiunile din cămine să se integreze organic în activitatea de educație comunistă Din dorința de a cunoaște activitatea comitetelor de cămin studențești, în cadrul nou fundamentat de hotărîriile și indicațiile conducerii de partid privind munca politico-educativă — am vizitat recent câteva cămine studențești timișorene, am discutat cu membrii comitetelor de cămin, cu directori educativi, cu studenți, am văzut, am notat și... iată cele consemnate. Ca o primă constatare, general valabilă, trebuie să reliefăm faptul că, pretutindeni, am întîlnit o grijă deosebită pentru asigurarea celor mai bune condiții de viață tineretului universitar, o preocupare constantă pentru crearea unei ambianțe plăcute, asemănătoare — pe cit se poate— ambianței căminului familial. In mod deosebit, am fost impresionați de atmosfera intimă, primitoare a căminelor 3, 8, 10, 11, 13. Ținînd cont de faptul că unul din imperativele majore ale vieții și activității din complexele sociale studențești constituie integrarea organică a acțiunil lor social-gospodărești în activitatea de educare comunistă, multilaterală, a studenților în facultăți, am adresat comitetelor de cămin vizitate următoarea întrebare : Ce acțiuni mai deosebite au întreprins, de la alegeri până-n prezent, nn căminul dv. ? Răspunsul a fost, la multe cămine, cam același, parcă derulat de pe aceeași bandă de magnetofon : participarea activă a studenților la întreținerea curățeniei și înfrumusețarea căminului, ținerea la zi a graficului de curățenie, afișarea Regulamentului nou de cămin, abonamente la... serviciul la poartă etc., etc., formule „consacrate“, spicuite din regulament. Să nu fim însă înțeleși greșit î._ Nu ne îndoim , se pierde multă energie și timp în cadrul căminelor pentru aceste probleme menționate mai sus, în aparență mărunte, și care sunt absolut necesare și firești în activitatea comitetelor de cămin, dar în ancheta noastră dorim să consemnăm nu activitatea de administrație, ci rolul nemijlocit al comitetelor de cămin în organizarea și desfășurarea acțiunilor de educație comunistă a studenților căminiști. Și la căminul nr. 6 Complex (președintele comitetului respectiv — Gh. Niculescu) nu s-a făcut, probabil, nimic. De ce spunem „probabil“ ? Fiindcă adresîndu-ne unui student din cămin (Nicolae Mucea, an III, Facultatea de electrotehnică), cu întrebarea dacă a auzit sau participat la vreo acțiune organizată în incinta căminului amintit, acesta, nevinovat, ne-a spus : „Nu am auzit să se fi organizat ceva în acest cămin...“. Am discutat și cu alți studenți, și acum putem schimba cuvîntul „probabil“ în afirmația „sigur, nu s-a făcut nimic...“. Aceeași situație o consemnăm și la căminul nr. 1 (cămin de familiști, președintele comitetului — I. Moga), și la căminul nr. 7, cât și la căminele Institutului de medicină. Aici, interlocutorii noștri, ni se „plîngeau“ de lipsa de timp, de numărul mare de ore. Un student medicinist din anul III Pediatrie ne spunea : „Rețineți că am 48 de ore (?!) pe săptămînă... De unde atunci timp pentru activități de cămin ? De altfel, nici nu s-a organizat nimic la noi, iar explicația eu o consider firească...“. Comentariile le socotim de prisos... Desigur, în afară de căminele amintite, situații asemănătoare am întîlnit și la alte cămine, dar am desprins, în raidul nostru și acțiuni deosebit de instructive. Bunăoară, la căminul studențesc nr. 5 (președintele comitetului Constantin Falcă, director educativ — conf. dr. M. Leancu), studenții s-au întîlnit cu dascălii lor, în cadrul unei mese rotunde intitulate „Cum au trăit și învățat în studenție profesorii noștri“. Evidențiem și alte acțiuni : „Respectarea legalității socialiste de către studenți“ a fost tema de etică socială abordată la căminul 1 Complex de către invitații serii respective : lector I. Giurescu, conf. I. Petrila și directorul educativ, conf. ing. I. Cadar. Studentele de la căminul învecinat, nr. 15, au participat la o expunere însoțită de diapozitive despre centre universitare din țară și de peste hotare, în timp ce studenții căminului nr. 10 au vizionat o suită de filme documentare. Din inițiativa comitetelor căminelor nr. 1 și nr. 10, într-o seară a avut loc o întâlnire a studenților din anul I cu studenții fruntași la învățătură din anii IV și V. In raidul nostru, am mai fost oaspeții unui miniclub din incinta căminului nr. 3 complex. Din discuția pe care am avut-o cu președintele comitetului de cămin, Cornel Tîrziu, am desprins cîteva elemente notabile care se impun unei atente observări de către forurile în drept : „Zilnic, noi, președinții de cămin, ne pierdem peste 2 ore cu așazisa muncă socială : cazuri de indisciplină, nerespectarea de către unii a deprinderii de autogospodărire etc. Un exemplu : pentru a sancționa 46 de cazuri de indisciplină din căminul nostru, comitetului i-au trebuit 5 ședințe prelungite. Din discuțiile cu alți colegi, consider necesar a se atribui o autoritate mai mare comitetelor de cămin. De ce ? Dacă noi intrăm într-o cameră cu studenți din anul V,practic nu avem nici o putere, ci doar teoretic. Și pentru a aplica anumite sancțiuni trebuie să pierdem timp mult apoi la decanate, în acest an universitar a slăbit mult inițiativa administrației. Administratorul centralizează datele privind activitatea din cămin, le trimite asociațiilor, iar acestea le retrimit la noi. De aceea, cred că trebuie să se întreprindă ceva, spre a nu scădea rolul administrației, și așa destul de birocratic... Concursurile de autogospodărire (care se organizează la toate căminele) sunt binevenite ; ele favorizează spiritul gospodăresc al căminiștilor. Pe unii, care nu respectă regulamentul, îi dăm la emisiunea studențească din complex Student ”71...“. Din multitudinea acțiunilor, ne-a reținut atenția un concurs „Cine știe, cîștigă“, pe o temă extrem de actuală : „Adeziunea deplină a tineretului universitar la politica partidului“. Concursul, desfășurat la căminul 16 și oferind astfel și băieților posibilitatea de a participa ca specatori, a fost cîștigat de grupa studenților de la I.S.E. Din păcate însă asemenea acțiuni reușite nu se transformă peste tot într-o practică curentă a comitetelor noastre de cămin... Am putea releva, și alte aspecte din activitatea acestor comitete, dar, din lipsă de spațiu, ne oprim aici. Redăm, pe scurt, discuția avută in final cu studentul Ioan Popa Bochiș, președintele comitetului Complexului studențesc : „S-a căutat, în măsura posibilităților, a se accentua caracterul educativ al activităților social-gospodărești desfășurate de comitetele de cămin. Există și lacune, și asta fiindcă organismele de cămin așteaptă de multe ori ca totul să vină de sus, căci așa au fost obișnuite, să fie dădăcite, împinse de la spate. Or, noi trebuie să facem în așa fel nicit acestea să aibă încredere în ele, și mai ales, multă inițiativă, spirit de acțiune, căci ele trăiesc in mijlocul studenților respectivi...“. In încheierea raidului nostru, ținem să abordăm și o altă problemă, ridicată în discuții de un număr mare de studenți. E vorba de recreerea studenților. Din păcate, acestui domeniu nu i se acordă importanța cuvenită, întreg Complexul fiind lipsit de un loc destinat sportului, studenții doresc a avea amenajate, dacă nu baze complexe, măcar terenuri simple de sport. Acestea ar constitui atracția tuturor, oferindu-le posibilitatea de a face puțină mișcare. Așteptam o inițiativă în acest sens din partea asociațiilor, pentru a materializa asemenea dorințe prin acțiuni de muncă voluntară, cu participarea studenților din Complex, în contextul noilor elemente intervenite în procesul vieții studenților căminiști timișoreni, concluzia care se impune e firească : comitetele de cămin să încerce a trece dincolo de „litera“ Regulamentului, acționînd în spiritul lui, deschizînd drum inițiativei, căci acest lucru, așa cum faptele o dovedesc, este și necesar și posibil. E posibil mai ales acolo unde există încredere în oameni, în forțele proprii, unde există colaborare fructuoasă între organismele studențești și directorii educativi ai comitetelor de cămin, între toți factorii instructivi-educativi, colaborare subordonată aceluiași deziderat: căminul studențesc să fie, intr-adevăr, a doua casă a studentului, iar munca de educație comunistă să devină un adevărat „comandament al zilei“, o latură fundamentală a instrucției și educației sale multilaterale, armonioase. Emil CTANI Ion JIANU cons 1 CîINIET DE CÍNTECT PUNRE SI REVOLUTIONARE PENTRU TINERET 1. In cinstea aniversării semicentenarului creării Uniunii Tineretului Comunist, Comitetul Central al U.T.C. în colaborare cu Uniunea Compozitorilor din Republica Socialistă România organizează un Concurs de creație de cintece patriotice și revoluționare pentru tineret. 2. Concursul are menirea de a contribui la stimularea creației de noi cîntece de masă, militare, care să exprime dragostea tineretului față de patria și partid, admirația și respectul față de trecutul glorios de luptă al clasei muncitoare și al poporului, față de marile înfăptuiri ale României în anii socialismului. 3. In cadrul concursului se vor prezenta cîntece pentru tineret închinate partidului și patriei socialiste care să oglindească mărețele realizări ale poporului, optimismul, hărnicia și dăruirea omului nou, făuritor al societății socialiste multilateral dezvoltate, unitatea moral-politică a poporului nostru. — Cîntece revoluționare, muncitorești, care să reflecte eroismul clasei muncitoare, al comuniștilor, al celor căzuți în lupta pentru eliberare socială și națională, cîntece închinate eroilor patriei. — Cîntece pentru tinerii muncitori, țărani, elevi și studenți care să cultive patriotismul, dragostea pentru muncă și învățătură, cîntece pentru brigăzile de muncă patriotică, pentru detașamentele de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei etc. — Cîntece care să reflecte profilul moral-politic al uteciștilor și al tineretului patriei, participarea lor înflăcărată la înfăptuirea politicii Partidului Comunist Român. 4. La concurs se primesc lucrări pentru coruri pe 1—4 voci egale sau mixte, cu sau fără acompaniament. Lucrările vor trebui să aibă un caracter de largă accesibilitate, o melodică pregnantă, originală și ușor de reținut, un bogat conținut de idei și sentimente, exprimate în forme artistice adecvate : cântec, imn, marș etc. Concursul este deschis compozitorilor și poeților membri ai uniunilor de creație, precum și creatorilor amatori din întreaga țară. Vor fi luate în considerare lucrările inedite, nedifuzate anterior pe nici o cale și neprezentate la alte concursuri. Fiecare compozitor sau creator amator poate participa la concurs cu cel mult două lucrări. Lucrările vor fi predate pînă la data de 1 martie 1972. Partiturile corale vor fi însoțite de un plic închis care va conține numele și adresa autorului, cu mențiunea „Pentru Concursul de creație de cîntece patriotice și revoluționare pentru tineret“ și vor fi trimise pe adresa : Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist, Secția de propagandă și cultură, str. Onești nr. 4—6, sectorul 1, București. Fiecare partitură va purta un motto, același motto figurină și pe plicul anexat. Juriul concursului va fi format din personalități ale vieții noastre muzicale și literare. Se vor atribui următoarele premii: — UN PREMIU I în valoare de 10 000 lei; * — UN PREMIU 11 în valoare de 6 000 lei; — UN PREMIU III în valoare de 4 000 lei; — MENȚIUNI. In funcție de aprecierea juriului, pînă la 30 la sută din valoarea premiilor se va atribui autorilor de versuri. Juriul are latitudinea de a redistribui valoarea premiilor neacordate. Lucrările nepremiate vor fi remise autorilor pînă la data de 10 aprilie 1972. Lucrările premiate și menționate, precum și alte lucrări valoroase prezentate în concurs vor fi susținute în primă audiție publică de către formația corală a Ansamblului artistic, al Uniunii Tineretului Comunist. Imprimate pe discuri, vor fi tipărite și difuzate organizațiilor U.T.C. și formațiilor corale de amatori.