Viața Studențească, ianuarie-martie 1972 (Anul 17, nr. 1-13)

1972-01-05 / nr. 1

„Săptămîna spectacolelor“ - aproape un festival... „Săptămîna spectacolelor", manifes­tare largă, „o adevărată explozie de spectacole“, cum o caracteriza un co­leg, este rezultatul unei anumite ma­niere de a dirija activitatea diverselor echipe artistice ale Casei de cultură a studenților clujeni. După perioada de repetiții toate formațiile Casei de cul­tură s-au angajat, timp de o săptămina, intr-o confruntare cu publicul studen­țesc. De subliniat este aici tocmai ideea de a finaliza intr-un cvasifestival toa­tă pregătirea de pînă acum, de a rea­liza o suită de spectacole de „control“. Debutul l-a făcut comedia lui VIC­TOR ROZOV — „Intr-un ceas bun“ — care, in punerea in scenă semnată de OCTAVIAN COSMUȚA, și-a păstrat intact ritmul original. A urmat cunos­cuta piesă a lui AUREL BARANCA „Siciliana“ — regia artistică OLIMPIA ARGHIR — la care am remarcat buna mișcare scenică, o sincronie gestică bine pusă la punct a interpreților. Co­legii maghiari din colectivul de tea­tru numărul doi al Casei de cultură au fost la nivelul jocului curat, caligrafic, cu care ne-au obișnuit, în transpunerea în limba maghiară a piesei lui MI­HAIL SEBASTIAN, „Jocul de-a va­canța", după regia artistică a prozato­rului DEHEL GABOR. Echipa lui Țuculescu atrage întot­deauna nu numai prin foarte cunoscu­tele spectacole de pantomimi cu care îți „odihnește“ în antract spectatorii — s-au produs acum cu o selecție de pan­tomime intitulată „Albastru“ — dar și prin teatrul total pe care îl practică. Plecînd de la sugestiile poemului „Sc­­risul Hiroșimei", ȚUCULESCU a re­constituit în spectacolul antirăzboinic cu același nume, o atmosferă intens poetică, plină de speranță într-un vii­tor destin pașnic al omenirii. în cazul spectacolului pe textul cla­sic al lui Alecsandri, „Piatra din casă“, interesul s-a concentrat asupra soluției regizorale propuse de CONSTANTIN ȘTEFANESCU. Mai sunt de menționat din aceeași serie a „Săptămînii spectacolelor“, însă de o altă factură, încă două spectacole. Primul, „Spectacolul muzical-satiric“ pe care l-a condus GABRIEL MAR­GARIN, a însemnat debutul, pe texte aparținînd lui CONSTANTIN STEFA­NESCU și PAUL PRUNA, brigăzii de agitație. Spectacolul de ctntece și dan­suri" se recomandă singur prin pre­miul ansamblului folcloric „Mărțișo­rul* — marele premiu „Ciorchinele de aur", la festivalul internațional de la Brindisi — Italia — și prin conducerea muzicală pe care o semnează excepțio­nalul taragotist, DUMITRU FARCAȘ. Inclus în circuitul acestor spectacole, înglobînd pe unele din ele și, oricum, recurgînd masiv la interpreți studenți. Studioul de radio Cluj, prin teatrul său audio-scenic a oferit încă un spectacol studențesc „Acusticon-Echinox", un montaj de variate manifestări artisti­ce, de la arte plastice și poezii, pînă la teatru și folclor. Acesta este rezumatul a ceea ce a fost „Săptămîna spectacolelor“ la Cluj , un festival neomologat. 2 Vinfa stu­ lin­easca COMANDAMENTELE ZILEI Acțiunile din cămine să se integreze organic în activitatea de educație comunistă Din dorința de a cunoaște activitatea comitetelor de cămin studențești, în ca­drul nou fundamentat de hotărîriile și indicațiile conducerii de partid privind munca politico-educativă — am vizitat recent câteva cămine studențești timi­șorene, am discutat cu membrii comite­telor de cămin, cu directori educativi, cu studenți, am văzut, am notat și... iată cele consemnate. Ca o primă constatare, general vala­bilă, trebuie să reliefăm faptul că, pre­tutindeni, am întîlnit o grijă deosebită pentru asigurarea celor mai bune con­diții de viață tineretului universitar, o preocupare constantă pentru crearea unei ambianțe plăcute, asemănătoare — pe cit se poate­­— ambianței căminului familial. In mod deosebit, am fost im­presionați de atmosfera intimă, primi­toare a căminelor 3, 8, 10, 11, 13. Ținînd cont de faptul că unul din im­perativele majore ale vieții și activității din complexele sociale studențești constituie integrarea organică a acțiuni­­l lor social-gospodărești în activitatea de educare comunistă, multilaterală, a stu­denților în facultăți, am adresat comi­­tetelor de cămin vizitate următoarea în­trebare : Ce acțiuni mai deosebite au­ întreprins, de la alegeri până-n prezent, nn căminul dv. ? Răspunsul a fost, la multe cămine, cam același, parcă derulat de pe aceeași bandă de magnetofon : participarea ac­tivă a studenților la întreținerea curățe­niei și înfrumusețarea căminului, ține­rea la zi a graficului de curățenie, afi­șarea Regulamentului nou de cămin, abonamente la... serviciul la poartă etc., etc., formule „consacrate“, spicuite din regulament. Să nu fim însă înțeleși gre­șit î._ Nu ne îndoim , se pierde multă energie și timp în cadrul căminelor pentru aceste probleme menționate mai sus, în aparență mărunte, și care sunt absolut necesare și firești în activitatea comitetelor de cămin, dar în ancheta noastră dorim să consemnăm nu activi­tatea de administrație, ci rolul nemijlo­cit al comitetelor de cămin în organi­zarea și desfășurarea acțiunilor de edu­cație comunistă a studenților căminiști. Și la căminul nr. 6 Complex (preșe­dintele comitetului respectiv — Gh. Ni­­culescu) nu s-a făcut, probabil, nimic. De ce spunem „probabil“ ? Fiindcă adresîndu-ne unui student din cămin (Nicolae Mucea, an III, Facultatea de electrotehnică), cu întrebarea dacă a auzit sau participat la vreo acțiune or­ganizată în incinta căminului amintit, acesta, nevinovat, ne-a spus : „Nu am auzit să se fi organizat ceva în acest că­min...“. Am discutat și cu alți studenți, și acum putem schimba cuvîntul „pro­babil“ în afirmația „sigur, nu s-a făcut nimic...“. Aceeași situație o consemnăm și la căminul nr. 1­ (cămin de familiști, președintele comitetului — I. Moga), și la căminul nr. 7, cât și la căminele In­stitutului de medicină. Aici, interlocuto­rii noștri, ni se „plîngeau“ de lipsa de timp, de numărul mare de ore. Un stu­dent medicinist din anul III Pediatrie ne spunea : „Rețineți că am 48 de ore (?!) pe săptămînă... De unde atunci timp pentru activități de cămin ? De altfel, nici nu s-a organizat nimic la noi, iar explicația eu o consider firească...“. Co­mentariile le socotim de prisos... Desigur, în afară de căminele amin­tite, situații asemănătoare am întîlnit și la alte cămine, dar am desprins, în rai­dul nostru și acțiuni deosebit de in­structive. Bunăoară, la căminul studen­țesc nr. 5 (președintele comitetului Con­stantin Falcă, director educativ — conf. dr. M. Leancu), studenții s-au întîlnit cu dascălii lor, în cadrul unei mese rotunde intitulate „Cum au trăit și învățat în studenție profesorii noștri“. Evidențiem și alte acțiuni : „Respec­tarea legalității socialiste de către stu­denți“ a fost tema de etică socială abor­dată la căminul 1 Complex de către in­vitații serii respective : lector I. Giu­­rescu, conf. I. Petrila și directorul edu­cativ, conf. ing. I. Cadar. Studentele de la căminul învecinat, nr. 15, au partici­pat la o expunere însoțită de diapozitive despre centre universitare din țară și de peste hotare, în timp ce studenții cămi­nului nr. 10 au vizionat o suită de fil­me documentare. Din inițiativa comite­telor căminelor nr. 1 și nr. 10, într-o seară a avut loc o întâlnire a studenți­lor din anul I cu studenții fruntași la învățătură din anii IV și V. In raidul nostru, am mai fost oaspeții unui miniclub din incinta căminului nr. 3 complex. Din discuția pe care am avut-o cu președintele comitetului de cămin, Cornel Tîrziu, am desprins cîte­­va elemente notabile care se impun unei atente observări de către forurile în drept : „Zilnic, noi, președinții de că­min, ne pierdem peste 2 ore cu așa­­zisa muncă socială : cazuri de indisci­plină, nerespectarea de către unii a de­prinderii de autogospodărire etc. Un exemplu : pentru a sancționa 46 de ca­zuri de indisciplină din căminul nos­tru, comitetului i-au trebuit 5 ședințe prelungite. Din discuțiile cu alți colegi, consider necesar a se atribui o autori­tate mai mare comitetelor de cămin. De ce ? Dacă noi intrăm într-o cameră cu studenți din anul V,­­practic nu avem nici o putere, ci doar teoretic. Și pen­tru a aplica anumite sancțiuni trebuie să pierdem timp mult apoi la decanate, în acest an universitar a slăbit mult inițiativa administrației. Administrato­rul centralizează datele privind activi­tatea din cămin, le trimite asociațiilor, iar acestea le retrimit la noi. De aceea, cred că trebuie să se întreprindă ceva, spre a nu scădea rolul administrației, și așa destul de birocratic... Concursurile de autogospodărire (care se organizează la toate căminele) sunt binevenite ; ele favorizează spiritul gospodăresc al că­­miniștilor. Pe unii, care nu respectă re­gulamentul, îi dăm la emisiunea stu­dențească din complex Student ”71...“. Din multitudinea acțiunilor, ne-a re­ținut atenția un concurs „Cine știe, cîș­­tigă“, pe o temă extrem de actuală : „Adeziunea deplină a tineretului uni­versitar la politica partidului“. Con­cursul, desfășurat la căminul 16 și ofe­rind astfel și băieților posibilitatea de a participa ca specatori, a fost cîștigat de grupa studenților de la I.S.E. Din păcate însă asemenea acțiuni reușite nu se transformă peste tot într-o practică cu­rentă a comitetelor noastre de cămin... Am putea releva, și alte aspecte din activitatea acestor comitete, dar, din lipsă de spațiu, ne oprim aici. Redăm, pe scurt, discuția avută in final cu stu­dentul Ioan Popa Bochiș, președintele comitetului Complexului studențesc : „S-a căutat, în măsura posibilităților, a se accentua caracterul educativ al ac­tivităților social-gospodărești desfășura­te de comitetele de cămin. Există și la­cune, și asta fiindcă organismele de că­min așteaptă de multe ori ca totul să vină de sus, căci așa au fost obișnuite, să fie dădăcite, împinse de la spate. Or, noi trebuie să facem în așa fel nicit a­­cestea să aibă încredere în ele, și mai ales, multă inițiativă, spirit de acțiune, căci ele trăiesc in mijlocul studenților respectivi...“. In încheierea raidului nostru, ținem să abordăm și o altă problemă, ridicată în discuții de un număr mare de stu­denți. E vorba de recreerea studenților. Din păcate, acestui domeniu nu i se acordă importanța cuvenită, întreg Complexul fiind lipsit de un loc destinat sportului, studenții doresc a avea ame­najate, dacă nu baze complexe, măcar terenuri simple de sport. Acestea ar constitui atracția tuturor, oferindu-le posibilitatea de a face puțină mișcare. Așteptam o inițiativă în acest sens din partea asociațiilor, pentru a materiali­za asemenea dorințe prin acțiuni de muncă voluntară, cu participarea stu­denților din Complex, în contextul noilor elemente interve­nite în procesul vieții studenților că­miniști timișoreni, concluzia care se im­pune e firească : comitetele de cămin să încerce a trece dincolo de „litera“ Regulamentului, acționînd în spiritul lui, deschizînd drum inițiativei, căci acest lucru, așa cum faptele o dovedesc, este și necesar și posibil. E posibil mai ales acolo unde există încredere în oa­meni, în forțele proprii, unde există colaborare fructuoasă între organis­mele studențești și directorii educativi ai comitetelor de cămin, între toți fac­torii instructivi-educativi, colaborare subordonată aceluiași deziderat: cămi­nul studențesc să fie, intr-adevăr, a doua casă a studentului, iar munca de educație comunistă să devină un adevă­rat „comandament al zilei“, o latură fundamentală a instrucției și educației sale multilaterale, armonioase. Emil CTANI Ion JIANU cons 1 CîINIE­T DE CÍNTECT PUNRE SI REVOLUTIONARE PENTRU TINERET 1. In cinstea aniversării semicente­narului creării Uniunii Tineretului Co­munist, Comitetul Central al U.T.C. în colaborare cu Uniunea Compozitorilor din Republica Socialistă România or­ganizează un Concurs de creație de cin­­tece patriotice și revoluționare pentru tineret. 2. Concursul are menirea de a con­tribui la stimularea creației de noi cîntece de masă, militare, care să expri­me dragostea tineretului față de patria și partid, admirația și respectul față de trecutul glorios de luptă al clasei mun­citoare și al poporului, față de marile înfăptuiri ale României în anii socia­lismului. 3. In cadrul concursului se vor pre­zenta cîntece pentru tineret închinate partidului și patriei socialiste care să oglindească mărețele realizări ale po­porului, optimismul, hărnicia și dăru­irea omului nou, făuritor al societății socialiste multilateral dezvoltate, uni­tatea moral-politică a poporului nostru. — Cîntece revoluționare, muncito­rești, care să reflecte eroismul clasei muncitoare, al comuniștilor, al celor căzuți în lupta pentru eliberare socială și națională, cîntece închinate eroilor patriei. — Cîntece pentru tinerii muncitori, țărani, elevi și studenți care să cultive patriotismul, dragostea pentru muncă și învățătură, cîntece pentru brigăzile de muncă patriotică, pentru detașamen­tele de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei etc.­ — Cîntece care să reflecte profilul moral-politic al uteciștilor și al tinere­tului patriei, participarea lor înflăcă­rată la înfăptuirea politicii Partidului Comunist Român. 4. La concurs se primesc lucrări pen­tru coruri pe 1—4 voci egale sau mixte, cu sau fără acompaniament. Lucrările vor trebui să aibă un ca­racter de largă accesibilitate, o melo­dică pregnantă, originală și ușor de re­ținut, un bogat conținut de idei și sentimente, exprimate în forme artis­tice adecvate : cântec, imn, marș etc. Concursul este deschis compozitorilor și poeților membri ai uniunilor de crea­ție, precum și creatorilor amatori din întreaga țară. Vor fi luate în considerare lucrările inedite, nedifuzate anterior pe nici o cale și neprezentate la alte concursuri. Fiecare compozitor sau creator amator poate participa la concurs cu cel mult două lucrări. Lucrările vor fi predate pînă la data de 1 martie 1972. Partiturile corale vor fi însoțite de un plic închis care va conține numele și adresa autorului, cu mențiunea „Pen­tru Concursul de creație de cîntece pa­triotice și revoluționare pentru tineret“ și vor fi trimise pe adresa : Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comu­nist, Secția de propagandă și cultură, str. Onești nr. 4—6, sectorul 1, Bucu­rești. Fiecare partitură va purta un motto, același motto figurină și pe pli­cul anexat. Juriul concursului va fi format din personalități ale vieții noastre muzicale și literare. Se vor atribui următoarele premii: — UN PREMIU I în valoare de 10 000 lei; * — UN PREMIU 11 în valoare de 6 000 lei; — UN PREMIU III în valoare de 4 000 lei; — MENȚIUNI. In funcție de aprecierea juriului, pînă la 30 la sută din valoarea premii­lor se va atribui autorilor de versuri. Juriul are latitudinea de a redistribui valoarea premiilor neacordate. Lucră­rile nepremiate vor fi remise autorilor pînă la data de 10 aprilie 1972. Lucrările premiate și menționate, precum și alte lucrări valoroase pre­zentate în concurs vor fi susținute în primă audiție publică de către forma­ția corală a Ansamblului artistic, al U­­niunii Tineretului Comunist. Imprimate pe discuri, vor fi tipărite și difuzate organizațiilor U.T.C. și formațiilor co­rale de amatori.

Next