Viața Studențească, aprilie-iunie 1975 (Anul 20, nr. 13-23)

1975-04-02 / nr. 13

HOTĂRÎRE (Urmare din pag. 1) B. Pentru Conferința a X-a a Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști din România : 1. Raportul Consiliului U.A.S.C.R. cu privire la activitatea desfășurată in peri­oada dintre Conferința a IX-a și a X-a și sarcinile ce revin Uniunii Asociațiilor Stu­denților Comuniști in vederea participării active a tineretului universitar la înfăptui­rea hotăririlor Congresului al XI-lea al P.C.R. ; 2. Raportul Comisiei de cenzori ; 3. Adoptarea unor modificări la Statu­tul U.A.S.C.R. ; 4. Alegerea Consiliului U.A.S.C.R. și a Comisiei de cenzori. II. 1. Norma de reprezentare la Con­gresul U.T.C. să fie de un delegat la 1­200 membri ai U.T.C., luindu-se in cal­cul efectivul U.T.C. la data de 30 septem­brie 1975. 2. Norma de reprezentare la Confe­rința U.A.S.C.R. să fie de un delegat la 340 membri ai A.S.C., luindu-se in calcul efectivul la data de 30 septembrie 1975. III. In a doua jumătate a anului 1975 urmează să aibă loc adunări generale și conferințe de dări de seamă și alegeri in toate organizațiile U.T.C. și A.S.C. care vor dezbate sarcinile care revin tinerei ge­nerații pentru înfăptuirea hotăririlor Con­gresului al XI-lea al P.C.R. IV. In conformitate cu prevederile Sta­tutului U.T.C. și celui al U.A.S.C.R., confe­rințele județene și a municipiului Bucu­rești, precum și cele de la nivelul centre­lor universitare urmează să facă propu­neri de candidați pentru organele cen­trale ale U.T.C. și U.A.S.C.R. Candidații pentru organele centrale ale U.T.C. și U.A.S.C.R. să facă parte din rindul celor mai buni tineri care au o comportare exemplară in muncă și in activitatea ob­ștească, in viața de familie, in societate și au desfășurat o bogată activitate in or­ganele alese pe linie de tineret și stu­denți. Plenara comună recomandă conferințe­lor județene și a municipiului București, precum și celor de la nivelul centrelor universitare să desemneze un număr mai mare de candidați decit numărul celor care urmează să fie aleși în organele centrale ale U.T.C. și U.A.S.C.R. . Plenara comună a Comitetului Central al U.T.C. și a Consiliului U.A.S.C.R. adre­sează întregului tineret chemarea de întimpina Congresul al X-lea al U.T.C. și a Conferința a X-a a U.A.S.C.R. cu noi suc­cese in muncă și in activitatea politică, de a contribui și mai activ la înfăptuirea cincinalului înainte de termen, a sarcini­lor care revin tinerei generații din istori­cele hotăriri ale Congresului al XI-lea al P.C.R. COMITETUL CENTRAL AL U.T.C. CONSILIUL U.A.S.C.R. Coordonate pentru spațiul acțiunilor noastre Sîmbătă, 29 martie, s-au desfășurat lu­crările Plenarei comune a Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist și a Consiliului Uniunii Asociațiilor Stu­denților Comuniști din România, care a hotărit convocarea, in luna noiembrie 1975, a Congresului Tineretului Comunist al X-lea al Uniunii și a Conferinței a X-a a Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști din România și a stabilit ordi­nea de zi și normele de reprezentare pen­tru Congres și Conferință. In încheierea lucrărilor plenarei, a luat cuvîntul tovarășul Cornel Burtică, bru al Comitetului Politic Executiv, mem­se­cretar al C.C. al P.C.R. Lucrările plenarei au evidențiat: luările de cuvânt ale participanților, prin im­portanța deosebită a Congresului al X-lea al U.T.C. și a Conferinței a X-a a U.A.S.C.R. pentru activitatea generală a Organizațiilor noastre, pentru viața și munca întregului tineret al patriei, tn a­­cest context, a fost subliniat faptul că cele două evenimente la care ne referim vor avea loc în climatul fertil de efort crea­tor susținut, instituit de cel de-al XI-lea forum al Partidului Comunist Român, de istoricul act al realegerii de către marele sfat al țării a tovarășului Nicolae Ceaușescu in înalta funcție de Președinte al Republicii Socialiste România. Exprimindu-și opinia cu privire la pla­nul de măsuri supus dezbaterii plenarei, vorbitorii au reliefat că el va asigura in­tensificarea întregii activități politico-edu­cative a organizațiilor noastre, antrenarea tot mai activă a tinerei generații la în­făptuirea neabătută a politicii partidului nostru de dezvoltare economico-socială a patriei, de ridicare continuă a nivelului de viață și civilizație al tuturor oamenilor muncii. Perioada care urmează va fi pen­tru întregul tineret al țării — din indus­trie, agricultură, din școli și facultăți — o perioadă de muncă tot mai susținută, care, evitînd festivismul, acțiunile forma­le, se va solda cu rezultate meritorii, de­dicate celui de-al X-lea Congres al U.T.C. și Conferinței a X-a a U.A.S.C.R. Va fi mai ales — așa cum s-a accentuat în ple­nară — o perioadă de maximă exigență in activitatea de organizație, de creștere a responsabilității fiecărui membru U.T.C. și A.S.C., a fiecărui tînăr, de raportare permanentă la înaltele cote ale sarcinilor ce ne revin. Mai mult ca oricînd, identi­tatea tinerețe-vîrstă a creației trebuie să-și găsească acoperirea în munca noas­tră de zi cu zi, în lupta cu inerția de ori­ce fel, cu tot ce înseamnă formă învechi­tă, perimată în știință, în cultură, în via­ță, nu însăși activitatea de organizație. In acest climat dinamizator, tinerii de pe băncile facultăților vor fi alături de colegii lor de vîrstă și generație, transfor­­mind timpul de pină la Congresul U.T.C. și Conferința U.A.S.C.R. intr-un spațiu dens de muncă efectivă, de instrucție educație, de pregătire și formare multi­fi­laterală. Prin întreaga activitate a asoci­ațiilor studenților comuniști, prin așeza­rea la temelia atitudinii și comportării tu­turor studenților a principiilor și norme­lor noului Cod moral al societății noastre socialiste, studențimea țării va face din acțiunile și manifestările sale mărturii e­­locvente ale spiritului angajant, ale con­științei cu care răspunde minunatelor con­diții create de partid și popor creșterii și afirmării tinerei generații. Plenara a dat glas hotăririi întregului nostru tineret de a răspunde prin faptele muncii și vieții de fiecare zi chemărilor pe care cel mai iubit fiu al națiunii noas­tre, secretarul general al partidului, tova­rășul Nicolae Ceaușescu, ni le-a adresat cu diferite prilejuri, de a ne devota trup și suflet idealurilor acestui timp, cauzei partidului și poporului nostru, de a ne trăi vîrsta ca pe o datorie de formare și împlinire comunistă. „V.S- seminarul nostru de presă prin corespondenți__ PUBLICISTICA — TIN APANAJ AL FILOLOGILOR ? Odată formulate citeva criterii unanim valabile pentru posibila afirmare a unui tînăr în presă, trebuie răspuns totuși la o întrebare pe care și-o pun destul de curent unii studenți tentați să pună mina pe condei și să scrie la ga­zetă : nu e oare verbul publicistic o spe­cialitate, ba chiar o predestinare a filolo­gilor și a umaniștilor în genere ? Din practica „Vieții studențești“ știm prea bine că oricît de mare ar însă, fi ponderea umaniștilor care colaborează, prin însuși specificul publicației, se simt atrași să-și afirme aptitudinile publicisti­ce și numeroși studenți de la Politehnică, Medicină, Arte. Trebuie deci învinsă pre­judecata că darul scrisului l-ar avea a­­proape în exclusivitate filologii. Aceasta mai ales în condițiile în care, pe lângă simțul verbului, publicistului i se cer tot mai multe cunoștințe de specialitate in cadrul diversificării tematice a presei noastre. DECISIV PENTRU AFIRMARE RAMέ­NE CLIMATUL PROPICE. Subliniind prin întreaga dar succinta demonstrație, că munca de descoperire a unor noi ta­lente publicistice este implicit și una de selectare a valorilor durabile, apte să se încetățenească in conștiința publică, n-am atins decit un prim aspect al problemei în discuție și încă nu cel mai important. Dacă pentru un vis, uneori ajuns chiar la o virstă înaintată a scrie în presă poa­te fi un simplu hobby, cel mult un Vio­­lon d’Ingres, pentru o redacție însă, între­gul proces de descoperire și afirmare a unor oameni cu aptitudini pentru scris este o activitate bazată pe o concepție uni­tară, clarvăzătoare. Talente apar la tot pasul, prin paginile diverselor publicații, de la cele școlare la cotidianele de mare tiraj. Dintre acestea numai un număr res­­trâns revin cu insistență și se impun. De aceea, ideea pe care vrem să o eviden­țiem ca primordială pentru o afirmare și promovare exigentă a talentelor publicis­tice este a existenței unui climat propi­ce. Prin climat înțeleg mai ales ambianța spirituală, interesul ce se manifestă pentru modul cum sînt puse în valoare aptitudi­nile fiecărui tînăr capabil să se afirme, urmărirea sistematică, plină de căldură, a modului cum evoluează viitorul publicist. Dacă este foarte important ca încă in faza descoperirii, a selectării talentelor o redacție să fie extrem de atentă față de cei ce i se adresează cu manuscrise, pe această treaptă a încurajării susținute este necesară o preocupare individualiza­tă, in funcție de natura fiecărui talent, de personalitatea fiecărui om care merită promovat. Din acest punct de vedere sunt deopotrivă defavorabile unei optime afir­mări și promovări atit supralicitarea ap­titudinilor unui tînăr prin ignorarea to­tală a dificultăților pe care le întîmpină cu­, mai ales, subestimarea capacității sale de a trata teme de greutate. Este bine de aceea ca redacția să-l piloteze în lansarea la larg pe orice nou talent, pînă reușește să navigheze cu propriile mijloace de bab­ DIFICULTĂȚILE FIREȘTI ALE CREȘ­TERII. Din observațiile mele asupra afir­mării unor tineri, indiscutabil, înzestrați, am constatat că una dintre primele difi­cultăți pe care se întîmpină aceștia este aceea de a se documenta în mod inteli­gent, de a găsi materialul de viață capa­­bil să fie convertit intr-o scriere demnă de interes. Dificultatea aceasta apare și din pricină că la început, de obicei, fie­care debutant scrie despre domeniul pe care-l cunoaște mai bine, din mediul in care trăiește și muncește, ca mai apoi, la solicitările redacției sau la inițiativa pro­prie, să încerce să investigheze și alte domenii de viață. Experiența socială, po­litică, profesională mai redusă nu-i per­mite totdeauna să discearnă ceea ce e semnificativ în aspectele abordate. De aici necesitatea inițierii prealabile în acel domeniu, fie prin consultarea unor materiale consacrate proble­mei respective sau a discuției, cu oamenii care o stăpînesc, fie prin îndrumarea ne­mijlocită a primelor documentări din partea unor colegi de redacție experimen­tați. Există apoi o seamă de tehnici de documentare care trebuie însușite de la cei care le folosesc cu dezinvoltură, in urma activității îndelungate în presă. Cu timpul și un asemenea aspect va forma obiectul observațiilor noastre concrete, sugerate de manuscrisele primite. Dificultatea următoare este, fără îndo­ială, supunerea materialului cules, fruc­tificarea lui publicistică. Neîndoielnic, ne­cunoașterea diverselor maniere de tra­tare, devenite bun comun, inclusiv a șa­bloanelor, poate împinge volens-nolens (în sensul fericit al cuvintului) pe un tînăr talentat către inedit, către găsirea unei modalități publicistice neperimate, a unui unghi de atacare a temei cu adevărat personal. Lupta cu materia e uneori însă îngreuiată tocmai de faptul că tînărul os­cilează între ceea ce vede la alții și ceea ce simte el că ar trebui să facă. Aici in­tervine momentul cel mai de criză în a­­firmarea unui talent. Marele merit pe care și-l poate cîștiga un publicist expe­rimentat față de un confrate aflat în faza afirmării e tocmai datoria de a se apleca răbdător și inteligent, fără să-i lezeze demnitatea profesională, asupra lucrării sale, de a vedea în ce constă noutatea ei. Spre a progresa constant și a învăța din fiecare eșec un tînăr talentat trebuie ast­fel susținut incit totdeauna entuziasmul sincer față de fiecare succes al său să fie îmbinat cu exigența profesională cea mai necruțătoare. Nimic mai grav decit ad­miterea materialului așa-zis de serviciu, pe jumătate ratat, semnat de un talent în curs de afirmare. De la primul articol sau reportaj publicat pînă la promovarea în­­tr-o redacție, un talent publicistic autentic trebuie să urmeze, așadar, în condițiile unui climat propice de afirmare și a ur­măririi atente a evoluției sale, un drum în sus, oricît de anevoios ar fi acesta, a­­proape inerent. Hotărîtoare în această as­censiune e fără îndoială credința în voca­ția sa unită cu o m­­ncă pe brînci, fără menajamente, adică împlinirea neabătută a acelui implacabil „am să fiu ce vreau să fiu" afirmat cu încăpățînare de un mare poet. Numai astfel, pa Heliade Rădulescu, vom parafrazîndu-1 putea în­demna noile talente de publiciști cu cu­vintele : Scrieți băieți, numai scrieți BINE ! Niculae STOIAN Pavel Tripa, președintele Consiliului A.S.C., Facultatea de mecanică agricolă, I. P. Timișoara, ne semnalează o afirma­ție eronată apărută in articolul „Polii u­­nei analize“, publicat in nr. 7­­5641 al re­vistei noastre, cu privire la colaborarea studenților facultății cu organizația U.T.C. a Liceului agricol din localitate. In urma discuției avute cu directorul liceului a­­mintit, ing. Petru Botiș, s-a desprins con­cluzia că, intr-adevăr, există fructuoase și frecvente contacte, acțiuni comune ale A.S.C. cu organizația U.T.C. din liceu. De acord cu cele ce ne scrie corespon­dentul nostru („nu excludem posibilitatea îmbunătățirii activității noastre și realiza­rea unor acțiuni și mai interesante“), ne exprimăm regretul pentru eroarea exis­tentă în articolul semnat de un student timișorean, colaborator al revistei noas­tre. ★ După „întrebarea" lansată de nota a­­părută în revista noastră nr. 3 (560) pri­vind cauzele slabei prezentări a anului III, Facultatea de economia agriculturii, Cluj-Napoca, la examenul de Cibernetică, nu au întîrziat să sosească la redacție răs­punsuri, precizări, luări de poziție cărora li s-a acordat atenția cuvenită, ele fiind publicate în numerele 5 (562) și 8 (565). De curind ne-a scris secretarul A.S.C. al res­pectivului an, oferindu-ne și cîteva con­cluzii și propuneri desprinse în urma dez­baterii în rindul studenților a situației în­registrate la examenul de Cibernetică : — Disciplina fiind de maximă abstrac­tizare, numărul de ore afectat pentru pre­dare a fost prea mic, nepermițînd cadrului didactic să explice problemele in detaliu, ci dimpotrivă, obligindu-l să se sinteti­zeze și mai mult. — Plasarea examenului in sesiunea din iarnă, o sesiune scurtă, in care am avut de susținut trei examene, a făcut posibil numărul exagerat de mare de nepromo­vați, foarte mulți priind aceasta pe seama oboselii. Bineînțeles că la acestea Se mai adaugă și cauza de ordin subiectiv. Aici trebuie recunoscut că o parte de vină o purtăm noi, biroul de an, datorită faptului că nu am reușit să mobilizăm toți studenții pen­tru o bună prezentare la examen. Intrucit această situație s-a întilnit și in anii trecuți, noi am ridicat (prin re­prezentanții noștri), această problemă în consiliul profesoral, și am venit cu urmă­toarele propuneri : — disciplina să aibă afectate un număr mai mare de ore, desfășurate pe parcursul a două semestre, — la examen să se dea o probă scrisă, punîndu-se accent pe probleme practice. Biroul organizației A.S.C. a luat mă­suri pentru mobilizarea studenților nepro­­movați, în vederea unei prezentări în se­siunea de restanțe la nivelul posibilități­lor de care dispun. 2 Viața studențească

Next