Viața Studențească, aprilie-iunie 1975 (Anul 20, nr. 13-23)
1975-04-02 / nr. 13
HOTĂRÎRE (Urmare din pag. 1) B. Pentru Conferința a X-a a Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști din România : 1. Raportul Consiliului U.A.S.C.R. cu privire la activitatea desfășurată in perioada dintre Conferința a IX-a și a X-a și sarcinile ce revin Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști in vederea participării active a tineretului universitar la înfăptuirea hotăririlor Congresului al XI-lea al P.C.R. ; 2. Raportul Comisiei de cenzori ; 3. Adoptarea unor modificări la Statutul U.A.S.C.R. ; 4. Alegerea Consiliului U.A.S.C.R. și a Comisiei de cenzori. II. 1. Norma de reprezentare la Congresul U.T.C. să fie de un delegat la 1200 membri ai U.T.C., luindu-se in calcul efectivul U.T.C. la data de 30 septembrie 1975. 2. Norma de reprezentare la Conferința U.A.S.C.R. să fie de un delegat la 340 membri ai A.S.C., luindu-se in calcul efectivul la data de 30 septembrie 1975. III. In a doua jumătate a anului 1975 urmează să aibă loc adunări generale și conferințe de dări de seamă și alegeri in toate organizațiile U.T.C. și A.S.C. care vor dezbate sarcinile care revin tinerei generații pentru înfăptuirea hotăririlor Congresului al XI-lea al P.C.R. IV. In conformitate cu prevederile Statutului U.T.C. și celui al U.A.S.C.R., conferințele județene și a municipiului București, precum și cele de la nivelul centrelor universitare urmează să facă propuneri de candidați pentru organele centrale ale U.T.C. și U.A.S.C.R. Candidații pentru organele centrale ale U.T.C. și U.A.S.C.R. să facă parte din rindul celor mai buni tineri care au o comportare exemplară in muncă și in activitatea obștească, in viața de familie, in societate și au desfășurat o bogată activitate in organele alese pe linie de tineret și studenți. Plenara comună recomandă conferințelor județene și a municipiului București, precum și celor de la nivelul centrelor universitare să desemneze un număr mai mare de candidați decit numărul celor care urmează să fie aleși în organele centrale ale U.T.C. și U.A.S.C.R. . Plenara comună a Comitetului Central al U.T.C. și a Consiliului U.A.S.C.R. adresează întregului tineret chemarea de întimpina Congresul al X-lea al U.T.C. și a Conferința a X-a a U.A.S.C.R. cu noi succese in muncă și in activitatea politică, de a contribui și mai activ la înfăptuirea cincinalului înainte de termen, a sarcinilor care revin tinerei generații din istoricele hotăriri ale Congresului al XI-lea al P.C.R. COMITETUL CENTRAL AL U.T.C. CONSILIUL U.A.S.C.R. Coordonate pentru spațiul acțiunilor noastre Sîmbătă, 29 martie, s-au desfășurat lucrările Plenarei comune a Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist și a Consiliului Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști din România, care a hotărit convocarea, in luna noiembrie 1975, a Congresului Tineretului Comunist al X-lea al Uniunii și a Conferinței a X-a a Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști din România și a stabilit ordinea de zi și normele de reprezentare pentru Congres și Conferință. In încheierea lucrărilor plenarei, a luat cuvîntul tovarășul Cornel Burtică, bru al Comitetului Politic Executiv, memsecretar al C.C. al P.C.R. Lucrările plenarei au evidențiat: luările de cuvânt ale participanților, prin importanța deosebită a Congresului al X-lea al U.T.C. și a Conferinței a X-a a U.A.S.C.R. pentru activitatea generală a Organizațiilor noastre, pentru viața și munca întregului tineret al patriei, tn acest context, a fost subliniat faptul că cele două evenimente la care ne referim vor avea loc în climatul fertil de efort creator susținut, instituit de cel de-al XI-lea forum al Partidului Comunist Român, de istoricul act al realegerii de către marele sfat al țării a tovarășului Nicolae Ceaușescu in înalta funcție de Președinte al Republicii Socialiste România. Exprimindu-și opinia cu privire la planul de măsuri supus dezbaterii plenarei, vorbitorii au reliefat că el va asigura intensificarea întregii activități politico-educative a organizațiilor noastre, antrenarea tot mai activă a tinerei generații la înfăptuirea neabătută a politicii partidului nostru de dezvoltare economico-socială a patriei, de ridicare continuă a nivelului de viață și civilizație al tuturor oamenilor muncii. Perioada care urmează va fi pentru întregul tineret al țării — din industrie, agricultură, din școli și facultăți — o perioadă de muncă tot mai susținută, care, evitînd festivismul, acțiunile formale, se va solda cu rezultate meritorii, dedicate celui de-al X-lea Congres al U.T.C. și Conferinței a X-a a U.A.S.C.R. Va fi mai ales — așa cum s-a accentuat în plenară — o perioadă de maximă exigență in activitatea de organizație, de creștere a responsabilității fiecărui membru U.T.C. și A.S.C., a fiecărui tînăr, de raportare permanentă la înaltele cote ale sarcinilor ce ne revin. Mai mult ca oricînd, identitatea tinerețe-vîrstă a creației trebuie să-și găsească acoperirea în munca noastră de zi cu zi, în lupta cu inerția de orice fel, cu tot ce înseamnă formă învechită, perimată în știință, în cultură, în viață, nu însăși activitatea de organizație. In acest climat dinamizator, tinerii de pe băncile facultăților vor fi alături de colegii lor de vîrstă și generație, transformind timpul de pină la Congresul U.T.C. și Conferința U.A.S.C.R. intr-un spațiu dens de muncă efectivă, de instrucție educație, de pregătire și formare multifilaterală. Prin întreaga activitate a asociațiilor studenților comuniști, prin așezarea la temelia atitudinii și comportării tuturor studenților a principiilor și normelor noului Cod moral al societății noastre socialiste, studențimea țării va face din acțiunile și manifestările sale mărturii elocvente ale spiritului angajant, ale conștiinței cu care răspunde minunatelor condiții create de partid și popor creșterii și afirmării tinerei generații. Plenara a dat glas hotăririi întregului nostru tineret de a răspunde prin faptele muncii și vieții de fiecare zi chemărilor pe care cel mai iubit fiu al națiunii noastre, secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ni le-a adresat cu diferite prilejuri, de a ne devota trup și suflet idealurilor acestui timp, cauzei partidului și poporului nostru, de a ne trăi vîrsta ca pe o datorie de formare și împlinire comunistă. „V.S- seminarul nostru de presă prin corespondenți__ PUBLICISTICA — TIN APANAJ AL FILOLOGILOR ? Odată formulate citeva criterii unanim valabile pentru posibila afirmare a unui tînăr în presă, trebuie răspuns totuși la o întrebare pe care și-o pun destul de curent unii studenți tentați să pună mina pe condei și să scrie la gazetă : nu e oare verbul publicistic o specialitate, ba chiar o predestinare a filologilor și a umaniștilor în genere ? Din practica „Vieții studențești“ știm prea bine că oricît de mare ar însă, fi ponderea umaniștilor care colaborează, prin însuși specificul publicației, se simt atrași să-și afirme aptitudinile publicistice și numeroși studenți de la Politehnică, Medicină, Arte. Trebuie deci învinsă prejudecata că darul scrisului l-ar avea aproape în exclusivitate filologii. Aceasta mai ales în condițiile în care, pe lângă simțul verbului, publicistului i se cer tot mai multe cunoștințe de specialitate in cadrul diversificării tematice a presei noastre. DECISIV PENTRU AFIRMARE RAMÎNE CLIMATUL PROPICE. Subliniind prin întreaga dar succinta demonstrație, că munca de descoperire a unor noi talente publicistice este implicit și una de selectare a valorilor durabile, apte să se încetățenească in conștiința publică, n-am atins decit un prim aspect al problemei în discuție și încă nu cel mai important. Dacă pentru un vis, uneori ajuns chiar la o virstă înaintată a scrie în presă poate fi un simplu hobby, cel mult un Violon d’Ingres, pentru o redacție însă, întregul proces de descoperire și afirmare a unor oameni cu aptitudini pentru scris este o activitate bazată pe o concepție unitară, clarvăzătoare. Talente apar la tot pasul, prin paginile diverselor publicații, de la cele școlare la cotidianele de mare tiraj. Dintre acestea numai un număr restrâns revin cu insistență și se impun. De aceea, ideea pe care vrem să o evidențiem ca primordială pentru o afirmare și promovare exigentă a talentelor publicistice este a existenței unui climat propice. Prin climat înțeleg mai ales ambianța spirituală, interesul ce se manifestă pentru modul cum sînt puse în valoare aptitudinile fiecărui tînăr capabil să se afirme, urmărirea sistematică, plină de căldură, a modului cum evoluează viitorul publicist. Dacă este foarte important ca încă in faza descoperirii, a selectării talentelor o redacție să fie extrem de atentă față de cei ce i se adresează cu manuscrise, pe această treaptă a încurajării susținute este necesară o preocupare individualizată, in funcție de natura fiecărui talent, de personalitatea fiecărui om care merită promovat. Din acest punct de vedere sunt deopotrivă defavorabile unei optime afirmări și promovări atit supralicitarea aptitudinilor unui tînăr prin ignorarea totală a dificultăților pe care le întîmpină cu, mai ales, subestimarea capacității sale de a trata teme de greutate. Este bine de aceea ca redacția să-l piloteze în lansarea la larg pe orice nou talent, pînă reușește să navigheze cu propriile mijloace de bab DIFICULTĂȚILE FIREȘTI ALE CREȘTERII. Din observațiile mele asupra afirmării unor tineri, indiscutabil, înzestrați, am constatat că una dintre primele dificultăți pe care se întîmpină aceștia este aceea de a se documenta în mod inteligent, de a găsi materialul de viață capabil să fie convertit intr-o scriere demnă de interes. Dificultatea aceasta apare și din pricină că la început, de obicei, fiecare debutant scrie despre domeniul pe care-l cunoaște mai bine, din mediul in care trăiește și muncește, ca mai apoi, la solicitările redacției sau la inițiativa proprie, să încerce să investigheze și alte domenii de viață. Experiența socială, politică, profesională mai redusă nu-i permite totdeauna să discearnă ceea ce e semnificativ în aspectele abordate. De aici necesitatea inițierii prealabile în acel domeniu, fie prin consultarea unor materiale consacrate problemei respective sau a discuției, cu oamenii care o stăpînesc, fie prin îndrumarea nemijlocită a primelor documentări din partea unor colegi de redacție experimentați. Există apoi o seamă de tehnici de documentare care trebuie însușite de la cei care le folosesc cu dezinvoltură, in urma activității îndelungate în presă. Cu timpul și un asemenea aspect va forma obiectul observațiilor noastre concrete, sugerate de manuscrisele primite. Dificultatea următoare este, fără îndoială, supunerea materialului cules, fructificarea lui publicistică. Neîndoielnic, necunoașterea diverselor maniere de tratare, devenite bun comun, inclusiv a șabloanelor, poate împinge volens-nolens (în sensul fericit al cuvintului) pe un tînăr talentat către inedit, către găsirea unei modalități publicistice neperimate, a unui unghi de atacare a temei cu adevărat personal. Lupta cu materia e uneori însă îngreuiată tocmai de faptul că tînărul oscilează între ceea ce vede la alții și ceea ce simte el că ar trebui să facă. Aici intervine momentul cel mai de criză în afirmarea unui talent. Marele merit pe care și-l poate cîștiga un publicist experimentat față de un confrate aflat în faza afirmării e tocmai datoria de a se apleca răbdător și inteligent, fără să-i lezeze demnitatea profesională, asupra lucrării sale, de a vedea în ce constă noutatea ei. Spre a progresa constant și a învăța din fiecare eșec un tînăr talentat trebuie astfel susținut incit totdeauna entuziasmul sincer față de fiecare succes al său să fie îmbinat cu exigența profesională cea mai necruțătoare. Nimic mai grav decit admiterea materialului așa-zis de serviciu, pe jumătate ratat, semnat de un talent în curs de afirmare. De la primul articol sau reportaj publicat pînă la promovarea într-o redacție, un talent publicistic autentic trebuie să urmeze, așadar, în condițiile unui climat propice de afirmare și a urmăririi atente a evoluției sale, un drum în sus, oricît de anevoios ar fi acesta, aproape inerent. Hotărîtoare în această ascensiune e fără îndoială credința în vocația sa unită cu o mncă pe brînci, fără menajamente, adică împlinirea neabătută a acelui implacabil „am să fiu ce vreau să fiu" afirmat cu încăpățînare de un mare poet. Numai astfel, pa Heliade Rădulescu, vom parafrazîndu-1 putea îndemna noile talente de publiciști cu cuvintele : Scrieți băieți, numai scrieți BINE ! Niculae STOIAN Pavel Tripa, președintele Consiliului A.S.C., Facultatea de mecanică agricolă, I. P. Timișoara, ne semnalează o afirmație eronată apărută in articolul „Polii unei analize“, publicat in nr. 75641 al revistei noastre, cu privire la colaborarea studenților facultății cu organizația U.T.C. a Liceului agricol din localitate. In urma discuției avute cu directorul liceului amintit, ing. Petru Botiș, s-a desprins concluzia că, intr-adevăr, există fructuoase și frecvente contacte, acțiuni comune ale A.S.C. cu organizația U.T.C. din liceu. De acord cu cele ce ne scrie corespondentul nostru („nu excludem posibilitatea îmbunătățirii activității noastre și realizarea unor acțiuni și mai interesante“), ne exprimăm regretul pentru eroarea existentă în articolul semnat de un student timișorean, colaborator al revistei noastre. ★ După „întrebarea" lansată de nota apărută în revista noastră nr. 3 (560) privind cauzele slabei prezentări a anului III, Facultatea de economia agriculturii, Cluj-Napoca, la examenul de Cibernetică, nu au întîrziat să sosească la redacție răspunsuri, precizări, luări de poziție cărora li s-a acordat atenția cuvenită, ele fiind publicate în numerele 5 (562) și 8 (565). De curind ne-a scris secretarul A.S.C. al respectivului an, oferindu-ne și cîteva concluzii și propuneri desprinse în urma dezbaterii în rindul studenților a situației înregistrate la examenul de Cibernetică : — Disciplina fiind de maximă abstractizare, numărul de ore afectat pentru predare a fost prea mic, nepermițînd cadrului didactic să explice problemele in detaliu, ci dimpotrivă, obligindu-l să se sintetizeze și mai mult. — Plasarea examenului in sesiunea din iarnă, o sesiune scurtă, in care am avut de susținut trei examene, a făcut posibil numărul exagerat de mare de nepromovați, foarte mulți priind aceasta pe seama oboselii. Bineînțeles că la acestea Se mai adaugă și cauza de ordin subiectiv. Aici trebuie recunoscut că o parte de vină o purtăm noi, biroul de an, datorită faptului că nu am reușit să mobilizăm toți studenții pentru o bună prezentare la examen. Intrucit această situație s-a întilnit și in anii trecuți, noi am ridicat (prin reprezentanții noștri), această problemă în consiliul profesoral, și am venit cu următoarele propuneri : — disciplina să aibă afectate un număr mai mare de ore, desfășurate pe parcursul a două semestre, — la examen să se dea o probă scrisă, punîndu-se accent pe probleme practice. Biroul organizației A.S.C. a luat măsuri pentru mobilizarea studenților nepromovați, în vederea unei prezentări în sesiunea de restanțe la nivelul posibilităților de care dispun. 2 Viața studențească