Viața Studențească, octombrie-decembrie 1975 (Anul 20, nr. 30-43)

1975-10-01 / nr. 30

Mirări de anul A I A * intii Stăteau în genunchi la Uni­versitate pe un hol, aplecați deasupra unei hărți turistice a Bucureștiului, mergeau cu de­getul pe firul apei, apoi o cîr­­meau spre bulevard. Apoi un­ghia a ajuns prin Cotroceni și a descoperit, deodată, șoseaua Panduri. „Asta-i ? „Ce asta ? întreb“. „Șoseaua Panduri. Undeva pe la numărul 40 este o librărie care vinde cursuri universitare. Am au­zit că se găsește acolo o cule­gere de exerciții de analiză matematică“. Erau, desigur, boboci, boboci de Politehnică, de „Aeronave“, el, mai înaltul, Tiberiu Ghiță din Orăștie, iar celălalt, mai scundul, Dan Gînță din Buzău. „Complicat Bucureștiul ăsta, zic“. „Da, complicat, zic ei. Am făcut ar­mata aici la Otopeni, dar nu am apucat să vedem mare lucru în duminicile cu bilet de voie“. Și conduc la troleibuz și mai stăm de vorbă pe drum . „Cum vi s-au părut primele zile de studenție ?“ „Ne-au luat cam țara. Dar am văzut cam ce ta cere la analiză și credem că nu asta totuși prea complicată materia“. „Și ne-au speriat pe la cămin cei din anii mai mari, adaugă Gînță. A venit unul și ne-a zis că e greu al naibii și că o să vedem noi“. „Numai la seminar am rămas tare uimiți, intervine Tiberiu Ghiță. Am mers la seminar și credeam că ne ascultă materia predată la curs în ajun. Dar nu ne-a as­cultat, cu toate că am ridicat mina. Am vorbit, așa, lucruri generale“. „Dar voi ați învă­țat cursul, nu !“ „L-am citit de două ori, spune Gînță. Eu cred că dacă lași cursurile necitite se adună materia“. „Da, da, așa trebuie, zic eu, studentul trebuie să-și citească materia și să nu lase totul pe ultimul moment. Unde sînteți ca­zați ?“, „I­a «Belvedere». Da’, să vă întreb. Nu-i așa că rufele ți le speli singur ?“ „Crezi că e­am a de complicat să-ți speli o cămașă, răspund eu, între­­bind ?“ „A, nu, da’ se întrebau alții pe la cămin. Acuma noi am mai lipsit de acasă și știm să ne gospodărim“. „Nu v-am întrebat încă, cum credeați voi înainte că va fi la facultate ?“ „Credeam ceva foarte vag". „Acum s-au mai limpezit lucru­rile ?“ „Acuma da,„ acuma știm și drumul de la cămin la facultate... acuma e mai ușor“. „Bine băieți, bine, cu dreptul înainte. A venit și troleibuzul, succes !“ Dinu FLAMAND Adunările de alegeri In asociații — expresie ți opinie (fotografii de Emil COJOCARI­) ÎN ACEST NOM­An : • România studențească — Timișoara: „un centru al producției studențești­" (pag. 3) • Ancheta noastră : „Universitatea în cincinalul revo­luției tehnico-științifice“ : răspund Augustin Gârbea — prim-secretar al Comitetului de partid al Centrului universitar București și Octavian Știreanu, absolvent, promo­ția 1975 (pag. 4) • Pe la uși, pe la ferestre — tribulațiile celor certați cu obligațiile universitare, în fața comisiei M.E.I. (pag. 5) • Alegerile la asociații — momentul evaluării lucide, a manifestării spiritului revoluționar (pag. 6) • Familia studen­țească (pag. 9) • Lumea azi (pag. 10), Alegerile in asociații— test de maturitate politică, spațiu de educație revoluționara Considerate, pe bună dreptate, momente de vîrf în activitatea a­­sociațiilor studențești, adunările de dare de seamă și alegeri, a­­flate la această oră în plină des­fășurare, constituie pentru co­lectivele studențești expresia cea mai semnificativă a maturității lor politice și revoluționare, sin­teza cea mai sugestivă și mai completă în calendarul activită­ților de lucru din perioada unei „legislaturii studențești. In pri­mul rînd, adunările generale de dare de seamă și alegeri consti­tuie pentru organizațiile stu­denților importante momente de bilanț, de evaluare exigentă și responsabilă a activității desfă­șurate de asociații pe intervalul de timp la care se referă dorste de seamă. In al doilea rînd, ră­cește adunări de lucru repre­zintă prilejul esențial de „relan­sare" a activității asociațiilor la parametrii superiori, potrivit exi­gențelor formulate de Congresul al XI-lea al P.C.R., de cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu rostită la adunarea populară din municipiul Craiova. Ele se con­turează deci, ca momente mar­cante de legătură între două e­­tape importante din activitatea asociațiilor studențești, fiind ca­drul în care se realizează cu necesitate saltul calitativ, forul în­­ are acumulările și experiențele fructuoase suferă un transfer de calitate, atît de necesar în „func­ționarea" asociațiilor la para­­metri superiori. In al treilea rînd, dincolo de considerentele enunțate mai sus, adunările de dare de seamă și alegeri, privite în esența lor, re­prezintă cele mai semnificative momente politice din viața aso­ciațiilor studențești. Pe lângă ac­­ivitatea de bilanț și perspec­tivă, reguli metodologice clare in desfășurarea unei adunări, de o mare importanță se dovedește a fi adunarea în sine, prin mulți­mea de semnificații pe care le evidențiază, pornind de la ma­turitatea politică și revoluționară, de la coeziunea existentă în co­lectivele studențești. Ca dinamică și conținut, ca desfășurare și at­mosferă, o adunare generală este o „radiografie" a vieții și muncii unui colectiv studențesc, este un moment politic in sine, un spațiu de educație politică și revolu­ționară. O adunare generală este barometrul sensibil al angajării și răspunderii colectivului stu­dențesc, este metronomul vieții de organizație. O adunare des­fășurată la o înaltă tensiune a participării la dezbateri este sem­nul unei vieți de organizație in­tensă și rodnică ; o adunare a­­patică, eșuată este semnul unui prost spirit de organizație și al unei activități formale. O adu­nare care analizează în spirit de „V. S.“ (Continuare în pag. 5)

Next