Viața Studențească, ianuarie-martie 1976 (Anul 21, nr. 1-13)

1976-01-07 / nr. 1

Consilii în examenul semestrului II In stil propriu „După Conferința a X-a a U.A.S.C.R., am trecut serios la acțiune pentru a materializa hotărîrile forumului nostru. Nu promitem schimbări de stil de muncă spectaculoase. Stilul se schimbă în mers, noutățile apar în succesiunea autoperfecționărilor“. Este o prudentă declara­ție „de principiu“ aparținînd lui Valentin Buzdugan, președintele Consi­liului A.S.C. din Facultatea de electro­tehnică din Iași, compensată, se pare, de curajul faptelor. Pentru că din se­diul Consiliului, situat undeva la un etaj al Politehnicii au început să iasă „în lume“ inițiativele. S-au dezbătut documentele Congresului al X-lea al U.T.C. și ale Conferinței a X-a U.A.S.C.R., s-au organizat „colțuri po­­­litice“, formă eficientă de agitație vi­zuală, s-au întocmit grafice ale frec­venței săptămânale afișate, s-a intensi­ficat activitatea de popularizare a do­cumentelor de partid, s-a luat hotărîrea organizării unor ședințe operative de analiză a situației profesionale. Mi s-a vorbit despre colaborarea rodnică cu organizația de partid, despre în­ființarea in facultate a unui cerc po­litico-ideologic, despre faptul că fiecare student e abonat la „Viața studențeas­că“ sau că studenții electrotehnicieni sunt o prezență efectivă în viața între­prinderilor unde își efectuează practica. Despre faptul că membrii comuniști ai Consiliului sprijină efectiv comitetele de cămin sau că fiecare student va efec­tua cel puțin o zi de muncă patriotică. Cîteva „detalii“ despre consiliul de la Electrotehnică sunt totuși necesare. Unul ar fi acela că facultatea a ocupat locul III la concursul „Fiecare asoci­ație a studenților comuniști — colectiv de educație prin muncă și pentru mun­că a studenților". Altul ar fi reprezen­tat de un „paradox“ : în urma alegerilor din toamna acestui an s-a constatat statistic că noul consiliu e de fapt un consiliu vechi, doar 9 din cei 19 mem­bri fiind „nou-veniți“. Trebuie să aștep­tăm lucruri spectaculoase de la acest nou consiliu vechi. „Spectaculosul“ dacă ținem neapărat la acest termen este înglobat în faptele enumerate mai îna­inte. Oricum, Consiliul A.S.C. de la Fa­cultatea de electrotehnică e un exem­plu: Silviu HOIȘIE Puncte pentru mai tîrziu Discuția avută cu președintele Consi­liului U.A.S.C. din centrul universitar Brașov, Grigore Goga, a punctat cîteva principale obiective ale planului de mă­suri privind activitatea asociației stu­denților pe semestrul al II-lea. Avînd în vedere faptul că, prin spe­cificul său de oraș puternic industriali­zat, Brașovul oferă numeroase condiții de integrare a învățămîntului superior cu producția, iar pe de altă parte, ți­­nîndu-se cont de ponderea facultăților tehnice in cadrul Universității brașo­vene, un accent deosebit se va pune pe intensificarea cercetării științifice stu­dențești. Astfel, celor 23 de cercuri ști­ințifice studențești ale Universității li s-au fixat o tematică care să abordeze di­rect activitatea productivă, multe teme de cercetare vizînd contractele încheia­te de catedre cu întreprinderile econo­mice ale Brașovului. Atenția deosebită care se va acorda activității susținute a cercurilor științifice studențești va fa­cilita selecționarea exigentă a comuni­cărilor din cadrul sesiunii naționale de comunicări științifice a cercurilor stu­dențești a cărei secțiune tehnică se va desfășura între 7-8 martie la Brașov. In centrul preocupărilor comisiei politico­­ideologice va sta activizarea cercurilor de dezbateri politice ale Casei de cultu­ră a studenților și totodată organizarea pentru cadrele de asociație a unor in­struiri complexe în cadrul prelegerilor de învățamint politico-ideologic. O preocupare deosebită va consta in implicarea asociației in realizarea spor­tului de masă de performanță pentru că MPNDARUL ASOCIAȚIEI deși cantitativ întrecerile sportive din centrul universitar Brașov sunt nume­roase, din punct de vedere calitativ ele nu aduc rezultatele scontate. Și în acest an, în ianuarie, se va organiza Cupa Gaudeamus, devenită tradițională în centrul universitar brașovean. Din bogata agendă de lucru a semes­trului al II-lea singurul aspect care ni s-a părut formal a fost cel referitor la activitatea comisiei profesionale. Și el nu este deloc un aspect minor, ci dim­potrivă, am spune că ocupă un loc pri­mordial în viața fiecărui student. Este drept că la primul punct din ordinea de zi a comisiei figurează analiza rezulta­telor sesiunii din iarnă, dar ceea ce am dori ar fi ca măcar de data aceasta ana­liza să nu rămînă pur formală, cu re­gretele și constatările de rigoare mult prea tardive. Trebuie înțeles că de hotă­rîrile ei concrete, de felul in care va ști comisia să acționeze și să controleze în­sușirea sistematică a diferitelor discipli­ne vor depinde în bună parte rezultate­le marii sesiuni din vară. Aura Matei­ SAVULESCU Obiecte nezburătoare indentificate Un semestru care cere un efort con­jugat din partea tuturor studenților din Facultatea de aerospațiale. iată cum ca­racteriza pe scurt Mihai Moldoveanu — președintele Consiliului A.S.C. — se­mestrul care a început. Legat de aceas­ta, consiliul are în vedere realizarea in­dicatorilor din programul de activități și, în plus, multe alte probleme, unele dintre ele nerezolvate in primul semes­tru, altele ivite în timpul sesiunii tre­cute. Așa se face că una dintre ele este discutarea la nivelul anului de studiu, la nivelul consiliului A.S.C. și a consili­ului profesoral a situației anului I care a obținut un procent de promovabilitate sub așteptări, sesiunea încheiată fiind pentru boboci o grea cumpănă, confrun­tarea cu trei examene (din care două cu profil matematic) și un colocviu (pro­­gramare-calculatoare), avînd drept re­zultat demobilizarea multora dintre ei. Consiliul A.S.C. a avertizat la timpul respectiv conducerea facultății de posi­bilitatea unor surprize neplăcute dato­rate supraaglomerării anului I în pri­ma lor sesiune din viața universitară. Acum efectul fiind cel pronosticat de studenți, decanatului i se va cere mă­suri menite, în primul rînd, să-i ajute pe cei în cauză în susținerea prosesiunii și a sesiunii din vară și, in al doilea rînd, să preîntîmpine repetarea situa­ției în anul universitar viitor. O altă chestiune nerezolvată în primul semestru și care acum va fi pusă nou este și întocmirea planurilor din de cercetare la nivelul fiecărui an de stu­diu, acțiune desfășurată în colaborare cu catedrele de specialitate și cu bene­ficiarii, respectiv I.R.M.A. și I.M.F.C.A. — două vechi colaboratoare — cu cei de la Aerospațiale. Definitivarea pla­nurilor se va face cu­ mai curind posi­bil pentru a se trece la efectuarea in­tr-un timp scurt a trad­e de proiectare, respectivelor con­j­­egat tot de activitatea profesională, comisia pe domeniu se va îngriji de buna organizare și desfășurare a ex­cursiilor de studii la obiectivele din țără cuprinse în planul de pregătire al viito­rilor constructori de aparate de zbor (în nici un caz O.Z.N.-uri). Fiind apropiată ziua cînd cei din a­­nul V vor înmîna ștafeta celorlalți ani de studii, comisia culturală se va ocupa de organizarea din timp a unui specta­col care să fie și festiv și de adio. La re­ușita prezentării lui vor fi chemați să-și aducă contribuția și cei de la Fi­lologie, în baza unor mai vechi legături pe tărîm cultural existente între cele două facultăți. Iar împreună cu studen­ții mediciniști care locuiesc în Belve­dere, aerospațialiștii vor organiza un nou program artistic pe care să-l pre­zinte colegilor căminiști. Grigore IONESCU Perspectivele scuzelor Fără îndoială, proaspătul (încă) con­siliu al U.A.S.C. din I.I.S. Pitești are ambiția autodepășirii. Pentru asta, mai mult sau mai puțin sistematic, membrii biroului și-au notat în agende proble­mele acute de rezolvat. In primele zile ale semestrului, con­siliul va analiza stadiul concursului profesional. Este necesar, mi se spune, să stabilim grupele și anii fruntași cu mult mai devreme decit s-a făcut u­­nut trecut. Președintele Gheorghe Stan are în vedere și o altă problemă importantă: defalcarea pe ani de studiu, pe indica­tori, a muncii patriotice. Să nu se mai repete, zice Gheorghe Stan, situația de neîndeplinire a planului la acest capi­tol. Să reactivăm comisia de muncă pa­triotică de la nivelul consiliului, zice tot președintele. Am auzit că în domeniul activității politico-ideologice... ..Nu se stă prea bine, recunoaște Vicepreședintele Petre Căpățînă. Intîi, problema celor doi propagandiști de la catedră, lectorii Constantin Dumitrescu și Ion durea, sînt suprasolicitați, sunt greu de găsit și, deci, greu de convocat ca să facă instructajul propagandiștilor studenți. Ne propunem ca în ianuarie să-i adunăm pe toți propagandiștii din facultăți, să alcătuim un plan de lucru pe baza propunerilor lor. Ce face profesionalul ? Vreau să spun, vicepreședintele. Cel în cauză, Victor Duțu, spune că bine. Președintele completează , vice­președintele Victor Duțu e unul dintre „acei ce nu-și văd decit propriile car­nete de note. E băiat de 10, dar decit să-l aduc la consiliu, să-i spun să-și facă plan de muncă și celelalte, să-și îndeplinească, într-un cuvînt, atribuți­ile, mai bine îi fac cu toată treaba. N-are tragere de inimă, așa că o pro­blemă a resortului profesional este ac­tivarea vicepreședintelui“. Mai sunt cazuri ? Mai... Vicepreședintele cu pro­bleme politico-ideologice a încurcat «a­bonamentele la „V.S.“, adică le-a făcut pe 3 adrese diferite : rectorat, Faculta­tea de subingineri, Facultatea de pe­dagogie. Mai mult, o parte le-a făcut la poșta din centru, alta la poșta gară. Și el este sigur o „urgență" din pe adresa consiliului. Numai ?... Tot o „urgență“ este și Marioara David, se­cretara consiliului. Are o „superstiție“ particulară: nu vine la asociație decit sîmbăta și duminica. Așadar, la I.I.S. Pitești printre pro­blemele de rezolvat în viitorul apropiat se află unii membri ai consiliului. Lip­sa de experiență, timpul relativ scurt de la alegeri, lipsa de sprijin din partea fostului consiliu al U.A.S.C., abia dacă mai pot fi scuze valabile. Se cer, deci, nu alte scuze, ci alți ochi care să te deschidă pină nu trece și semestrul II. Ion LONGIN judecînd după numărul studenților din acest amfiteatru« la Institutul politehnic București semestrul II n-are semne bune. 2 Viața studențească seminarul nostru de pres­­e_ prin corespondenți— Genuri și specii publicistice RELATAREA (I) Plasind relatarea imediat după știre, în succesiunea prezentării speciilor genului informativ, nu facem decit să urmăm o or­dine firească. Ce este, de fapt, o știre dacă nu o relatare contrasă la maximum ? Numărul de rînduri nu e unicul criteriu care diferențiază aceste două tipuri de materiale, fiindcă, dacă aproape orice relatare poate deveni știre, nu orice știre poate căpăta amploarea unei rela­tări. Două sunt mai ales elementele defi­nitorii pentru o relatare în raport cu știrea : ea se referă aproape în mod ex­clusiv la evenimente, iar postura celui care o face este totdeauna aceea de mar­tor ocular. Faptul că citim în presă și relatări care nu sunt rezultatul observației directe, al participării nemijlocite la eve­niment, nu trebuie să ne ducă in eroare. Reluarea, de obicei contrasă, a dării de seamă asupra unui eveniment se face în mod curent prin indicarea sursei, deci a martorului ocular. Dacă întîlnim și cazuri în care e evident că semnatarul unei re­latări sau anonimul care a redactat-o n-a fost prezent la evenimentul respectiv, a­­cesta ține mai ales de etică. Chiar în ca­zurile cînd anumite relatări pot fi prelu­ate, respectându-se practicile de presă statornicite, este de preferat, totuși, dacă motive de ordin organizatoric sau mate­rial nu împiedică aceasta, ca fiecare pu­blicație interesată să aibă trimisul său special. Specificitatea unei publicații, pro­filul său, viziunea sa asupra evenimente­lor, implicit stilul de a le prezenta impun o asemenea prezență. Dacă la o aceeași con­ferință , de pildă, participă reprezentanții a trei-patru publicații diferite, in mod fi­resc, deși din relatările niciuneia nu vor lipsi anumite informații cu caracter ge­­neral-obligatoriu, anumite aspecte au pondere diferită și nu o dată ele sunt o chiar apreciate diferit. Dacă reprezentan­tul unei publicații studențești dintr-un centru universitar participă la o conferin­ță municipală a organizației de tineret, in mod necesar relatarea sa va fi diferită atît în comparație cu cea care o va publi­ca ziarul local, cît și cu cele care vor a­­pare în publicațiile centrale de tineret sau de studenți. Problematica studențească dezbătută în respectiva conferință prezin­tă un interes diferențiat pentru diferitele publicații. Publicația studențească locală, urmărind acea realitate mai îndeaproape deține o seamă de informații în plus, ca­­re-i permit ca o anumită apreciere să fie mai aspră sau mai încurajatoare. Citito­rul și, mai ales cei care sînt implicați intr-un anumit eveniment relatat, nu țin seama totdeauna de această situație. De aici o anume contrariere, mai ales cînd e vorba de relatarea unor aspecte critice. Așa se face că la „Viața studențească“ ne confruntam și ne confruntăm și acum cu asemenea reproșuri : de ce a ținut cu­tare ziarist de la publicația studențească centrală să pună anumite accente in pre­zentarea aceleiași adunări sau conferințe de organizație in comparație cu o altă publicație, uneori tot de tineret, care a inserat o relatare asupra aceluiași eveni­ment ?Argumentul nostru, era în aseme­nea cazuri, dincolo de demonstrația exac­tității informației, a obiectivității apreci­erilor, că noi suntem­ o publicație de spe­cialitate, care ocupîndu-se în mod curent și avizat de domeniul respectiv ne simțim obligați să formulăm un punct de vedere mai cuprinzător și totodată, mai la su­biect, evidențiind și apreciind șapte oameni care pentru noi prezintă un inte­­i­res mult mai marcat decît alte organe de presă. Am ținut să subliniem încă de la început aceste laturi extrem de importante pentru un martor ocular care vrea să relateze în mod corect și util un anume eveniment, din pricina persistenței impresiei la unii cititori și, din păcate, chiar printre con­frații de condei, că acest tip de material nici măcar nu poate fi trecut printre spe­ciile publicisticii adevărate. Nimic mai simplu, cred asemenea oameni, decit să redactezi o dare de seamă asupra unei reuniuni la care nu numai că participi nemijlocit, dar, în cazuri mai fericite, poți primi o copie a materialului prezentat și chiar o stenogramă a dezbaterilor ce i-au urmat. Experiența de presă ne demon­strează însă că tocmai considerarea unor asemenea relatări absolut necesare unei publicații drept „materiale de servici“, cum se spune, care nu impun o înaltă pro­­fesionalitate, are drept consecință ratarea lor, recurgerea la șablon și la formulări atît de generale și de vagi încît schim­­bînd cîteva elemente concrete ale unei cenușii relatări despre o adunare studen­țească poți lesne s-o adaptezi pentru a­­dunarea anuală dintr-o cooperativă mește­șugărească. Relatarea, ca specie publicis­tică, rămîne în orice caz pină la această oră tipul de material cel mai tributa platitudinilor, convenționalismului, „ge­nului plictisitor“ de scrieri. Odată lămu­rite aceste chestiuni de principiu, vom în­cerca în proximul număr să evidențiem cîteva din ipostazele pe care le poate avea relatarea unui eveniment. Niculae STOIAN

Next