Viața Studențească, ianuarie-martie 1977 (Anul 22, nr. 1-13)

1977-01-04 / nr. 1

Stimate tovarășe Redactor-șef. Nu doresc prin răspunsul meu, să aduc reproșuri revistei sau colaboratorilor dv. și nici nu mă consider un om perfect, fără minusuri, in activitatea pe care o desfășor ca om, cetățean și ca­dru didactic. Am răspuns la articolul ..Edu­cația privită de la catedră și din ultima bancă“, scris în „Viața studențească“, cu buna intenție de a cunoaște concepția și ati­tudinea mea față de activitatea de formare și perfecționare a ti­neretului universitar, pe care il consider colaborator permanent și sincer în acest proces. Menționez că, imediat după cursul ținut, la care afirmă au­torul articolului că a asistat, studenții au efectuat două săp­­tămîni de practică productivă. Intre timp, apare și articolul menționat. Din demnitate, după venirea studenților din practică, am li­mit ultimul curs la acest an. Am rugat apoi conducerea catedrei, să delege un alt coleg pentru a suplini cursul din norma va­­cantă. Rog să aveți amabilitatea să apreciați răspunsul trimis și să procedați în consecință. Doresc ca anul 1977 să vă aducă dv. și tuturor colaborato­rilor revistei, multă sănătate, fericire și succese în activitatea social-politică de traducere in viață a politicii Partidului Co­munist Român și a înaltelor principii ale eticii și echității socialiste. In revista „Viața studențească“ din luna noiembrie 1976, a apă­rut, sub formă de reportaj „in­discret“, articolul „Educația pri­vită de la catedră și din ultima bancă“ semnat de Constantin N­ist­or. Lectura si analiza articolului mă invită la reflecții asupra mo­dului de manifestare a con­științei si conduitei socialiste a unor oameni, dar si la analiza activității desfășurate in cele două ore de curs la care repor­terul a asistat sau nu a asistat. Afirm aceasta bazat pe faptul că pe autor nu l-am cunoscut, întrucît nu s-a prezentat și nu am susținut împreună un dia­log principial cum ar fi fost firesc, în spiritul noilor rapor­turi cerute de codul eticii și echității socialiste. In același timp, consider că articolul trebuia să constituie și pentru studenții anului III un prilej de meditație asupra ac­tivității desfășurate de ei și de cadrul didactic, care suplinea cursul unui coleg aflat intr-o stare gravă la spital. Autorul, probabil, a intențio­nat să observe „indiscret cum se desfășoară educația studen­ților in cadrul a două ore de curs. Este foarte ușor și comod să stai in ultima bancă, „să privești“, să constați și să no­tezi in „fuga picsului“ cu lux de amănunte numai ceea ce este negativ din activitatea ca­drului didactic și a colectivului de studenți, fără să înțelegi că educația nu este ceva material care numai se privește, ci este o acțiune complexă și dinamică la care participă și își aduce contribuția in mod direct di­verși factori formativi. In calitate de pedagog, nu am conceput niciodată si nici nu sunt de acord cu persoanele care rămîn numai la actul de a privi sau constata cum se realizează educația studenților si nu pă­trund mai actinc in esența a­­cestui proces, unde se lucrează cu oameni in continuă dezvol­tare si formare, cu comporta­mente diferite si uneori cu alte preocupări de moment, fată de activitatea dominantă. In curând, inima mea de slu­jitor al scolii românești va bate douăzeci si trei de ani, dăruiți muncii didactice, educative, po­litice si obștești cu elevi, stu­denți, învățători si profesori. In acest timp, nu am militat pen­tru ideea de a „privi educația de la catedră“ și nici nu am analizat-o unilateral din „ultima bancă“. Modalitatea teoretică și practică de a privi și constata fenomenul educational, nu mă caracterizează, deoarece ea tra­duce o atitudine contemplativă și pasivă, nu este specifică so­cietății socialiste și contravine idealului educativ comunist. In concepția mea de cadru di­dactic și membru de partid, a stat întotdeauna convingerea fermă că educația este un pro­ces de angajare conștientă și activă a ființei umane, proces ce implică cunoașterea reciprocă in raportul de colaborare, nu „toleranță“, ci eforturi susținute și permanente din partea am­bilor factori — profesori-stu­­denți. Consider că un cadru didactic are obligația pedagogică și mo­rală să se ocupe și de studenții din ultima bancă, „fete“ și „băieți“, care manifestă, poate nu in mod permanent, preocu­pări periferice cursului predat. Aceasta nu înseamnă că trebuie să trecem cu vederea munca majorității colectivului și să neglijăm cei optzeci de studenți care se aflau în primele rân­duri, conștienți de menirea lor. La cursuri și seminarii am utilizat exemple­ reale din via­ța socială, cu buna intenție de a clarifica sau completa un as­pect teoretic. Nu mi-am permis ca prin exemple, să deformez realitatea, să subapreciez sau să jignesc persoane care, prin munca lor, iși aduc partea de contribuție la progresul tării noastre. Articolul menționat se în­cheie, bine plasat, cu numele Si prenumele lectorului univ. T. Malanca. Pornind de la marea înc­­ dere in forța si rolul presei so­cialiste și de la faptul că es, vorba de viata studenților, mă gindesc, că indicarea, în gene­ral, fără nume, a studenților din ultimele bănci, nu a influențat schimbarea atitudinii lor și nici nu­­ j oferit posibilitate colecti­vului studențesc să ia o poziție critică, întrucât nu știu din ce motive autorul nu a avut cura­jul, dovedit „indiscret“ in arti­col, să identifice și să comunice în scris numele celor cu aba­teri de la regulamentul de dis­ciplină universitară. Rămîn la convingerea că este ușor să privești educația „din ultima bancă“, dar mult mai greu să te angajezi a o realiza în munca de formare și mode­lare a omului nou, chiar dacă uneori îți produce mici necazuri, insă si bucuria datoriei împli­nite față de propria persoană și colectivitate. Cu deosebită stimă, lector univ. TRAIAN MALANCA, str. 9 Mai, nr. 10, Iași , fluctuația î cifrelor le plan " La o primă vedere, lucrurile stau bla« la Mala tehiologica a institulatat de subingineri Ha* aed«*«*. Cu datele pe care ti le si so­rmreazît ultimul is »et sa­u­ «Chimb*», chiar fan­­tstamental, impresii!« inițiale sad ».,■;» atâreasra unele îndoieli „minore­­ ea se poate , intim»!«­­ aș.» ceva ■> confirmă chiar Hala unde, cum spuneam, lucruri!« i stau birse la « »nurtă vedere, ia*­­ nfins»! «rimelor trei d»mostre obținut chiar o depășire . Cu privire la articolul „Reali­tatea industrială universitară“ semnat de tov. Cristian Ned­eș, apărut in nr. 38 din 23 noiem­brie 1976 al revistei „Viata stu­dențească", arătăm următoarele: In urma publicării materialu­lui, conducerea Institutului de subingineri Hunedoara și cate­dra de Metalurgie în subordi­­nea căreia se află hala tehnolo­gică, au analizat problemele ri­dicate de articolul respectiv și a trecut la luarea unor măsuri pentru remedierea lipsurilor semnalate in procesul de pro­ducție. Astfel, a fost asigurată o deservire permanentă a halei tehnologice și atelierelor-școală cu student­ pe două schimburi, rem­endrind intre seriile de practică planificate pentru anii I și II, serii formate din studen­ții anului III, eliminind in felul acesta golurile din producție, existente până la apariția arti­colului. In ceea ce privește ne­­realizarea planului de produc­ție al catedrei, pe sortimente, aceasta se datorează următoare­lor cauze obiective : — reprofi­larea producției proprii in func­ție de noile cerințe ale bene­ficiarilor care in prezent ne so­licită sortimente de produse des­tinate exportului, neprevăzute inițial în planul de producție al I.S.H., ca de exemplu : profil lat de 12 x 4 mm, precum și alu­miniu perlat in locul aluminiului în calupuri ; — reconstruirea prin autodotare a unui nou agregat pentru recuperarea din deșeuri a metalelor deficitare. Subliniem faptul că aceste modificări nu au influențat ne­gativ pregătirea practică a stu­denților și nici planul valoric de producție al institutului, plan care până la finele anului va fi realizat și depășit. Desigur, in prezent, o preocupare perma­nentă a noastră este lărgirea ga­mei sortimentale în așa fel ca aceasta să corespundă dezidera­telor de integrare la nivel cit mai ridicat și care să-și găseas­că utilitate la beneficiari. Considerăm că articolul pu­blicat ne este de un real fo­los, in sensul analizării mai te­meinice, atît a realizărilor, cit și a deficiențelor din activitatea noastră productivă. Rugăm în a­­cest sens ca redactori ai revistei „Viața studențească“ să ne mai viziteze, convinși fiind că lip­surile semnalate in articolul pu­blicat vor fi lichidate, iar in materialele viitoare, corespon­denții revistei vor avea de scris lucruri deosebit de pozitive cu privire la practica productivă pe care studenții noștri o efectuea­ză atit în marele Combinat si­derurgic Hunedoara, cit și în unitatea proprie — activitate despre care presa noastră cen­trală și locală au avut pină in prezent numai aprecieri fru­moase, in sensul că la I.S. Hu­nedoara s-au obținut și se ob­țin rezultate bune pe linia in­tegrării. Exemplificăm doar : valoarea producției ce se reali­zează în unitatea proprie și la C.S.H. (26 000 lei/stud.), prelua­rea pentru exploatare cu deser­vire completă a unor importan­te agregate industriale cum ar fi furnalul nr. 2, temele proiec­telor de diplomă cu aplicabili­tate imediată in producția in­dustrială la Combinatul siderur­gic Hunedoara, întreprinderea de construcții siderurgice Hune­doara și alte unități de aceeași importanță ale economiei națio­nale. In legătură cu structura a­­nului universitar, pentru cele două serii ale I.S.H. (anii I și II), vă comunicăm că împărțirea studenților noștri in patru se­rii didactice (și de producție) in scopul de a acoperi o perioadă dublă de activitate in atelierul școală și hala tehnologică s-a organizat și s-a aplicat începînd cu data de 22 noiembrie 1976. Prof. dr. ing. ANTON SAIMAC, prorector al Institutului de subingineri, Hunedoara ♦ iitse­va și w . n >$­­.noiembrie, Ml) de studenți de la i : institutul politehnic din Cîug-Xs­­ipoea așteptau, iabra­s, în fața Ca­isei de cultură mașinile cars- sh­î , la local de Akerișumre ' , a risseti patriotice. Ceea ea ne mau­ci atunci cm faptel că. in pi'hvdoiîf«­ le­r»­In legătură cu nota critică a­­părută la rubrica „Puls“, a re­vistei nr. 38 din 23 noiembrie 1976, în conformitate cu art. 60 și 86 din Legea presei, vă in­formăm : Acțiunea de muncă patriotică a 100 de studenți de la Insti­tutul politehnic a fost convoca­tă in ziua de 18 noiembrie a.c., orele 16,00 de Comitetul muni­cipal Cluj-Napoca al P.C.R. și apoi revocată peste 2 ore de a­­celași organ. Din motive inde­pendente de Consiliul U.A.S.C., această revocare nu a ajuns la cunoștința nici unui organ de conducere al institutului, C.U.A.S.C. și decanatul Facultă­ții de mecanică mobilizind stu­denții la această acțiune, care a doua zi, cu toate acestea, după o întîrziere de o oră s-a des­fășurat apoi cu bune rezultate. Asist. ing. TIBERIU COCHECI, președintele C.U.A.S.C., Institutul politehnic, Cluj-Napoca Cursuri­­ „in mineiére Ca răspuns la adresa dv. nr. 388 din 1­ noiembrie 1976 in le­gătură cu articolul „Cursuri în întîrziere“ apărut în nr. 36 din 9 noiembrie 1976 al revistei „Viața studențească“, cunoscut următoarele : vă facem Biroul Consiliului profesoral al Facul­tății de mecanică a analizat con­ținutul articolului și a ajuns la concluzia că criticile aduse sînt juste și binevenite. Au fost lu­ate măsuri pentru înlăturarea deficiențelor semnalate, tov. conf. dr. ing. Preda Iosif urmînd să elaboreze pină la finele anu­lui 1976 volumul I (cuprinzînd 10 capitole) al cursului de „Cen­trale hidroelectrice“ și pină la 31 martie 1977 vo. H. Dată fiind aprecierea favorabilă asu­pra ansamblului activităților prestate de către tov. conf. dr. ing. Preda Iosif, vă asigurăm că angajamentele asumate vor fi respectate. Biroul Consiliului profesoral a analizat acoperirea cu cursuri in redactarea titula­rilor pentru toate disciplinele aferente catedrelor Facultății de mecanică și a întocmit pentru anul 1977 un plan de editare care ține seama in largă măsură pe lângă propunerile catedrelor și de solicitările studenților, do­leanțele lor fiind reținute ca rezultat al unui sondaj efectuat de către Consiliul A.S.C. pe fa­cultate. Menționăm că in subtitlul ar­ticolului s-a strecurat o greșea­lă, in sensul că disciplina „Cen­trale hidroelectrice“ este afe­rentă Facultății de mecanică și nu Facultății de construcții. Vă mulțumim pentru ajutorul tovărășesc acordat. Prof dr. ing. FR. KOVÁCS, decanul Facultății de mecanică, Institutul politehnic „Traian Vuia“, Timișoara T. PĂCURAR, secretar-șef In legătură cu articolul critic referitor la locurile de practică ale studenților de la secția Psi­­hologie-pedagogie a Facultății de filosofie, apărut in numărul 38 din 23 noiembrie 1976, mul­țumim călduros revistei pentru efortul și dorința de a ne spri­jini in acțiunile ce le întreprin­dem pentru îndeplinirea optimă a obiectivului principal ce ne stă in față : integrarea învățămin­­tului cu cercetarea științifică și producția. Mulțumim, de aseme­nea, pentru sugestiile preconi­zate. Ele converg cu scopurile și eforturile tuturor lucrătorilor din învățămîntul superior de a pregăti cet mai adecvat viitori profesori și cercetători psiho­­logi-pedagogi pentru a răspunde la solicitările complexe și dina­mice ale societății noastre. Ne permitem să apreciem că Ministerul Educației și Invăță­­mântului ar putea să ne acorde mai mult sprijin în sensul pre­cizării școlilor care întrunesc condițiile necesare bunei desfă­șurări a practicii pedagogice și cercetării științifice a studenți­lor și cadrelor didactice de la secția noastră , spațiul necesar asistenței studenților la lecții și activități, ateliere pentru lucrări practice, laboratoare de orien­tare școlară și profesională, ca­dre didactice cu experiență di­dactică și educativă. Aceste școli pot fi situate in orice „punct“ al Capitalei sau împrejurimile ei. Odată stabilită lista acestor școli, pe baza unei documentații riguroase de teren, am ruga să fie anunțată inspectoratelor șco­lare și direcțiunilor școlilor res­pective. Ne îngăduim să propu­nem ca profesorii din școlile unde studenții efectuează prac­tica pedagogică și cercetarea științifică, avind in vedere efor­tul suplimentar depus în acest sens, să fie degrevați de unele sarcini ce le revin in școala unde lucrează și să li se acorde calificative corespunzătoare gra­delor didactice și gradelor de vechime. Cadrele didactice și studenții noștri se angajează să școlilor, inspectoratelor și acorde mi­nisterului un ajutor mai sub­stanțial decit cel dat pină acum in rezolvarea problemelor la care vor fi solicitați. Prof. dr. PETRE PUFAN, șeful catedrei de Psihologie, Facultatea de filosofie, Universitatea din București La adresa dv. nr. 399 din 16. XI. a.c. în legătură cu arti­colul critic publicat în revista „Viata studențească“ nr. 37 din 16. XI. a.c. privind examenele de la disciplina de anatomie de la Facultatea de medicină gene­rală din Cluj-Napoca . Vă aducem la cunoștință că biroul senatului a numit o co­misie alcătuită din cadre didac­tice competente, care împreună cu colectivul de catedră a ana­lizat cele semnalate in articol și a întocmit în acest sens un material detaliat. Menționăm că în această perioadă se află la institutul nostru o brigadă de control de la Ministerul Educa­ției și Invățământului, care are ca obiectiv și această problemă, și urmează ca împreună să ana­lizăm toate aspectele și să vă răspundem in scris. Vă rugăm să ne scuzați dacă răspunsul nostru va sosi cu o mică interziere datorită împre­jurărilor menționate mai sus. Prof. dr. doc. I. BACIU, rector al Cluj-Napoca N. R. : Evidențiind cea cu care conducerea seriozita­t.M.F. Cluj-Napoca a primit semnalul nostru critic, considerăm această scrisoare ca un semn bun pen­tru măsurile care vor fi luate. fsMui­ ««««a, »Kttut» K tütntít. PofcVr« hachțic*t, ieevtUf 4<h< a erracvxi SOlhtó íaydr 1 *^sTiSrwmSfk iz?1*1*'.T 44 ** Iwíi»' trX-Aj*i* «te «odtoifp «ja­* faâbto* ét Ut» «ne 4« taci, 2 Viața studențească Mulțumim pe această cale tuturor cititorilor noștri care ne-au adresat felicitări cu prilejul Anului Nou.

Next