Viața Studențească, octombrie-decembrie 1979 (Anul 24, nr. 31-43)

1979-10-03 / nr. 31

Emisiunea - concurs „Viitorul începe azi“ Comitetul Central al U.T.C. și Televiziunea Română, cu sprijinul Uniunii Generale Sindicatelor din România ți al­e Consiliului Național pentru Ști­ință și Tehnologie organizează, în cadrul Festivalului Național „Cântarea Românei", emisiunea­­concurs de informare și educa­re științifică, multilaterală a ti­neretului „Viitorul începe azi“. Concepută într-o formulă pu­blicistică complexă - reportaje, interviuri și filme documentare, întreceri după sistemul con­curs cu public — emisiunea va populariza pe larg tinerii și colectivele cu rezultate deose­bite în muncă, în promovarea noului,­­in integrarea învățămin­­tului cu cercetarea și produc­ția, in afirmarea plenară a cu­ceririlor revoluției tehnico-știin­­țifice în toate sectoarele vieții noastre economico-sociale, con­tribuind la informarea și edu­carea științifică, multilaterală a tineretului, la antrenarea sa în rezolvarea unor probleme teh­­nico-științifice de importanță deosebită în activitatea eco­nomică și socială. Concursul va cuprinde două părți principale. Prima — pro­ba de inventivitate „Tribuna ideilor” constă în rezolvarea de către colectivele de tineri din fiecare județ a unor probleme tehnico-economice lansate de organizatorii concursului și a­­nunțate cu o lună inainte prin intermediul emisiunii „Ora tine­retului". In fiecare județ, un juriu local va centraliza solu­țiile propuse și va trimite juriu­lui central ideea-soluție cu ca­re se prezintă în concurs jude­țul respectiv. Din lucrările pri­mite, juriul central va selecțio­na 5 soluții pentru care va a­­corda județelor care le-au tri­mis, în ordine valorică, un punctaj de 100, 80 60, 40 și respectiv 40 puncte. Partea a doua a concursului se va desfășura în studiourile televiziunii cu participarea, de fiecare dată a câte 2 județe, prin tragere la sorți, fiecare ju­deț fiind reprezentat de un e­­chipaj format din câte 10 ti­neri. Pe lângă anunțarea rezul­tatelor la prima probă și anun­țarea problemelor pentru etapa următoare, această parte concursului cuprinde desfășura­a­rea a 6 probe la care se în­trec echipajele celor două ju­dețe. E vorba de probele : CE ȘTIȚI DESPRE... (precizarea do­meniului de utilizare și a prin­cipiului de funcționare a unor dispozitive prezentate de juriu), FIȘIER POLITICO-ECONOMIC (întrebări privind politica par­tidului în domeniul științei ți tehnicii), CALEIDOSCOP ȘTIIN­ȚIFIC (întrebări de cultură teh­­nico-științifică), GALERIA ÎNAIN­TAȘILOR (întrebări privind con­tribuția științei românești, a u­­nor prestgioși oameni de ști­ință români la patrimoniul cu­noașterii universale), PASIUNI (întrebări puse de specialiști din diverse domenii științifice alese de concurenți), PERSPI­CACITATE (probleme instruc­­tiv-distractive din diverse do­­­­menii ale științei și tehnicii). Răspunsurile la fiecare din aceste probe vor fi notate cu un număr de puncte, în func­ție de promptitudinea și exacti­tatea cu care vor fi date. La punctajul obținut in această e­­tapă televizată se adaugă punctajul obținut la „Tribuna ideilor" de județul respectiv. Bineînțeles, va fi declarat cîștigător județul care, în urma celor 20 de etape, va obține cel mai mare număr de puncte. Premiile vor fi acordate de C.C. al U.T.C., C.N.S.T. și U.G.S.R. și vor consta in excursii, cărți de specialitate, abonamente la revista „Știință și tehnică", fanioane, cupe. Concurs de dramaturgie dotat cu premii REDACȚIA REVISTELOR „VIAȚA STUDENȚEASCA* ți „AMFITEA­TRU" anunța organizarea unui CONCURS CU PREMII de lucrări dramaturgice intr-un act destinate formațiilor artistice de teatru studențești. Tematica concursului se axează pe universul tinerilor, pe­rpunea ți viața tineretului patriei, al studenților, fiind adusă in dezbatere problematica specifică acestei virste. SUNT INVITAȚI SA PARTICIPE AUTORI DRAMATICI STUDENȚI ȘI TINERI debutanți sau care au mai semnat lucrări dramatice pentru teatrul scurt de amateri. Lucrările vor fi trimise intr-un plic ce va conține ți un alt plic închis avînd menționate datele personale ale autorului, pe plic fiind inserat motto-ul semna­tarului. Același motto se va regăsi pe textul dramatic expediat. Un juriu alcătuit din specialiști , dramaturgi, regizori, critici de teatru se va pronunța asupra lucrărilor trimise până la DATA DE 15 DECEMBRIE 1979 pe adresa REDACȚIEI REVISTELOR „VIAȚA STUDENȚEASCĂ" și „AMFITEATRU", Bulevardul Schitu Măgureanu, numărul 9, sector I. VOR FI ACORDATE URMĂTOARELE PREMII : UN PREMIU I IN VALOARE DE 2.500 LEI, UN PREMIU II IN VALOARE DE 1.500 LEI și UN PREMIU III IN VALOARE DE 1.000 LEI. Cititorii au stimate tovarășe redactor-șef. Cu neplăcută surprindere am citit în gazeta ce o conduceți „articolul“ semnat de Ioan Buduca : „E septembrie și spi­ritul creator se întoarce de la mare". Lăsînd la o parte ab­surditatea titlului, vă rog să rețineți următoarele observații menite a justifica asemenea in­tervenție la rubrica dedicată cititorilor: 1. Noua stagiune teatrală nu merită a fi luată peste picior și nici ridiculizați, prin com­parație cu I.L. Caragiale, mai mulți dramaturgi contempo­rani, întîmplător (sau nu) m-am aflat printre spectatori la premiera „Se ridică ceața" de Fl. N. Năstase. Este o pie­să asupra căreia trebuie să se pronunțe cei competenți ; deo­camdată, publicul le-a luat-o înainte, aplaudînd reușita au­torului și a colectivului de actori. 2. Nimic nu justifică ironia de calitate îndoielnică în legă­tură cu „Istoria literaturii ro­mâne“ coordonată de prof. dr. doc. Zoe Dumitrescu-Bușulen­­ga. Sigur că unele lucruri sînt discutabile, dar din citatele selectate de I.B. reiese ori că domnia­ sa nu este înzestrat cu un minimum de înțelegere a limbajului obișnuit — ceea ce mi se pare foarte grav pentru un redactor la „Viața studen­țească" — ori se face jocul cine știe cărui neprieten al lui Marin Bucur. Dacă s-a inspi­rat (I.B.) din articolul semnat în „Flacăra" de Ov. S. Croh­­mălniceanu, putea (oare pu­tea ?) să o facă mai abil, mai gazetărește, mai inteligent la urma urmei. 3. In fine, anunțul referitor la „Dicționarul cronologic — literatura română" pare a se fi născut din campaniile de tristă și ridicolă amintire spe­cifice ziariștilor burghezi one­­roși. Dacă I.B. intenționează să calce pe urmele unui N. Georgescu-Cocoș — desigur că în facultate a aflat de exis­tența acestui specimen — s-ar părea că are calitățile indivi­duale necesare. (...) „Dicționarul cronologic" nu este o lucrare desăvîrșită, ci perfectibilă, ca orice primă întreprindere de a­­cest fel. Plusurile și mai ales minusurile lucrării se cuvin însă precizate de oameni de strictă specialitate, folosind nu incriminarea și afirmația oarbă , ci, amănunt lingă amă­nunt, argumentul, așadar, oa­meni care știu și ce înseamnă lucrul in bibliotecă, lectura u­­nei numerozități adesea co­­virșitoare de documente­­ din arhive literare. Intr-un­ cuvint activitate de cercetare. Baga­telizarea, sub aprecierea mun­cii altora, afișarea unei sfidă­toare superiorități deloc sus­ținută faptic, înjurătura iefti­nă pentru a obține o iluzorie și de moment notorietate nu ajută nimănui și la nimic. Cu atât mai mult tineretului stu­dios căruia i se adresează re­vista dr. Prof. NICOLAE GHEORGHE, str. 13 Septembrie, 43, ap. 8, București N.R.: Mînia tovarășului prof. Nicolae Gheorghe ne apare dis­proporționată față de obiectivele reale ale polemicii. Opinia dansu­­lui, evident partizană, o publicăm in virtutea necesității precizării, intr-un climat democratic a opi­niilor, fie ele diametral opuse de cele însușite de redactorii noștri. „ECHINOX“ Numărul dublu ultim (6—7) al revistei „Echinox“ este de­dicat în întregime problemelor actuale ale literaturii științifi­­co-fantastice. Două ample in­tervenții aparținînd lui Vladi­mir Colin („Anticipație, pledoa­rie și avertisment“) și Ion Ho­­bana (în dialogul semnat M.O.) trec în revistă aspectele isto­rice ale evoluției literaturii ști­­ințifico-fantastice insistînd asu­pra capacității vizionare a a­­cesteia în condițiile ritmului trepidant al evoluției civilizației contemporane. Referindu-se la cartea sa dedicată lui Jules Verne, Ion Hobana subliniază importanța reconstituirii „pro­cesului ecloziunii și maturizării unei personalități artistice de excepție". Amintiri ale drumului spre tipar ale cărților științifico-fan­­tastice românești semnează A­­drian Rogoz, completind, în chip fericit suita de recenzii și ana­lize critice ale unor lucrări a­­parținînd genului. Virgil Bulat se ocupă de sensul politic al anticipației la Jan Weiss ; Ion Neagoș oferă o nouă lectură „Echinoxului nebunilor“ lui A. E. Baconsky ; M. Muntean trece în revistă tematica fic­­c­țiunii așa-numită de avertisment, din ultimul roman al lui Her­bert W. Franke („Rețeaua gîn­­durilor") și din volumul lui Mi­ron Scorobete (Crîncena luptă dintre „Ate" și „Aleile") publicat în 1976 de Editura Albatros. Atractivitatea acestui număr este sporită de cele cîteva texte traduse din studiile unor autori străini ce s-au aplecat asupra fenomenului literaturii științifi­co— fantastice. Remarcăm în a­­cest sens textele lui Bernard Goorden („Literatura de știin­ță fantastică din țările Americii Latine“), Marc Laporta („Scien­ce fiction, arta americană“), Jacques Sadoul („însemnări despre anticipația franceză de azi“). Amplul eseu al lui Flo­rin Manolescu („Condiția lite­raturii S.F.“) și articolul Mar­tei Petreu Muntean („Fantas­ticul romantic") au drept obiec­tiv elucidarea funcției din pers­pectiva istoriei literare a lite­raturii științifico-fantastice. Cele patru serii­­ de schimbări radicale din cea de-a doua ju­mătate a secolului XX — arată Florin Manolescu pe urmele ce­lebrului Asimov —, explozia demografică, explozia de auto­matizare, explozia de informații și explozia de libertate, sunt toate teme constante ale litera­turii S. F. Observația este edi­ficatoare pentru modul cuprin­zător cum în paginile revistei au fost abordate diferitele coordo­nate ale fenomenului literar științifico-fantastic. In conso­nanță deplină cu tematica nu­mărului apar astfel poeziile marelui scriitor american Jorge Luis Borges, traduse cu sensi­bilitate de Silvia Belea. G. A. Energie și entropie Urmărind itinerarele gîndirii științifice și filoso­fice românești, observăm predilecția pentru­ anumite teme și motive, luminate mereu din noi și noi un­ghiuri și mereu cu alte perspective. O asemenea frumoasă obsesie o constituie conceptele de energie și entropie. Tentația de a extinde la întregul cîmp al experienței omenești legea conservării și trans­formării energiei și de a privi din acest punct de vedere întreaga problematică a personalității umane apare încă din primul deceniu al secolului nostru la un filosof de talia lui Constantin Rădulescu-Mo­­tru, în­ cadrul unei adevărate doctrine filosofice, cu­noscută­­ sub numele de personalism energetic. De­sigur modul în care Rădulescu-Motru extrapolează în domeniul uman relații și restricții ale universului fizic nu este lipsit de simplificări care astăzi ne par naive, dar nu e mai puțin adevărat faptul că ideile sale pot fi reconsiderate astăzi ca transferuri ine­rente procesului de modelare a psihicului uman. Din acest punct de vedere, cercetările lui Rădulescu-Mo­tru merită o reconsiderare de tipul celeia pe care Mircea Malița a consacrat-o mecanicii sociale a lui Spiru Haret. Conceptul de energie evocă insă pe cel de entropie, așa cum ne învață principiul al doilea al termodi­namicii. Din modul în care conceptul de entropie a călătorit din termodinamică in teoria informației era firesc să se desprindă întrebarea privind un transfer analog al conceptului de energie (cinetică). Totuși, posibilitatea unei energii informaționale și a unui analog informațional al principiului al doi­lea al termodinamicii a fost pusă în evidență abia în 1968, de către creatorul școlii românești de teoria probabilităților, profesorul Octav Onicescu. Energia informațională a unui sistem cu mai multe stări este o caracteristică globală a sistemului, definită prin suma pătratelor probabilităților de apariție ale stă­rilor sistemului. Analogia cu­ expresia energiei ci­netice care cuprinde pătratele unor viteze, este evi­dentă. Expresia ca atare a energiei informaționale mai fusese utilizată, cu treizeci de ani înainte de apariția teoriei informației, de către un italian, Corrado Gini, fără însă a-i sesiza profundele sale semnificații. In cei 13 ani de la apariție, conceptul de energie informațională a fost utilizat în nenu­mărate domenii, ca economia, lingvistica, psihologia, pedagogia, demografia și poetica. Cum se explică acest succes ? Energia informațională are o semni­ficație intuitivă conformă cu denumirea ei și, nu de Solomon Marcus același timp, se calculează ușor și este legată prin­­tr-o relație simplă cu entropia : cînd una din ele crește, cealaltă descrește. Este deci suficient să sta­bilim sensul de variație al energiei pentru a deduce pe cel al entropiei. Avantajul este evident, deoarece este mult mai ușor să se evalueze energia decit entropia (aceasta din urmă comportînd calcule de logaritmi). Insă energia informațională nu e decât un caz particular al unui parametru mai complex, corelația informațională, al cărei autor este tot Octav Oni­cescu. Corelația informațională a două populații exprimă gradul în care ele au proprietăți comune, iar corelația unei populații, cu ea însăși este tocmai energia ei informațională. Recent, acad. Octav Oni­cescu a publicat (în colaborare cu dr. Vasile Ște­­fănescu) o monografie de sinteză privind acești pa­rametri informaționali (Elemente de statistică infor­mațională cu aplicații, Editura tehnică, București, 1979), dar cartea nu reușește să dea decât o imagine parțială a impactului pe care parametrii informațio­nali introduși de Onicescu îl au asupra cercetării științifice actuale. Astfel, pentru a da num­ai trei exemple, ne vom referi la lucrarea monografică a lui Luciano di Sopra, Teoria duale del processo ur­bano. Energia informazionale e teoria urbanistica (Quaderni­­ della Rivista Urbanistica, Edizioni Urba­nistica, Torino, 1968), la cercetările lui I. Voinescu și ale altor neurologi privind utilizarea parametri­lor informaționali în studiul afaziei și la utilizarea de către Ion Rădoi a energiei si corelației informa­ționale in studiul comparativ al variantelor baladei Meșterul Manele (în Sémiotique formelle du fol­klore, București — Paris, 1978), toate omise în mo­nografia publicată de Editura tehnică. Cel puțin două nume mai trebuie aduse în discu­ție în ordinea de idei pe care o avem în vedere. Un fost student al profesorului Onicescu, N. Geor­­gescu-Roegen, avea să se orienteze spre științele economice, atrăgând atenția lumii prin originalitatea ideilor sale, sintetizate în The entropy law and the economic process (publicată acum în românește la Editura politică) și în Energy and economic myths. Pentru Georgescu-Roegen, procesul economic este o continuare a evoluției biologice și comportă o in­terpretare biologică, în cadrul căreia este esențial faptul că lucrurile își pot schimba nu numai locul ci și calitatea, iar schimbarea nu se poate face decit înainte. Cercetînd interpretarea probabilistă a ter­modinamicii (o critică în același sens a fost dez­voltată de laureatul premiului Nobel, Ilia Prigogine), Georgescu-Roegen dezvoltă printre primii o concep­ție a dezvoltării economice cu largă deschidere spre problemele mediului înconjurător, în perfectă con­cordanță cu viziunea sa bioeconomică. O gîndire asemănătoare aplicată însă altei clase de fenomene, întîlnim la Ștefan Lupașcu, preocupat în lucrări ca Le principe d’antagonisme et la logique de l’énergie, L’énergie et la matiére vivante, La tra­gedie de l’énergie și, cea mai­­ recentă, L’energie et la matiére psychique (Juillard, Paris, 1974) de co­nexiunile vieții psihice cu lumea fizică și biologică, sub semnul paradigmei atotcuprinzătoare a energiei. 2 VIAȚA STUDENȚEASCA

Next