Viața Studențească, octombrie-decembrie 1979 (Anul 24, nr. 31-43)
1979-10-03 / nr. 31
Emisiunea - concurs „Viitorul începe azi“ Comitetul Central al U.T.C. și Televiziunea Română, cu sprijinul Uniunii Generale Sindicatelor din România ți ale Consiliului Național pentru Știință și Tehnologie organizează, în cadrul Festivalului Național „Cântarea Românei", emisiuneaconcurs de informare și educare științifică, multilaterală a tineretului „Viitorul începe azi“. Concepută într-o formulă publicistică complexă - reportaje, interviuri și filme documentare, întreceri după sistemul concurs cu public — emisiunea va populariza pe larg tinerii și colectivele cu rezultate deosebite în muncă, în promovarea noului,in integrarea învățămintului cu cercetarea și producția, in afirmarea plenară a cuceririlor revoluției tehnico-științifice în toate sectoarele vieții noastre economico-sociale, contribuind la informarea și educarea științifică, multilaterală a tineretului, la antrenarea sa în rezolvarea unor probleme tehnico-științifice de importanță deosebită în activitatea economică și socială. Concursul va cuprinde două părți principale. Prima — proba de inventivitate „Tribuna ideilor” constă în rezolvarea de către colectivele de tineri din fiecare județ a unor probleme tehnico-economice lansate de organizatorii concursului și anunțate cu o lună inainte prin intermediul emisiunii „Ora tineretului". In fiecare județ, un juriu local va centraliza soluțiile propuse și va trimite juriului central ideea-soluție cu care se prezintă în concurs județul respectiv. Din lucrările primite, juriul central va selecționa 5 soluții pentru care va acorda județelor care le-au trimis, în ordine valorică, un punctaj de 100, 80 60, 40 și respectiv 40 puncte. Partea a doua a concursului se va desfășura în studiourile televiziunii cu participarea, de fiecare dată a câte 2 județe, prin tragere la sorți, fiecare județ fiind reprezentat de un echipaj format din câte 10 tineri. Pe lângă anunțarea rezultatelor la prima probă și anunțarea problemelor pentru etapa următoare, această parte concursului cuprinde desfășuraarea a 6 probe la care se întrec echipajele celor două județe. E vorba de probele : CE ȘTIȚI DESPRE... (precizarea domeniului de utilizare și a principiului de funcționare a unor dispozitive prezentate de juriu), FIȘIER POLITICO-ECONOMIC (întrebări privind politica partidului în domeniul științei ți tehnicii), CALEIDOSCOP ȘTIINȚIFIC (întrebări de cultură tehnico-științifică), GALERIA ÎNAINTAȘILOR (întrebări privind contribuția științei românești, a unor prestgioși oameni de știință români la patrimoniul cunoașterii universale), PASIUNI (întrebări puse de specialiști din diverse domenii științifice alese de concurenți), PERSPICACITATE (probleme instructiv-distractive din diverse domenii ale științei și tehnicii). Răspunsurile la fiecare din aceste probe vor fi notate cu un număr de puncte, în funcție de promptitudinea și exactitatea cu care vor fi date. La punctajul obținut in această etapă televizată se adaugă punctajul obținut la „Tribuna ideilor" de județul respectiv. Bineînțeles, va fi declarat cîștigător județul care, în urma celor 20 de etape, va obține cel mai mare număr de puncte. Premiile vor fi acordate de C.C. al U.T.C., C.N.S.T. și U.G.S.R. și vor consta in excursii, cărți de specialitate, abonamente la revista „Știință și tehnică", fanioane, cupe. Concurs de dramaturgie dotat cu premii REDACȚIA REVISTELOR „VIAȚA STUDENȚEASCA* ți „AMFITEATRU" anunța organizarea unui CONCURS CU PREMII de lucrări dramaturgice intr-un act destinate formațiilor artistice de teatru studențești. Tematica concursului se axează pe universul tinerilor, perpunea ți viața tineretului patriei, al studenților, fiind adusă in dezbatere problematica specifică acestei virste. SUNT INVITAȚI SA PARTICIPE AUTORI DRAMATICI STUDENȚI ȘI TINERI debutanți sau care au mai semnat lucrări dramatice pentru teatrul scurt de amateri. Lucrările vor fi trimise intr-un plic ce va conține ți un alt plic închis avînd menționate datele personale ale autorului, pe plic fiind inserat motto-ul semnatarului. Același motto se va regăsi pe textul dramatic expediat. Un juriu alcătuit din specialiști , dramaturgi, regizori, critici de teatru se va pronunța asupra lucrărilor trimise până la DATA DE 15 DECEMBRIE 1979 pe adresa REDACȚIEI REVISTELOR „VIAȚA STUDENȚEASCĂ" și „AMFITEATRU", Bulevardul Schitu Măgureanu, numărul 9, sector I. VOR FI ACORDATE URMĂTOARELE PREMII : UN PREMIU I IN VALOARE DE 2.500 LEI, UN PREMIU II IN VALOARE DE 1.500 LEI și UN PREMIU III IN VALOARE DE 1.000 LEI. Cititorii au stimate tovarășe redactor-șef. Cu neplăcută surprindere am citit în gazeta ce o conduceți „articolul“ semnat de Ioan Buduca : „E septembrie și spiritul creator se întoarce de la mare". Lăsînd la o parte absurditatea titlului, vă rog să rețineți următoarele observații menite a justifica asemenea intervenție la rubrica dedicată cititorilor: 1. Noua stagiune teatrală nu merită a fi luată peste picior și nici ridiculizați, prin comparație cu I.L. Caragiale, mai mulți dramaturgi contemporani, întîmplător (sau nu) m-am aflat printre spectatori la premiera „Se ridică ceața" de Fl. N. Năstase. Este o piesă asupra căreia trebuie să se pronunțe cei competenți ; deocamdată, publicul le-a luat-o înainte, aplaudînd reușita autorului și a colectivului de actori. 2. Nimic nu justifică ironia de calitate îndoielnică în legătură cu „Istoria literaturii române“ coordonată de prof. dr. doc. Zoe Dumitrescu-Bușulenga. Sigur că unele lucruri sînt discutabile, dar din citatele selectate de I.B. reiese ori că domnia sa nu este înzestrat cu un minimum de înțelegere a limbajului obișnuit — ceea ce mi se pare foarte grav pentru un redactor la „Viața studențească" — ori se face jocul cine știe cărui neprieten al lui Marin Bucur. Dacă s-a inspirat (I.B.) din articolul semnat în „Flacăra" de Ov. S. Crohmălniceanu, putea (oare putea ?) să o facă mai abil, mai gazetărește, mai inteligent la urma urmei. 3. In fine, anunțul referitor la „Dicționarul cronologic — literatura română" pare a se fi născut din campaniile de tristă și ridicolă amintire specifice ziariștilor burghezi oneroși. Dacă I.B. intenționează să calce pe urmele unui N. Georgescu-Cocoș — desigur că în facultate a aflat de existența acestui specimen — s-ar părea că are calitățile individuale necesare. (...) „Dicționarul cronologic" nu este o lucrare desăvîrșită, ci perfectibilă, ca orice primă întreprindere de acest fel. Plusurile și mai ales minusurile lucrării se cuvin însă precizate de oameni de strictă specialitate, folosind nu incriminarea și afirmația oarbă , ci, amănunt lingă amănunt, argumentul, așadar, oameni care știu și ce înseamnă lucrul in bibliotecă, lectura unei numerozități adesea covirșitoare de documente din arhive literare. Intr-un cuvint activitate de cercetare. Bagatelizarea, sub aprecierea muncii altora, afișarea unei sfidătoare superiorități deloc susținută faptic, înjurătura ieftină pentru a obține o iluzorie și de moment notorietate nu ajută nimănui și la nimic. Cu atât mai mult tineretului studios căruia i se adresează revista dr. Prof. NICOLAE GHEORGHE, str. 13 Septembrie, 43, ap. 8, București N.R.: Mînia tovarășului prof. Nicolae Gheorghe ne apare disproporționată față de obiectivele reale ale polemicii. Opinia dansului, evident partizană, o publicăm in virtutea necesității precizării, intr-un climat democratic a opiniilor, fie ele diametral opuse de cele însușite de redactorii noștri. „ECHINOX“ Numărul dublu ultim (6—7) al revistei „Echinox“ este dedicat în întregime problemelor actuale ale literaturii științifico-fantastice. Două ample intervenții aparținînd lui Vladimir Colin („Anticipație, pledoarie și avertisment“) și Ion Hobana (în dialogul semnat M.O.) trec în revistă aspectele istorice ale evoluției literaturii științifico-fantastice insistînd asupra capacității vizionare a acesteia în condițiile ritmului trepidant al evoluției civilizației contemporane. Referindu-se la cartea sa dedicată lui Jules Verne, Ion Hobana subliniază importanța reconstituirii „procesului ecloziunii și maturizării unei personalități artistice de excepție". Amintiri ale drumului spre tipar ale cărților științifico-fantastice românești semnează Adrian Rogoz, completind, în chip fericit suita de recenzii și analize critice ale unor lucrări aparținînd genului. Virgil Bulat se ocupă de sensul politic al anticipației la Jan Weiss ; Ion Neagoș oferă o nouă lectură „Echinoxului nebunilor“ lui A. E. Baconsky ; M. Muntean trece în revistă tematica ficcțiunii așa-numită de avertisment, din ultimul roman al lui Herbert W. Franke („Rețeaua gîndurilor") și din volumul lui Miron Scorobete (Crîncena luptă dintre „Ate" și „Aleile") publicat în 1976 de Editura Albatros. Atractivitatea acestui număr este sporită de cele cîteva texte traduse din studiile unor autori străini ce s-au aplecat asupra fenomenului literaturii științifico— fantastice. Remarcăm în acest sens textele lui Bernard Goorden („Literatura de știință fantastică din țările Americii Latine“), Marc Laporta („Science fiction, arta americană“), Jacques Sadoul („însemnări despre anticipația franceză de azi“). Amplul eseu al lui Florin Manolescu („Condiția literaturii S.F.“) și articolul Martei Petreu Muntean („Fantasticul romantic") au drept obiectiv elucidarea funcției din perspectiva istoriei literare a literaturii științifico-fantastice. Cele patru serii de schimbări radicale din cea de-a doua jumătate a secolului XX — arată Florin Manolescu pe urmele celebrului Asimov —, explozia demografică, explozia de automatizare, explozia de informații și explozia de libertate, sunt toate teme constante ale literaturii S. F. Observația este edificatoare pentru modul cuprinzător cum în paginile revistei au fost abordate diferitele coordonate ale fenomenului literar științifico-fantastic. In consonanță deplină cu tematica numărului apar astfel poeziile marelui scriitor american Jorge Luis Borges, traduse cu sensibilitate de Silvia Belea. G. A. Energie și entropie Urmărind itinerarele gîndirii științifice și filosofice românești, observăm predilecția pentru anumite teme și motive, luminate mereu din noi și noi unghiuri și mereu cu alte perspective. O asemenea frumoasă obsesie o constituie conceptele de energie și entropie. Tentația de a extinde la întregul cîmp al experienței omenești legea conservării și transformării energiei și de a privi din acest punct de vedere întreaga problematică a personalității umane apare încă din primul deceniu al secolului nostru la un filosof de talia lui Constantin Rădulescu-Motru, în cadrul unei adevărate doctrine filosofice, cunoscută sub numele de personalism energetic. Desigur modul în care Rădulescu-Motru extrapolează în domeniul uman relații și restricții ale universului fizic nu este lipsit de simplificări care astăzi ne par naive, dar nu e mai puțin adevărat faptul că ideile sale pot fi reconsiderate astăzi ca transferuri inerente procesului de modelare a psihicului uman. Din acest punct de vedere, cercetările lui Rădulescu-Motru merită o reconsiderare de tipul celeia pe care Mircea Malița a consacrat-o mecanicii sociale a lui Spiru Haret. Conceptul de energie evocă insă pe cel de entropie, așa cum ne învață principiul al doilea al termodinamicii. Din modul în care conceptul de entropie a călătorit din termodinamică in teoria informației era firesc să se desprindă întrebarea privind un transfer analog al conceptului de energie (cinetică). Totuși, posibilitatea unei energii informaționale și a unui analog informațional al principiului al doilea al termodinamicii a fost pusă în evidență abia în 1968, de către creatorul școlii românești de teoria probabilităților, profesorul Octav Onicescu. Energia informațională a unui sistem cu mai multe stări este o caracteristică globală a sistemului, definită prin suma pătratelor probabilităților de apariție ale stărilor sistemului. Analogia cu expresia energiei cinetice care cuprinde pătratele unor viteze, este evidentă. Expresia ca atare a energiei informaționale mai fusese utilizată, cu treizeci de ani înainte de apariția teoriei informației, de către un italian, Corrado Gini, fără însă a-i sesiza profundele sale semnificații. In cei 13 ani de la apariție, conceptul de energie informațională a fost utilizat în nenumărate domenii, ca economia, lingvistica, psihologia, pedagogia, demografia și poetica. Cum se explică acest succes ? Energia informațională are o semnificație intuitivă conformă cu denumirea ei și, nu de Solomon Marcus același timp, se calculează ușor și este legată printr-o relație simplă cu entropia : cînd una din ele crește, cealaltă descrește. Este deci suficient să stabilim sensul de variație al energiei pentru a deduce pe cel al entropiei. Avantajul este evident, deoarece este mult mai ușor să se evalueze energia decit entropia (aceasta din urmă comportînd calcule de logaritmi). Insă energia informațională nu e decât un caz particular al unui parametru mai complex, corelația informațională, al cărei autor este tot Octav Onicescu. Corelația informațională a două populații exprimă gradul în care ele au proprietăți comune, iar corelația unei populații, cu ea însăși este tocmai energia ei informațională. Recent, acad. Octav Onicescu a publicat (în colaborare cu dr. Vasile Ștefănescu) o monografie de sinteză privind acești parametri informaționali (Elemente de statistică informațională cu aplicații, Editura tehnică, București, 1979), dar cartea nu reușește să dea decât o imagine parțială a impactului pe care parametrii informaționali introduși de Onicescu îl au asupra cercetării științifice actuale. Astfel, pentru a da numai trei exemple, ne vom referi la lucrarea monografică a lui Luciano di Sopra, Teoria duale del processo urbano. Energia informazionale e teoria urbanistica (Quaderni della Rivista Urbanistica, Edizioni Urbanistica, Torino, 1968), la cercetările lui I. Voinescu și ale altor neurologi privind utilizarea parametrilor informaționali în studiul afaziei și la utilizarea de către Ion Rădoi a energiei si corelației informaționale in studiul comparativ al variantelor baladei Meșterul Manele (în Sémiotique formelle du folklore, București — Paris, 1978), toate omise în monografia publicată de Editura tehnică. Cel puțin două nume mai trebuie aduse în discuție în ordinea de idei pe care o avem în vedere. Un fost student al profesorului Onicescu, N. Georgescu-Roegen, avea să se orienteze spre științele economice, atrăgând atenția lumii prin originalitatea ideilor sale, sintetizate în The entropy law and the economic process (publicată acum în românește la Editura politică) și în Energy and economic myths. Pentru Georgescu-Roegen, procesul economic este o continuare a evoluției biologice și comportă o interpretare biologică, în cadrul căreia este esențial faptul că lucrurile își pot schimba nu numai locul ci și calitatea, iar schimbarea nu se poate face decit înainte. Cercetînd interpretarea probabilistă a termodinamicii (o critică în același sens a fost dezvoltată de laureatul premiului Nobel, Ilia Prigogine), Georgescu-Roegen dezvoltă printre primii o concepție a dezvoltării economice cu largă deschidere spre problemele mediului înconjurător, în perfectă concordanță cu viziunea sa bioeconomică. O gîndire asemănătoare aplicată însă altei clase de fenomene, întîlnim la Ștefan Lupașcu, preocupat în lucrări ca Le principe d’antagonisme et la logique de l’énergie, L’énergie et la matiére vivante, La tragedie de l’énergie și, cea mai recentă, L’energie et la matiére psychique (Juillard, Paris, 1974) de conexiunile vieții psihice cu lumea fizică și biologică, sub semnul paradigmei atotcuprinzătoare a energiei. 2 VIAȚA STUDENȚEASCA