Viața Studențească, iulie-septembrie 1981 (Anul 26, nr. 26-39)

1981-07-01 / nr. 26

D esfășurarea lucrărilor celui­­ de-al doilea mem­b­r Congres al Consiliilor Ra­muncii, cel mai repre­zentativ forum democratic al eroicei noastre clase muncitoare, la care au par­ticipat peste 11.000 de muncitori, specia­liști de înaltă calificare și cadre de con­ducere, investiți cu înaltul mandat de reprezentare a celor ce muncesc în toate domeniile vieții economico-sociale, dez­baterea problemelor de importanță fun­damentală prevăzute la ordinea de zi, analiza cuprinzătoare a stadiului dez­voltării actuale a țării noastre și a de­ciziilor ce vor fi adoptate privind dez­voltarea economico-socială in perioada 1981—1985 înscriu acest eveniment intre momentele de referință ale vieții noastre social-politice. Magistrala Expunere cu privire la dezvoltarea economică-socială a României in cincinalul 1981—1985, creș­terea rolului consiliilor oamenilor mun­cii, dezvoltarea democrației muncitorești, socialiste in patria noastră prezentată de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, prin inestimabila va­loare teoretică și practică, prin clar­viziunea și spiritul revoluționar al idei­lor novatoare menite să dinamizeze pro­cesul complex al dezvoltării multilate­rale a patriei noastre, a conferit forumu­lui democrației muncitorești semnificații sporite, imprimind dezbaterilor un spi­rit de lucru, muncitoresc și angajat, de analiză atentă și lucidă, critică și auto­critică, dominată de imperativul impli­cării active, sub conducerea politică a partidului, a tuturor cetățenilor țării la elaborarea și aplicarea deciziilor, al exer­citării eficiente a rolului maselor in devenirea socialistă a patriei. Expresie nemijlocită a politicii P.C.R. de dezvoltare a democrației socialiste, perfecționarea continuă a modalităților concrete ale autoconducerii muncitorești, aplicarea noului mecanism economico-fi­nanciar, creșterea rolului adunărilor ge­nerale ale oamenilor muncii în adoptarea hotăririlor au­ constituit obiectul dezba­terilor și al numeroaselor propuneri ale participanților, a căror aplicare va mate­rializa, in perioada următoare, funcția de decizie socială a celui mai reprezenta­tiv forum democratic din patria noastră. S -a evidențiat, în Expunerea pre­zentată de secretarul general al partidului, necesitatea promovării consecvente a noului in toate domeniile activității de construcție socialistă, în în­treaga practică și gîndire socială, rele­­vindu-se termenii noi in care se pune, în condițiile societății noastre socialiste, problema puterii politice, subliniindu-se necesitatea adaptării instituțiilor și struc­turilor sociale la cerințele sporirii con­tinue a prezenței maselor populare, a clasei muncitoare, în primul rând, la ac­tivitatea de decizie și control social. „Fiind comuniști, fiind revoluționari — evidenția­m­ Expunere secretarul gene­ral al partidului — trebuie să ne preo­cupăm de a găsi mereu noi forme de­mocratice de conducere, de a înlătura tot ceea ce este vechi, ceea ce nu mai corespunde cerințelor actuale de dezvol­tare, ce poate deveni o fiină în partici­parea maselor populare, a poporului in conducerea întregii societăți. Numai numai cu poporul vom construi socialis­­i­mul ! Pentru popor il construim — și numai acționind în acest fel partidul nostru își va asigura în continuare rolul său de conducător politic în întreaga e­­tapă istorică pe care o străbatem în momentul actual“. Caracterul cu adevă­rat democratic al societății românești se evidențiază în fapte sociale concrete. In modalități instituționalizate de a consul­ta masele, de a le antrena la conducere. Superioritatea socialismului este ast­fel probată de viață în exercitarea unei (Continuare în pag. 3) Puternică manifestare a democrației muncitorești, socialiste Din sala Congresului înalta competență muncitorească O simplă lectură a ordinii de zi a celui de-al doilea Con­gres al consiliilor oamenilor muncii din industrie, transporturi, circulația mărfurilor ți finanțe poa­te da In mod foarte simplu măsura importanței ți poate pune in evi­dență amploarea problematicii su­puse dezbaterii celor peste 11000 de reprezentanți ai clasei munci­toare participanți la acest mare si reprezentativ forum. Proiectul planului național unic de dezvol­tare economico-socială a țării în perioada 1981-1985, dezvoltarea industriei alimentare ți a agricul­­­turii in aceeați perioadă, progra­mul de introducere a cuceririlor revoluției tehnico-științifice ți in­tensificarea progresului tehnic, modernizarea ți înnoirea produc­ției în acest cincinal, programul­­directivă de creșterea nivelului de trai in anii următori și de creș­­tere continuă a calității vieții, pro­blemele creșterii productivității muncii, ale reducerii consumurilor de materii prime ți energie, ale îmbunătățirii activității de protecție a muncii - iată numai cîteva din­ Stelian MOȚIU (Continuare în pag. 3) Perfecționarea continuă a invățămîntului, premisă a dezvoltării întregii vieți economico sociale a patriei noastre S-au petrecut, mai ales în ultimul de­ceniu și jumătate, după schimbări fundamentale in cum se știe, organizarea și concepția de ansamblu ce guvernează Întregul nostru învățămint, la baza a­­cestora fiind orientările, indicațiile inițiativele secretarului general al parti­­l­dului, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Avem un Învățământ modern, orientat de axa liniilor directoare ale necesităților eco­nomiei și culturii noastre socialiste, ra­cordat în același timp la cele mai noi cuceriri ale științei și tehnicii Înregis­trate pe plan mondial Complexul inte­(Continuare în pag. 2) Dimensiunile Patriotismul, ca dimensiune a finț­­ței umane, ca atitudine politică și, în egală măsură, ca acțiune în plan indivi­dual și social, se definește — dincolo de acele semnificații care-l pun în di­rectă relație cu eternitatea — în strinsă legătură cu momentul istoric concret, cu viața politică, economică și socială a patriei, cu aspirațiile în lupta țării la o anumită oră a drumului său prin isto­rie. Ca gînditor politic și revoluționar, tovarășului Nicolae Ceaușescu îi ține Una din cele mai emoționante apar­sugestive definiții ale sentimentului pa­si triotic, ca dimensiune fundamentală a conștiinței socialiste, ca atitudine și ca mod de existență. Opera teoretică și politică a tovarășului Nicolae Ceaușescu realizează — din unghiuri multiplicate de însăși structura extrem de complexă a acestui sentiment — o strălucită identificare a specificului acestui senti­ment al iubită de țară și, în același timp, o fierbinte pledoarie pentru culti­varea acestei tulburătoare coordonate a ființei umane în rîndul generației tine­re, a tuturor celor care trăiesc și mun­cesc pe acest pămînt, ca moștenitori ai unei istorii eroice și zbuciumate, ca beneficiari ai luptei îndelungate a strâ­­­moșilor pentru libertate și nead­unare. " Expunerea tovarășului Nicolae patriotismului Ceaușescu la cel de-al II-lea Congres al consiliilor oamenilor muncii reprezin­tă, în acest sens, o exemplară lecție de educație patriotică, revoluționară și conține o magistrală definire a senti­mentului patriotic în strânsă relație cu timpul pe care îl trăim, cu obiectivele etapei de dezvoltare economico-socială a țării. Patriotismul apare, din cuvin­tele secretarului general al partidului, nu ca o emoție abstractă, ca un dast deasupra realității ci ca o manifestare efectivă a angajării în amplul efort pentru dezvoltarea patriei. „Patriotis­mul, dragostea și atașamentul față de patrie, sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu, își găsesc și trebuie să-și găsească expresia în faptele de muncă ale oamenilor în eforturile și contribu­ția fiecăruia la succesul măreței opere istorice pe care o Înfăptuim“. Patrio­tismul nu este compatibil cu atitudinea celor dornici să ducă o viață ușoară, fără muncă, să primească cât mai mult de la societate și să dea mai puțin. Iu­birea de patrie nu poate avea nici o (Continuare în pag 2)

Next