Viața Studențească, octombrie-decembrie 1981 (Anul 26, nr. 40-52)
1981-10-14 / nr. 41
O ipostază activă a muncii universitare : studenții In bătălia recoltei In deplină concordanță cu interesele generale ale oamenilor muncii Recentul Decret al Consiliului de Stat privind măsuri pentru prevenirea și combaterea unor fapte care afectează buna aprovizionare a populației a fost primit de toți oamenii muncii, de întreaga opinie publică din țara noastră cu sentimente de profundă satisfacție și deplină aprobare, cu hotărîrea de a sprijini activ transpunerea in practică a măsurilor stabilite pentru combaterea practicilor de speculă și a tendințelor de suprastocare. Legitimitatea acestei intervenții justițiare se află in profundul respect pe care-1 datorăm făuritorilor bunurilor materiale, în elementara noastră obligație de a conviețui demn, de a face din principiile eticii și echității socialiste coordonatele reale ale unui mod superior de a trăi și a ne manifesta în societate. Adoptat intr-un moment și într-o conjunctură în care anumite practici individuale și individualiste, străine de orice prejudecăți, impermeabile la nevoia unei responsabilități civice, minime sclave unui deșănțat instinct de hipertrofiere a nevoilor egocentriste atentați la bunul mers al aprovizionării populației, transfigurând astfel realizările pe care le avem în acest domeniu în exact opusul lor, recentul act legislativ constituie o fermă punere la punct a acelor manifestări prin a căror însumare se ajunsese nu numai la evidente dereglări a aprovizionării ci și la consecința mult mai gravă a creerii unei imagini mistificatoare asupra realității nivelului de trai din patria noastră. Oameni însărcinați cu responsabilități și competente clare in domeniu, întreprinderi și instituții specializate, voci autorizate din sectorul desfacerii bunurilor de larg consum au informat amănunțit prin intermediul presei sau in contactul direct cu oamenii muncii asupra volumului net superior de alimente și alte produse care stau in această perioadă la dispoziția populației, au demonstrat cu forța de netăgăduit a cifrelor și statisticilor că nu există nici un motiv obiectiv care să determine apariția practicilor de speculă, a tendințelor de suprastocare. Confruntarea acestor intervenții oficiale cu realitatea pieței deconspirat însă existența unora grave abateri individuale de la litera și spiritul legității socialiste a căror proliferare genera deja o situație în flagrantă contradicție nu numai cu noi .,Viața studențească“ (Continuare tn vaa 2) Examen de voință Mi-a fost dat de mai multe ori sa aud o vorba spusă cu multă amărăciune: „dacă aș fi avut noroc...“, urmată de explicații din care se înțelegea ușor că acel noroc ar fi putut sa vina la încheierea studiilor universitare numai prin obținerea unei repartiții într-un mare oraș, dacă nu chiar în București. Erau mai cu seamă oameni care încercaseră și încă mai încercau sä râzbatâ în Literatura sau în arte, în discipline umaniste mai specializate, deci nu inigineri sau medici, ci absolvenți de filologie, de arte plastice, de conservator, repartizați apoi în învâțâmîntul pedagogic. Nu-mi sta în fire să moralizez, iar pe această temă presa a moralizat destul și nu totdeauna cu cele mai convingătoare argumente. Nu găseam cuvinte potrivite să-l încurajez, se lăsa o lungă pauză în discuție și treceam, stînjeniți, la alte subiecte. Cum obținusem repartiție în București, nu mă simțeam în stare să rostesc fraze stereotipe în genul: .dacă ești tenace, ai să răzbești pînă la urmă, oriunde te-ai afla !" Mi s-ar fi putut răspunde sec. ,.în situația ta, Iți convine să vorbești astfel ș i și n-aș fi avut replică. Au trecut cîțiva ani. In acest răstimp am urmărit, fără să-mi propun in mod deosebit, destinul cîtorva prieteni din studenție, din promoția mea sau mai tineri. Așa de exemplu, într-o cețoasă dimineață de toamnă l-am întîlnit într-un orășel din Transilvania pe cel care promitea sa devină un important pictor. Nu se plafonase; pur și simplu na studionh nu mai picta ! Adică ceva tot picta, picta biserici, îmi spunea ca le face în serie, bătîndu-și joc de gustul celor care îi ofereau comenzi. Nici nu realiza cît de mult căzuse, se mîndrea însă cu banii ciștigați și visa, da, încă mai visa să se ,, retragă“ cîndva de pe piața de serie și să înceapă a picta pentru el ! M-a întristat această utopică speranță. tea s-o facă de la bun început. Pula numai cîteva zeci de kilometri răsărise, la Baia Mare, în anii pe care el îi pierduse, una din cele mai interesante școli de pictură. Dar pe el îl lăsase insensibil. De fapt, abia așa își pierduse« norocul Și tarea pentru că tot mă, aflu cu relaîn nordul țării, vreau să vă amintesc faptul că din Borșa și chiar din sate risipite la mari distanțe de centrel« urbane a apărut, în anii din urmă, una din cele mai interesante generații de poeți tineri. Veți spune că am pus exemplele în contrast, dar dacă acest contrast există, de ce sa ne ferim de el ? Tot pe aici am gânsit un tînâr formidabil, care adunase cîteva volume de note din investigațiile sale etnografice și etnosociologice, realizate după cele mai moderne norme științifice. Sunt convins câ-și va gâsi editorul. Față de echipele de profesioniști, care își fac cercetările într-o durată de timp limitată, el locuia zi de zi în mediul pe care-l studia. Dar acest avantaj a devenit pentru el real și cu profit numai fiindcă avusese tenacitatea să se perfecționeze și după absolvirea facultății, să citească, să mediteze. Nu s-a mulțumit deci să-și facă simpla datorie de dascăl, nu stingea lampa după ce-și întocmea planul de lecții pentru ziua următoare, ci muncea temeinic. Nu doar că să se informeze intr-un domeniu atît de particular, ci și ca să se mențină in ..formă, sa râmînâ un intelectual autentic. Bineînțeles că e mai greu, iar cărți și reviste se pot procura, prin abonamente sau prin prieteni. Numai spiritul viu,ăbdarea și perseverența nu se procură. Acestea țin de calitatea omului, și ca dovadă nici în marile orașe nu vin de-a gata. Dar poate nu e cazul sâ mai insist, căci se înțelege ce vreau sâ -l pun. Dinu FLAMAND Tinerețea revoluționară a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Pilduitoare experiență de viață pentru generația noastră Cunoașterea biografiei revoluționare a tovarășului Nicolae Ceaușescu, conducătorul încercat al partidului și statului nostru, reprezintă pentru fiecare tânăr al patriei o datorie politică, morală și patriotică de cel mai înalt ordin, izvorîtă din nevoia noastră fundamentală de urma modelul unor mari personalități, de a ne întemeia profunda recunoștință și prețuire față de viata și activitatea secretarului general al partidului nostru, pe înțelegerea a ceea ce înseamnă o atitudine exemplară in fata istoriei, de a trăi revelația unei logice legături intre strălucitele calități de Om și Comunist ale conducătorului de azi al României socialiste și tinerețea sa revoluționară in care și-a clădit și călit datele esențiale ale unui destin de excepție. Sarcina pe care „Scinteia tineretului“ și istoricul Olimpiu Matichescu și-au asumat-o de a edita această lucrare despre tinerețea revoluționară a tovarășului Nicolae Ceaușescu — a fost deosebit de dificilă in primul rînd datorită necesității obiective de a reda într-o formă finită, comensurabilă în număr de pagini sau coli de tipar, a ceea ce de fapt este incomensurabil — trăirile, sentimentele, faptele, gîndurile unui revoluționar angajat plenar, încă de la virsta descoperirii propriului său spirit, în lupta revoluționară a partidului comunist, a clasei muncitoare, pentru fericirea și libertatea poporului român. Orient de sensibile și perfecționate ar fi instrumentele biografilor și istoricilor, ele nu pot detecta și recompune în întregime dimensiunea afectivă a unui fapt istoric, acea irepetabilă trăire ce aparține exclusiv celui aflat la un moment dat într-o situație anume și care nu se poate traduce prin intermediul cuvintelor din simplul motiv că acestea adesea nu sunt pe măsura sentimentelor, nu se pot ridica până la ele. Recitind în volum .,Tinerețea revoluționară a tovarășului Nicolae Ceaușescu“ am resimțit acut acest sentiment al incompletitudinii încercînd să-mi imaginez, să-mi construiesc — dacă se poate spune așa — acele stări de spirit încercate de un tinăr conectat în permanență la înalta tensiune a unui crez revoluționar pe care epoca de atunci il transforma într-o sursă de perpetuă suferință, de dramatică încleștare cu forțele represive, dar și de permanentă înnoire a speranței într-un viitor mai bun, în victoria cauzei comuniste și muncitorești, în calitate de membru al Comitetului național antifascist, de activist recunoscut pentru realizarea Frontului Unic Muncitoresc In cadrul breslelor, de conducător al Comisiei centrale de refacere a U.T.C., de participant la rae(Continuare in pag. 3) AMFITEATRELE RECOLTEI GREACA Un meci strins pe stadionul „Recolta“ SA FACI UN DRUM de o oră și jumătate cu autobuzul pină la Greaca doar ca să afli (ceea ce puteai să bănuiești, de altfel, ș i dinainte), că toată conducerea Stațiunii de cercetări pentru viticultură și vinificație din localitate este mulțumită de activitatea noii serii de 100 (boboci) ai Facultății de mecanică din București, ar putea să pară, la un moment dat, o risipă nejustificata de timp efort gazetăresc. Spun ..ar puși tea să pară“ pentru că realitatea întrece toate așteptările, atît din partea gazdelor, cit și din cea a oaspeților.Facem aceste notații de comun acord cu studenții, care au și provocat la un meci de fotbal echipa din localitate. Rezultatul fiind, la ora intrării sub tipar, necunoscut, încercăm să-l bănuim printr-unul similar, intre condițiile organizatorice oferite de Stațiune și realizările practice ale bucureștenilor. „De la primul contact cu balonul (bobil de strugure) studentă s-au încadrat foarte rapid într-un ritm de loc“ strict... agricol , adică de la ora 7 și Dină la 16—16.30 cind majoritatea termină de făcut norma — tot 80 la sută din cea a unui muncitor — reușind un plus de randament față de *ena precedentă formată din studentă .anilor II ai aceleiași facultăți“ — ne spune tovarășul Alexandru Nicolescu inginerul șef al Stațiunii. Deci 1—0 pentru oaspeți. Tot dînsul ne asigură însă, — fiind cel ce s-a ocupat permanent de condițiile de cazare. (Continuare in pag. 4)