Viața Studențească, ianuarie-martie 1982 (Anul 27, nr. 1-13)

1982-01-06 / nr. 1

„Intrăm in anul 1982 cu încrederea deplină in forța unită a poporului nostru, avind convingerea că noul an va aduce națiunii noastre socialiste noi împliniri in înfăptuirea Programului partidului de dezvoltare economico-socială, de ridicare a bunăstării materiale și spiri­tuale a oamenilor muncii, de întărire continuă a capacității de apărare a patriei, a independenței și suveranității României socialiste.“ (din MESAJUL DE ANUL NOU adresat întregului nostru popor, la posturile de radio și televiziune de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU)­ ­. In numele demnității în numele păcii A­m intrat, așadar, in­tr-un NOU AN, 1982. Am intrat intr-un nou an medit­nd, potrivit unei tradiții bine statornicite, la cuvintele Mesajului rostit de întîiul băr­bat al țării. Mesaj care în noaptea de cumpănă între ani, între anul ce trece și cel ce se naște, are menirea a-și pune pecetea, intr-o lucidă sinteză, asupra muncii trecute și roadelor culese, asupra proiec­a­telor de viitor și speranțelor întregii națiuni. Intr-o țară a muncii, într-o țară în care viitorul nu se poa­te construi decît prin muncă temeinice și responsabilă, exa­menul anului ce trece este, chiar și in momentele solemne, în clipele festive, necesarmente scrutător și lucid. Măsurarea exactă a muncii depuse indi­că realizări importante în toate domeniile de activitate. Un bi­lanț a fost făcut la Plenara Co­­m­itetului Central al partidului din ultima parte a anului. Pu­tem fi mulțumiți și mîndri de aceste realizări. Ele dovedesc justețea politicii partidului, a programului său și dovedesc totodată capacitatea de crea­ție și de muncă a noastre socialiste strîns națiunii unite in jurul statului său major, Partidul Comunist Român. Abnegația în muncă, eroismul cotidian al poporului au înălțat o nouă treaptă a edificiului ci­vilizației noi, socialiste a pa­triei. Iar dacă suntem­ mîndri de realizările intîiului an al cincinalului care ne va înscrie pe orbita unui nou stadiu, su­perior, al dezvoltării, mindria noastră este cu atît mai în­dreptățită cu ait ele, aceste realizări au fost dobindite binecunoscutele condiții deose­bn­bit de grele, mai grele ca ori­­cînd probabil, ale crizei econo­mice mondiale, in condițiile în care eforturi de înaintare, de progres sunt în multe țări, în foarte multe țări îngreunate sensibil de criza energetică, de criza de materii prime, de do­­bînzile cămătărești ale bănci­lor internaționale. Țara nu fost scutită de efectele distor­a­țiunilor contextului economic mondial. Și, dacă am făcut fa­ță, înseamnă că s-a muncit, în­seamnă că 1981 a fost un an al muncii, al unor roade bo­gate, chiar dacă nu așa de bogate, datorită mai ales vi­tregiilor impuse de alții. Iată de ce, acum, anul 1982 trebuie să fie anul unei munci și mai susținute. Al unei munci de calitate superioară. Căci numai prin muncă vom învinge greutățile care nu toate sunt generate de conjunctura eco­nomică internațională nefavo­rabilă. „Vom avea de învins, spunea tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU în Mesajul adre­sat întregului popor cu prile­jul multe Anului Nou, și anul viitor, greutăți, determinate atît de criza economică mon­dială, cit și de unele rămineri in urmă în asigurarea bazei tehnico-materiale". De aici și îndemnurile secretarului general al partidului la spirit revoluțio­nar, la exigență, la răspunde­ „Viața studențească" (Continuare in ti ao 2) .In acest număr: O ampla retrospectivă a realizărilor de larg prestigiu internațional ale gîndirii științifice românești în anii din urmă, semnificativă deschidere spre viitor ne pre­­­zintă prof. dr. doc. Solomon Marcus in articolul Știința în societate (pag. 3) . Un reportaj­ indiscret semnat de Marina Almășan, „Intre noi, despre noi", ne pre­m­i­zintă așa cum suntem­, în vacanțele cele de toate zilele (pag. 4-5) . Superlativele anului, rezultatele tradiționalei anchete realizate de redacția revistei noastre le puteți citi în pag. 6—7­0 Temeiurile în­crederii, un articol semnat de Grigore Arbore despre anul internațional 1982 (pag. 10). Un tînăr a încheiat cu bine anul 1981, un an plin de succese, dar și de eveni­mente care au agitat zilele sale. Pentru țara noastră el a fost primul an al noului cinci­nal, an de însemnătate in trăinicia noului edificiu pe care îl înălțăm. Insă in lume el a constituit o perioadă din cele mai instabile, marcînd îndeo­sebi o escaladare fără de pre­cedent a cursei înarmărilor. A­­nul 1981 rămîne, tocmai de a­­ceea, scris în memoria noastră prin uriașele demonstrații paci­fiste ce s-au produs în întreaga lume, și în România nu mai puțin, demonstrații care au do­vedit unitatea de voință și de aspirații a atîtor milioane , și milioane de oameni ce vor să trăiască in pace pe această planetă. Cum bătălia pentru pace nu pare a fi încă decisă, fiindcă aceeași amenințare plutește în aer, va trebui să re­luăm ofensiva și în noul an, iar dacă va fi necesar și în anii ce urmează, pînă la vic­toria finală și stabilă a ideilor de pace și bună înțelegere în­tre popoare. Conducătorii României și întreg poporul nos­tru și-au afirmat în mod răs­picat credința umanistă în for­țele benefice ale omului, mili­­tînd în mod activ pentru stin­gerea pentru focarelor de conflict și încetarea înarmării blocurilor militare, ori de ce na­tură ar fi ele, pentru ca noile generații să poată moșteni­ o lume mai dreaptă și mai bună, să poată beneficia în liniște de cuceririle științei și tehnicii, de valorile materiale și spirituale create de om. Anul 1982 va trebui deci să fie (o afirmă cu toate puterile speranța noastră !) un an mai liniștit și mai rodnic, un an in care să regăsim dreapta chib­zuință care dă demnitate no­țiunii de om. Un an tâ­­năr, dedicat ideii de unire a tuturor forțelor tinere progre­siste din întreaga lume, un an a cărui tinerețe o dorim răs­­fiintă și impregnată in toate evenimentele ce îl vor marca, in întreaga lui durată. Fie ca tineretul să dovedească lumii in acest an, și de la el por­nind pentru mulți ani înainte, că omenirea poate trăi in ar­monie. Căci la scara veacurilor înseși vîrstele civilizației umane încă sunt tinere, adică păstrea­ză inepuizabile rezerve de ti­nerețe creatoare, de elan și visare, de aspirații pentru mă­rețe fapte viitoare. Intrăm deci în acest tinăr an cu un elan care poate și trebuie să-i mar­cheze structura, cu energii ti­nere. Intrăm cu toată tinerețea noastră ce se dăruiește ideilor înalte, cu acel spirit revoluțio­nar dușman al rutinei și cal­culelor egoiste, cu încrederea intr-o vîrstă de aur care numai tinără poate fi. Intrăm cu acel refren „Gaudeamus igitur" pen­tru că suntem­ tineri și vom ră­­mine tineri. Traian POP­ A

Next