Viața Studențească, aprilie-iunie 1983 (Anul 28, nr. 14-26)
1983-04-06 / nr. 14
ANUL XXVI, Nr. 14 (934) MIERCURI 6 APRILIE 1983 12 PAGINI, 2 LEI Seminarul internațional „Tineretul și studenții — solidaritate pentru pace, dezvoltare națională, dreptate socială și o nouă ordine economică internațională“ ți cea de-a XXV-a Conferință Generală a Mișcării Internaționale a Tineretului ți Studenților pentru Națiunile Unite RĂSPUNDEREA TINEREI GENERAȚII PENTRU VIITORUL OMENIRII TrAim Intr-o lume răvășită de conflicte si crize grave. Ele pun in pericol viitorul omenirii. Situația de maximă gravitate in care ne aflăm preocupă popoarele tuturor continentelor. Cu atât mai mult preocupă tineretul. Tinăra generație respinge hotărât înrobirea națională, injustiția socială, violența și dictatul. Tinăra generație aspiră la o lume a demnității, libertății, dreptății și guvernării principiilor asupra forței și armelor. Tinerii de pretutindeni sunt mai interesați, poate decit orice altă categorie a societății contemporane în făurirea unui viitor deosebit, altfel decit prezentul în care trăim. Căci dacă in lumea de azi problema fundamentală a ajuns să fie alternativa război sau pace, dacă știm bine că un conflict contemporan, ci de circumscris geografic, poate deveni in orice clipă scinteia holocaustului nuclear, știm la fel de bine — și istoria, crunta experiență istorică, fie ea cit de recentă, ne oferă nenumărate tragice exemple — că in conflictele militare tineretul a fost nevoit împotriva voinței sale. împotriva năzuințelor sale să dea cel mai greu tribut de singe. Și iarăși bine știm că, dacă experiența istorică este veche și singeroasă, în schimb in zilele noastre asistăm la un fenomen fără precedent în întreaga Istorie a umanității, fenomen fără precedent , aberanta competiție a Înarmărilor, demențialele cheltuieli militare care împovărează si secătuiesc resursele materiale si de inteligentă ale omenirii, ceea ce apasă asupra posibilităților si condițiilor de viată, de studiu si de formare a tinerei generații. Tinerii, rostindu-se răspicat împotriva înarmărilor, in primul rind împotriva înarmărilor nucleare, impotrivindu-se funciar oricărui act, concurind la sporirea fondurilor războiului, la necontenita si absurda primenire si înmulțire a zestrei nucleare, la proliferarea climatului rece, ostilității generalizate, de fapt sunt consecvenți năzuințelor și intereselor lor legitime : ei nu doresc să aibă viitorul, propriul lor viitor ipotecat de acest prezent ; ci nu doresc ca acest prezent să se perpetueze în viitorul care trebuie să le aparțină lor. E limpede deci da ce tinerii sunt în cea mai înaltă măsură interesați în modificarea prezentului, în alungarea norilor cenușii sau negri, de un negru sumbru, care întunecă perspectiva viitorului ! Pentru construirea propriului viitor e necesară cea mai largă concentrare de forțe în permanentă stare de veghe pentru a stăvili in fiecare clipă, în fiecare oră a zilelor noastre nocivele minime de circulație mondială. „Tineretul — sublinia tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU în cuvintarea rostită cu prilejul recentei Conferințe a Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști din România — trebuie să înțeleagă că viitorul său este legat de pace, de dezvoltarea liberă a fiecărei națiuni. Este necesar ca tineretul studențesc, tineretul român să se angajeze cu toată hotărirea și să dezvolte puternic colaborarea și solidaritatea cu tineretul universitar și tineretul din toate țările, cu mișcările de pace de pretutindeni. Să dăm un nou impuls uriașei activități a maselor populare, a popoarelor, pentru pace, pentru dezarmare, pentru independență! Să nu uităm nici un moment că popoarele dispun astăzi de forța necesară ca, actionind unite, să poată bara calea spre catastrofă, și poată impune dezarmarea, noua ordine economică, să asigure Independența fiecărei națiuni. Să facem astfel vicit să asigurăm fiecărei națiuni, tinerei generalii, copiilor de astăzi o perspectivă de pace, de bunăstare, de fericire !“. Și acum conchidem că nu e numai un interes de a cărui legitimitate isi dă oricine seama, ci și de o datorie sacră, de o obligație nu doar fată de sine. Este o obligație, este o datorie pe care o are ca parte componentă istoricește legitimată optimismul intr-o serie pe care lucid de care nu ne putem dezice n-are motiv să o întrerupă fată de destinul omenirii și al civilizației. Această datorie, această obligație au Înțeles-o deplin și si-au asumat-o integral organizațiile revolutionare ale tinerei generații din patria noastră. Uniunea Tineretului Comunist si Uniunea Asociațiilor Studenților Comuniști din România, beneficiind si fructificînd condiții, de excepție in lumea de azi, care există în România socialistă. Iar a vorbi despre aceste condiții înseamnă a aminti fapte bine cunoscute, fapte de domeniul cotidianului, fapte care se constituie în prelungirea elocventă, în materializarea pilduitoare a unei concepții revoluționare de largă perspectivă și viziune istorică privind rolul activ și statutul tinerei generații în societatea contemporană. Nici nu mai e cazul să stăruim asupra unei realități este ultracunoscută : această concepție revoluționară, care oferă tinerei generații actuale a țării perspective de o întindere, de o deschidere nicăieri și nicicînd atinse poartă pecetea inconfundabilă gindirii și neobositei activități a a intîiului bărbat al țării, secretarului general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Și ceea ce nu trebuie să se uite mai ales, intr-un moment al istoriei cind omenirea pare pradă definitivă răvășirilor de tot felul si intîi de toate ale dezorientărilor ivite în urma lipsei unei viziuni globale încrezătoare in viitor : și ceea ce mai cu seamă nu trebuie noi, tinerii, să uităm este aceea că, in esență, această concepție revoluționară privind locul si rolul tinerei generații în contemporaneitate, privind responsabilitățile tineretului fată de lumea de azi, si mai ales fată de lumea de mîine, fată de propria sa lume se înscrie — cu un firesc ce va fi pururi sesizat de cercetătorii de mai tirziu ai istoriei contemporane — intr-un amplu sistem organic de idei ce privește neostenit spre viitor, cu o stenică incredere, cu convingerea neabătută a izbînzii finale a popoarelor, a finalizării eforturilor conjugate ale forțelor înaintate contemporane. O gîndire Si o concepție — cu desăvîrșit Cristian NECHEȘ (Continuare in pag 2) „Trebuie si avem permanent in vedere că toți oamenii muncii, toți cetățenii, fără deosebire de naționalitate, sunt fii liberi, egali in drepturi, ai unei patrii comune, că toți au aceleași îndatoriri, aceleași drepturi și trebuie să acționeze în deplină unitate, in cadrul Frontului Democrației și Unității Socialiste, pentru a-și asigura viața pe conali doresc aici, in România, pentru înflorirea patriei noastre — Republica Socialistă România, pentru întărirea independentei și suveranității sale !“ NICOLAE CEAUȘESCU Rezolvarea problemei naționaleexpresie strălucită a umanismului revoluționar socialist „După cum este binecunoscut, una din marile cuceriri ale orinduirii noastre socialiste este asigurarea deplinei egalități în drepturi pentru toti cetățenii și fiii patriei noastre comune — Republica Socialistă România“, sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu, la ședința comună a consiliilor oamenilor muncii de naționalitate maghiară și germană, organe reprezentative care, prin ele însele, sunt o dovadă vie a posibilităților de afirmare, de manifestare și de participare plenară la întreaga viată socială și politică a țării, a cetățenilor aparținînd naționalităților stabilite în decursul istoriei pe pămintul României, alături de poporul român, integrate organic istoriei acestui pămînt. E un adevăr evident, izvorît din înseși principiile umaniste ale socialismului, aplicate consecvent și creator in societatea noastră socialistă, un adevăr care cuprinde, totodată, o imensă bogăție de idei și de aspecte de ordin practic, care și-au găsit soluționarea numai în anii noștri, datorită politicii partidului si statului. zind condițiile care au sintetifăcut posibilă soluționarea reală, pentru prima oară in istorie, a problemei nationale in patria noastră, secretarul general al partidului punea pe primul plan însuși principiul fundamental al socialismului — egalitatea tuturor oamenilor muncii, eliberați de orice exploatare și asuprire, sociali, economică sau națională —, stâpini deplini pe destinele lor, participanți conștienți și activi la opera de făurire a propriului viitor luminos. Eliberînd energiile uriașe ale maselor de oameni ai muncii, canalizîndu- Marian GRIGORE (Continuare in pag 3) Etapa finală a Festivalului artei și creației studențești Totul despre muzică și dans Deschiderea seriei finalelor pe genuri artistice din actuala ediție, a XV-a, a Festivalului artei și creației studențești a revenit secțiunii Muzică ușoară, estradă, balet, demn și contemporan dans mo(desfășurată la București in zilele de 1—3 aprilie), care a dovedit o dată in plus existența unui apreciabil potențial artistic studențesc, preocuparea diversă pentru cultivarea acestor genuri (s-au selecționat, pe baza desfășurării concursurilor din cadrul etapelor zonale, 540 de participanțe — ansambluri și interpret! — din 14 centre universitare). Prilejuind o confruntare edificatoare a celor mai importante reușite ale genului, această ultimă etapă — finala — a făcut posibilă conturarea clară a acelor direcții necesare in mișcarea muzicală și coregrafică studențească, a neîmplinirilor existente încă și, in general, a nivelului valoric, a tendințelor și a ponderii pe care le înregistrează contribuțiile studențești în cadrul acestor genuri.. Juriul, prezidat de prof. Nicolae Călinoiu, rectorul Conservatorului „Cipriani Porumbescu“ din București, președintele Uniunii Compozitorilor din (in componența juriului R.S.R. s-au aflat compozitori, coregrafi, cadre didactice de la conservator, personalități ale vieții muzicale românești, reprezentanți ai M.E.I., U.A.S.C.U. și ai presei studențești) a operat o selecție a celor mai valoroase participări, urmărind cu prioritate elementele de originalitate, autenticitate, orientare tematică semnificativă, expresivitate artistică, elemente care — atunci când se regăsesc în creațiile studențești, și nu au fost puține — probează faptul că mișcarea muzicală (în toată diversitatea cuprinderilor ei) și cea coregrafică din mediul universitar se află în spațiul unor afirmări promițătoare. Uite folk, nu e folk! Au fost nu mai puțin de 72 de formații și interprete folk, unele (unii) dintre acestea (aceștia) afirmându-se încă din ediția trecută a festivalului sau debutând acum. Mai muit citeva observații cvasigenerale. Un mare număr de piese prezentate indică în continuare, cu destulă claritate, faptul că pentru o serie de interpreți această muzică încă nu și-a definit nici genul proxim, nici diferența specifică. Folk-ul devine cinci doină, cind marș, cinci romanță (vezi grupul folk al Universității Brașov), cind variantă a unor ritmuri tradiționale... pe alte meleaguri, cind un mixaj ne(Continuare in pag. S) „Celelalte cuvinte“ (Timișoara) — o formație rock ce confirmă progresul muzicii tinere la acest festival