Viața Studențească, aprilie-iunie 1983 (Anul 28, nr. 14-26)

1983-04-06 / nr. 14

ANUL XXVI­, Nr. 14 (934) MIERCURI 6 APRILIE 1983 12 PAGINI, 2 LEI Seminarul internațional „Tineretul și studenții — solidaritate pentru pace, dezvol­tare națională, dreptate socială și o nouă ordine economică internațională“ ți cea de-a XXV-a Conferință Generală a Mișcării Internaționale a Tineretului ți Studenților pentru Națiunile Unite RĂSPUNDEREA TINEREI GENERAȚII PENTRU VIITORUL OMENIRII T­rAim Intr-o lume răvășită de conflicte si crize grave. Ele pun in pericol viitorul omenirii. Si­tuația de maximă gravitate in care ne aflăm preocupă po­poarele tuturor continentelor. Cu atât mai mult preocupă ti­neretul. Tinăra generație res­pinge hotărât înrobirea națio­nală, injustiția socială, violența și dictatul. Tinăra generație as­piră la o lume a demnității, li­bertății, dreptății și guvernă­rii principiilor asupra forței și armelor. Tinerii de pretutin­deni sunt mai interesați, poate decit orice altă categorie a so­cietății contemporane în făuri­rea unui viitor deosebit, altfel decit prezentul în care trăim. Căci dacă in lumea de azi problema fundamentală a a­­juns să fie alternativa război sau pace, dacă știm bine că un conflict contemporan, ci­ de circumscris geografic, poate de­veni in orice clipă scinteia ho­locaustului nuclear, știm la fel de bine — și istoria, crunta experiență istorică, fie ea cit de recentă, ne oferă nenumă­rate tragice exemple — că in conflictele militare tineretul a fost nevoit împotriva voinței sale. împotriva năzuințelor sa­le să dea cel mai greu tribut de singe. Și iarăși bine știm că, dacă experiența istorică este veche și singeroasă, în schimb in zilele noastre asis­tăm la un fenomen fără pre­cedent în întreaga Istorie a umanității, fenomen fără pre­cedent , aberanta competiție a Înarmărilor, demențialele chel­tuieli militare care împovărea­ză si secătuiesc resursele ma­teriale si de inteligentă ale omenirii, ceea ce apasă asupra posibilităților si condițiilor de viată, de studiu si de formare a tinerei generații. Tinerii, ros­­tindu-se răspicat împotriva înarmărilor, in primul rind îm­potriva înarmărilor nucleare, impotrivindu-se funciar orică­rui act, concurind la sporirea fondurilor războiului, la necon­tenita si absurda primenire si înmulțire a zestrei nucleare, la proliferarea climatului rece, os­tilității generalizate, de fapt sunt consecvenți năzuințelor și intereselor lor legitime : ei nu doresc să aibă viitorul, pro­priul lor viitor ipotecat de acest prezent ; ci nu doresc ca acest prezent să se perpetueze în viitorul care trebuie să le aparțină lor. E limpede deci da ce tinerii sunt în cea mai înal­tă măsură interesați în modi­ficarea prezentului, în alunga­rea norilor cenușii sau negri, de un negru sumbru, care în­tunecă perspectiva viitorului ! Pentru construirea propriului viitor e necesară cea mai lar­gă concentrare de forțe în per­manentă stare de veghe pentru a stăvili in fiecare clipă, în fiecare oră a zilelor noastre nocivele minime de circulație mondială. „Tineretul — subli­nia tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU în cuvintarea ros­tită cu prilejul recentei Con­ferințe­­ a Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști din Ro­mânia — trebuie să înțeleagă că viitorul său este legat de pace, de dezvoltarea liberă a fiecărei națiuni. Este necesar ca tineretul studențesc, tinere­tul român să se angajeze cu toată hotărirea și să dezvolte puternic colaborarea și solida­ritatea cu tineretul universitar și tineretul din toate țările, cu mișcările de pace de pretutin­deni. Să dăm un nou impuls­­ uriașei activități a maselor populare, a popoarelor, pentru pace, pentru dezarmare, pentru independență! Să nu uităm nici un moment că popoarele dis­pun astăzi de forța necesară ca, actionind unite, să poată bara calea spre catastrofă, și poată impune dezarmarea, no­ua ordine economică, să asigu­re Independența fiecărei na­țiuni. Să facem astfel vicit să asigurăm fiecărei națiuni, tine­rei generalii, copiilor de astăzi o perspectivă de pace, de bu­năstare, de fericire !“. Și acum conchidem că nu e numai un interes de a cărui legitimitate isi dă oricine sea­ma, ci și de o datorie sacră, de o obligație nu doar fată de sine. Este o obligație, este o datorie pe care o are ca parte componentă istoricește le­gitimată optimismul intr-o serie pe care lucid de care nu ne putem dezice n-are motiv să o întrerupă fată de desti­nul omenirii și al civilizației. A­ce­astă datorie, a­ceastă obligație au Înțe­les-o deplin și si-au asu­mat-o in­teg­ral organizațiile re­volutionare ale tinerei genera­ții din patria noastră. Uniunea Tineretului Comunist si Uniu­nea Asociațiilor Studenților Co­muniști din România, benefi­ciind si fructificînd condiții, de excepție in lumea de azi, care există în România socialistă. Iar a vorbi despre aceste con­diții înseamnă a aminti fapte bine cunoscute, fapte de do­meniul cotidianului­, fapte care se constituie în prelungirea e­­locventă, în materializarea pil­duitoare a unei concepții re­voluționare de largă perspecti­vă și viziune istorică privind rolul activ și statutul tinerei generații în societatea contem­porană. Nici nu mai e cazul să stăruim asupra unei reali­tăți este ultracun­oscută : a­ceastă concepție revoluționară, care oferă tinerei generații actuale a țării perspective de o întindere, de o deschidere nicăieri și nicicînd atinse poar­tă pecetea inconfundabilă gindirii și neobositei activități a a intîiului bărbat al țării, se­cretarului general al Partidu­lui Comunist Român, președin­tele Republicii Socialiste România, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Și ceea ce nu trebuie să se uite mai ales, intr-un moment al istoriei cind omenirea pare pradă definitivă răvășirilor de tot felul si intîi de toate ale dezorientărilor ivite în urma lipsei unei vi­ziuni globale încrezătoare in viitor : și ceea ce mai cu sea­mă nu trebuie noi, tinerii, să uităm este aceea că, in esen­ță, această concepție revoluțio­nară privind locul si rolul ti­nerei generații în contempora­neitate, privind responsabilită­țile tineretului fată de lumea de azi, si mai ales fată d­e lumea de mîine, fată de pro­pria sa lume se înscrie — cu un firesc ce va fi pururi se­sizat de cercetătorii de mai tirziu ai istoriei contemporane — intr-un amplu sistem orga­nic de idei ce privește neoste­nit spre viitor, cu o stenică incredere, cu convingerea nea­bătută a izbînzii finale a po­poarelor, a finalizării eforturi­lor conjugate ale forțelor îna­intate contemporane. O gîndire Si o concepție — cu desăvîrșit Cristian NECHEȘ (Continuare in pag 2) „Trebuie si avem permanent in vedere că toți oamenii muncii, toți cetățenii, fără deosebire de naționalitate, sunt fii liberi, egali in drepturi, ai unei patrii comune, că toți au aceleași îndatoriri, aceleași drepturi și trebuie să acțio­neze în deplină unitate, in cadrul Frontului Democrației și Unității Socialiste, pentru a-și asigura viața pe conali do­resc aici, in România, pentru înflorirea patriei noastre — Republica Socialistă România, pentru întărirea independen­tei și suveranității sale !“ NICOLAE CEAUȘESCU Rezolvarea problemei naționale­­expresie strălucită a umanismului revoluționar socialist „După cum este binecunos­cut, una din marile cuceriri ale orinduirii noastre socialiste este asigurarea deplinei egali­tăți în drepturi pentru toti cetățenii și fiii patriei noastre comune — Republica Socialistă România“, sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu, la ședința comună a consiliilor oamenilor muncii de naționalitate maghia­ră și germană, organe re­prezentative care, prin ele însele, sunt o dovadă vie a posibilităților de afirma­re, de manifestare și de parti­cipare plenară la întreaga viată socială și politică a țării, a ce­tățenilor aparținînd naționali­tăților stabilite­ în decursul is­toriei pe pămintul României, alături de poporul român, inte­grate organic istoriei acestui pămînt. E un adevăr evident, izvorît din înseși principiile umaniste ale socialismului, aplicate con­secvent și creator in societatea noastră socialistă, un adevăr care cuprinde, totodată, o i­­mensă bogăție de idei și de aspecte de ordin practic, care și-au găsit soluționarea numai în anii noștri, datorită politicii partidului si statului. zind condițiile care au sinteti­­făcut posibilă soluționarea reală, pentru prima oară in istorie, a problemei nationale in patria noastră, secretarul general al partidului punea pe primul plan însuși principiul funda­mental al socialismului — ega­litatea tuturor oamenilor mun­cii, eliberați de orice exploa­tare și asuprire, sociali, eco­nomică sau națională —, stâ­­pini deplini pe destinele lor, participanți conștienți și activi la opera de făurire a propriu­lui viitor luminos. Eliberînd e­­nergiile uriașe ale maselor de oameni ai muncii, canalizîndu- Marian GRIGORE (Continuare in pag 3) Etapa finală a Festivalului artei și creației studențești Totul despre muzică și dans Deschiderea seriei finalelor pe genuri artistice din actuala ediție, a XV-a, a Festivalului artei și creației studențești a revenit secțiunii Muzică ușoa­ră, estradă, balet, demn și contemporan dans mo­(desfășu­rată la București in zilele de 1—3 aprilie), care a dovedit o dată in plus existența unui a­­preciabil potențial artistic stu­dențesc, preocuparea diversă pentru cultivarea acestor ge­nuri (s-au selecționat, pe baza desfășurării concursurilor din cadrul etapelor zonale, 540 de participanțe — ansambluri și interpret! — din 14 centre u­­ni­versi­tare). Prilejuind o confruntare e­­dificatoare a celor mai impor­tante reușite ale genului, a­­ceastă ultimă etapă — fina­la — a făcut posibilă contura­rea clară a acelor direcții ne­cesare in mișcarea muzicală și coregrafică studențească, a neîmplinirilor existente încă și, in general, a nivelului va­loric, a tendințelor și a pon­derii pe care le înregistrează contribuțiile studențești în ca­drul acestor genuri.. Juriul, prezidat de prof. Nicolae Căli­­noiu, rectorul Conservatorului „Cipriani Porumbe­scu“ din București, președintele Uniu­nii Compozitorilor din (in componența juriului R.S.R. s-au aflat compozitori, coregrafi, cadre didactice de la conser­­vator, personalități ale vieții muzicale românești, reprezen­tanți ai M.E.I., U.A.S.C.U. și ai presei studențești) a operat o selecție a celor mai valoroa­se participări, urmărind cu prioritate elementele de origi­nalitate, autenticitate, orientare tematică semnificativă, expre­sivitate artistică, elemente care — atunci când se regăsesc în creațiile studențești, și nu au fost puține — probează faptul că mișcarea muzicală (în toa­tă diversitatea cuprinderilor ei) și cea coregrafică din me­diul universitar se află în spațiul unor afirmări promi­țătoare. Uite folk, nu e folk! Au fost nu mai puțin de 72 de formații și interprete folk, unele (unii) dintre aces­tea (aceștia) afirmându-se încă din ediția trecută a festivalu­­­lui sau debutând acum. Mai m­uit citeva observații cvasige­­nerale. Un mare număr de piese prezentate indică în con­tinuare, cu destulă claritate, faptul că pentru o serie de interpreți această muzică încă nu și-a definit nici genul pro­xim, nici diferența specifică. Folk-ul devine cinci doină, cind marș, cinci romanță (vezi grupul folk al Universității Brașov), cind variantă a unor ritmuri tradiționale... pe alte meleaguri, cind un mixaj ne­(Continuare in pag. S) „Celelalte cuvinte“ (Timișoara) — o formație rock ce confirmă progresul muzicii tinere la acest festival

Next