Viața Studențească, ianuarie-martie 1984 (Anul 29, nr. 1-13)

1984-01-04 / nr. 1

ANUL XXVIII, Nr. 1 (973) MIERCURI, 4 IANUARIE 1984 12 PAGINI, 2 LEI Să intimpinăm a 40-a aniversare a revoluției de eliberare națională și socială și cel de al Xlll-lea Congres al partidului cu succese tot mai însemnate in dezvoltarea economico-socială, in toate domeniile construcției socialiste! Să facem totul pentru a servi­ cauza generală a poporului, a bunăstării și fericirii sale, a întăririi independenței și suveranității României! NICOLAE CEAISESCU A Temeiurile­ M INTRAT intr-un an nou. Am pășit pragul Iul 1984 în felul nostru, așa cum ne-a obișnuit datina stră­bună a trecerii noptii de cum­­pănă între anul săvirșit si cel nou, cu sperante si urări de mai bine, îndreptîndu-ne eâo­­durile spre viitor, spre rostu­rile ce ne așteaptă în temeiul muncii si roadelor culese de peste an. Am pășit pragul lui 1984 in felul care ne este sta­tornicit de 18 ani meditînd asu­pra cuvintelor pe care înaintea celor douăsprezece bătăi ale ceasului din miez de noapte le-a rostit întiiul bărbat al ță­rii. Ce am realizat in ’83 ? Ce a­­vem de făcut în ’84 ? Mesajul de Anul Nou adresat intrestului nostru popor la posturile de radio si televiziune de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, se­cretarul general al Partidu­lui Comunist Român, președin­tele țării este nu numai un răspuns firesc acestor întrebări ci și vibrantă chemare la mun­că și luptă pentru progresul țării și pacea lumii. Pornim în noul an de la rea­lizările obținute. Sunt reali­zări pe măsura muncii pe care a fiecare am depus-o, a efortului, chibzuintei a inteligentei si dăruirii dovedite de fiecare si de toti laolaltă, a fermității Si a necrutării tuturora. Sunt realizări cu atit mai meritorii cu cit au fost obținute în con­diții internationale vitrege , criza economică mondială s-a manifestat in continuare cu putere lovind nemilos în pri­mul rînd țările în curs de dez­voltare criza energetică ier do binzile cămătărești scan­da­daloase afectează at­tea țări în ritmurile de împlinire a încrederii proiectelor de dezvoltare so­­cial-economică accelerată. Iar dacă alte țări au cunoscut stagnare si chiar regres, plusu­rile pe care noi le-am adăugat in avuția națională sunt tot atitea argumente ale justetii politicii partidului si statului nostru, argumente ale erois­mului in muncă al națiunii. Pornim in noul an știind precis pe ce ne putem baza. Ne bazăm pe munca noastră, pe ceea ce am făcut si pe ce vom face cu mâinile noastre, cu mintea noastră și cu voința noastră. Ne facem planuri și garanția împlinirii lor stă numai în această muncă. Căci așa cum spunea președintele țării, oricît de mari ar fi bo­gățiile unei țări, ele capătă o valoare reală numai atunci cind intervine munca omu­lui, cînd ele sunt valorificate. Căci într-o lume obligată să-și revizuiască idei anesteziante pentru scrutarea lucidă a perspectivelor de dezvoltare, într-o contemporaneitate mar­cată de criza energetică și care a dobîndit conștiința limitelor rezervelor tradiționale de com­bustibili clasici și materii prime, este limpede că o ase­menea nouă viziune impune nu o deplasare de accent ci o altă concepție­ revoluționară, pri­vind valorificarea materiilor prime si a mijloacelor materia­le, valorificare în care e­­sentiala este eficienta, can­titatea si mai cu­­ seamă calitatea de muncă si de inte­ligentă înmagazinate în noul produs. Cu alte cuvinte este vorba de competitivitatea produ­selor românești pe piata mon­dială, e nevoie adică să dăm o calitate superioară muncii noastre și productivității noas­tre. Ceea ce se poate realiza numai prin noi și continue e­­­forturi de gîndire, de concep­ție, de organizare a muncii.­ Stiinta si tehnologia sunt fac­­­tori importanti, factori-chei in acest proces. Școala si mai cu seamă școala noastră supe­rioară reprezintă un potential cărui valorificare plenară își va dovedi în timp insemnăta­r tpo­vitala Anul 1984 este o treaptă a afirmării tuturor acestor a­­devăruri fundamentale rosti­te de partidul nostru, de secre­tarul său general. 1984 va fi anul unui ritm mai înalt de dezvoltare industrială decit în primii trei ani ai cincinalisi­­lui. 1984 va fi anul unor noi pași pe calea realizării unor recolte agricole constante și de înalt nivel in orien rondu­tii de climă pe baza desfășurării programului de irigații si îm­bunătățiri funciare. 1984 va fi anul in care vom acoperi cu forte proprii circa 94 la sută din necesarul de energie pri­mară al tării, conturindu­-se clar perspectiva realizării mai devreme a asigurării­­ in­dependentei energetice. To­ate aceste afirmații rostite­­ la timpul viitor de partidul nos­tru și secretarul său general au garanția transformării în fan­te de munca , hotărita eroică a națiunii noastre socialiste, de înaltul nivel de pregătire pro­fesională, tehnică și științi­fică de o perpetuă voință de autoperfecționare. Obiectivele noului an în care am in­trat sunt clare si mobilizatoare , în­deplinirea lor va înălța bună­starea materială și spirituală a poporului pe noi piscuri. Me­sajul de Anul Nou adresat în­tregului nostru popor de tova­rășul NICOLAE CEAUȘESCU (Continuare in pag. Sl TOVARĂȘEI ELENA CEAUȘESCU" Omagiul Republicii Socialiste România Adus acum, trimis spre viitor. Femeii luptătoare veghind frumoasă glia, în stemă o ridică, în steag, un tricolor. Omagiul poporului, nădejdea și voința, Poemul zilei fierbinți cu bucurie scris Femeii învățate îmbogățind știința, înnobilează clipa cu viață și cu vis. De la copilul fraged la tînărul cu carte, De la țăranul tînăr la bunul muncitor, Trece cuvîntul tandru, frățesc și fără moarte Omagiind femeia luminii din popor. Omagiu că există, omagiu că muncește, A sa putere, iată, ne ține-n aripi large, Femeia luptătoare clarvăzătoare crește în sufletele noastre ca vinlul în catarge. Va să se-nspume marea mai pură-n ziua calmă Și Dunărea-nceta­ va să se izbească-n mal. Omogiind, cunună vor ține țara-n palmă Munții Carpați în straie-nclinate deal de deal Rotund, meleagul nostru cu nume de răsunet, E populat cu oameni cum nu s-au mai văzut, Omagiul se aude, se-ascultă ca un tunet Ce leagă-n sărbătoare prezentul de trecut, Ce leagă lingă glorii și nume mari în vreme Pe-al său lingă atâtea lumini care pălesc, Omagiu și iubire pe fruntea scumpei steme Femeii luptătoare, renume românesc, Renume pentru buna gîndire și simțire, Trimis ca mîndru sunet în cerc universal, Omagiu de căldură, speranță și iubire, Se­ adună-n clipa largă ca-n țărmuri val de val. Vor fi, cum sunt într-una, flori albe la serbare, Va fi pe prag zăpada prezentă, strălucind, Va fi o pîine caldă și-o cupă plutitoare Cu vinul cel mai dulce, al viei dar de-argint, Vor fi prezenți copiii și tinerii cu glasul Plin de-nsoriri și cîntec omagiind frumos Ca o promisiune care răsună-n ceasul Sărbătoririi, gingaș, deplin și luminos. Vom fi cu toți­­ aproape cu fir de verde laur. Cu inimile-n palmă, cu vocile senine, Omagiind femeia cu tîmplele de aur, Cu țara-ntreagă-n cintec și vremea care vine, Trăiască, înflorească și bucură-se-n toate Femeia luptătoare-n al păcii cor egal, Omagiind lumina-i cu ginduri vii, curate. Legînd pămîntul nostru de un țărm universal. Ioan HORZAN O strălucită activitate științifică pusă in slujba progresului multilateral al patriei, a păcii si colaborării internationale V­OI ÎNCERCA în rândurile ce urmează să arunc o privire retrospectivă asupra a ceea ce s-a întîmplat în ul­timii ani în industria chimică românească și totodată voi puncta citeva perspective ale deceniilor următoare. Țara noastră, care acum 25 de ani n-avea o industrie chimică, as­tăzi are cam 38 la sută din producția industrială asigura­tă de către chimie și este 1933 cotată ca una dintre pro­­n­ducătoarele de seamă din Eu­ropa, iar in anumite sectoare (îngrășăminte azotoase, pro­duse clorosodice) chiar din lu­me. Știm, totodată, că indus­tria chimică este o mare con­sumatoare de energie ca și cea metalurgică. Or, dacă se ține seama de totalitatea factorilor implicați in producția chimi­că, reiese că anumite priorități ar merita regîndite în lumina costului energiei, a disponibi­lității materiilor prime și a po­sibilităților de a produce com­petitiv cu stadiul actual al in­dustriei chimice Vreau să amintesc că mondiale. industrie chimică cunoaște marea in ultimii ani la scară mondială o oarecare supraproducție, de aceea unele capacități de pro­ducție sunt nefolosite ori folo­site incomplet. Deși „criza pe­trolului“ este momentan re­zolvată, totuși proiectele de Prof. dr. docent ing. Alexandru T. BALABAN, membru corespondent al Academici R.S.R. (Continuare in pag. 2)

Next