Viața Studențească, iulie-septembrie 1985 (Anul 30, nr. 27-39)
1985-07-03 / nr. 27
I ANUL XXIX. Nr. 27 (1051) MIERCURI, 3 IULIE 1985 12 PAGINI, 2 LEI BINNOTECA SIBI Biruința unei idei Există. in spațiul de generoasă afirmare a acestor ultime două decenii, o excepțională efervescență creatoare, o impulsionare fără precedent a spiritului creator, a forțelor si ideilor novatoare, care conduc dont la afirmări fără preceale prestigiului tehnic românesc. In acest context de largă manifestare a resurselor creatoare, de temeinică implicare a școlii românești, a gindirii tehnice si inginerești in diferite domenii, rezultate spectaculoase a înregistrat navalistica românească, astfel incit, iată, constructorii•ornăm realizează aproape in întregime, la ora actuală, toate componentele unei nave de mare complexitate. Printre biruințele extrem de semnificative ale industriei românești de construcții navale, un moment distinct U constituie, de bună seamă, și realizarea primelor elice de concepție românească, apoi diversificarea tipurilor de elice produse în țară, și realizarea in prezent a celor mai perfecționate tipuri de elice cu performanțe funcționale excepționale. Relatarea de mai jos încearcă să reconstituie filmul devenirii uneia din aceste idei îndrăznețe, al concretizării ei in rezultate de mare anvergură, printr-un remarcabil efort de temeritate științifică, de curaj tehnologic, printr-o investiție de inteligență și maximă stimulare a gîndirii creatoare a specialiștilor noștri. ARE O ISTORIE de tot ciudată acest tehnician din Galați, Mircea Stoibu, de numele căruia se leagă începuturile fabricării elicelor românești și mai are o viață ca un roman (chiar a scris cineva un roman despre el) ; Mircea Roibu, pe care ziarele l-au tot rjsfățat intr-o vreme (și pe bună dreptate), care a avut o vreme „a lui“, de celebritate, și care acum trece cam neobservat pe stradă, nu mai întoarce nimeni capul în urma lui . Mircea Roibu, in jurul căruia nu se mai sfirnesc furtuni, nu mai intimpină rezistențe și nu mai stirnește invidii: un om care, intr-o împrejurare excepțională, și-a dat măsura talentului și a îndrăznelii, și-a urmat hotărît gîndul pînă la capăt (chiar atunci cînd gîndul părea nebunesc, chiar atunci cînd nu credea nimeni nu reușită); un om care are un cuvînt greu de spus în meseria lui, un om de meserie în adevărata putere a cuvîntului, un om cu slăbiciunile lui, cu încăpățînările lui, cu încredințarea că (se) poate face un lucru pe care și l-a propus, in care crede cu îndîrjire, cu disperară și care pînă la urmă chiar izbutește, e adevărat, după ce a măcinat mii de ore de neliniște în el, după ce și-a sfărâmat mintea să tribuiască o mică inexactitate din cauza căreia toată munca ar fi fost zadarnică, deci. Parfumul speranței „Pe-atunci elicele ne veneau din import. La unul din transporturi (era cred prin ’62) nu știu cum a fost dar din 11 elice 9 aveau fisuri. Au crăpat pe eheu. Trebuiau aduse alte !". Erau pentru niște nave care trebuiau să fie livrate urgent. M-am apucat să fac singur (singur vorba vine, adică așa de capul meu) o elice fără să spun la nimeni. Mi-a ieșit bine. Urmarea a fost că mi-au imputat materialele consumate, am primit și vot de blam cu avertisment pentru indisciplină in producție, așa că am plătit elicea. Era „ieftină“, vreo 300 de mii... Am lucrat cu băieții mei, aveam vreo 30 de băieți foarte buni meseriași, foarte de treabă. Erau entuziasmați. Lucram in schimbul trei, dimineața trebuia să isprăvim. Din „intimplare“ S-a născut elicea. Unii ziceau că nu e bună. Dacă e românească nu e bună. In sfirșit, după ce m-au sancționat, m-au premiat. Aveam 27 de ani“. Trag cu coada ochiului spre însemnările mai vechi unde găsesc subliniate aceste cuvinte : „Roibu? Roibu o să-și frîngă golul Petre BRAȘOVEANU (Continuare in pag. 3) VALENȚELE CREATIVE ALt INTEGRĂRII (II) POISROM - O INEPUIZABILĂ BANCĂ DE IDEI ENTRU A FORMA UN BUN PROIECTANT in construcția de mașini sunt necesari 10—15 ani de experiență. Această soluție este perfect valabilă in proiectarea clasică. In schimb, conform metodologiei ȘEFA (Studii, Etape, Faze, Activități) un proiectant aflat in primul an de meserie, prin însușirea acestui limbaj va fi după circa 10 luni de exersare de talia colegului cu 10—15 ani vechime în profesie. Așadar, este vorba de un proces fantastic de învățare, de arderea timpului, propusă de ingeniozitatea conf. dr. Aurel Brăgaru, șeful colectivului de Cercetare-proiectare-producție DISROM din cadrul Institutului politehnic București. Ce înseamnă de fapt DISROM (Dispozitive românești), ce a adus nou pentru procesul de integrare al Invățămîntului superior cu cercetarea și producția această nouă concepție, iată ce vom încerca să evidențiem în rîndurile ce urmează, în primul rînd cei care sunt obișnuiți cu industria știu că înainte de a se introduce un obiect in fabricație trebuie mai iuti create scule, dispozitive și verificatoare speciale (S.D.V.-uri) necesare fabricării sale. Cînd se termină seria și se schimbă obiectul fabricației, echipamentele de mai înainte devin nefolositoare și trebuie făcute altele. Există realmente fabrici in care magazinele gem pline cu astfel de S.D.V.-uri. Avînd în vedere cele de mai sus, cercetătorul Aurel Brăgaru a creat o serie dispozitive pe baza descompunerii mișcării și de a (Continuare in pag. 6—7) U ■WHTIum I — ml ... Necesitatea creșterii contribuției științei și învățămîntului la dezvoltarea în ritm susținut a economiei naționale Dezbaterile din cadrul recentei Plenare comune a Consiiului Național al Oamenilor Muncii din industrie, construcții, transporturi, circulația mărfurilor și finanțe și a Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale au pus în evidență modul cum organele de conducere colectivă din ministere, centrale, întreprinderi o acționează pentru îndeplinirea integrală a planului pe acest an, pentru realizarea sarcinilor legate de asigurarea resurselor energetice și de materii prime și folosirii lor naționale. Plenara a dezbătut totodată modalitățile de recuperare și repunere în circuitul economic a materialelor refolosibile, aplicarea exigentă a principiilor noului mecanism economic financiar, a principiilor autoconducerii muncitorești și autogestiunii în scopul eficientizării proceselor economice și ridicării calitative a producției, fapt cu importante implicații în dezvoltarea economică și socială a patriei noastre. In spiritul critic și autocritic ce caracterizează dezbaterile în jurul tutiuror acelor teme și probleme aflate in directă legătură cu evoluția vieții economice, sociale, politice, culturale și științifice din țara noastră, Plenara a apreciat că rezultatele obținute in primele cinci luni ale anului în sectoarele de activitate asupra cărora s-au concentrat analizele participanților, nu pot fi considerate pe deplin corespunzătoare și nu reflectă potențialul de care se dispune. Propunînd concrete de remediere a măsuri neajunsurilor existente, Plenara a dezbătut și aprobat in unanimitate Planul național unic de dezvoltare economico-socială a României pe anul 1986, plan de o mare însemnătate practică deoarece reprezintă perioada de început a noului cincinal, perioadă în care, printr-o bună organizare a producției și a muncii se pot pune bazele realizării integrale a sarcinilor de lungă perspectivă. Din perspectiva muncii viitoare a organismelor de conducere la toate nivelele, din perspectiva muncii tuturor celor angajați in vasta operă de făurire a socialismului, o importanță deosebită, cu valoare de indicație programatică, prezintă conținutul cuvintării rostite de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU la încheierea lucrărilor recentei Plenare. Analizele evoluției proceselor economice efectuate de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU In această cuvintare poartă prenta de neconfundat a amîndrăzneței și clarvăzătoarei sale gîndiri revoluționare. Ele au la bază o abordare riguros științifică a complexității fenomenelor economice, caracteristice evoluției dinamice a societății românești actuale. Se poate afirma că în totalitatea lor, sarcinile și orientările, considerațiile și măsurile ce se degajă din cuvintarea secretarului general al partidului, constituia un program de acțiune menit să stimuleze activitatea cadrelor de conducere de la toate nivelele, a tuturor oamenilor muncii, pentru îndeplinirea integrală și în parametrii cantitativi și calitativi prevăzuți a planului pe acest an, în scopul asigurării condițiilor tehnice și organizatorice pentru demararea și înfăptuirea planului pe anul 1986 în conformitate cu hotărîrile și programele adoptate la Congresul al XlII-lea al P.C.R. In centrul atenției secretarului general al partidului au stat, firește, problemele legate de desfășurările concrete din zona producției unde, condițiile meteorologice complicate din această iarnă, au creat unele dificultăți. Relevînd că producția industrială a anului viitor a fost prevăzută să crească cu 8% fată de cea a anului 1985, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU a arătat că această creștere este legată de asigurarea unei baze temeinice pentru noul cincinal în cadrul căruia se va pune accentul pe dezvoltarea intensivă a industriei și celorlalte sectoare, realizarea unei noi calități pe muncii și vieții. Prin planul pen 1986, s-a relevat, se intră in „Viața studențească” (Continuare in pag. 2) Și acum, viitorul „Juriul, vă rugăm notele pentru formația de la Fizică...“. Și cu aceasta, s-a încheiat studenția frumoasă, îmi spuneam coborând de la Student Club, din Preoteasa, cu colegii din Trupa de teatru. „Acceleratul... pleacă peste 5 minute in direcția București...“. S-a terminat studenția frumoasă, îmi spuneam în gară la Iași privindu-mi colegii cu care fusesem intr-un schimb de experiență. „Am venit pentru programări la câini... pardon“, zice și închide furios ușa. S-a terminat studenția, imi spun, nici nu știu dacă bucuros... „Tovarășe profesor, mai veniți pe la noi ?“ se interesează grav un elev — „obiectul muncii“... — cînd mai sunt citeva minute din ultima eră a unei săptămini de practică pedagogică. Da, se vădește prin o mie de semne, înghețată la tonete, priviri insistente in legitimația de colaborator permanent „V.S.“ — „chiar sintefi dv. ?“; „e o poză mai veche“ — a venit vara, e timpul, dăm statu’ și luăm statu’, cum data o brigadă, tu ai bentiță ?, o întreb cînd ne întilnim și ea unde, o să fii un profesor rău, dă-mi mina... „Dacă muncești, vei fi un profesor bun“, imi spusese la „Mihai Viteazul“ tovarășa profesoară Popescu Beatrice și eu mă simțisem răzbunat după patru ore de predare, cine spune că e simplu nu știe ce vorbește, n-a auzit murmurul a 40 de elevi, cărora trebuie să le spui ce să noteze cind ei te măsoară ca de la 17 la 24 de ani, un raport care poate lua orice valoare, după cum te descurci cu o mie de întrebări (imposibile, cu buretele nu prea bine stors de elevul de serviciu, cu cravata pe care o puneai numai la examene și cu celelalte, mai ales cu celelalte astfel incit sa recunoască definitiv „știe meserie“... „Drumul vieții nu este drept dar pină la urmă valorile adevărate se impun“, ne spusese, după anunțarea notelor de la diplomă, tovarășul prodecan Ion Licea și grupa de specializare , Corp solid" primise acest adevăr cu un pahar de șampanie în mină, doar aveam intre noi și pe șeful promoției și oameni care vor căuta pe hartă... Lăsasem in cameră numai strictul necesar pentru citeva zile pină la repartiție. Lingă mașină, ne sărutasem, stabilisem o oră pentru telefon, imediat după„după, brusc îmbogățit semantic...“ — și totuși... „Mai e ceva ?“ „Pii noi nu vom mai veni pe platforma Măgurele“... imi spune mama, emoționată: „Stai să mai privim o dată, te grăbești ?...“. Așadar, cursuri, programe vechi de la teatru, culegerea de probleme-intrebări, legitimații diverse, articole decupate din V.S., cărți de toate calibrele, stiloul primit de ziua mea, diplome, adrese......să-mi fii pumnii la admitere, domn profesor Desigur, draga mea. Desigur. Și acum, viitorul !... Constantin PAVEL ...