Viața, octombrie 1941 (Anul 1, nr. 183-213)
1941-10-14 / nr. 196
Papina # VIAȚA Marii 14 Octombri* MU CALENDAR ISTORIC VIEȚI ȘI FAPTI] BIN TRECUT 14 Octombrie 1530. — Se termină zidirea mănăstirii Probota din județul Suceava, de către Petru Rareș. Din pisania bisericii, înconjurată de un chenar cu profilul simplu și care este așezată pe zidul din afară, pe partea de miazăzi în dreapta ușei de intrare, aflăm următoarele: «Cu vrerea Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea sfântului Duh, iată eu robul stăpânului meu Isus Hristos, Io Petru Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn al ferii Moldovei, fiul lui Ștefan Vodă cel Bătrân, a binevoit Domnia mea cu buna mea voie, în al patrulea an al stăpânirii (mele) împărătești, a zidi acest hram întru numele arhiereului și făcătorul de mnuni Nicolae, fiind egumen chir Grigore, în anul 7038 Oct. (1530)». O BĂTĂLIE NAVALA In Monitorul Oficial francez din 20 Oct. 1634 ni se dă următoarele amănunte cum era așteptată o bătălie navală: «Marsilia 14 Octombrie 1654», «Aflăm că la Neapole, s’au îmbarcat pe nouă galioane și 28 de galere, 3000 de soldați spanioli și 4000 de napolitani. Ii așteptăm în cea mai bună dispoziție, ca să-i batem cum trebue, dacă au de gând să se joace și să ne viziteze în acest fel», ARMAND TROUSSEAU 14 Octombrie 1801. La Tours vede lumina zilei Armand Trousseau, medic francez și profesor renumit, care este autorul unui Tratat de terapeutică, rămas mult timp clasic. Prin tratatul său de Ftizia laringelui, câștigă în 1837 marele premiu al Academiei de medicină VITEZA VASELOR IN SEC. XIX-LEA 14 Octombrie 1817. — James Watt, vestit mecanic englez (1736-1819), traversează strâmtoarea Margareta pe o navă, a cărei viteză, constatase că era de 7 noduri și jumătate. Sărbătorirea maestrului teori*e Enescu Societatea Compozitorilor Români aduce la cunoștința generală că sărbătorește pe președintele său GEORGE ENESCU, la împlinirea vârstei de 60 de nai, printr’un concert festiv la Ateneul Român, în «eara zilei de 17 Octombrie, orele 20.30 precis. La acest concert își vor da concursul d-nii DINU LIPATTI GABRIEL NARUJA, VIRGIL ‘ POP CONST. SILVESTRU și CONST. STROESCU. Programul cuprinde: Sonata pentru pian op. 24, Sonata pentru vioară nr. 2, Epigramele lui Clement Marot și un fragment din opera Oedipe. Concertul va fi deschis printr-o cuvântare omagială a d-lui Mihail Jora, Vice-Președinte al Societății Compozitorilor Români. BWHlIRIOZITMI "VECHIMEA JIGĂRII. — Prima țigare a văzut lumina zilei în anul 1801, într-unul din orașele statului Connecticut din America. încă din 1799 începuseră studiile pentru fabricarea ei, astfel că inventatorul a avut nevoe de doi ani de caznă și de muncă până a putut-o realiza. In anul 1912, 145 uzine produceau 1.720.000 metri cubi de oxigen. Germania, numai ea singură, avea 41 uzine și consuma 4 milioane de metri cubi. Venea apoi franța cu 15 uzine și 2 milioane metri cubi consumație. CONDORIî, vulturii cei mari din America de Sud, localnicii Cordilierilor Aizilor, se înalță în regiunea zăpezilor eterne, în aerul rece, până la 8000 metri, unde planează liniștiți. . AMEN sau AMIN este un cult de origină ebraică care înseamnă «așa «arie» și termină toate rugăciunile Evreilor. La începutul unei fraze — Amen dico vobis •— el înseamnă în adevăr, cu siguranță. Astăzi creștinii și musulmanii zic deasemenea amen la sfârșitul rugăciunilor lor. Amen a fost introdus în limba română prin intermediul limbei grecești sau slavone. OBICEIU. — La Cafrii din Africa de Sud există un obiceiu curios când cineva este bolnav. De pildă, unor suferinți, pentru a se însănătoși, li se pun ventuze pe... umbra lor. VACANȚE IMPERIALE. — Fostul împărat, al Germaniei Wilhelm II se deosebea față de alți monarhi, încât nu se putea zice că are vacanțe, atât era de activ în lunile de vară. Era monarhul care călătorea cel mai mult, cu yachtul și cu trenuri speciale pleca la Nord unde-i plăcea să se odihnească. In fiecare an vizita fiordurile din Norvegia. Pe vasul «llohepzollerm avea cinci aparate telegrafice pentru a primi și expedia telegrame, aceasta, pentru ca acest suveran ținea mult să fie informat de tot ce se petrecea in lume. Nu neglija însă nici sporturile CĂSĂTORIE. — in țara Somalilor din partea de Nord-Est a Africei, diferitele triburi locuiesc separat, în colibe și duc lupte aprige între ele. Nici un negru nu are dreptul să-și ia o nevastă, până ce nu a ucis un dușman. Cei mai mulți Negri au patru neveste, în patru colibe diferite. LAPTELE este un produs organic, ușor alterabil, asupra căruia influențează în mod defavorabil un număr însemnat de factori. Abia ieșit din uger și uneori chiar înainte de a ieși se încarcă cu microbi. Afară de aceasta, fraudele care se fac cu el poate să-i schimbe cu totul proprietățile inițiale și să-l transforme într-un aliment destul de vătămător pentru organismul omului. CONSUMAȚIE DE LAPTE. — In trecut ca și astăzi laptele ocupă un loc important în alimentația omului. După statistici economice ,s-a văzut că Parisul ocupă al doilea loc printre marile orașe consumatoare de lapte de pe glob. După New York (2.000.000 litri), consumația zilnică a Parisului se cifrează la 1.2000.000 litri de lapte. CONSUMAȚIA LAPTELUI. — toate timpurile s'a văzut cât de necesasar e laptele în alimentația omului. Până în anul 1938, Ceho-Slovacia era a șasea țară de pe glob în consumația laptelui, după Statele Unite, Germania, Franța, Anglia și Danemarca. Ea avea un consum anual de 3 miliarde 500.000.000 litri de lapte. SAFIR Știri teatrale Miercuri 15 Octombrie premieră la Studio. «Astă seară se joacă fără piessă» de P., Pirandello Premiera piesei «Astă-seară se joacă fără piesă» de Luigi Pirandello, va avea loc pe scena Studioului Teatrului Național, Miercuri 15 Oct. a.c. In rolurile principale vor apare d-nele Marietta Anca, Natașa Alexandra și d-nii Gr. Mărculescu, A. Pop Martian, Ion Manu. De la Teatrul National si Studio Astă-seară la orele 7,30 se reprezintă pe scenă Teatrului National piesa de mare succes a lui Gaston Baty , Doamna Bovary. La Studio se joacă, în continuare marea frescă a țărănimii noastre : «COPII PĂMÂNTULUI» La Teatrul «Tudor Mușatescu» de sub direcția d-lui Tudor Mușatescu, au loc ultimele repetiții ale comediei satirice «Amor, sovietic» 4 acte după V. Calaeff, sub direcția de scenă a d-lui Val. Mugur. Pictura și direcția tehnică, F. Feodoroff. Premiera Da ape a loc la 21 Octombrie, mai mic O anchetă cu privire la artă CORELAȚIA INTRE ARTA Și VIATA Problema interpretării și încercarea de a fi lămurită chiar de către creatori Continuăm aci o anchetă începută într’una din principalele noastre reviste literare, săptămânale, înreistrând azi răspunsul d-rei Madeleine Rădulescu, cu privire la coregrafie. Treptat vom publica părerile celor care reprezintă această artă la noi, pentru o mai amplă lămurire a cetitorului, socotind interesantă această problemă. Interpretarea în artă, precum și o încercare de lămurire a ei chiar de către creatori, iată și cele trei întrebări ale noastre: 1. Un subiect oarecare, oferit de viață, cum îl vedeți dv. transpus în artă ? 2. Realizările lui se suprapun până la ultimul contur, vieții ? 3. Fenomenul artistic interpretând viata o poate influenta în desvoltarea ei? Individual sau colectiv? D-ra MADELEINE RADULEseu. 1. Nu toate subiectele pot impresiona, astfel, trebue spus, că nu va putea fi redat totul prin dans. Dar nu numai atât, nu orice subiect poate fi transpus în baletul clasic, fiindcă în mod impresionist, desigur, se poate concepe ușor. Falucca ori Mary Wickman înfățișau totul, chiar și urîiul, dacă li se părea că acesta poate "spune ceva sau poate fi expresiv. Lejeritatea expresionismului pe care o urmărește azi, într’adevăr, Lifar, e ceva cu totul aparte, neîncadrabil; la început însă și el a fost tot un clasic. Clasicul, chiar fără voia lui, dă unei mișcări ce trebuia să fie urîtă prin intenție, prin libret, o oarecare eleganță aparte. Câteodată in mod intenționat nu înțeleg ceea ce a vrut să spună compozitorul muzicei și de acoia recurg la ajutorul fanteziei, caut să redau așa cum văd eu, așa cum înțeleg eu, libretul imprimându-i nu numai interpretarea dar și puternicele trăsături ale personalității mele. Aceasta însă, se numește expresionism, și eu sunt o balerină clasică. Maestrul Anton Romanowsky și cu mine, încercăm acum să legăm clasicismul coregrafic cu expresionismul, stabilind și întinzând această punte între părțile lm- cele mai bune............... In ceea ce p să privește când aud o melodie frumoasă caut să pătrund în intenția compozitorului , caut subiectul pe care apoi încerc să-l exteriorizez. De obicei în baletul clasic se aleg amintite subiecte, spre exxmplu: primăvara cu voioșia, cu bucuria, cu bucuria și fuga ei siderata, sborul unei pasări sau moartea ei — să ne amintim de plutirea și celebra moarte a lebedei, a Anei Pavlova — sau chiar un apus de soare. Reprezentarea naturii e foarte dificilă, cu mult mai complexă decât restul vieții și cere o depășire totală a umanului. Elementele care inspiră într-o oarecare măsură și de care ține seama un dansator sau o dansatoare sunt și culoarea locală sau epoca. Presupunând că avem de interpretat Chopin, o nocturnă, un vals etc... pentru o mai fericită actualizare a acelui prezent, e de ajuns să spunem că vom ține seamă de romantism călăuzindu-ne după el, de pildă în ceea ce privește costumul, manierele, ori sentimentalismul excesiv, bineînțeles, nu atunci când e vorba de o mazurcă, de data asta găsindu-ne în fata unui specific national iar orientarea făcându-se cu totul după alte criterii. Așadar, nu orice subiect din viată poate fi transpus în dansul clasic, iar din cele care pot fi transpuse vom selecționa numai partea care reprezintă frumosul. La ce bun, să arăți prin dans, urîtul? Dansatorii ar trebui să aibă idealul numai în frumos. Dar eu toate acestea poți avea, poți simți acepți*i|^**ă, însă a reuși să-l redai. Tendința de a reda, acest ideal al frumosului, trebue să fie fi reținut și să animeze — după mine, — întotdauna pe dansator. !14J . . .E foarte ia "cea de-a doua întrebare, deoarece sunt momente care die 1 selecționează, iar redarea lorr este deu-totul personală. Dansul a luat naștare întotdeauna dintr’un sentiment al.., frumosului, să ne amintim de, preotesele egiptene sau grece; dansul lor era în întregime iluzionist. Trăiau cu acea personalitate închisă în ele, căreia îi serveau, sacrificându-se, astfel că nu puteaujudecate în sensul vieții obișnuite, ele erau așezate cu mult mai sus, în atmosfera spirituală a acelei zeități. La Romani erau socotite atât de sacre, încât puteau grația chiar pe condamnați. Expresionismul actual se apropie de vechile dansuri fără principii, opuse în acelaș timp baletului clasic precum și legilor sale. Tocmai aceste legi caut eu să le înfrâng, să le rup, pentru a uni aceste două cantități. In dans, pe scenă, există un ideal; viața de toate zilele așa cum e ea, nu poate fi reprezentată pentru că presupune o prealabilă idealizare: un dans, un vis; deci nu va putea fi prezentată însăș realitatea. Dansul e o iluzie și unei iluzii nu i se poate acorda caracterul de realitate. 3. Artistul, prin dansul său, tinde să influențeze publicul, să zicem colectivitatea. Aceasta depinde însă de temperamentul și personalitatea fiecărui individ. De aceea artistul trebue să tindă, — cum spuneam, — către frumos, pentru putea da totul, și astfel, declanșat în spectator, game intense de simțăminte înalte, umanitare, care să-l facă mai bun sufletește. Pot fi alți dansatori care ar dori altceva, eu însă nu prea cred în altceva. Dansatorul care dansând a creat emoții lugubre se va întreba, ce va face spectatorul cu astfel de simțăminte după spectacol. Nu știu ce conștiință ar putea avea acela care ar ști publicul plecat cu asemenea sentimente. Numai virtuozitatea de dansator și de artist în acelaș timp îmbinate genial pot captiva colectivul. Puține excepții, distante cu totul de frumos sau de urît, nu vor putea fi prinse de fluidul emanat de virtuozitatea artistului. Și totuș, și aceste elemente refractare, vor fi captate, săvârșindu-se iu ele acest proces sfânt de transformare și înălțare artistică, • dacă ne găsim în fața unui • dansator genial. Ernest Verzea xoxox De la Opera Română Repetițiile orchestrei și corul de femei vor începe în dimineața de Luni 13 Octombrie 1941 la Teatrul Regina Maria. Repetițiile corului de bărbați vor începe în aceiași zi la ora 4 d. a Publius A apărut Virgilius Păcală și alte schițe umoristice de VIRGILIU SLAVESCU Comenzile se pot trimite prin mandat poștal, editurii «Eminescu», București 1, str. Angliei Saligni â. m O figură de epopee: Paul Krüger O viață întreagă - probleme grave și grea răspundere Cu prilejul premierei grandiosului film RASCOALA BURILOR la cinema ARC In Copland, Transvaal din Africa de Sud, a început viața lui Paul Krueger. Nu avut o tinerețe ușoară. Chiar ca simplu băiat a avut de luptat cu greutățile vieții și i sa cerut băiatului lucruri peste puterile sale, ce numai un om matur le poate isprăvi. Dar in țări coloniale fiecare energie este folosită. De tânăr Paul Krueeger sa dus la vânătoare și a avut multe aventuri cu sălbătăciunile codrilor, ca apoi în viață ca om de stat să aibe de luptat cu sălbătăcia unor politiciani fără scrupule, cu gând de dominare. Din primii ani ai tinereții Paul Krueger a primit sarcini și el a trebuit să-și ia răspunderi mari, căci în colonia olandeză care era Transvaalul, tineri de 18- gus ’puteau să-și aleagă două ferme de administrat. Și Păui Krueger s’a pus pe lucru, a realizat lucruri frumoase, a gospodărit cu înțelepciune, așa că cetățenii din preajma lui, nu o dată îi cereau sfaturi, de foarte multe ori se consfătuiau cu dânsul. Curând căpătă un loc demn în marile sfat național ca mai târziu să ajungă la cea mai înaltă dreaptă Președinte al Republicei Burilor. Dar n’a fost un Președinte așa cum se înțelege la noi în limbajul curent. Ca o figură patriarhală, el veghia la bunul mers al patriei sale, tot așa de patriarhală erai și viața lui de familie. Ca o dovadă cât era de iubit de întreaga națiune, ei destul sa spunem că pretutindeni era pomenit drept «Unchiașul Krueger» (Ohm. Krueger). Un greu destin a avut acest bătrân Președinte de Republica. Paul Krueger a stat în fruntea Statului Bur, când Anglia își întins mâini de pradă asupra acestei țări, fiindcă s’a găsit în pământul ei mult,aur și multe diamante. In fața trimeșului Angliei omul, rafinat și, fără..scrupule CECIL,, RHODES, stateg, figura..,impunătoare a, bătrânului Paul Krueger, care nu putea fi câștigat prin vicleșuguri diplomatice și nici prin mituire. Paul Krueger cunoștea foarte bine pe englezi. Pe dânsul nu-i tulburau frazele de umanitate fiindcă avea privirea clară și sesiza la moment intențiile nemărturisite. Și așa și-a dat îndată,seamă când a fost la Regina Victoria a Angliei unde a semnat o convenție care a asigurat drepturi mai mari poporului bur, că această convenție duce numai la o amânare a marelui,Corflic t, dar nu la o soluționare. Războiul devenise inev.i.IgbM. Și războiul acesta provocat de englezi a avut militar scopuri de jaf și de spoliere a micului popor bun Burii au fost înfrânți, de superioritatea numerică, a englezilor. Și octogenarul Președinte* învins și decepționat a mai întreprins o călătorie în Europa, pentru a schimba destinul poporului său. Dar boala lui de ochi s-a agravat. Profesorii din Geneva nu l-au mai putut. vindeca. Și Președintele orbise tu totul. Era un înfrânt al vieții.Tragicul... acestui destin îl vom. . simți, în puternicul filrn.. RASCOALA BURI.LOR viitoarea,, premieră a cincid a tografului «Ar,»», al«»,. Iașii vor avea de Crăciun o mare Expoziție a Moldovei De la redacția noastră IAȘI. 10. — Regulat Academia de Bele Arte din localitate de la venirea în conducere a d-lui prof. Simionescu organizează în fiecare an câte o mare expoziție a elementelor ce termină școala. Expoziția din anul acesta însă, iese cu totul din cadrul obișnuit și se plasează în fruntea tuturor manifestărilor Moldovei întregite. Director Roman Simionescu lucrează actualmente asiduu la organizarea marei expoziții a Moldovei fiind secondat de talentatul pictor Const. Agafiței. Organizatorul expoziiei a hotărât ca cele patru mari saoane unde actualmente sunt atelierele de sculptură, pictură, desemn și artă decorativă, să servească pentru salonul oficial al anului. APEL CĂTRE ȘCOLI In cele patru ateliere vom avea putința să admirăm marea expoziție de pictură, sculptură și aquarelă a Moldovei. S’a făcut un apel către toate școlile ca să-și trinează la Iaș operele l-r. Urmează deci ca la 1 Noembrie profesorii sau artiștii ce doresc să participa la expoziție să trimită numele lucrării și un clișeu reprezentând această lucrare, cu un istoric al pictorului respectiv. La 1 Decembrie acelaș profesor sau artist va simite lucrările lui pentru a f expuse în salonul oficial ce se inaugurează în aceiași lună în ziua de 24. Premii în bani se vor acorda de Ministerul Culturi Naționale, Cultelor și Artelor, celor mai bune lucrările expoziției. D. Adrian Maniu inspecor general al Artelor și unul din sprijinitorii sinceri ai Iașului care va participa dealtfel și la inaugurare se interesează demersul marior pr' nvative din localitate. SCOPUL EXPOZIȚIEI Scopul acestei expoziție de D.~ d. rector Roman Simionescu ieste ca tinerele elemente, după ce părăsesc Academia să nu-și piardă contactul cu ea. Deasemenea expozantul va menține un strâns contact cu "camarazii" rămași în școală și mai ales expoziția ne va arăta dato absolventul este în progres sau regres. Proectele distinsului rector al Academiei de Bele Arte, sunt foarte îndrăznețe pentru o anumită mentalitate, și în special pentru vremurile de astăzi. Totuși d. Roman Simionescu încearcă totul pentru ca Iașul și Moldova să-și dovedească marea lor misiune artistică. Anul acesta Academia de Belle Arte din localitate va participa masiv la schimbul de studenți cu străinătatea. In acest scop Academia va trimite la studii trei absolvenți: unul pentru pictură în Germania, pinul pentru sculptură in Italia și unul pentru artă decorativă în Franța. Toate aceste trei țari vor trimite la Iașa trei studenți absolvenți pentru studii. BURSELE Cei trei absolvent români vor fi obligați fiecare sa execute in străinătate câte o copie, indicati de consiliul profesoral, dintr’un muzeu din localitatea unde este trimis la studii. In plus, bursierul va executa două bucăți, una peisaj și alta portret. Ambele vor fi executate în străinătate Cu toate acesteucrari di rector Simionescu intenționeazăa facă la Iași o Pinacotecă a Academiei. In fiecare an lucrările acestei Pinacoteci vor crește și astfel in acest nou local se va face istoricitati plastice moldovenești. G. G. Cine moștenește rolurile lui Sârbu sin cadrul unui lung interview asupra problemelor actuale ale teatrului românesc apărut in revistă «GALERIA», d. Ion Sârbu, valorosul actor al primei noastre scene, ne spune că ne ji va moșteni rolurile, in aceași revistă" «I. A. Raicu semnează un interesant articol despre "Un nou prinț al operetei: Ion Dacian», Nici un fapt nu ne entuziasmează și nu ne produce, cu adevărat, dragoste pentru știință, decât atunci când cunoaștem viața, activitatea și opera oamenilor mari și mai cu seamă atunci când sunt din neamul nostru. Din calvarul vieții trecute se cunoaște că idrumul mai tuturor oamenilor mari e presărat cu spini. Picăturile de sânge și sudoarea formează pentru dânșii firul Ariadnei în labirintul Vieții Nu e unul care sa nu-și fi dus crucea în spate. Rari Sunt ăcei cari au pășit în viață domol, tot mai sus, un miros de tămâie și glasuri de planale. Acestea au venit mai târziu, ca cinstire amintirii lor. Influența oamenilor mari trec granițele țării lor. Ei sunt ai omenirii întregi, sunt mai presus de naționalitate, pot servi insa la isbucnirea. renigiilor naționale». Unul din aceștia, a cărui operă strălucește pe firmamentul științei, alături de operile marilor savanți ai lumii, este și marele chimist român ardelean și ingeniosul inventator Nicolae Teclu, care prin geniul său a preamărit gloria neamului românesc. Nicolae Teclu s -a născut la Brașov in anul 1839 din părinți mari penitrucianți. După terminarea studiilor făcute la Brașov, Viena, Muenchen și Berlin, voind să-și pună cunoștințele sale în serviciul neamului românesc, se reîntoarce țn țară ca arhitect. Aci visa THgăsind teren favorabil, deoarece arhitecții erau pe atunci niște factori necunoscuți, se înapoiază la Vienni în ]1$68. Fiind în vârstă de 29 ani, studiază la Universitate chimiă generală , la politehnică urmaeză cursurile de tehnologie (industriile chimice). Dovedindi aplicație pentru sate ca experimentator, chimie și abili, atrase atenția vestitului chimist Ernest Ludwig, care il luă asisent pe lângă sine. . Luându-și licența, Nicolae Teclu, (p >ț) întoarce din nou în țară la Brașov șil face «o nouă încercare in Vechiul Regat, de astădată pentru întemeierea unei fabrici de hârtie, dar: nu găsi nici capitaluri, nici interes și nici Incurajare e. ■ j La Brașov, unde a funcționat câțiva ani ca profesor de liceu, introduce pentru prima dată, cursurile de gimnastică rațională.- el însuși vfiind" om bun sportiv, câștigând a FUferMe premiila concursurile sportive și pe timpul când nu trăda cu nimic un viitor savant. Aci a întemeiat reuniunea româă de gimnastică și cântări, care mai există și astăzi. Voind in acelaș timp să organizeze gimnastica și în România, nu izbutește, deoarece nu găsi nici un sprijin din partea autorităților. Decepționt în planurile sale, Nicolae Teclu, se înapoiază iarăși la Viena. in care timp, făcându-se cunoscut prin activitatea sa științifică, este ales în 1879 membru al Academiei Române. In 1880 este numit profesor de chimie la Academia Superioară de comerț din Viena și în acelaș an, docent de chimia culorilor la Academia de arte frumoase. Mai târziu, însă, demisionează din acest post și este numit chimist al atelierului de bancnote al monetăriei Statului austriac și al Imprimeriei imperiale. Răpus, atât de munca excesivă, cât și din cauza bătrâneții, Nicolae Teclu moare printre străini in anul 191ß, tocmai când, plănuise întreprinderea unor noui cercetări științifice. Genii, muncă și modestie se rezumă din întreaga viață a primului chimist ardelean Nicolae Teclu. Timp de, aproape 40 de ani,cât a funcționat ca profesor, Nicolae Teclu și-a găsit timp să se ocupe cu o deosebită pasiune și cu problemele științifice. Rezultatele acestor preocupări sunt concentrate în cele 60 de publicațiuni, de prin diferite reviste de specialitate, care sunt tratate cu privire la studiul flăcării, hârtiei, gazelor, precum și diferite probleme teoretice și tehnice, Nicolae Teclu poate fi considerat cel mai ingenios dintre chraiștii români., Primele și cele mai principale lucrări ale sale, au avut ca obiect studiul flăcării, Cercetări continuate timp de 20 de ani și care au devenit clasic. tici frumoasele lui experiețe asupra arderii unui amestec de gaz de iluminat și aer, a rezultat Inventarea și construirea unei noui lămpi de laborator, uturiiza lampa Techin, care înlocui lampa Bansen de până acum și care astăzi se întrebuințează în toate laboratoarele de chimie din lumea întreagă. Tot ca rezultat din studiul asupra flăcării, Teclu mai construi un fetometru foarte precis, cu care compara Intensitatea luminii. Nicolae Teclu a mai descoperit o mulțime de aparate indispensabile, azi in laboratoarele de chimie. In afară de aparatele de preparat ozonul, cele pentru solidificarea bioxidului de carbon, pentru inversiunea flăcărilor, a mai inventat aparate pentru preparat gaze, pentru sinteza și descompunerea apei, aparat pentru cercetarea gazelor în mine și alte numeroase aparate. Teclu a făcut studii frumoase și profunde asupra hârtiei, dovedind că hârtia biletelor de bancă austriace e una din cele mai superioare din câte se cunosc și a ajuns unul din cei mai distinși specialiști în acest domeniu. Pe lângă toate acestea, Nicolae Teclu, a fost unul dintre primii savanți care s'au ocupat cu problema sborului. Dintr'un document din anul 1994, aflăm principiile lui N. T. cum s’ar putea rezolvi navigația în aerul atmosferic. Insă din lipsă de mijloace materiale, Feelu nu a putut să-și realizeze în mod practic problema 'borului. Nicolae Teclu a fost un adevărat învățat modest, om de înaltă erudițiune științifică și cu o vastă cultură gene- U'.la. A fost un bun român, pariot convins, suflet mare, inimă românească, însă cu toate acestea a avut nenorocul să muncească și să moară atac printre străini, deși descoperirile sale au îmbogățit pe alții. Nicolae Teclu nu și-a uitat o clipă originea, își iubea țara natală cum alții n’au dat dovadă. În 1916, compatriotul nostru aștepta cu nerăbdare să vadă realizată Unitatea neamului româesc, însă mi s'a bucurat de această fericire Marele savant cu renume mondial, Niclae,. fFeciu, a făcut cinste științei și a răspândit faima calităților distinse ale neamului nostru, iar noi Românii, să fim mândri de acest mare chimist, care a transmis peste hotare gloria științei românești. Iar după cum a spus profesorul G. G. Longinescu «Crișul Brașov are pioasa datorie să adnscă din Viena rămășițele pământești ale marelui sau fiu și să le așeze în cinste intr’un monument vrednic de numele și Traumele lui Nicolae Teclu». Dbcît în ai douăzeci și cinilea an de la moartea să, să ne amnfiști cu pietate de marele chimist Ibmah, Nicolae Techiși" să nu-l uităm "niciodată, caci interfele nu" ce-a ""uitat" Phelipăl Din panteonul României NICOLAE TECLU Douăzeci și cinci de ani de la moartea marelu chimist român cu renume mondial