Viața, octombrie 1942 (Anul 2, nr. 524-554)

1942-10-14 / nr. 537

Taxa plătită in numerar con- S|| wSm CONT, C, E, C. No. 1326. T cu No 29.514' din 1941? Ijl iHilIIllMfllii SHu^HHSHi H 8 PAGINI 5 LEI »F.PACHA si ADMiMisrHA i ia IWgWy^CT^TOgWp|ge^Hwy|^M^M^f^WMpw>gțșațșBalBHpapBWBiiiyța^CTPM4WWWWy!BWl^^^ Director lelI^illaMaayg^^ LIVIUREBREAHU --------------------------------------- --------------------------------------------------------------------------------------------!k__________________ - ____ REVOLUȚIA LUI GANDHI RȘI »TRACELE ENGLEZILOR­ evoltele în Indii continuă. In toate unghiurile acestei mar țări, în care peste 360 milioa­­ne Hinduși, duc viață de mi­zerie sub apăsarea dominației bri­­tanice, — matricele polițiștilor en­­glezi sunt în activitate permanentă. Acțiunea de nesupunere ia proporții. Lupta pentru libertate abia a ince.­put... Guvernul britanic, prudent, a arestat pe Mahatma Gandhi iar fruntașii naționaliști indieni, sunt ori în pușcării, ori departe, dincolo de frontiere. Problema indiană se si­­tuează așa­dar, alături de războiul Japoniei, în centrul preocupărilor tuturor conducătorilor lumii care își dau seama că în această parte a lu­­mii se petrece ceva grav, hotărîtor pentru viitorul Orientului tat.­­Și este așa, pentru că îndepărt proble­­mele esențiale care sunt în actuali­­tatea momentului istoric, în afară de aceste două și acelea care privesc, în special, lumea europeană, adică universalismul anglo­ saxon, bolșevis­­mul și naționalismul, prin expresiile lui primordiale fascismul și național, socialismul). Așa fiind, se va înțele­­ge de ce cunoașterea problemei In­­diene este extrem de importantă, ea fiind în măsură nu numai să dea o anumită vibrație frământării din lu­­mea extrem.orientală dar chiar, poate, să.i și definească sensul des­­voltării viitoare care, s’ar putea ca să fie influențată tocmai de ceea ce suntem deprinși a numi lupta pen­­tru libertatea Indiei. In centrul acestei uriașe acțiuni care nu este numai etică ci și politi­­că, socială și națională, stă un om, cu o cugetare masivă și cu o forță spirituală pe care omenirea a mai întâlnit-o numai în epoca creștinii, mulul sau în evul­ mediu. Acest om este Mahatma Gandhi a cărui cuge­­tare politică s’a plasticizat în formula non­ rezistenței, forța lui spirituală fiind animată de o înaltă conștiință morală care are un caracter univer­­sal. Luptă Pe care o duce de cinci decenii această singulară personali­­tate și bizară sigură, pentru mental­itatea noastră europeană, nu are ca scop principal libertatea poporului indian. Lupta lui Mahatma Gandhi (pronumele i-a fost dat de Hinduși și înseamnă, în sanscrită, marele suflet) având un conținut emina­­mente moral, urmărește crearea unei noui religii pe care poporul hin­­dus să o universalizeze. Acțiunea lui politică este numai întâmplătoare sau, dacă vreți, paralelă. Și este așa, pentru că, dacă ar fi urmărit acest scop politic, libertatea poporului său, desigur că ar fi reușit încă de mult să salveze lumea hindusă de domi­­nația britanică. In momentele cele mai critice pentru Englezi, Mahatma Gandhi interzicea răscoalele propo­­văduind non­ rezistența, adică abate­­rea de la orice violență. Ceia ce însă, din punct de vedere social a urmărit cu tena de voință a fost educarea Po­­porului său, atât prin desființarea privilegiilor de clasă (este semnifica­tivă acțiunea dusă pentru distruge­­rea clasei paria, acei intușabili cari trăiau în regiuni separate de restul poporului cu toată că alcătuiau mare majoritate cât și prin acțiu­­­nea pentru ridicarea nivelului moral femeii hinduse care era considerată ca o adevărată sclavă a bărbatului. Gr, este de la sine înțeles că înainte de a avea libertate politică, acest mare popor trebuie să aibă liberta­­tea de conștiință, libertatea morală de a-și croi singur destinul potrivit spiritului unității lui sufletești. Lup­­ta spirituală a lui Mahatma Gandhi este de esență Creștină (chiar el sin­­gur a recunoscut că a fost influen­­țat mai mult de Noul Testament de­­cât de Upanișade) și de aceia nu se poate ancora numa­in obiective po­­litice întrucât privește o mare și a­­dâncă reformă, a spiritului poporului hindus. Or, tocmai în această forță spirituală — ne mai întâlnită ca proporții decât în profilurile refor­­matorilor de religii, — stă secretul tăriei luptei acestui popor. Desigur, el își va câștiga libertatea, într’un viitor care ar putea fi foarte apro­piat și care este în raport direct cu momentul prăbușirii Imperiului bri­­tanic — dar nu aceasta este Proble­­ma esențială pe care o impune vre­­mii noastre mișcarea spirituală reli­­gioasă a lui Mahatma Gandhi. Acea­­stă răscolitoare mișcare spirituală — atât de greu de înțeles de noi Euro­­penii deprinși să materializăm totul și să minimalizăm timpul, secțio­­nându­ I __ constituie fără îndoială un mare moment în istoria morală a Omenirii pentru că mișcarea lui Gandhi —paradoxal— își află co­respondențe chiar in spiritualitatea europeană Ce se orientează din ce în ce mai categoric spre forme de viață care mărturisesc o trăire în spirit, prin o întoarcere la evul mediu. Cât privește lupta de independen­­ță a poporului hindus, aceasta, pen­­tru noi este de minimă importanță. Pentru că, întocmai după cum în epoca de declin a Imperiului roman a apărut creștinismul, tot astfel, a­­cum, în epoca de declin a Imperiu­­lui britanic, a apărut mișcarea de reînviere spirituală a Indiei, care al­­cătuește centrul de viață al imperiul­ismului britanic, și care mișcare își are profetul ei- Mahatma Gatndhi. Aceasta este problema în însăși structura ei. Iar faptul că Englezii pot să înăbușe revoluția spirituală a lui Mahatma Gandhi cu matracele, este încă o dovadă a lipsei de a­de­­rență a spiritului englez, care , tot mercantil și eminamente politic a rămas. Matracele agenților britanici ilu­­strează o mentalitate și mărturisesc imposibilitatea de a mai apara un Imperiu. Englezii vor să lovească o idee, uitând că întocmai cu elor, idei­­le, cu cât sunt bătute cu atât se înfig mai adânc... Hotărit lucru și în cazul Indiei, Englezii rămân cei mai mari umoriști ai lumii. Ștefan Ionescu AGITAȚIILE AN­TI-BRITANICE AU REÎNCEPUT CU violentă IN TOATĂ IRLANDA DE NORD LISABONA, 12 "(Rador). — Agenției STEF.1.VI transmite ; Corespondentul Știrile sosite din Belfast confirmă faptul că agitațiunile an­­ti-britanice au reînceput cu violentă în toată Irlanda de Nord. După atentatele de Sâmbătă și Duminică care au provocat moartea a doi polițiști cau­zând și mulți răniți, trupele britanice au ocu­pat cartierele occidentale din Belfast. Naționa­liștii au atacat postul foto-electric. Poliția a operat numeroase arestări. (PK). — „Stai!” strigă soldatul de la controlul circulației, și ridică sem­nalizatorul alb roșu. „Nu puteți mer­ge mai departe. Englezul are vede­re asupra șosetei, și dacă observă ceva, e fată!” O luăm pe un drum care se des­face din șoseaua de macadam de un luciu galben in razele soarelui de di­­mineață, mergem câțiva kilometri prin praf și întâlnim peste câtva timp un indicator de lemn pe care stă scris „către regiment". Pista prăfoasă se sfârșește la un terasament de cale ferată, care ne duce către răsărit. Există o singură linie ferată pe teatrul de războiu din Africa, pornind de la Alexandria și mergând până la Marsa Matruk; in timpul luptelor a fost lungită de două ori de englezi: întâia oară că­tre Sidi Barzani și pe urmă până a­­proape de Tobruk, tocmai cât tre­buia pentru ca după luarea Tobru­­kului de către forțele Axei armata de tancuri a lui Rommel să fie apro­vizionată pe ea. Acum zilnic trenu­rile de transport cu locomotive ita­liene rscate cu benzol merg până în pozițiile de pornire ale frontului Axei. Acolo unde artileria britanică are o bună rază de acțiune, stau sol­dații noștri în pozițiile înaintate fo­losind terasamentul drumului de fier ca un adăpost bine venit. Ne­apra-Figura îngustă și bărboasâ a tână­rului apare de după un cort care ascunde vederii adânca gaură în pământ camuflată, cu întărituri de piatră și prispe din lemn de teas. .Atenție! Umblă încet!“, spune el unu flăcău care intră cam buzna in groapa de doi metri pe dos, amețit de trecerea de la lumina orbitoare de afară la întunericul dinăuntru. Ne arată apoi într’un colț o pătură făcută sus și lângă ea gamela Iul: „Uite, asta e grozav: muștele! Am găsit de curând o notiță într’un adă­post englez părăsit. Scria­ austra­lieni, după buni musca este cel mai prem de postul de comandă al co­mandantului companiei cele m ai îna­intate, dealungul șinelor și cotind mereu pentru a evita câmpurile mi­nate, mare dușman al englezului în deșert, și una dintre cele șapte plăgi ale Egiptului!” „Aici în poziția Dv., ați observat ceva din marea activitate de luptă și recunoaștere din ultimul timp? Și ce-au făcut englezii?" întrebăm noi pe comandantul acestei unități împlântată ca un cui în frontul inamic. „E de necrezut”, răspunde el. „De când ne-am ținut scaia de englezi în sudul frontului, nu se mai mișcă deloc. Atâta liniște n’am­ apucat încă în tot timpul de când stăm la El Almein”­des, chiar acum de curând în două rafale ,au aruncat vreo 8000 de proi­ectile în sectorul regimentului. Re­zultat; opt răniți ușor. Ca să vă dați seama ce bine se îngropaseră flăcăii mei! Astea sunt mofturi“. Nu poți să nu-i crezi. Sunt soldați încercați la linia Siegfried, în Franța, în Serbia, la linia Metaxas... Iar războiul acesta este altfel cât cel pe care îl știu ei. Să stai de­de mai mult de două luni pitit în nisi­purile și stâncile deșertului! Cunosc aici fiecare piatră și fiecare râpă de jur împrejur. Cu armele alături, cu gamelele turtite, cu bidoanele lipicioase,­­trăiesc aici o viață a lor. Vorbesc mereu de patrule, de en­glezi, de muște, de digestie, de mân­carea caldă de seară de bombardie­rele engleze ca­re vin noaptea, se înăbușă în dogoarea zilei și tremu­ră în frigul umed al nopților. Vine englezul? Vorbesc și de cele ce tre­­buie să facă și ce ar vrea să facă. Numai de ei înșiși vorbesc puțin. „Ce va face Rommel? „Gândurile «1 speranțele li se încrucișează în a­­ceastă părticică a frontului african, despre care nu prea se vorbește; nu e ușor să vorbești de ea. MOMENTE ȘI BĂTĂLII CE VA FACE MAREȘALUL ROMMEL? Discuții pe frontul El Alamein, din care se poate vedea limpede cât de căliți in luptă sunt ostașii care înfruntă pe englezi­­ o vizită într’o gaură în pământ Cu prilejul recentului discurs pe care l’a rostit la Berlin, Fuehrerul s’a întreținut îndelung cu mareșalul Rommel (x), oferindu-i în nu­­mele poporului german, o frumoasă amintire, lin an dreptul la imobile C. N. R., proprietarii și cei ce beneficiază de prelungirea contractelor de mobiliere întrucât s'au primit reclamationi cari cercetate personal de d. mini­stru al românizării, au fost găsite neîntemeiate în ce privește pretin­sa neregularitate a atributiunilor de imobile, iar pe de altă parte da­torită numeroaselor cereri și in­sistente, lucrările de atribuire sunt peste măsură de îngreutate, se a­­duce la cunoștința solicitatorilor că atribuțiunile vor fi comunicate celor în drept, pe cale scrisă, la domiciliile arătate în­ cerere. Numai în urma primirii unor a­­semenea comunicări, se vor putea face de către cei interesați întâm­pinări. . Vor fi deferiți justiției și în a­­celaș timp, vor fi definitiv excluși deja închirierile de imobile C. N. R„ acei solicitatori cari, fie în ce­rerile repuse la Oficiul de închi­rieri, fie în întâmpinările ce depun cu privire la închirieri, se servesc de acte neexecutate sau fac afir­matiuni nesinere. In timpul și după terminarea o­peratiunilor Oficiului, se va face un riguros control al tuturor acte­lor și al afirmatiunilor scrise care determină închirierea. Centrul național de românizare nu închiriază apartamente de lo­cuit decât acelor persoane cari nu au proprietăți sau acelora cari nu beneficiază pentru apartamentele, în cari locuesc în prezent, de legea pentru prelungirea contractelor de­tachiere. Aceia dintre solicitatori care fie că sunt proprietari, fie beneficiari ai legii mențiante, sunt la termen a declara aceasta la oficiul de în­chirieri și a renunța la cererile fă­cute la C. N. R. Cei cari nu vor da asemenea de­­claratiuni, vor fi expuși, in urma u­­nui control ce se va face, a fi e­­vacuate din locuințele C. N. R.., ce vor ocupa, în afară de sancțiuni penale sau administrative ce se vor aplica. Publicul trebue să rețină că opera de românizare nu are de scop a­­vantajarea obișnuiților acaparatori sau speculatori de bunuri sau orice valori, ci exclusiv realizarea de­plină a dreptății sociale pentru ro­mâni. «Un clește, asta ar fi minunat» ,,Dar­eri dimineață ce-a fost?“, întrebămi noi, aducându-ne aminte de o încercare de surpriză a en­glezilor. Dezamăgit pare că, locote­­nentul dă din umeri: „Ca ceilați, de la dreapta noastră, au avut a­­larmă pe la ora 4: bombardament de artilere și tancuri engleze. Ne-am pregătit o zi într’o clipă. Șe­deam în gaura mea și alegeam mi­nele de grenadele de mână și de „cocotabnilile pentru tancuri“. Pre­­gătisem și antiaeriana și antitan­­curile. Am fi sta frumos de vorbă, dacă veneau. Dar am așteptat za­darnic. Abia au ajuns la obstacolele de mine și mai mult din jumătatea tancurilor au fost distruse. Prima încercare a tăriei frontului Alamein după săptămâni întregi de liniște. Sa spuneți-mi, înreabă locotenentul cu oarecare nerăbdare în glas, „ce vrea să facă Rommel?“. Grea în­­trebare. Cine poate ști ce surpriză pregăește Mareșalul? „Numai de i-am avea pe englezi în clește“, au­zim pe tânărul subofițer de alături vorbind ca pentru sine. Și conti­­nuă: „Un clește, asta ar fi minu­nat?“ Noap­tea trecută se petrecuse cam așa ceva. Un pluonder cu Crucea de Fier căpătată la linia Maginot, o cătană bătrână, ne spune cum a fost: zărise in lumina lunii care răsărea o patrulă de două ori mai puternică decât a lui, furișându-se printre tufișuri In câteva secunde și­ a instalat mitraliorul si a făcut un pune de sprijin in partea cea­laltă a sectorulu. Apoi toate au mers, cum spune el, după program. Când inamicul a primit în ploaia mitralierelor, au început față și focurile din coastă. Au șters-o într’o clipită. De atunci nimic. „Dar cu artileria cum stat­? „Lo­­cotenen­tul dă din umeri: Trag ei LONDRA VA FI EVACUATĂ? După cum anunță din Londra corespondenții ziarelor suedeze, capitala britanică a început din nou să trăiască sub coșmarul bom­bardamentelor aeriene germane. Măsuri foarte întinse se­ iau acum pentru apărarea antiaeriană și se proiectează din nou evacuarea populației civile și a autorităților. ÎNTREVEDEREA PETAIN-LAVAL VICHY, 12 (Rador)­ — 1). La, val, președintele consiliului de miniștri, a avut o întrevedere cu Mareșalul Petain, șeful statului. Primul ministru a primit pe de altă parte, pe d. Romper, mini­stru de stat,­­ca și pe mai multe personalități din Arica de Nord. „Vin de pe frontul oriental !“ A­­m dinaintea mea o serie de ziare spaniole: Prensa, Soli­­daridad nacional, Vanguar­­dia, Noticiario universal, Diario de Barcelona, Correo catalan, etc.... cam­ în prima pagină și la­ ultima oră, pe coloane întregi, pu­blică dări de seamă cu privire la cele două conferințe pe care co­legul Ion Băleanu le-a ținut la se­diul Asociației presei spaniole, în cadrul expoziției din Barcelona, despre presa și periodicele româ­nești de azi. Tonul este sărbătoresc și deoser­bita atențiune ce s’a acordat me­­sagerului scrisului românesc îmbrăcat forme festive, care de­a­pășesc cu mult acele relatări ofi­ciale în cari simți amestecul pro­tocolului și graba de circumstan­ță a elogiilor stereotipe. Totuși calitatea de ziarist a d-lui Ion Băleanu nu avea de unde fi cunoscută temeinic în Spania- Noi, cei de aici, cari i-am urmă­rit scrisul cotidian, cele câteva nuvele publicate în „Vremea” și aiurea, ne-am învățat să-i prețuim luciditatea gândirii, incisivitatea de expresie și acolo unde a fost nevoe, avântul epic al acestui su­flet de Oltean, care în fraza vâr­­toasă ca pământul nostru româ­nesc, picură rouă unei duioșii ne­sigure, a unei frăgezimi tinerești, încântătoare. Atunci, de unde izbânda strălu­cită a misiunii d-sale? Datorită faptului că cercurile noastre ofi­ciale au avut fericita inspirație să trimeată în țara acelor luptători de epopee, cari dealungul unei în­­încleștări ce va rămâne în analele lumii, pentru salvarea civiliza­ției și a propriei lor patrii, și-au recâștigat pas cu pas rolul națio­nal și fâșie cu fâșie cerul lor la­tin, că în țara aceasta vibrând încă de ecourile bătăliilor, am trimis, un luptător. „Vin de pe frontul orientalis nu e o prezentare aceasta — este un mesagiu, nu a unei categorii de breslași — a unei țări întregi. Fiindcă luptătorul de pe front,­­ sburătorul care împreună cu eroii­cii lui camarazi de escadrilă au scris lozinca Românismului, vic­torios pe orizonturile Basarabiei, Transnistriei. Odesei, începân­­du-și expunerea cu vorbele de mai sus, acorda dela început a­­firmațiunilor sale o temeinicie inexorabilă și ceea ce trebuia să fie un turneu de propagandă s’a preschimbat într’o demonstrație de adevăruri românești și euro­­pene, pentru care o națiune întrea­gă aduce zilnic jertfa ei arzătoare, Jertfă pentru care sublocotenen­tul aviator Băleanu Ion s’a pre­­gătit, pe care a solicitat-o când și-a părăsi pupitrul de gazetar, pentru carlinga „bătrânului său Haiduc nr. 6’’ după cum spune atât de duios în ultimul capitol al admirabilului său „Ordin de misiune’’ jertfă în numele căreia a fost îndreptățit să vorbească așa cum a vorbit la Barcelona și la care râvnește mereu..„ „Cu sufletul acesta cu care aș­tept un nou ordin de misiune", — după cum își închee memoria­lul de război, Alexandru Kirițescu ingerințele State ior-Unite in Irak ISTANBUL 12 (Rador) Corespondentul Agenției STE­FANI transmite: Din Bagdad se află că inge­rințele Statelor Unite în Irak sporesc din ce în ce, în urma recentei remanieri ministe­riale. In adevăr, trupele americane ce se află în această țară vor beneficia, față de populația lo­cală, de aceleași drepturi ca și forțele britanice și sovietice. Astfel soldații americani vor putea rechiziționa direct, de la populație, provizii alimentare, cu ordine ce nu vor fi vizate, în prealabil, de către autorită­țile britanice sau bolșevice. Rezistând eroic forțelor engleze mult superioare nimencește, unitățile franceze cari apără Madagascarul, continuă să se mențină pe poziții. In fotog­rafia noastră, se vede pitorescul oraș Tananarive — capitala Madagascarului — ocupt de en­glezi după lupte grele,

Next