Viața, octombrie 1942 (Anul 2, nr. 524-554)
1942-10-14 / nr. 537
Taxa plătită in numerar con- S|| wSm CONT, C, E, C. No. 1326. T cu No 29.514' din 1941? Ijl iHilIIllMfllii SHu^HHSHi H 8 PAGINI 5 LEI »F.PACHA si ADMiMisrHA i ia IWgWy^CT^TOgWp|ge^Hwy|^M^M^f^WMpw>gțșațșBalBHpapBWBiiiyța^CTPM4WWWWy!BWl^^^ Director lelI^illaMaayg^^ LIVIUREBREAHU --------------------------------------- --------------------------------------------------------------------------------------------!k__________________ - ____ REVOLUȚIA LUI GANDHI RȘI »TRACELE ENGLEZILOR evoltele în Indii continuă. In toate unghiurile acestei mar țări, în care peste 360 milioane Hinduși, duc viață de mizerie sub apăsarea dominației britanice, — matricele polițiștilor englezi sunt în activitate permanentă. Acțiunea de nesupunere ia proporții. Lupta pentru libertate abia a ince.put... Guvernul britanic, prudent, a arestat pe Mahatma Gandhi iar fruntașii naționaliști indieni, sunt ori în pușcării, ori departe, dincolo de frontiere. Problema indiană se situează așadar, alături de războiul Japoniei, în centrul preocupărilor tuturor conducătorilor lumii care își dau seama că în această parte a lumii se petrece ceva grav, hotărîtor pentru viitorul Orientului tat.Și este așa, pentru că îndepărt problemele esențiale care sunt în actualitatea momentului istoric, în afară de aceste două și acelea care privesc, în special, lumea europeană, adică universalismul anglo saxon, bolșevismul și naționalismul, prin expresiile lui primordiale fascismul și național, socialismul). Așa fiind, se va înțelege de ce cunoașterea problemei Indiene este extrem de importantă, ea fiind în măsură nu numai să dea o anumită vibrație frământării din lumea extrem.orientală dar chiar, poate, să.i și definească sensul desvoltării viitoare care, s’ar putea ca să fie influențată tocmai de ceea ce suntem deprinși a numi lupta pentru libertatea Indiei. In centrul acestei uriașe acțiuni care nu este numai etică ci și politică, socială și națională, stă un om, cu o cugetare masivă și cu o forță spirituală pe care omenirea a mai întâlnit-o numai în epoca creștinii, mulul sau în evul mediu. Acest om este Mahatma Gandhi a cărui cugetare politică s’a plasticizat în formula non rezistenței, forța lui spirituală fiind animată de o înaltă conștiință morală care are un caracter universal. Luptă Pe care o duce de cinci decenii această singulară personalitate și bizară sigură, pentru mentalitatea noastră europeană, nu are ca scop principal libertatea poporului indian. Lupta lui Mahatma Gandhi (pronumele i-a fost dat de Hinduși și înseamnă, în sanscrită, marele suflet) având un conținut eminamente moral, urmărește crearea unei noui religii pe care poporul hindus să o universalizeze. Acțiunea lui politică este numai întâmplătoare sau, dacă vreți, paralelă. Și este așa, pentru că, dacă ar fi urmărit acest scop politic, libertatea poporului său, desigur că ar fi reușit încă de mult să salveze lumea hindusă de dominația britanică. In momentele cele mai critice pentru Englezi, Mahatma Gandhi interzicea răscoalele propovăduind non rezistența, adică abaterea de la orice violență. Ceia ce însă, din punct de vedere social a urmărit cu tena de voință a fost educarea Poporului său, atât prin desființarea privilegiilor de clasă (este semnificativă acțiunea dusă pentru distrugerea clasei paria, acei intușabili cari trăiau în regiuni separate de restul poporului cu toată că alcătuiau mare majoritate cât și prin acțiunea pentru ridicarea nivelului moral femeii hinduse care era considerată ca o adevărată sclavă a bărbatului. Gr, este de la sine înțeles că înainte de a avea libertate politică, acest mare popor trebuie să aibă libertatea de conștiință, libertatea morală de a-și croi singur destinul potrivit spiritului unității lui sufletești. Lupta spirituală a lui Mahatma Gandhi este de esență Creștină (chiar el singur a recunoscut că a fost influențat mai mult de Noul Testament decât de Upanișade) și de aceia nu se poate ancora numain obiective politice întrucât privește o mare și adâncă reformă, a spiritului poporului hindus. Or, tocmai în această forță spirituală — ne mai întâlnită ca proporții decât în profilurile reformatorilor de religii, — stă secretul tăriei luptei acestui popor. Desigur, el își va câștiga libertatea, într’un viitor care ar putea fi foarte apropiat și care este în raport direct cu momentul prăbușirii Imperiului britanic — dar nu aceasta este Problema esențială pe care o impune vremii noastre mișcarea spirituală religioasă a lui Mahatma Gandhi. Această răscolitoare mișcare spirituală — atât de greu de înțeles de noi Europenii deprinși să materializăm totul și să minimalizăm timpul, secționându I __ constituie fără îndoială un mare moment în istoria morală a Omenirii pentru că mișcarea lui Gandhi —paradoxal— își află corespondențe chiar in spiritualitatea europeană Ce se orientează din ce în ce mai categoric spre forme de viață care mărturisesc o trăire în spirit, prin o întoarcere la evul mediu. Cât privește lupta de independență a poporului hindus, aceasta, pentru noi este de minimă importanță. Pentru că, întocmai după cum în epoca de declin a Imperiului roman a apărut creștinismul, tot astfel, acum, în epoca de declin a Imperiului britanic, a apărut mișcarea de reînviere spirituală a Indiei, care alcătuește centrul de viață al imperiulismului britanic, și care mișcare își are profetul ei- Mahatma Gatndhi. Aceasta este problema în însăși structura ei. Iar faptul că Englezii pot să înăbușe revoluția spirituală a lui Mahatma Gandhi cu matracele, este încă o dovadă a lipsei de aderență a spiritului englez, care , tot mercantil și eminamente politic a rămas. Matracele agenților britanici ilustrează o mentalitate și mărturisesc imposibilitatea de a mai apara un Imperiu. Englezii vor să lovească o idee, uitând că întocmai cu elor, ideile, cu cât sunt bătute cu atât se înfig mai adânc... Hotărit lucru și în cazul Indiei, Englezii rămân cei mai mari umoriști ai lumii. Ștefan Ionescu AGITAȚIILE ANTI-BRITANICE AU REÎNCEPUT CU violentă IN TOATĂ IRLANDA DE NORD LISABONA, 12 "(Rador). — Agenției STEF.1.VI transmite ; Corespondentul Știrile sosite din Belfast confirmă faptul că agitațiunile anti-britanice au reînceput cu violentă în toată Irlanda de Nord. După atentatele de Sâmbătă și Duminică care au provocat moartea a doi polițiști cauzând și mulți răniți, trupele britanice au ocupat cartierele occidentale din Belfast. Naționaliștii au atacat postul foto-electric. Poliția a operat numeroase arestări. (PK). — „Stai!” strigă soldatul de la controlul circulației, și ridică semnalizatorul alb roșu. „Nu puteți merge mai departe. Englezul are vedere asupra șosetei, și dacă observă ceva, e fată!” O luăm pe un drum care se desface din șoseaua de macadam de un luciu galben in razele soarelui de dimineață, mergem câțiva kilometri prin praf și întâlnim peste câtva timp un indicator de lemn pe care stă scris „către regiment". Pista prăfoasă se sfârșește la un terasament de cale ferată, care ne duce către răsărit. Există o singură linie ferată pe teatrul de războiu din Africa, pornind de la Alexandria și mergând până la Marsa Matruk; in timpul luptelor a fost lungită de două ori de englezi: întâia oară către Sidi Barzani și pe urmă până aproape de Tobruk, tocmai cât trebuia pentru ca după luarea Tobrukului de către forțele Axei armata de tancuri a lui Rommel să fie aprovizionată pe ea. Acum zilnic trenurile de transport cu locomotive italiene rscate cu benzol merg până în pozițiile de pornire ale frontului Axei. Acolo unde artileria britanică are o bună rază de acțiune, stau soldații noștri în pozițiile înaintate folosind terasamentul drumului de fier ca un adăpost bine venit. Neapra-Figura îngustă și bărboasâ a tânărului apare de după un cort care ascunde vederii adânca gaură în pământ camuflată, cu întărituri de piatră și prispe din lemn de teas. .Atenție! Umblă încet!“, spune el unu flăcău care intră cam buzna in groapa de doi metri pe dos, amețit de trecerea de la lumina orbitoare de afară la întunericul dinăuntru. Ne arată apoi într’un colț o pătură făcută sus și lângă ea gamela Iul: „Uite, asta e grozav: muștele! Am găsit de curând o notiță într’un adăpost englez părăsit. Scria australieni, după buni musca este cel mai prem de postul de comandă al comandantului companiei cele m ai înaintate, dealungul șinelor și cotind mereu pentru a evita câmpurile minate, mare dușman al englezului în deșert, și una dintre cele șapte plăgi ale Egiptului!” „Aici în poziția Dv., ați observat ceva din marea activitate de luptă și recunoaștere din ultimul timp? Și ce-au făcut englezii?" întrebăm noi pe comandantul acestei unități împlântată ca un cui în frontul inamic. „E de necrezut”, răspunde el. „De când ne-am ținut scaia de englezi în sudul frontului, nu se mai mișcă deloc. Atâta liniște n’am apucat încă în tot timpul de când stăm la El Almein”des, chiar acum de curând în două rafale ,au aruncat vreo 8000 de proiectile în sectorul regimentului. Rezultat; opt răniți ușor. Ca să vă dați seama ce bine se îngropaseră flăcăii mei! Astea sunt mofturi“. Nu poți să nu-i crezi. Sunt soldați încercați la linia Siegfried, în Franța, în Serbia, la linia Metaxas... Iar războiul acesta este altfel cât cel pe care îl știu ei. Să stai dede mai mult de două luni pitit în nisipurile și stâncile deșertului! Cunosc aici fiecare piatră și fiecare râpă de jur împrejur. Cu armele alături, cu gamelele turtite, cu bidoanele lipicioase,trăiesc aici o viață a lor. Vorbesc mereu de patrule, de englezi, de muște, de digestie, de mâncarea caldă de seară de bombardierele engleze care vin noaptea, se înăbușă în dogoarea zilei și tremură în frigul umed al nopților. Vine englezul? Vorbesc și de cele ce trebuie să facă și ce ar vrea să facă. Numai de ei înșiși vorbesc puțin. „Ce va face Rommel? „Gândurile «1 speranțele li se încrucișează în această părticică a frontului african, despre care nu prea se vorbește; nu e ușor să vorbești de ea. MOMENTE ȘI BĂTĂLII CE VA FACE MAREȘALUL ROMMEL? Discuții pe frontul El Alamein, din care se poate vedea limpede cât de căliți in luptă sunt ostașii care înfruntă pe englezi o vizită într’o gaură în pământ Cu prilejul recentului discurs pe care l’a rostit la Berlin, Fuehrerul s’a întreținut îndelung cu mareșalul Rommel (x), oferindu-i în numele poporului german, o frumoasă amintire, lin an dreptul la imobile C. N. R., proprietarii și cei ce beneficiază de prelungirea contractelor de mobiliere întrucât s'au primit reclamationi cari cercetate personal de d. ministru al românizării, au fost găsite neîntemeiate în ce privește pretinsa neregularitate a atributiunilor de imobile, iar pe de altă parte datorită numeroaselor cereri și insistente, lucrările de atribuire sunt peste măsură de îngreutate, se aduce la cunoștința solicitatorilor că atribuțiunile vor fi comunicate celor în drept, pe cale scrisă, la domiciliile arătate în cerere. Numai în urma primirii unor asemenea comunicări, se vor putea face de către cei interesați întâmpinări. . Vor fi deferiți justiției și în acelaș timp, vor fi definitiv excluși deja închirierile de imobile C. N. R„ acei solicitatori cari, fie în cererile repuse la Oficiul de închirieri, fie în întâmpinările ce depun cu privire la închirieri, se servesc de acte neexecutate sau fac afirmatiuni nesinere. In timpul și după terminarea operatiunilor Oficiului, se va face un riguros control al tuturor actelor și al afirmatiunilor scrise care determină închirierea. Centrul național de românizare nu închiriază apartamente de locuit decât acelor persoane cari nu au proprietăți sau acelora cari nu beneficiază pentru apartamentele, în cari locuesc în prezent, de legea pentru prelungirea contractelor detachiere. Aceia dintre solicitatori care fie că sunt proprietari, fie beneficiari ai legii mențiante, sunt la termen a declara aceasta la oficiul de închirieri și a renunța la cererile făcute la C. N. R. Cei cari nu vor da asemenea declaratiuni, vor fi expuși, in urma unui control ce se va face, a fi evacuate din locuințele C. N. R.., ce vor ocupa, în afară de sancțiuni penale sau administrative ce se vor aplica. Publicul trebue să rețină că opera de românizare nu are de scop avantajarea obișnuiților acaparatori sau speculatori de bunuri sau orice valori, ci exclusiv realizarea deplină a dreptății sociale pentru români. «Un clește, asta ar fi minunat» ,,Dareri dimineață ce-a fost?“, întrebămi noi, aducându-ne aminte de o încercare de surpriză a englezilor. Dezamăgit pare că, locotenentul dă din umeri: „Ca ceilați, de la dreapta noastră, au avut alarmă pe la ora 4: bombardament de artilere și tancuri engleze. Ne-am pregătit o zi într’o clipă. Ședeam în gaura mea și alegeam minele de grenadele de mână și de „cocotabnilile pentru tancuri“. Pregătisem și antiaeriana și antitancurile. Am fi sta frumos de vorbă, dacă veneau. Dar am așteptat zadarnic. Abia au ajuns la obstacolele de mine și mai mult din jumătatea tancurilor au fost distruse. Prima încercare a tăriei frontului Alamein după săptămâni întregi de liniște. Sa spuneți-mi, înreabă locotenentul cu oarecare nerăbdare în glas, „ce vrea să facă Rommel?“. Grea întrebare. Cine poate ști ce surpriză pregăește Mareșalul? „Numai de i-am avea pe englezi în clește“, auzim pe tânărul subofițer de alături vorbind ca pentru sine. Și continuă: „Un clește, asta ar fi minunat?“ Noaptea trecută se petrecuse cam așa ceva. Un pluonder cu Crucea de Fier căpătată la linia Maginot, o cătană bătrână, ne spune cum a fost: zărise in lumina lunii care răsărea o patrulă de două ori mai puternică decât a lui, furișându-se printre tufișuri In câteva secunde și a instalat mitraliorul si a făcut un pune de sprijin in partea cealaltă a sectorulu. Apoi toate au mers, cum spune el, după program. Când inamicul a primit în ploaia mitralierelor, au început față și focurile din coastă. Au șters-o într’o clipită. De atunci nimic. „Dar cu artileria cum stat? „Locotenentul dă din umeri: Trag ei LONDRA VA FI EVACUATĂ? După cum anunță din Londra corespondenții ziarelor suedeze, capitala britanică a început din nou să trăiască sub coșmarul bombardamentelor aeriene germane. Măsuri foarte întinse se iau acum pentru apărarea antiaeriană și se proiectează din nou evacuarea populației civile și a autorităților. ÎNTREVEDEREA PETAIN-LAVAL VICHY, 12 (Rador) — 1). La, val, președintele consiliului de miniștri, a avut o întrevedere cu Mareșalul Petain, șeful statului. Primul ministru a primit pe de altă parte, pe d. Romper, ministru de stat,ca și pe mai multe personalități din Arica de Nord. „Vin de pe frontul oriental !“ Am dinaintea mea o serie de ziare spaniole: Prensa, Solidaridad nacional, Vanguardia, Noticiario universal, Diario de Barcelona, Correo catalan, etc.... cam în prima pagină și la ultima oră, pe coloane întregi, publică dări de seamă cu privire la cele două conferințe pe care colegul Ion Băleanu le-a ținut la sediul Asociației presei spaniole, în cadrul expoziției din Barcelona, despre presa și periodicele românești de azi. Tonul este sărbătoresc și deoserbita atențiune ce s’a acordat mesagerului scrisului românesc îmbrăcat forme festive, care deapășesc cu mult acele relatări oficiale în cari simți amestecul protocolului și graba de circumstanță a elogiilor stereotipe. Totuși calitatea de ziarist a d-lui Ion Băleanu nu avea de unde fi cunoscută temeinic în Spania- Noi, cei de aici, cari i-am urmărit scrisul cotidian, cele câteva nuvele publicate în „Vremea” și aiurea, ne-am învățat să-i prețuim luciditatea gândirii, incisivitatea de expresie și acolo unde a fost nevoe, avântul epic al acestui suflet de Oltean, care în fraza vârtoasă ca pământul nostru românesc, picură rouă unei duioșii nesigure, a unei frăgezimi tinerești, încântătoare. Atunci, de unde izbânda strălucită a misiunii d-sale? Datorită faptului că cercurile noastre oficiale au avut fericita inspirație să trimeată în țara acelor luptători de epopee, cari dealungul unei înîncleștări ce va rămâne în analele lumii, pentru salvarea civilizației și a propriei lor patrii, și-au recâștigat pas cu pas rolul național și fâșie cu fâșie cerul lor latin, că în țara aceasta vibrând încă de ecourile bătăliilor, am trimis, un luptător. „Vin de pe frontul orientalis nu e o prezentare aceasta — este un mesagiu, nu a unei categorii de breslași — a unei țări întregi. Fiindcă luptătorul de pe front, sburătorul care împreună cu eroiicii lui camarazi de escadrilă au scris lozinca Românismului, victorios pe orizonturile Basarabiei, Transnistriei. Odesei, începându-și expunerea cu vorbele de mai sus, acorda dela început afirmațiunilor sale o temeinicie inexorabilă și ceea ce trebuia să fie un turneu de propagandă s’a preschimbat într’o demonstrație de adevăruri românești și europene, pentru care o națiune întreagă aduce zilnic jertfa ei arzătoare, Jertfă pentru care sublocotenentul aviator Băleanu Ion s’a pregătit, pe care a solicitat-o când și-a părăsi pupitrul de gazetar, pentru carlinga „bătrânului său Haiduc nr. 6’’ după cum spune atât de duios în ultimul capitol al admirabilului său „Ordin de misiune’’ jertfă în numele căreia a fost îndreptățit să vorbească așa cum a vorbit la Barcelona și la care râvnește mereu..„ „Cu sufletul acesta cu care aștept un nou ordin de misiune", — după cum își închee memorialul de război, Alexandru Kirițescu ingerințele State ior-Unite in Irak ISTANBUL 12 (Rador) Corespondentul Agenției STEFANI transmite: Din Bagdad se află că ingerințele Statelor Unite în Irak sporesc din ce în ce, în urma recentei remanieri ministeriale. In adevăr, trupele americane ce se află în această țară vor beneficia, față de populația locală, de aceleași drepturi ca și forțele britanice și sovietice. Astfel soldații americani vor putea rechiziționa direct, de la populație, provizii alimentare, cu ordine ce nu vor fi vizate, în prealabil, de către autoritățile britanice sau bolșevice. Rezistând eroic forțelor engleze mult superioare nimencește, unitățile franceze cari apără Madagascarul, continuă să se mențină pe poziții. In fotografia noastră, se vede pitorescul oraș Tananarive — capitala Madagascarului — ocupt de englezi după lupte grele,