Viitorul, aprilie 1908 (Anul 2, nr. 144-170)
1908-04-01 / nr. 144
ANUL II. — No. 144 ABONAMENTE Un număr vechiu 30 bani UN AN ȘASE LUNI In țară................................ 18 lei 9 lei In Străinătate..........................30 lei 18 lei Abonamentele încep la 1 .115 ale fiecărei luni Pentru preoți și învățători prețul abonat, pe jumăt. REDACȚIA 56, Calea Victoriei, 58, București =-----rrr== TELEFON 13/47 ========== ÎNLĂTURAREA arendașilor DIN Economia noastră națională șitr’un articol precedent, publicat în aceste consoane, noi ne-am mărginit a analiza pe cât ne permite cadrul unui ziar, împrejurările cari au determinat aparițiunea arendașilor în economia națională modernă în genere. Să analizăm acum consecințele setivității acestei grupe sociale și mijloacele de prevenire a consecințelor rele, pentru a ne lămuri cu privire la aceste preîntâmpinări pe care d. Baroncea le-a adus celor susținute de mine. Pentru a stabili odată pentru tot dauna acest adevăr, vom spune următoarele : In agricultură, spre deosebire de industrie și comerț, tot ceea ce se întreprinde, nu-i urmat de consecințe imediate. O ameliorațiune, o Schimbare de cultură, o cultivare de pomi roditori nu-și arată consecințele imediat. Trebuește trecerea unui anumit timp, până ce conseințele să fie vizibile. De aceea, de caracterul permanent al legăturilor dintre cultivator și pământ, va depinde că cultivatorul va avea în vedere nu sporirea câștigului momentan ci sporirea permanentă a câștigului. Altfel se va purta cineva când va fi conștient că din pământul udat cu sudorile lui se vor hrăni și copiii lui. Pentru a deveni culturei mizerabile a arendașului, trebue să-i procurăm situațiunea identică a proprietarului, care, prin caracterul permanent al legăturei cu pământul, va fi determinat a cultiva rațional. Aceasta Se poate dobândi la arendași printr-un termen îndelung de arendare. Când și aredașul va fi conștient că de vandalismul lui va suferi și copiii lui, își va schimba modul de cultură ! Iar în privința afirmațiunei că împrejurările la noi sunt deosebite, răspundem că principiile fundamentale ale psihologiei omenești n’au graniță. Măsurile preconizate de noi, întru a lărmuri setea de câștig a arendașilor, au fost calificate drept neeficace și tangente. Spre a dovedi inexactitatea acestei aprecieri, vom analiza pe scurt fiecare din măsurile de noi preconizate. Impunându-se arendașului îmbunătățiri prin care să fie despăgubit de capitalul cheltuit pe moșie și prin asigurarea că el se va folosi de sporul venitului, este evident că va fi provocat la o cultură mai rațională. Când i se va înapoia arendașului capitalul băgat înmeliorări, când îi se va asigura o îndelungă arendare, punându-i în aceiași poziție ca însuși propnetarul, știind că de greșelile și de o rea cultură vor suferi și copiii lui, atunci împrejurările se vor schimba de la sine. Proprietarul va despăgubi îmbunătățirile nu de odată ci prin scăderea procentuală și anuală a arendei pe un timp anumit, până se va amortiza capitalul. Dar această modalitate presupune un lucru. Arendașul trebue să aibă capitalul disponibil necesar îmbunătățirilor. Atunci nu se va mai întâmpla ca până acum, ca orice individ care a strâns un mic capital ce formează minimum prețul arendei pe primul an, să devie arendaș. In actuala stare de lucruri, cei mai puțini au capitalul necesar primelor cheltueli de producții, uneori acest capital sunt brațele țăranilor exploatați. Prin impunere de îmbunătățiri arendașilor li se cere indirect capital și se îngreunează astfel succesul or șicui la această ocupațiune, care cere aptitudini speciale. Impunerea în contractul de arendare a unui anumit plan de cultură, sub sancțiunea rezilierei contractului, nu se mai obiectează, nu va opri pe arendaș de la un Raubleau pronunțat. Nu este acelaș lucru, dacă se lasă în latitudinea arendașului de a cultiva cum îl tac capul, de a semăna ani îndelungați și succesivi pe acelaș loc, plante pe care știința le-a constatat că secătuește producția pământului, sau dacă ai determine un plan de cultură care corespunde progresului științei aplicate în agricultură. Este naiv de a mai contesta evidența acestei consecințe. Dar nu se obiectează, întru cât se va folosi de toate aceste măsuri țăranul ? Desigur foarte mult. Prin fixarea acestor planuri se introduce indirect o cultură intensivă de capital, se cere arendașului o anumită cultură tehnică și i se îndreptează atențiunea către exploatarea raională a pământului și nu a muncei. Cerându-se capital pentru ameliorări și o cultură tehnică pronunțată, se va micșora numărul arendașilor incapabili și neluminați. In locul măsurilor preconizate de noi, se preconizează înlăturarea complectă a arendașilor din economia noastră națională, prin impunerea la un impozit foarte urcat, a tuturor acelor proprietari cari își vor arenda pământul. Oamenii competenți știu că schimbarea unei direcțiuni evolutive, nu se poate schimba nici de azi pe mâini, nici prin manifestări de bune intențiuni. Până ce măsurile destinate a schimba o stare anumită de lucruri, își vor arăta roadele, starea actuală va mai dăinui. In soluționarea chestiunilor cari se impun Statului, acesta din urmă poate urma două căi. Sau va da soluțiuni cari să nu contrazică principiile fundamentale ale actualei organizări sociale, între cari se numără și dreptul de proprietate cu toate drepturile de a dispune, respectiv și de a arenda, văzând, cu alte cuvinte, posibil progresul în actuala organizare a societății. Sau va lua măsuri cari vor contrazice însăși principiile fundamentale ale actualei organizări, văzând progresul în noi concepțiuni. Noi preconizăm soluțiuni de prima natură și vedem progresul numai în actuala organizare socială, care nu poate dăinui decât respectând principiile ei fundamentale. Ni se va putea obiecta că măsurile noastre sunt incomplecte și tangente. Noi vom răspunde că ele sunt consecința analizării actuale a economiei noastre naționale, fiind bazate pe analogie și pe convingerea că nu putem preconiza măsuri cari să fie contrarii principiilor fundamentale ale actualei organizări a societăței noastre. DESFIINȚAREA Creditului Viticol Iată textul legei promulgat prin Monitorul Oficial de elt, prin care se desființează de drept creditul viticol, rămâind ca operațiunele acestei instituțiuni să se facă de creditul agricol. Art. I se modifică astfel: Se înființează o casă de credit viticol cu menirea de a acorda împrumuturi pentru replantarea viilor distruse de filoxeră. Această Cassă este persoană morală. Art. II se modifică astfel: Cassa de credit viticol se administrează sub autoritatea ministerului finanțelor, de consiliul de administrațiune al creditului agricol, prin directorul Creditului agricol, în conformitate cu prevederile legii de față. Art. 11. Legea de față se va pune în aplicare la 1 Aprilie 1908. Art. III. Consiliul Creditului viticol instituit prin legea dela 19 Ianuarie 1906, se desființează, fiind înlocuit prin consiliul Creditului agricol. D. Vivescu, directorul Creditului Viticol, a fost numit procuror la Innalta Curte de Compturi, iar d. Râmniceanu, subdirectorul acelei instituțiuni, va fi numit pe 1 Aprilie, subdirector la serviciul secretariatului din ministerul de finanțe. Ceilalți funcționari vor trece la Creditul Agricol. Chefurile lui Ionel Ușurelu D. Ionel Ușurelu, poreclit și Grădișteanu, fost ministru de lucrări publice și viitor sub-prefect sub guvernul lui Cc. Petrache, a spus mai deunăzi in Senat că desfide pe oricine din Europa și chiar din lumea întreagă sa poată dovedi că d-sa cât a fost... subprefect la lucrările publice ar fi plătit nu un chef, dar măcar un șpriț, din banii Statului. Dacă Europa n’are de unde să cunoască chefurile și chiulhanurile ce le trăgeau. Ionel Ușurelu, zis și Grădișteanu, la vremea când era ministru, nu tot același lucru se poate spune însă și despre unii funcționari din direcția desființatului serviciu maritim. Aceștia spun că ar ști despre un chef făcut sub patronagiul d-lui Ionel Ușurelu, zis și Grâdișteanu, la care numai țigări s’au fumat de... 300j (trei mii) lei, bani plătiți din casa direcției serviciului maritim ! A fost un chef monstru de... intimi. Iar țigările se zice că au fost.. intime adică intim-club. In cazul acesta s’a fumat peste 40000 de intime ! Mare jumiste—vorba francezului—mai e și junele senator Ion Ușurelu. Eu nu zic că cine e ministru n’are voe să mai facă chefuri și petreceri. Nu susțin nici că banii Statului trebuesc cheltuiți numai pentru lucruri de utilitate publică. Dar nici cum se făcea fostul ministru al... petrecerilor publice nu merge! Dacă numai... intimele au costat 3000 lei, vă puteți închipui cât trebue să se fi cheltuit cu acel prilej pe băuturi că și pe alte lucruri, mai mult sau mai puțin intime ! Dragă Ionel, ascultă sfatul meu: prea scump te-a costat un chef, de pe urma căruia nu te-ai ales decât cu... fumurile de la cele 40000 de țigări și cu săpuneala ce ți-a tras’o mai deunăzi în senat simpaticul ministru de azi al lucrărilor publice, d. V. G. Morțun. Dar dacă pe viitor vei mai avea Softă de asemenea zaiafeturi, să te aresezi amicului și confratelui meu Stavăr din Ploești care a deschis un restaurant «La gâște cherchelite» și unde pentru 2-3 lei mănânci și bei până ce te cherchelești ca gâștele de pe firmă. Acolo e de d-ta Sfredeluș. II EROUL ZILEI D-l TRUST Redactorul nostru fotograf, a crezut că face un adevărat serviciu cititorilor noștrii prinzând un instantaneu al d-lui Mothi Fischer, a cărui figură este poate tot atât de necunoscută, pe cât de cunoscut îi e numele: D. Mochi Fischer. NOUTATI D. Const. M. Kogălniceanu, consul oneral al României la Cernăuți, a ost mutat în aceeași calitate la Rusciuk, în locul d-lui D. Georgescu, care trece la Cernăuți.»< A apărut numărul 7 al interesantei publicațiuni «Revue du Pétrole», de sub direcțiunea d-lui dr. G. M. Murgoci, cu un interesant și bogat material, între care : Industria petrolului în 1865; Industria minieră din România în 1907 etc. * Expoziția jubiliară din Praga se va deschide la 14 Mai, împăratul. Frantz Iosef va fi reprezentat de către principele Fritz Ferdinand. Cea mai însemnată opere a lui Hans Mackart «împăratul Carol al V-a intrând la Anvers» a fost găsită în pimnițele muzeului din Hamburg, unde spre a nu ocupa loc mult pânza lată de 12 metri și înaltă de 9, a fost îndoită și atârnată de perete. Niște escursioniști germani, aflând de ea, au cumpărat-o cu o sumă de 70.000 mărci.* Artiștii operei din Dentmold s’au pus în grevă ... din cauza unei critici apărute în «Lippischen Landeszeitung» după a patra reprezentație a operei comice «Der gräbe Märker». Criticul susținea că opera ar fi fost mai valoroasă dacă rolurile ar fi fost susținute de alți artiști. Pentru Miercurea viitoare s’a fixat prima reprezentație a unei opere noi; artiștii nu o vor juca dacă ziarul nu va spune pater peccavi. * Prefectul poliției din Paris, Lépine a luat măsuri contra orgilor de barbarie—flașnetelor— cu cari nimeni nu va mai avea voe să cânte pe străzi. Vechile permisii se mențin, dar nu e decât chestiune de timp dispariția posesorilor lor. Uniunea comercianților chinezi a telegrafiat agenților comerciali chinezi din Nagasaki, Kobe și Yokohama, ordonându-le să nu mai facă nici o comandă de mărfuri japoneze și să întoarcă pe cele comandate. Comercianții detailiști s-au unit cu angrosiști pentru boicotarea complecte a mărfurilor japoneze. Scrisori din Sofia Resoluțiiunea meetingului macedonean. — Ofițerii români în Bulgaria. — Sanatoriul Ferdinand.—Industriași germani în Sofia. — Dela Palatul Princiar. • Sofia, 29 Martie. După cum v’am telegrafiat, Marți 25 c., la orele 3 și un sfert p. m., a avut loc un mare meeting macedonean sub cerul liber, pe piața «Pozitano». Au luat parte la meeting, vre-o 2500 persoane. Au vorbit din: D. Mihailoff, profesor la liceul local și S. Galabceff, funcționar. Citindu-se, s’a aprobat cu aplauze furtunoase, resoluțiunea, prin care se mulțumește lui, Sir Eduard Grey, pentru propunerea sa, se apelează, la susțnerea acestui proect, de către poporul englez , roagă, guvernul englez, ca să binevoiască, a realiza acest proect, prin toate sforțările sale și se apelează, în sfârșit la energica susținere, a acestei nobile propuneri, de către guvernul bulgar. S’a hotărât trimiterea unei adrese de mulțumire, lui Sir Ed. Orej. S’a exprimat dorința ca după meeting sä se manifesteze prin străzile orașului, fâcându-se ovațiuni consulatului englez, dar, aceasă dorință, nu s’a realizat. La orele 5 seara, toată lumea a părăsit piața «Pozitano». Ofițerii români în frunte cu generalul Boerescu, au sosit în orașul Vidin, ori dimineață. Au fost întâmpinați de către corpul ofițeresc din acea localitate și de către primarul orașului, In Plevna, pe care ofițerii noștri o vor visui, li se vor da un banchet din partea colegilor lor bulgari. Ofițerii noștri vor avea frumoasa ocaziune de a vizita câmpul de luptă, pe care gloriosul nostru Rege Caro l-a călcat cu bărbăție în anul 1877. Ofițerii români vor avea ocaziunea a vizita capela-mausoleul românesc din Grivița, precum și Museul «Carol I» din satul «Poradim». Ministerul de râzboiu a ordonat celor în drept, ca să li se facă o primire cordială ofițerilor români. Industriașii germani, după cum am arătat în corespondența mea trecută, au sosit Marți dimineața, venind din Belgrad. In localitate li s’a dat un banchet, la care au asistat d-nii Liapceff, ministru industriei, agriculturei și comerțului. Etc. Sa Von Romberg, ministrul Germaniei în Sofia. Cu această ocazie s’au ținut mai multe toasturi. A. S. R. Principele Ferdinand a primit în audiență pe d-l. Emil Iacob, președintele voiajorilor. Dii seară, escursioniștii au părăsit orașul plecând spre Constantinopole. P Astă seară la orele 8, va avea loc la Palatul Princiar din localitate, un prânz de gală la care vor asista șefii misiunilor diplomatice, foștii și actualii miniștrii și o mare parte din elită, toți cu doamnele. Sâmbătă seara, va avea loc o mare recepție la acelaș Palat. Seara îl îanina. Marțir 1 (14) Aprilie 1908. AHUMCIURI Linia de petit pe o coloană In pag. III. 30 Bani Idem » »»» » » »IV. 20 Bani Inserțiuni și reclame linia. ................ 3 Lei Anunolurile și Inserațiunite se primesc numai la —.... ........ Administrație [UNK].......... ■—»» ADMINISTRAȚIA: Calea Victoriei, 66, București ============ TELEFON 13/37 ============= BANII RESTAURAREA MONASTIREI COMANA Când a fost zidită mânăstirea Comana.—Cum e situată. Notițe istorice —Cine o restaurează și cum. Cu începere de la Ianuarie 1908, Ministerul instrucțiunei publice a luat inițiativa de a se publica în editura administrației Casei Bisericei, un buletin al comisiunei monumentelor istorice, a cărei redactare a fost încredințată d-lor Ion Kalinderu, Gr. G. Tocilescu, Gr. Cerkez, N. Gabrielescu și P. Gârboviceanu. Primul număr al acestei interesante publicațiuni trimestriale, a apărut zilele acestea, cuprinzând descrierea amănunțită a monastirei Comana, istoricul monastirei, precum și note privitoare la arhitectura acestui monument național, care se află în curs de restaurare. Monăstirea Comana se găsește la jumătatea drumului între București și Giurgiu, zidită pe un delușor care înainte de anul 1876 era înconjurat de o mulțime de lacuri și băltoace, cari nu înghițțau nici în timpul iernei celei mai friguroase. Pe vremuri, dar, mânăstirea nu servea numai de locaș de rugăciune, ci și de cetățile de apărare contra dușmanilor. Ea a fost zidită pe la anul 1462 de către Vlad-Vodă Țepeș, și înzestrată cu moșia Călugăreni. Pe la 1588, ea fuse complect restaurată de către Radu-Vodă Șerban, care a fost și este considerat ca adevăratul ei ctitor, iar pe timpul lui Neagoe-Vodă Basarab, mănăstirea mai fuse înzestrată cu moșia Tătărești. Paul de la Alep, care vizită această monastire pe la jumătatea secolului al XVII-lea, spune că ea se găsește în mijlocul unor bălți de nepătruns, și c le-au trebuit să se urce în bărci pentru a putea răsbi până la ea. Locuitorii de prin împrejurimi se laudă că nici Sultanul Turciei, cu toată armata lui, nu le-ar putea cuceri monastirea. Mânăstirea dar, care fusese zidită mai mult pentru a ține loc de cetățuie contra Turcilor care ar fi trecut Dunărea, nu avu ocazia să-și îndeplinească misunea și din an în an se ruină tot mai mult până ce Voevozii de mai târziu se hotărâră să o reclădească și să o înzestreze din nou. A doua restaurare a bisericei se făcu în timpul lui Șerban Cantacuzino care o înzestră cu argintării, cu țigani și cu nouă moșii. Fiind dată însă pe mâna călugărilor greci, biserica deși dispunea de o avere colosală, începu să se ruineze din nou, și toate operele de artă să fie parte distruse, parte furate, parte vândute. Cesar Boliac descrie în pagini foarte duioase decăderea monastirei Comana. Singura dată când mânăstirea a servit de apărare împotriva păgânilor a fost în timpul răsboiului dintre Ruși și Turci (1769—1774) când scăpă pe cei 2000 de cazaci ai lui Cazazin a nu fi măcelăriți de Turci. Astăzi, monăstirea Comana se restaurează sub supravegherea și după planurile d-lui inginer Ghica-Budești. Biserica actuală se află în mijlocul unor ziduri în formă de pătrat neregulat ale cărui laturi numără câte 60 de metrii de lungime. Zidul este înalt de peste 8 metri și prezintă mai multe foișoare dintre, cari cel cu fața spre lac este o adevărată capo d’operă de artă. Coloanele foișorului sunt formate din câte o singură bucată de piatră tare cu baza și capitelul sculptate. Cu ocazia noii restaurări s’a dispus ca în interiorul curței bisericei precum și prin prejur să se planteze arbori, pentru a se da un aspect mai plăcut acestei scumpe rămășițe din podoabele noastre de altă dată. Mânăstirea Comani, latura de Nord. Foișorul Mănăstirei. Serviciul maritim Noua direcție. — Reparațiile vaporului «Principesa Maria.—Ce trebue facut Reparațiile vaporului «Principesa Maria» fiind terminate, el va fi redat în curând navigației. Faptul că această împrejurare coincide cu plecarea d-lui Colonel Coandă din capul serviciului maritim român, a dat prilej ziarelor să revie asupra penibilului accident suferit anul trecut în dimineața zilei de 12 ianuarie, de vaporul «Principesa Maria». II regretăm cu toții, dar trebue să CEI DOI ȘEFI ȘI ȚARANI ! 1. Take Ionescu : Domnilor, noi suntem adevărații urmași ai lui Lascar Catagi... P. P. Carp : Cine alții decât noi, bătrâni încercați, să fie urmașii lui Lascar Catargi ? 1... 2. Take lor eseu : Ana! Domnilor, ni s’a reproșat că suntem partidul Ioneștilor și al Dumitreștilor... P. P. Carp : Păi bine, Domnilor, ni s’a reproșat că suntem reacționari cu blazon... 3. Take Ionescu : ....Dar noi, adevăratul partid conservator-democrat ne vom gândi la majoritatea acestui popor, care e țăranul. P. P. Carp: Cine, Domnilor, mai mult decât noi s’a ocupat de soarta țăranului în țăranii. Degeaba am «vorbit» noi primăvara trecută, nici nu ne-au înțeles, și nici între ei nu se înțeleg.