Viitorul, mai 1908 (Anul 2, nr. 171-201)
1908-05-01 / nr. 171
ANUL II. — Mo. 171 BANI ABONAMENTE Un număr v • o h i u 30 bani UN AN ȘASK l.UNi In țari r .. . 18 !•! 9 lei in Străinătate..........................30 !*116 lei Abonamentele încep l 1 ju ® *!• decăreteni Pentru preoți și învățători prețul ibonam. pe jumăt. REDACȚIA: 66, Calea Victoriei, 66, București ======= TELEFON 13/47 «m ..............n-M âl SIS BIHIir Sâțâ In amintirea d-rului Radovici Lista de subscripție Acei cari l’au iubit și l’au stimat pe regretatul dr. I. Radovici n’au putut avea nici măcar mângâierea de a depune o floare pe sicriul bunului lor amic. Deschidem deci o listă de subscripție, iar fondul ce se va aduna, va fi încredințat «Societăței pentru profilaxia tuberculozei», pentru ca din venitul său să se dea un premiu anual celei mai bune lucrări românești, privitoare la profilaxia tuberculozei. Cei cari doresc să contribuisscă la formarea acestui fond, vor binevoi să înainteze sumele, ce voesc a depune la administrațiunea acestui ziar cu indicațiunea că le trimet« pentru fondul dr. I. Radovici. Ziarul nostru «Viitorul», se înscrie cu suma de.....................lei 800 Vintilă I. C. Brătianu . . »200 C. Cociaș..........................» 500 Dr. Ștefan Bogdan ... » 20 Take Protopopescu . . » 100 Ignatie Mircea.......................» 60 _AA W. Moartea lui Ludovic Halévy Academicianul Ludovic Halévy, autorul celebrelor librete de opere, Frumoasa Elenă, Orfeu din Infern, Barbă albastră, Perichola etc., a murit la Paris zilele trecute, în vârstă de 74 de ani. Era nepotul muzicantului Halévy, autorul operei Ebrea. Halévy făcea parte din Academie din anul 1884. LEGEA ASUPRA PETROLULUI Nu ne-am ocupat până acum de analiza legilor pe care guvernul și Parlamentul liberal le au dat țărei. Nu ne-am fi ocupat nici azi de aceasta, dacă ziarele streine n’ar fi relevat una din aceste importante legi, cu laude la adresa țărei, și anume tocmai o lege — singura lege dacă nu ne înșelăm — pe care o anumită presă a criticat-o în public și pe care fruntașii opoziției o critică în culise, legea asupra repartisării consumului în țară a petrolului printre rafinerii. Pester Lloyd și Neues Wiener Journal laudă guvernul român și această lege, pe când opoziția o critică. Obiecțiunile ce se fac de opoziție acestei legi sunt , întâi, că a fost votată cu scop de a apăra capitalul german prin industria noastră petroliferă contra Americanilor . Al doilea, că se scumpește traia consumatorului nostru de petro prin urcarea prețului lampantului. Sunt două obiecțiuni la cari nu s’a răspuns încă, și cari interesează opinia publică doritoare de a fi luminată asupra lor. In ce privește prima obiecțiune, avem de observat că nu știm dacă s’ar comite vre-un păcat de Statul român, în cazul când, văzând că se face o concurență neleală unei industrii, ar interveni ■ pe cale legala pentru a face ca această concurență să înceteze. Ziceam pe cale legală, și deci înțelegem pe cale generală deopotrivă obligatoare pentru toți. Nouă ni se pare că Statul ar fi chiar perfect în rolul său, dacă ar împedeca o asemenea concurență. Dar în industria petrolului nu sunt băgate numai capitaluri germane, mai sunt și capitaluri franceze, olandeze, americane și române , oare toate aceste capitaluri au sau nu au dreptul de a fi apărate de Statul nostru ? Dacă legea D-lui Emil Costinescu asupra repartisării consumului petrolului poate apăra capitalurile băgate în această industrie, atunci ea corespunde unei îndatoriri a Statului și e prin urmare binevenită, căci apără toate capitalurile și chiar cele americane contra vreunei concurențe neleale. Dar legea pentru repartizarea consumului de petrol între rafinerii mai are și un alt scop. Ea tinde a îndrepta activitatea producătorilor de petrol spre export. Căci limitată și regulată vânzarea în interiorul țării, în mod fatal producătorii vor lucra pentru export, îndrumând însă activitatea producătorilor spre export. Statul nostru nu favorizează nici pe Germani și nici pe Americani, ci pe toți producătorii noștri de petrol. Prima obiecțiune deci, că legea e făcută pentru a apăra capitalul german e deșartă. A doua obiecțiune este cea privitoare la scumpirea petrolului. In realitate , această obiecțiune se reduce la împedecarea ieftenirei dar a împedeca ieftenirea și a scumpi sunt două lucruri diferite, pentru că între ieften și scump există un termen mediu : prețul real. S’a dovedit că ieftenirea petrolului lempant nu este naturală ci artificială și menită a ruina pe producătorii de lampant, e o manoperă nereală. Guvernul a intervenit în direcția de a face imposibilă această manoperă, dar și în direcția de a împedeca scumpirea. Căci, ce alta face guvernul când își rezervă sieși dreptul de a fixa prețurile lampantului, decât de a împedeca ieftinirea și scumpirea ? Se obiectează că de ce se amestecă guvernul aci, în materie de fixare de prețuri, și se zice că așa ceva nu s’a mai pomenit. Amestecul guvernului în această materie nu este atât de insolit pe cât și-o închipuesc poate unii. Petrolul lampant este o materie de prima necesitate ca și pâinea și carnea. După cum oamenii nu pot trăi fară pâine și carne, tot astfel ei nu pot trăi fără lumină, și lumina o dă petrolul. Dacă recunoști apoi autorităților comunale de a fixa prețurile la articolele de prima necesitate, de ce n’ai recunoaște acest drept și Statului la un articol de prima necesitate pentru țară, precum este petrolul lampant ? Aceasta o spunem pentru necesitățile actuale. Dar mai sunt și alte considerente cari cer intervenția Statului. Se știe că petrolul tinde a înlocui cărbunii de pământ, fără de care o industrie ce merită acest nume nu e cu putință. Astfel fiind, Statul, fără de a atinge principiul proprietății, libertatea transacțiunilor, are o imperioasă datorie de a veghia ca exploatarea petrolului să progreseze și ca ea să nu fie acaparată de unii sau de alții pe căi piezișe, pentru ca desvoltarea industriei să nu atârne de un singur om, de o singură societate. El are datoria de a împedeca orice monopol în această privință,și a făcut-o asigurăm pe exploatatorii de petrol în exploatațiunile lor, împiedecând orice concurență ruinătoare. Pentru aceste motive, ziarele din străinătate laudă legea asupra petrolului a d-lui Emil Costinescu, în care văd o lege model, demnă de urmat și primele măsuri pozitive luate de un guvern în Europa, pentru a pune frâu uneltirilor neleale în petrol și a împedeca în același timp urcarea prețului lui. E de notat că dintre toate legile votate de Corpurile noastre legiuitoare, singură legea asupra repartizării consumului de petrolampant între rafinăriile din țară a avut onoarea de a fi discutată de presa din opoziție și combătută cu înverșunare; din nefericire pentru dânsa, presa streină o laudă și o presintă ca model demn de urmat de celelalte țări din Europa. E o fatalitate care o urmărește, și desigur că trebue să-și zică: bine facem că nu vorbim și de celelalte legi, te pomenești că vin alții competenți și spun contrarul celor ce am afirma noi Un bătrân liberal eră nouă, o cotitură a evoluției noastre istorice. De la aceasta zi încoace, ceva profund s’a schimbat în destinele acestei țări. Massa cea mai mare a marilor proprietari va răsufla și ea, și scoasă de sub tirania împilătoare a țăranilor cari o exploatau nemilos, va crește tot mai mare și va prospera spre fericirea democrației takiste. In sfârșit, plebea aceasta de mari proprietari, redusă la suferințe și umilințe seculare, despoiata și călcată în picioare de o clasă de priveligiați ai sapei și ai mămăligii, și-a găsit și tribunul. Mântuitorul, cumpărătorul,iertare, voiam să zic răscumpărătorul ei, d. Take Ionescu, o va scoate la liman. Acest mare democrat, autentificat la Craiova, printr’un astfel de sprijin, acordat mulțimelor acestora, va justifica cu supramăsură titulaturile politicei sale. Lucifer ceară informații de la președintele societăței (Hotel Splendid) sau de la oricare alt membru din comitet. * D-l Vintilă Brătianu, primarul Capitalei, apreciind scopul urmărit de societatea «Domnița Maria», și dorind să contribue la împrospătarea industriilor casnice românești, a dispus ca să pue la dispoziția societăței suma de 8.000 lei, cari se vor distribui ca premii la cele mai bune produse țărănești, cari au păstrat mai bine caracterul românesc. In vederea apropiatei decorări a Târgului Moșilor, d. primar a mai intervenit pe lângă societatea «Domnița Maria», ca să se ocupe de decorarea pavilionului regal cu produse românești, cari să serve de model vizitatorilor târgului. * Mâine Mercuri, opera italiană dă ultima reprezentație cu prețuri populare. Se va cânta losca, cu d-na de Roma, d-nii Colombini și Parvis. * După noua organizare comunală, în țară afară de Dobrogea, se află 2.465 comune, 8.166 sate, 1.003 cătune grupate în 363 plăși. * Anarhiștii Nakens, Ybsra și Mata, cari erau amestecați în atentatul contra regelui Spaniei, au fost grațiați de pedeapsa la care fuseseră condamnați de către tribunale. Familiile grațiaților au trimis lungi scrisori de mulțumire regelui Alfons. Mulația Madridiană pregătește o manifestația de simpatie regelui. —— --------—Si Si ■------------— Confirmarea democrației takiste la Craiova Ca să ne lămurească în ce chip gruparea d- lui Take Ionescu este, în același timp, și conservatoare și democratică, zadarnic s’au trudit, pe la întruniri publice, cugetătorii grupării și oameni cunoscuți și fruntași ca Densușeanu, Dragomirescu, Caragiale și alți filologi. Ce n’au încercat să lămurească, în acest sens, fruntașii takiști—căci cititorii noștrii trebue să afle că toți takiștii sunt fruntași, până la cel din urmă — însă dovada că acest grup conservator ar fi și democrat, nimeni până acum nu reușise să ne-o dea. Acum însă cei 280 democrați din colegiul 1 de Senat, cari, la Craiova au votat pe modernul Caiu Gradi al poporului, N. Economu, au dovedit, cu voturile lor, că partidul d-lui Take Ionescu este cu drept cuvânt un partid democrat. Intr’adevăr, d. Take Ionescu, și tot statul său major, au descins spre câmpiile Doljului, s’a amestecat în massa cea mare a poporului de mari proprietari, cari votează la colegiul întâi de Senat, și acolo, grație ideilor lor democratice, care sunt dintre cele mai înaintate, au provocat un larg și puternic curent în favoarea politicei takiste. Cun talentul său prodigios și cu căldura convingerilor sale puternice și fierbinți, d. Take Ionescu a luat în mâini cauza nedreptățiților proprietari doljeni, mai mult sau mai puțin latifundiari. D-sa a înfierat împilările neomenoase, despoierile, abuzurile cu care oligarha celor câțiva săteni din Dolj persecută, de zeci de ani de zile, suflarea, norodul democratic al proprietarilor din acest județ. A propus reforme și legi prin care țăranii pe viitor vor fi împedecați să mai reducă la mizerie și sapă de lemn mulțimea cea mare a poporului acesta de proprietari. La rândul ei, suflarea tumultoasă a democraților de colegiu întâi a consfințit cu voturile ei politica takisto-democratică. Ziua de 27 Aprilie va rămâne, deci, celebră în analele democrației takiste-române. Ea va trebui să fie scrisă cu aur în calendarul takist. Și negreșit că dacă nu va fi scrisă cu aur, aurul va fi ajutat-o mult ca să fie totuși scrisă în analele acestui gen de democrații. Ea marchează o NOUTATI Luni seara 28 Aprilie a. c. s’au întrunit un mare număr de literați, cari au pus bazele societăței scriitorilor români. Scopul acestei societăți este apărarea drepturilor și intereselor materiale și morale ale scriitorilor. S’au votat statutele ce au fost alcătuite pentru acest scop, și s-a ales următorul comitet: președinte: Cincinat Pavelescu; vice-președinți: Gh. Ranetti și D. Anghel; censori: Mihail Sadoveanu și C. Sandu-Aldea; questori: Ioan Adam și Gh. Murnu; secretari: Em. Gârleanu și Ludovic Dauș; bibliotecar: St. O. Iosif; casier: Virgil Caraivan; membrii: Arthur Stavri; Al. G. Florescu; I. A. Basarabescu; I. A. Brătescu-Voinești; Arthur Gorovici; N. Dunăreanu ; loan Ciocârlan; D. Nanu și Gh. Sylvan- Becescu. Toți scriitorii români cari voesc să intre în societate sunt rugați să II Pentru „Ordinea" «Ordinea " nu se mulțumește să prezinte victoria dela Craiova ca o lovitură puternică dată partidului d-lui Carp, ea ține cu orice preț sa-i dea o semnificare politică mai înaltă. Alegătorii, după «Ordinea», au dat voturile lor d-lui Take Ionescu ca să protesteze împotriva demagogismului liberal, care n’a știut să resolve problemele mari ce se pun azi în țară, și care n’a știut să’i aline suferințele decât cu legi anti-sociale, clădite pe vrășmășia dintre clase. Alegătorii, tot după «Ordinea», au dat la Craiova voturile lor d-lui Take Ionescu, fiindcă d-sa singur represintă politica ordinei și a armoniei sociale. E desigur o glumă. Dar nu e nici măcar o glumă reușită să vorbești de priceperea vremurilor de ordine, de armonie socială, când un colegiu de senat, între doi candidați ai proprietăți mari,căci să zicem că d-nul Pleșea care e unul din cei mai mari proprietari din Dolj, nu reprezintă proprietatea mare preferă generalului Argintoianu pe d-nul Nicu Economu. Da, colegiul I de Senat a dat o dovadă de pricepere a vremurilor de ordine și de armonie socială. De convingere că mântuirea țărei nu poate veni decât de la d-nul Take Ionescu, când a votat pentru candidatul lui în orașul Craiova, care a cunoscut atât de bine ce înseamnă guvernarea takistă, încât în săptămâna însăși a alegerii tribunalul era chemat sâ-i pue pe frunte o întreagă coroană de articole din codul penal. SCRISORI DIN SERBIA Campania electorală. — Situația lui Pasici sdrancinată.—Activitatea partidului progresist. Belgrad, 25 Aprilie.—întreaga Serbie este bântuita de campanii electorale. Miniștrii actuali și cei în perspectivă, deputații vechi precum și candidații noi, cutreeră țara, convoacă întruniri, dezvoltând programele lor și agită populația contra guvernului. Pentru guvernul actual alegerile din 18 Mai nu numai că pun în joc menținerea lui la putere, ci prin aceste alegeri este amenințată chiar existența partidului Pashi: un greș în acete alegeri va fi pentru Pasici nu numai pierderea puterei ci sfârșitul carierei sale politice. Nu se poate prevedea rezultatul acestei lupte disperate dintre radicalii moderați și radicalii independenți. Marele șanse ale lui Pasici consistă în acela că tratatul de comerț cu Austro-Ungaria a fost amânat în urma obstrucțiunei liberalilor independenți. Aceasta a fost o greșală pe care o recunosc chiar ei, căci prelungirea războiului vamal devine în fiecare zi mai grea și mai insuportabilă. Ceea ce prezintă în aceste momente o mare importanță din punctul de vedere al vieței politice al Serbiei, este faptul că partidul liberal și progresist s-au înțeles de a prezenta la alegerile din 18 Mai candidații comuni proporțional cu forțele lor. Partidul liberal și cel progresist sunt slabe la număr, dar sunt cele mai tari prin inteligență și bogăția membrilor, cari reprezintă elementul conservator, element de ordine și de dezvoltare pașnică și progresivă. înainte de formarea partidului radical (sunt aproape 20 de ani) în Serbia există partidul liberal, condus de eminentul om de stat, Ioan Ristici, și partidul progresist având de șef un om nu mai puțin însemnat, Milutin Garașanin. Ei se combătea și se succedau la putere. După moartea șefilor acestor două partide, liberalii, și progresiștii s-au contopit cu radicalii, cari au apărut ca partid în urma abdicărei regelui Miron și mai cu seamă după asasinarea regelui Alexandru. Ele au fost condamnate să vegeteze și nu erau reprezintate în Scupcină decât de câțiva deputați neputincioși, cari nu puteau da o direcțiune oarecare, și reduși a se pune în serviciul uneia din acele două partide radicale cari erau în opoziție. Partidul progresist condus azi de Stoian Novacovici, vechiu amic și colaborator a lui Milutin Garașanin, și partidul liberal, cu tânărul și inteligentul dr. Verșcovici în frunte, au recunoscut în sfârșit că acțiunea lor separată le zădărnicește totul. Pentru acest scop ei ș’au reunit forțele ca să intre în scupcină cu un număr mai considerabil de aderenți și cu o autoritate mai puternică. Un grup conservator impozant în Scupcină va contribui foarte mult la asanarea moravurilor politice și parlamentare. Acordul acestor două partide a produs mare impresie printre politicianii șerbi. Liberalii și progresiștii uniți nu vor intra în Scupcină în mare număr, ca la un moment dat să poată lua puterea. Cu toate acestea, grupul lor va fi destul de tare pentru a forța guvernul și opoziția radicală să compteze cu ei. Poate exercita o mare influență ca agent de control serios la procedările guvernului și să ob- JUBILEUL IMPARAT. FRANTZ IOSIF ------- APOTEOZA IMPERIALA ------ Viena, 28 Aprilie.—Săptămână Imparatului — «die Kaiserwoche» — a trecut, dar răsunetul ei dăinuiește încă în presa vieneză ca și în sufletul supușilor bătrânului monarh. Săptămâna această a oferit într-adevăr o priveliște extraordinară. Suveranii germani au ținut să dea Europei spectacolul impunător al unui acord sufletesc desăvârșit, cu ocazia jubileului de 60 de ani de domnie ai împăratului Frantz Iosef. In frunte cu mândrul împărat al Germaniei, s-au strâns în palatul de la Schönbrunn, în jurul moșneagului, care de șase decenii, conduce destinele monarhiei austro-ungare, prințul-regent al Bavariei, regele Saxoniei, regele Bavariei, regele Würtembergului, marii duci de Baden, de Saxa-Weimar, de Oldenburg, de Mecklemburg-Schwerin, ducele de Anhalt, principii de Lippe și de Schaumburg-Lippe, etc. A fost nu numai glorificarea unui mare Suveran dar, în acelaș timp, și apoteozirea principiului monarhic. Ziua de 7 Mai st.n.—«ziua principilor»—însemnează în viața împăratului Franz-Iosef punctul culminant, la care i-a fost dat să ajungă. E pare că o dulce răsplată și consolațiune, pe care Soarta i-a rezervat-o acestui Suveran, atât de greu încercat în viața sa publică și privată. Și totuși, în mijlocul acestei priveliști mărețe, al strigătelor de iubire, al mulțimai însuflețite, al cântărilor ce-l preamăreau, al luxului ce se desfășura în juru-i cu atâta strălucire,—împăratul încărcat de ani trebue să fi avut gândiri mai mult triste, gândiri de acelea pe care le ai când, aproape de pragul mormântului, privești cu ochii amintirei curgerea unei vieți ce nu se mai poate întoarce. Iată-1 la 1832. Copil gingaș cu părul buclat, cu ochii larg deschiși asupra lamei, cu zâmbetul nevinovat, —o apariție încântătoare de grație și de inocență. La 1848, peste figura lungă a Habsurgilor au prins sa plutească norii marilor griji și a marilor răspunderi. In 1868 e omul matur, care fiindcă a înțeles lumea, nu mai zîmbește dar e senin fiindcă nu mai așteaptă deja dânsa decât ceea ce e îngăduit vârstei de reflexiune. Iată-1, în sfârșit, și în 1908,—iată-1 pe bunul unchiaș cu fața zbârcită, cu fruntea însemnată de dungi, cu părul colibiu, cu înfățișarea obișnuită a celor cari s’au resemnat, cari nu mai speră nimic și care iartă totul fiind-că își explică totul. E însăși scara vieței omenești, a acestei sărmane vieți, înveselită de așa de puține raze luminoase, bătută de vântul restriștei, topindu-se treptat în amurgul premergător al morții.... Dino Olteanu Imparatal Frantz Josef la anul 1832, la 1848, la 1868 și la 1908. Joi 1 Mai 14 Maii 1908. Un numire o hiu 30 Bani ANUNCIURI Linia de petit pe o coleani In pag. III. 30 Bani idem » » » » » IV. 20 Bani inverdiuni yl reclama linia. ...... 3 Lai Anunciurile si innerațiunile ne primase numai le ••Administrați* ADMINISTRAȚIA: Calea Victoriei, 66, Bucureștii TELEFON 13/37 strucționeze cu partidul radical opoziționist. Din cauza aceasta, succesul liberalilor și progresiștilor uniți prezintă o importanță decisivă, din punctul de vedere al lucrărilor Scupcnnei, și pentru acest fapt izbânda lor este bine văzută de toți adevărații amici a constituționalizmului și ai parlamentarizmului, cari puși între demagogie și reacțiune, se găseau într-un pericol permanent. Takieviei. Numiri și transferări în corpul medical Au fost numiți și transferați d-ltii: dr. N. Ursache, medic secundar la spit Profetul Samoil (Focșani), în locul d-lui dr. I. Grosu, trecut la pensie ; dr. I. Nimereanu, medic secund la secția clinică dermato-sifilitică din spit, centrul Iași; dr. V. Teleinca, medic al orașului Tulcea și dr. A. Babeș, medic al spit. Pașcani, unul în locul altuia; d-rii Alex. Slătineanu și Vladimir Bușilă au fost numiți primul în postul de inspector tehnic pentru epidemii, iar al doilea, subinspector sanitar; dr. Basile Drăgușescu și Petre Cazacu au fost confirmați ca sub-inspectori sanitari la fondul asistenții sanitare a sătenilor; dr. Constantin Popescu, inspector sanitar al fabricelor și stabilimentelor industriale; dr. I. Drăgescu, actual medic primar definitiv al jud. Dolj și Charles Langier, actual medic primar al jud. Gorj, transferați unul în locul altuia. Numiri și transferări de agenți sanitari Au fost transferate în posturile de moașe (Botoșani): Profira Busnea de la com. Dumbrăveni la Nicșeni și Leocadia 1 Tăutu în locul său’; d-na Sevastița State Bica a fost numită moașe la eroul Turia (Olt); d. D Dumitriu a fost transferat ca agent sanitar din Văcăreni la Macin (Tulcea) ; d. Teodor Poplean a fost numit agent sanitar al cercului Văcăreni (Tulcea); D. I. Șoimescu, agent sanitar, a fost transferat ca sub-chirurg la spitalul din R-Vâlcea în locul lui N. Cristescu înlocuit; Const. Paraitescu agent sanitar a fost transferat ca sub-chirurg intendent al spitalului din urbea Tulcea: Se face cunoscut că pentru orice afaceri privitoare la abonamente publicațiuni sau altele, ziarul Viitorul are representanți cu autorizațiune specială și chitanțe cu ștampila Administrației. Ori ce tratăm, din partea altor persoane, Administrația nu le poate ține în seamă și rugăm cu asemenea cazuri, dacă vor avea loc să nu se aducă la cunoștință pentru a lua la timp cuvenitele măsuri. M. S. REGELE LA ȘCOALA DE ARTILERIE ----------------- asistența. i-Strucțiunea. — Exercițiile de călărie și de scrimă. — Satisfacția Suveranului. — Plecarea. Eri dimineață, la ora 10, M. S. Regele a inspectat școalele de artilerie și geniu. La sosire, Suveranul, salutat cu o salvă formidabilă de urale a fost întâmpinat de d-nii generali, Averescu, ministru de războiu, asistat de c. locot. Nanin, aghiotantul d-sale, Coandă, inspector general al artileriei, Crăiniceanu, șeful marelui stat-major, Boteanu, inspectorul geniului, Mavrocordat, aghiotant regal, de coloneii Tănăsescu, comandantul pieței și Saegiu, precum și de corpul profesoral militar și civil al școalei. Elevii școalei și ofițerii-elevi ai școalei de aplicație, înșirați pe două rânduri în curtea splendid pavoazată cu drapele și ghirlande, au defilat înaintea M. S. Regelui, sub comanda d-lui lt.-colonel E. Grigorescu, comandantul școalelor. Suveranul, vădit satisfăcut de ținuta elevilor și ofițerilor, a asistat apoi la instrucția în baterie a elevilor, pe jos și la tunuri, executată sub comanda căpitanului Popescu D.. Regele a arătat un deosebit interes instrucției la tunuri. * Au urmat apoi asalturi de scrimă, sub conducerea d-lui profesor H. Pipart, secundat de maestrul S. Atentam. S’au executat mișcări de ensemble cu ofițerii — elevi ai anului I și asalt cu sabia. Asistenții au trect apoi în manej, unde au avut loc exerciții de călărie. Ofițerii-elevi ai anului Iiu au făcut voluje, cei din anul al II-lea, exerciții de călărie cu remonii, sub conducerea d-lui maior T. Roni, elevii anului II au făcut călărie cu cai vechi, sub conducerea d-lui locot. Pârvulescu FI. Și aici Suveranul a urmărit de aproape diferitele faze ale exercițiilor. După aceasta elevii și ofițerii-elevi au intrat în sălile de cursuri, unde au fost supuși la diferite interogațiuni de către profesorii școalelor și la care Suveranul a luat parte efectivă. Corul și orchestra școalei au executat în urmă cu multă măestrie diferite bucăți de avânt patriotic. După dans, a urmat masa elevilor și ofițerilor-elevi. M. S. Regele a gustat din mâncări, manifestându-și mulțumirea pentru regimul alimentar din școală. Suveranul s-a întreținut apoi cu d-nii ofițeri superiori prezenți și a părăsit la ora 12 precis școala, exprimându-și din nou admirațiunea, pentru progresele realizate de ofițerii-elevi și pentru sistemul educativ sl școalelor de artilerie și geniu. La eșire numerosul public care staționa în fața școalei, a făcut o manifestație entuziastă Suveranului. Pe tot parcursul până la palat, balcoanele erau înțesate de lume. * Peste câteva zile, M. S. Regele va continua ciclul inspecțiunilor, la Pulberăria armatei, de la Dudești. b. M. S. Regele primind defilarea ofițerilor ROLUL CLUBURILOR de PROVINCIE IN POLITICĂ Activitatea noastră politică, urmărită pe raza de la centrul țării spre periferie, se prezintă cu o înfățișare din ce în ce mai ștearsă. Dacă se citesc, cel mult, discursurile oratorilor în timpul sesiunei Parlamentare, ori informațiile gazetelor, în colo, toată mișcarea vieții noastre politice se rezumă în simple convorbiri prin cluburi, prin cafenele, convorbiri de trecere de vreme. Provincia cu Cluburile ei politice se dezinteresează de curentele de idei ce se frământă; mulțimea cetățenilor alegători nici nu bânuește de’ existența unor asemenea idei. Un dogmatism politic dăunător stăpânește mințile. Cetățeanul nu pricepe nici de ce s’au închegat legile în cutare chip, nici de ce se aplică în cutare fel. El simte legile dar nu le înțelege; și de acceea îi vedem de multe ori, reacționând fără știre și fără cumpănire contra lor. Cluburile politice de provincie, cred, ar putea contribui mult, la înlăturarea acestei stări de nepregătire și nepricepere politică, aflătoare în masa cetățenilor noștri. Pentru aceasta însă ar trebui ca cluburile să desfășoare, ele singure, o activitate mai însemnată : a) întâi, strângând mai tare legătura cu centrul partidului, să facă din principiile acestuia, preocuparea și baza de organizare a grupului politic din provincie. b) Al douilea, apropiindu-se mai mult de masa cetățenilor, să popularizeze aceste idei, făcând din ele un bun comun al mulțimei chiar.* In adevăr, nevoile sociale sunt multe și felurite, toți trăim în ele, toți le simțim, nu toți însă le înțelegem în cauzalitatea lor, nici în urmările ce pot avea asupra viitorului societății. Aceasta e chemarea oamenilor cu pregătirea specială, de a ști să observe, să explice și la trebuință să locuiască aceste nevoi. Aceasta e chemarea, în prima linie, a fruntașilor noștri politici. Ei sunt aceia care desprind principiile de pe trebuințele vii ale societății, și tot ei sunt aceia care, în conformitate cu aceste principii, dau și soluțiunile potrivite trebuințelor de vindecat. Aceste principii și aceste soluțiuni