Viitorul, mai 1908 (Anul 2, nr. 171-201)

1908-05-01 / nr. 171

ANUL II. — Mo. 171 BANI ABONAMENTE Un număr v • o h i u 30 bani UN AN ȘASK l.UNi In țari r .. . 18 !•! 9 lei in Străinătate..........................30 !*1­16 lei Abonamentele încep l­ 1 ju­ ® *!• d­ecăre­­teni Pentru preoți și învățători prețul ibonam. pe jumăt. REDACȚIA: 66, Calea Victoriei, 66, București ======= TELEFON 13/47 «m ..............n-M âl SIS BIHIir Sâțâ In amintirea d-rului Radovici Lista de subscripție Acei cari l’au iubit și l’au stimat pe regretatul dr. I. Radovici n’au putut avea nici măcar mângâierea de a depune o floare pe sicriul bunului lor amic. Deschidem deci o listă de subscripție, iar fondul ce se va a­­duna, va fi încredințat «Societăței pentru profilaxia tuberculozei», pen­tru ca din venitul său să se dea un premiu anual celei mai bune lucrări românești, privitoare la profilaxia tu­berculozei. Cei cari doresc să contribuisscă la formarea acestui fond, vor binevoi să înainteze sumele, ce voesc a de­pune la administrațiunea acestui ziar cu indicațiunea că le trimet« pentru fondul dr. I. Radovici. Ziarul nostru «Viitorul», se înscrie cu suma de.....................lei 800 Vintilă I. C. Brătianu . . »200 C. Cociaș..........................» 500 Dr. Ștefan Bogdan ... » 20 Take Protopopescu­­ . . » 100 Ignatie Mircea.......................» 60 _AA­ W­. Moartea lui Ludovic Halévy Academicianul Ludovic Halévy, au­­torul celebrelor librete de opere, Fru­moasa Elenă, Orfeu din Infern, Barbă albastră, Perichola etc., a murit la Pa­ris zilele trecute, în vârstă de 74 de ani. Era nepotul muzicantului Halévy, autorul operei Ebrea. Halévy făcea parte din Academie din anul 1884. LEGEA ASUPRA PETROLULUI Nu ne-am ocupat până acum de analiza legilor pe care guver­nul și Parlamentul liberal le au dat țărei. Nu ne-am fi ocupat nici azi de aceasta, dacă ziarele streine n’ar fi relevat una din aceste im­portante legi, cu laude la adresa țărei, și anume tocmai o lege — singura lege dacă nu ne înșelăm — pe care o anumită presă a cri­­ticat-o în public și pe care frun­tașii opoziției o critică în culise, legea asupra repartisării con­sumului în țară a petrolului prin­tre rafinerii. Pester Lloyd și Neues Wiener Journal laudă guvernul ro­mân și această lege, pe când opo­ziția o critică. Obiecțiunile ce se fac de opo­ziție acestei legi sunt , întâi, că a fost votată cu scop de a apăra capitalul german prin industria noastră petroliferă con­tra Americanilor . Al doilea, că se scumpește traia consumatorului nostru de petro prin urcarea prețului lampantului. Sunt două obiecțiuni la cari nu s’a răspuns încă, și cari intere­sează opinia publică doritoare de a fi luminată asupra lor. In ce privește prima obiecțiune, avem de observat că nu știm dacă s’ar comite vre-un păcat de Statul român, în cazul când, vă­zând că se face o concurență ne­leală unei industrii, ar interveni ■ pe cale legala pentru a face ca această concurență să înceteze. Ziceam pe cale legală, și deci înțe­legem pe cale generală deopo­trivă obligatoare pentru toți. Nouă ni se pare că Statul ar fi chiar perfect în rolul său, dacă ar împedeca o asemenea concu­rență. Dar în industria petrolului nu sunt băgate numai capitaluri ger­mane, mai sunt și capitaluri fran­ceze, olandeze, americane și ro­mâne , oare toate aceste capitaluri au sau nu au dreptul de a fi apărate de Statul nostru ? Dacă legea D-lui Emil Costinescu asupra repartisării consumului pe­trolului poate apăra capitalurile băgate în această industrie, atunci ea corespunde unei îndatoriri a Statului și e prin urmare bine­ve­nită, căci apără toate capitalurile și chiar cele americane contra vre­unei concurențe neleale. Dar legea pentru repartizarea consumului de petrol între rafinerii mai are și un alt scop. Ea tinde a îndrepta activitatea producăto­rilor de petrol spre export. Căci limitată și regulată vânzarea în interiorul țării, în mod fatal pro­ducătorii vor lucra pentru export, îndrumând însă activitatea produ­cătorilor spre export. Statul nostru nu favorizează nici pe Germani și nici pe Americani, ci pe toți pro­ducătorii noștri de petrol. Prima obiecțiune deci, că legea e făcută pentru a apăra capitalul german e deșartă. A doua obiecțiune este cea pri­vitoare la scumpirea petrolului. In realitate , această obiecțiune se reduce la împedecarea ieftenirei dar a împedeca ieftenirea și a scumpi sunt două lucruri di­ferite, pentru că între ieften și scump există un termen mediu : prețul real. S’a dovedit că ieftenirea petro­lului lempant nu este naturală ci artificială și menită a ruina pe pro­ducătorii de lampant, e o mano­peră nereală. Guvernul a intervenit în direcția de a face imposibilă această manoperă, dar și în direc­ția de a împedeca scumpirea. Căci, ce alta face guvernul când își re­zervă sieși dreptul de a fixa pre­țurile lampantului, decât de a îm­pedeca ieftinirea și scumpirea ? Se obiectează că de ce se a­­mestecă guvernul aci, în materie de fixare de prețuri, și se zice că așa ceva nu s’a mai pomenit. Amestecul guvernului în această materie nu este atât de insolit pe cât și-o închipuesc poate unii. Petrolul lampant este o materie de prima necesitate ca și pâinea și carnea. După cum oamenii nu pot trăi fară pâine și carne, tot astfel ei nu pot trăi fără lumină, și lumina o dă petrolul. Dacă re­cunoști apoi autorităților comu­nale de a fixa prețurile la arti­colele de prima necesitate, de ce n’ai recunoaște acest drept și Statului la un articol de prima necesitate pentru țară, precum este petrolul lampant ? Aceasta o spunem pentru necesitățile actu­ale. Dar mai sunt și alte consi­derente cari cer intervenția Sta­tului. Se știe că petrolul tinde a în­locui cărbunii de pământ, fără de care o industrie ce merită acest nume nu e cu putință. Astfel fiind, Statul, fără de a atinge princi­piul proprietății, libertatea tran­­sacțiunilor, are o imperioasă da­torie de a veghia ca exploatarea petrolului să progreseze și ca ea să nu fie acaparată de unii sau de alții pe căi piezișe, pentru ca desvoltarea industriei să nu atârne de un singur om, de o singură societate. El are datoria de a împedeca orice monopol în aceas­tă privință,­și a făcut-o asigurăm pe exploatatorii de petrol în ex­­ploatațiunile lor, împiedecând ori­ce concurență ruinătoare. Pentru aceste motive, ziarele din străinătate laudă legea asu­pra petrolului a d-lui Emil Cos­tinescu, în care văd o lege model, demnă de urmat și primele mă­suri pozitive luate de un guvern în Europa, pentru a pune frâu uneltirilor neleale în petrol și a împedeca în același timp urcarea prețului lui. E de notat că dintre toate le­gile votate de Corpurile noastre legiuitoare, singură legea asupra repartizării consumului de petro­lampant între rafinăriile din țară a avut onoarea de a fi discutată de presa din opoziție și­ combă­tută cu înverșunare; din neferi­cire pentru dânsa, presa streină o laudă și o presintă ca model demn de­ urmat de celelalte țări din Europa. E o fatalitate care o ur­mărește, și desigur că trebue să-și zică: bine facem că nu vorbim și de celelalte legi, te pomenești că vin alții competenți și spun con­trarul celor ce am afirma noi Un bătrân liberal eră nouă, o cotitură a evoluției noas­tre istorice. De la aceasta zi încoace, ceva pro­fund s’a schimbat în destinele aces­tei țări. Massa cea mai mare a ma­rilor proprietari va răsufla și ea, și scoasă de sub tirania împilătoare a țăranilor cari o exploatau nemilos, va crește tot mai mare și va pros­pera spre fericirea democrației ta­­kiste. In sfârșit, plebea aceasta de mari proprietari, redusă la suferințe și u­­milințe seculare, despoiata și călcată în picioare de o clasă de priveligiați ai sapei și ai mămăligii, și-a găsit și tribunul. Mântuitorul, cumpără­torul,iertare, voiam să zic răscum­părătorul ei, d. Take Ionescu, o va scoate la liman. Acest mare demo­crat, autentificat la Craiova, prin­­tr’un astfel de sprijin, acordat mul­­țimelor acestora, va justifica cu su­pra­măsură titulaturile politicei sale. Lucifer ceară informații de la președintele societăței (Hotel Splendid) sau de la oricare alt membru din comitet. * D-l Vintilă Brătianu, primarul C­a­­pitalei, apreciind scopul urmărit de societatea «Domnița Maria», și do­rind să contribue la împrospătarea industriilor casnice românești, a dis­pus ca să pue la dispoziția societăței suma de 8.000 lei, cari se vor dis­tribui ca premii la cele mai bune produse țărănești, cari au păstrat mai bine caracterul românesc. In vederea apropiatei decorări a Târgului Moși­lor, d. primar a mai intervenit pe lângă societatea «Domnița Maria», ca să se ocupe de decorarea pavilionului regal cu produse românești, cari să serve de model vizitatorilor târgului. * Mâine Mercuri, opera italiană dă ultima reprezentație cu prețuri po­pulare. Se va cânta losca, cu d-na de Roma, d-nii Colombini și Parvis. * După noua organizare comunală, în țară afară de Dobrogea, se află 2.465 comune, 8.166 sate, 1.003 că­tune grupate în 363 plăși. * Anarhiștii Nakens, Ybsra și Mata, cari erau amestecați în atentatul contra regelui Spaniei, au fost gra­țiați de pedeapsa la care fuseseră condamnați de către tribunale. Fa­miliile grațiaților au trimis lungi scri­sori de mulțumire regelui Alfons. Mulația Madridiană pregătește o ma­­nifestația de simpatie regelui. —— --------—Si Si ■------------— Confirmarea democrației takiste la Craiova Ca să ne lămurească în ce chip gruparea d- lui Take Ionescu este, în același timp, și conservatoare și de­mocratică, zadarnic s’au trudit, pe la întruniri publice, cugetătorii gru­pării și oameni cunoscuți și fruntași ca Densușeanu, Dragomirescu, Ca­­ragiale și alți filologi. Ce n’au în­cercat să lămurească, în acest sens, fruntașii takiști—căci cititorii noștrii trebue să afle că toți takiștii sunt fruntași, până la cel din urmă — însă dovada că acest grup conser­vator ar fi și democrat, nimeni­ până acum nu reușise să ne-o dea. Acum însă cei 280 democrați din colegiul 1 de Senat, cari, la Craiova au votat pe modernul Caiu Gradi al poporului, N. Economu, au dove­dit, cu voturile lor, că partidul d-lui Take Ionescu este cu drept cuvânt un partid democrat. Intr’adevăr, d. Take Ionescu, și tot statul său major, au descins spre câmpiile Doljului, s’a amestecat în massa cea mare a poporului de mari proprietari, cari votează la colegiul întâi de Senat, și acolo, grație idei­lor lor democratice, care sunt dintre cele mai înaintate, au provocat un larg și puternic curent în favoarea politicei takiste. Cun talentul său pro­digios și cu căldura convingerilor sale puternice și fierbinți, d. Take Ionescu a luat în mâini cauza ne­dreptățiților proprietari doljeni, mai mult sau mai puțin latifundiari. D-sa a înfierat împilările neomenoase, despoierile, abuzurile cu care oligar­­ha celor câțiva săteni din Dolj per­secută, de zeci de ani de zile, sufla­rea, norodul democratic al proprie­tarilor din acest­­ județ. A propus reforme și legi prin care țăranii pe viitor vor fi împedeca­ți să mai re­ducă la mizerie și sapă de lemn mulțimea cea mare a poporului a­­cesta de proprietari. La rândul ei, suflarea tumul­toasă a democraților de colegiu întâi a consfințit cu voturile ei politica ta­­kisto-democratică. Ziua de 27 Aprilie va rămâne, deci, celebră în analele democrației takiste-române. Ea va trebui să fie scrisă cu aur în calendarul takist. Și negreșit că dacă nu va fi scrisă cu aur, aurul va fi ajutat-o mult ca să fie totuși scrisă în analele acestui gen de democrații. Ea marchează o NOUTATI Luni seara 28 Aprilie a. c. s’au în­trunit un mare­ număr de literați, cari au pus bazele societăței scriitorilor români. Scopul acestei societăți este apărarea drepturilor și intereselor materiale și morale ale scriitorilor. S’au votat statutele ce au fost alcă­tuite pentru acest scop, și s-a ales următorul comitet: președinte: Cin­­cinat Pavelescu; vice-președinți: Gh. Ranetti și D. Anghel; censori: Mi­hail Sadoveanu și C. Sandu-Aldea; questori: Ioan Adam și Gh. Murnu; secretari: Em. Gârleanu și Ludovic Dauș; bibliotecar: St. O. Iosif; ca­sier: Virgil Caraivan; membrii: Ar­thur Stavri; Al. G. Florescu; I. A. Basarabescu; I. A­. Brătescu-Voinești; Arthur Gorovici; N. Dunăreanu ; loan Ciocârlan; D. Nanu și Gh. Sylvan- Becescu. Toți scriitorii români cari voesc să intre în societate sunt rugați să II Pentru „Ordinea" «Ordinea " nu se mulțumește să prezinte victoria dela Craiova ca o lovitură puternică dată parti­dului d-lui Carp, ea ține cu orice preț sa-i dea o semnificare poli­tică mai înaltă. Alegătorii, după «Ordinea», au dat voturile lor d-lui Take Ionescu ca să protes­teze îm­potriva demagogismului liberal, care n’a știut să resolve problemele mari ce se pun azi în țară, și care n’a știut să’i aline suferințele decât cu legi anti-so­­ciale, clădite pe vrășmășia dintre clase. Alegătorii, tot după «Ordinea», au dat la Craiova voturile lor d-lui Take Ionescu, fiindcă d-sa singur represintă politica ordi­nei și a armoniei sociale. E desigur o glumă. Dar nu e nici măcar o glumă reușită să vorbești de priceperea vremuri­lor de ordine, de armonie socială, când un colegiu­­ de senat, între doi candidați ai proprietăți mari,­­căci să zicem că d-nul Pleșea care e unul din cei mai mari proprietari din Dolj, nu repre­­zintă proprietatea mare­ preferă generalului Argintoianu pe d-nul Nicu Economu. Da, colegiul I de Senat a dat o dovadă de pricepere a vremu­rilor de ordine și de armonie socială. De convingere că mân­tuirea țărei nu poate veni decât de la d-nul Take Ionescu, când a votat pentru candidatul lui în o­­rașul Craiova, care a cunoscut atât de bine ce înseamnă guver­narea takistă, încât în săptămâna însăși a alegerii tribunalul era chemat sâ-i pue pe frunte o în­treagă coroană de articole din codul penal. SCRISORI DIN SERBIA Campania electorală. — Situația lui Pasici sdrancinată.—Activita­tea partidului progresist. Belgrad, 25 Aprilie.—întreaga Ser­bie este bântuita de campanii elec­torale. Miniștrii actuali și cei în pers­pectivă, deputații vechi precum și candidații noi, cutreeră țara, convoa­că întruniri, dezvoltând programele lor și agită populația contra guver­nului. Pentru guvernul actual alege­rile din 18 Mai nu numai că pun în joc menținerea lui la putere, ci prin aceste alegeri este amenințată chiar existența partidului Pash­i: un greș în acete alegeri va fi pentru Pasici nu numai pierderea puterei ci sfârși­tul carierei sale politice. Nu se poate prevedea rezultatul a­­cestei lupte disperate dintre radicalii moderați și radicalii independenți. Marele șanse ale lui Pasici consistă în acela că tratatul de comerț cu Au­­stro-Ungaria a fost amânat în urma obstrucțiunei liberalilor independenți. Aceasta a fost o greșală pe care o recunosc chiar ei, căci prelungirea războiului vamal devine în fie­care zi mai grea și mai insuportabilă.­­ Ceea ce prezintă în aceste momente o mare importanță din punctul de vedere al vieței politice al Serbiei, este faptul că partidul liberal și pro­gresist s-au înțeles de a prezenta la alegerile din 18 Mai candidații co­muni proporțional cu forțele lor. Partidul liberal și cel progresist sunt slabe la număr, dar sunt cele mai tari prin inteligență și bogăția mem­brilor, cari reprezintă elementul con­servator, element de ordine și de dezvoltare pa­șnică și progresivă. înainte de formarea partidului ra­dical (sunt aproape 20 de ani) în Serbia există partidul liberal, condus de eminentul om de stat, Ioan Ristici, și partidul progresist având de șef un om nu mai puțin însemnat, Milutin Garașanin. Ei se combătea și se succedau la putere. După moartea șefilor acestor două partide, liberalii, și progresiștii s-au contopit cu radicalii, cari au apărut ca partid în urma abdicărei regelui Mi­ron și mai cu seamă după asasinarea regelui Alexandru. Ele au fost condamnate să vegeteze și nu erau reprezintate în Scupcină decât de câțiva deputați neputincioși, cari nu puteau da o direcțiune oare­care, și reduși a se­ pune în serviciul uneia din acele două partide radicale cari erau în opoziție. Partidul progresist condus azi de Stoian Novacovici, vechiu amic și colaborator a lui Milutin Garașanin, și partidul liberal, cu tânărul și in­teligentul dr. Verșcovici în frunte, au recunoscut în sfârșit că acțiunea lor separată le zădărnicește totul. Pen­tru acest scop ei ș’au reunit forțele ca să intre în scupcină cu un număr mai considerabil de aderenți și cu o au­toritate mai puternică. Un grup conservator impozant în Scupcină va contribui foarte mult la asanarea moravurilor politice și par­lamentare. Acordul acestor două par­tide a produs mare impresie printre politicianii șerbi.­­ Liberalii și progresiștii uniți nu vor intra în Scupcină în mare număr, ca la un moment dat să poată lua puterea. Cu toate acestea, grupul lor va fi destul de tare pentru a forța guvernul și opoziția radicală să comp­­teze cu ei. Poate exercita o mare influență ca agent de control serios la procedările guvernului și să ob- JUBILEUL IMPARAT. FRANTZ IOSIF ------- APOTEOZA IMPERIALA ------­ Viena, 28 Aprilie.—Săptămână Im­paratului — «die Kaiserwoche» — a trecut, dar răsunetul ei dăinuiește încă în presa vieneză ca și în sufle­tul supușilor bătrânului monarh­. Săptămâna această a oferit într-ade­­văr o priveliște extraordinară. Su­veranii germani au ținut să dea Eu­ropei spectacolul impunător al unui acord sufletesc desăvârșit, cu ocazia jubileului de 60 de ani de domnie ai împăratului Frantz Iosef. In frunte cu mândrul împărat al Germaniei, s-au strâns în palatul de la Schön­brunn, în jurul moșneagului, care de ș­ase decenii, conduce destinele mo­narhiei austro-ungare, prințul-regent al Bavariei, regele Saxoniei, regele Ba­variei, regele Würtembergului, ma­rii duci de Baden, de Saxa-Weimar, de Oldenburg, de Mecklemburg-Sch­­werin, ducele de Anhalt, principii de Lippe și de Schaumburg-Lippe, etc. A fost nu numai glorificarea unui mare Suveran dar, în acelaș timp, și apoteozirea principiului monarhic. Ziua de 7 Mai st.­n.—«ziua prin­cipilor»—însemnează în viața împă­ratului Franz-Iosef punctul culmi­nant, la care i-a fost dat să ajungă. E pare că o dulce răsplată și con­­solațiune, pe care Soarta i-a rezer­vat-o acestui Suveran, atât de greu încercat în viața sa publică și pri­vată. Și totuși, în mijlocul acestei priveliști mărețe, al strigătelor de iu­bire, al mulțimai însuflețite, al cân­­tărilor ce-l prea­măreau, al luxului ce­ se desfășura în juru-i cu atâta strălucire,—împăratul încărcat de ani trebue să fi avut gândiri mai mult triste, gândiri de acelea pe care le ai când, aproape de pragul mormântu­lui, privești cu ochii amintirei curge­rea unei vieți ce nu se mai poate în­toarce. Iată-1 la 1832. Copil gingaș cu pă­rul buclat, cu ochii larg deschiși a­supra lamei, cu zâmbetul nevinovat, —o apariție încântătoare de grație și de inocență. La 1848, peste figura lungă a Habsurgilor au prins sa plu­tească norii marilor griji și a marilor răspunderi. In 1868 e omul matur, care fiind­că a înțeles lumea, nu mai zîmbește dar e senin fiind­că nu mai așteaptă deja dânsa decât ceea­ ce e îngăduit vârstei de re­flexiune. Iată-1, în sfârșit, și în 1908,—iată-1 pe bu­nul unchiaș cu fața zbârcită, cu frun­tea însemnată de dungi, cu părul co­­libiu, cu înfățișarea obișnuită a celor cari s’au resemnat, cari nu mai speră nimic și care iartă totul fiind-că își explică totul. E însăși scara vieței omenești, a acestei sărmane vieți, înveselită de așa de puține raze luminoase, bătută de vântul restriș­­tei, topindu-se treptat în amurgul pre­mergător al morții.... Dino Olteanu Imparatal Frantz Josef la anul 1832, la 1848, la 1868 și la 1908. Joi 1 Mai­­ 14 Maii 1908. Un num­ir­e o h­i­u 3­0 Bani ANUNCIURI Linia de petit pe o coleani In pag. III. 30 Bani idem »­ » »­­ » » IV. 20 Bani inverdiuni yl reclama linia. ...... 3 Lai Anunciurile si innerațiunile ne primase numai le ••Administrați* ADMINISTRAȚIA: Calea Victoriei, 66, Bucureștii TELEFON 13/37 strucționeze cu partidul radical opo­­ziționist. Din cauza aceasta, succesul libera­lilor și progresiștilor uniți prezintă o importanță decisivă, din punctul de vedere al lucrărilor Scupcnnei, și pen­tru acest fapt izbânda lor este bine văzută de toți adevărații amici a con­­stituționalizmului și ai parlamentariz­­­mului, cari puși între demagogie și reacțiune, se găseau într-un pericol permanent. Takieviei. Numiri și transferări în corpul medical Au fost numiți și transferați d-ltii: dr. N. Ursache, medic secundar la spit Profetul Samoil (Focșani), în lo­cul d-lui dr. I. Grosu, trecut la pen­sie ; dr. I. Nimereanu, medic secund la secția clinică dermato-sifilitică din spit, centrul Iași; dr. V. Teleinca, me­dic al orașului Tulcea și dr. A. Ba­­beș, medic al spit. Pașcani, unul în lo­cul altuia; d-rii Alex. Slătineanu și Vladimir Bușilă au fost numiți pri­mul în postul de inspector tehnic pentru epidemii, iar al doilea, sub­­inspector sanitar; dr. Basile Drăgu­­șescu și Petre Cazacu au fost con­firmați ca sub-inspectori sanitari la fondul asistenții sanitare a sătenilor; dr. Constantin Popescu, inspector sa­nitar al fabricelor­­ și stabilimentelor industriale; dr. I. Drăgescu, actual medic primar definitiv al jud. Dolj și Charles Langier, actual medic pri­mar al jud. Gorj, transferați unul în locul altuia. Numiri și transferări de agenți sanitari Au fost transferate în posturile de moașe (Botoșani): Profira Busnea de la com. Dumbrăveni la Nicșeni și Leoca­­dia 1 Tăutu în locul său’; d-na Sevas­­tița State Bica a fost numită moașe la­­ eroul Turia (Olt); d. D Dumitriu a fost transferat ca agent sanitar din Văcăreni la Macin (Tulcea) ; d. Teodor Poplean a fost numit agent sanitar al cercului Văcăreni (Tulcea); D. I. Șoi­­mescu, agent sanitar, a fost transferat ca sub-chirurg la spitalul din R-Vâl­cea în locul lui N. Cristescu înlocuit; Const. Par­aitescu agent sanitar a fost transferat ca sub-chirurg intendent al spitalului din urbea Tulcea: Se face cunoscut că pentru ori­ce afaceri privitoare la abona­mente publicațiuni sau altele, ziarul Viitorul are representanți cu autorizațiun­e specială și chi­tanțe cu ștampila Administra­ției. Ori ce tratăm­, din partea altor persoane, Administrația nu le poate ține în seamă și rugăm cu asemenea cazuri, dacă vor avea loc să nu se aducă la cunoștință pentru a lua la timp cuvenitele măsuri. M. S. REGELE LA ȘCOALA DE ARTILERIE -----------------­ asistența. i-Strucți­unea. — Exercițiile de călărie și de scrimă. — Satisfacția Suveranului. — Plecarea. Eri dimineață, la ora 10, M. S. Re­gele a inspectat școalele de artilerie și geniu. La sosire, Suveranul, salutat cu o salvă formidabilă de urale a fost în­tâmpinat de d-nii generali, Averescu, ministru de războiu, asistat de c. locot. Nanin, aghiotantul d-sale, Coan­­dă, inspector general al artileriei, Crăiniceanu, șeful marelui stat-maj­or, Boteanu, inspectorul geniului, Mavro­­cordat, aghiotant regal, de coloneii­ Tănăsescu, comandantul pieței și Sae­­giu, precum și de corpul profesoral militar și civil al școalei. Elevii școalei și ofițerii-elevi ai școalei de aplicație, înșirați pe două rânduri în curtea splendid pavoazată cu drapele și ghirlande, au defilat înaintea M. S. Regelui, sub comanda d-lui lt.-colonel E. Grigorescu, co­mandantul școalelor. Suveranul, vădit satisfăcut de ți­nuta elevilor și ofițerilor, a asistat apoi la instrucția în baterie a elevi­lor, pe jos și la tunuri, executată sub comanda căpitanului Popescu D.. Regele a arătat un deosebit interes instrucției la tunuri. * Au urmat apoi asalturi de scrimă, sub conducerea d-lui profesor H. Pi­­part, secundat de maestrul S. Ate­ntam. S’au executat mișcări de en­semble cu ofițerii — elevi ai anului I și asalt cu sabia. Asistenții au trect apoi în manej, unde au avut loc exerciții de călă­rie. Ofițerii-elevi ai anului I­iu au fă­cut volu­je, cei din a­nul al II-lea, e­­xerciții de călărie cu remonii, sub conducerea d-lui maior T. Roni, ele­vii anului II au făcut călărie cu cai vechi, sub conducerea d-lui locot. Pârvulescu FI. Și aici Suveranul a urmărit de a­­proape diferitele faze ale exercițiilor. După aceasta elevii și ofițerii-elevi au intrat în sălile de cursuri, unde au fost supuși la diferite interoga­­țiuni de către profesorii școalelor și la care Suveranul a luat parte efec­tivă. Corul și orchestra școalei au exe­cutat în urmă cu multă măestrie dife­rite bucăți de avânt patriotic. După dans, a urmat masa elevilor și ofițerilor-elevi. M. S. Regele a gustat din mâncări, manifestându-și mulțumirea pentru regimul alimentar din școală. Suveranul s-a întreținut apoi cu d-nii ofițeri superiori prezenți și a părăsit la ora 12 precis școala, ex­prim­ându-și din nou admirațiunea, pentru progresele realizate de ofi­țerii-elevi și pentru sistemul educa­tiv sl școalelor de artilerie și geniu. La eșire numerosul public care staționa în fața școalei, a făcut o manifestație entuziastă Suveranului. Pe tot parcursul până la palat, bal­coanele erau înțesate de lume. * Peste câteva zile, M. S. Regele va continua ciclul inspecțiunilor, la Pul­berăria armatei, de la Dudești. b. M. S. Regele primind defilarea ofițerilor ROLUL CLUBURILOR de PROVINCIE IN POLITICĂ Activitatea noastră politică, urmărită pe raza de la centrul țării spre perife­rie, se prezintă cu o înfățișare din ce în ce mai ștearsă. Dacă se citesc, cel mult, discursurile oratorilor în timpul sesiunei Parlamentare, ori informațiile gazetelor, în colo, toată mișcarea vie­ții noastre politice se rezumă în sim­ple convorbiri prin cluburi, prin cafe­nele, convorbiri de trecere de vreme. Provincia cu Cluburile ei politice se dezinteresează de curentele de idei ce se frământă; mulțimea cetățenilor ale­gători nici nu bânuește de’ existența unor asemenea idei. Un dogmatism po­litic dăunător stăpânește mințile. Ce­tățeanul nu pricepe nici de ce s’au în­chegat legile în cutare chip, nici de ce se aplică în cutare fel.­­ El simte legile dar nu le înțelege; și de acceea îi vedem de multe ori, reacționând fără știre și fără cumpă­nire contra lor. Cluburile politice de provincie, cred, ar putea contribui mult, la înlăturarea acestei stări de nepregătire și neprice­pere politică, aflătoare în masa cetățe­nilor noștri. Pentru aceasta însă ar trebui ca cluburile să desfășoare, ele singure, o activitate mai însemnată : a) întâi, strângând mai tare legătura cu centrul partidului, să facă din princi­piile acestuia, preocuparea și baza de or­ganizare a grupului politic din provincie. b) Al douilea, apropiindu-se mai mult de masa cetățenilor, să popularizeze ace­ste idei, făcând din ele un bun comun al mulțimei chiar.* In adevăr, nevoile sociale sunt multe și felurite, toți trăim în ele, toți le simțim, nu toți însă le înțelegem în cauzalitatea lor, nici în urmările ce pot avea asupra viitorului societății. Aceasta e chemarea oamenilor cu pre­gătirea specială, de a ști să observe, să explice și la trebuință să locuiască aceste nevoi. Aceasta e chemarea, în prima linie, a fruntașilor noștri politici. Ei sunt aceia care desprind principiile de pe trebuințele vii ale societății, și tot ei sunt aceia care, în conformitate cu a­­ceste principii, dau și soluțiunile po­trivite trebuințelor de vindecat. Aceste principii și aceste soluțiuni

Next