Viitorul, iunie 1908 (Anul 2, nr. 202-230)
1908-06-01 / nr. 202
tea ANUL II. — No. 202. Duminică 1 14 Iunie 1908. Un număr vechiu 30 Bani ABONAMENTE AVIUlICIURI Un număr vechiu 30 bani UN AN ȘASE LUNI In țară.......................... 18 lei 9 lei in Străinătate...........................30 lei 16 lei Abonamentele încep la 1 și 16 ale fiecărei luni Pentru preoți și învățători prețul abonat, pe Jumăt. REDACȚIA: 56, Calea Victoriei, 66, București ============ TELEFON 13/47 ============ ZIAR DE SIBIHEAȚA Linia de petit pe 0 coloani In pag. III. 30 Bani idem » « /» » , a ’> » » IV. 20 Bani inserțiuni gl reclame linie....... 3 Lei Anunclurile #1 Interațiunile se primesc numai la =— . 1 Administrație.......................... ADMINISTRAȚIA: Calea Victoriei, 66, Bucureșii — ■ [UNK] [UNK] TELEFON 13/37 ----- CONSILIUL SUPERIOR AGRICOL încă o comisie regională care și-a dat demisia Comisia județului Bacău. Motivul este acelaș, pentru care a demisionat deunăzi comisiunea regională a județului Ilfov. După ce, prin cercetări laborioase, a stabilit prețurile muncitorilor, ținând seamă cât mai exact și de aproape de toate condițiile de muncă locale, pe cari, firește, e în măsură să le cunoască și să le evalueze mai bine decât oricare, s-a trezit că lucrările ei au fost puse la dosar de consiliul superior al agriculturei, care în tăcerea cabinetului său fixase alt tablou de prețuri, dându’l spre executare inspectorului agricol respectiv. De aici demisia. Nu credem că procedarea comisiei regionale de Bacău, ca și a celeia de Ilfov, ca a celorl’alte, a fost cea mai potrivită. Aplicarea legei învielilor trebue să primeze cele mai legitime jigniri ale amorului propriu, și demisia este o soluție prea sumară, am zice prea simplistă, a unor atari incidente, oricât de puternic motivată ar fi din punct de vedere personal. Cine dorește în mod sincer aplicarea unei legi, și ține să aducă partea sa de conlucrare la împlinirea acelei legi, trebue să aibă tăria de suflet de a trece peste anumite neajunsuri, fie ele cât de supărătoare. Dar, dacă nu aprobăm aceste demisiuni repetate ale comisiilor regionale, nu putem admite nici procedarea consiliului superior al agriculturei, deși nici prin gând nu ne trece de a avea cea mai mică îndoială asupra bunelor, prea bunelor sale intențiuni de a-și da tot sufletul, toată inima și toată osteneala pentru integrala și sincera aplicare a reformei tocmelilor. Comisiile regionale nu trebue să se grăbească cu demisia, dar nici consiliul superior, care individualmente e compus numai din bărbați plini de tact, nu trebue să desconsidere aceste comisiuni, cărora legea li-a hotărît înțeleptește un rol activ și însemnat. Cel mai nimerit mijloc de a-ți afirma importanța și utilitatea, nu este acela de a nesocoti, și încă în mod brusc, însemnătatea și necesitatea acelor organe, a căror sinteză pozitivă trebue să fii, iar nu negarea lor brutală sau disprețuitoare. Consiliul superior al agriculturei e fără îndoială cea mai înaltă instanță în materie de învieli agricole, și nu regretă nimeni nici înființarea, nici chiar compunerea sa. Mai presus de el însă e acea reformă din a cărei îndeplinire își trage rațiunea de a fi, și căreia dator ește să’i netezească drumul spre desăvârșită realizare, iar nu să’i crejeze dificultăți de ordin tehnic sau de ordin personal. Pus în pozițiunea de a lucra în cea mai desăvârșită independență, ambiția sa, nobila sa ambiție, trebue să fie de a’și consacra toată energia și tot tactul pentru bunul mers al reformei ce-a fost încredințată supremului său control. Suntem și vrem să fim convinși că el va face tot ce-i stă prin putință, pentru ca marea reformă, de la a cărei cuminte și cinstită aplicare atârnă pacea și prosperitatea satelor, să nu întâmpine și greutăți inutile. Scrisori din Sofia Rezultatul alegerilor parlamentare. — Serbarea de la 22 Main. — Principele Ferdinand in străinătate Sofia, 26 Maia. — Eri, Duminecă, 25 eur., au avut loc în Bulgaria alegerile parlamentare. Alegerile din anul curent se deosibesc foarte mult de cele din anii precedenți. Deosebirea constă în libertatea și ordinea, cu care s’a votat. Nici un incident, cât de neimportant nu s’a semnalat în întreg Principatul. Rezultatul e următorul: Sofia și județul Sofia. Democrații 4500 de voturi contra 840 opoziție, formată de: gheșoviști, țancoviști și socialiști. Stambuloviștii n’au eșit cu listă. In Sofia s’au ales d-nii: Al. Malinoff, ministrul-president și Bataloff. In jud. Sofia s’au ales d-nii: General Papricoff, ministrul al externelor și Tivceff. Ministrul Tacheff s’a ales în 5 orașe. Ministrul Musamoff, în Rusciuk. Miniștrii dr. Crusteff, Papricoff, Sulabașeff și Leapceff s’au ales în câte 3 orașe. Din informațiunile culese din sursă competentă, reese că democrații au ocupat 180 de mandate, 10 mandate agricultorii, 3 gheșoviștii, 2 mandate socialiștii, 2 mandate radoslaviștii și 1 mandat radicalii. După cum se vede, democrația bulgară a câștigat enorm. Ea va avea în Sobranie, o opoziție minimă. La alegerile de ieri, nicăeri nu s’au mai zărit, ca altă dată, acele figuri omenești bănuitoare, ocolind secțiile de alegere, înarmați cu ciomege. Asta face onoare democrației bulgare, care azi triumfează la noi pentru prima oară. 4. Joi, iu 22 cor., din înalta inițiativă a A. S. R. Principesei Eleonora, și prin concursul unui comitet compus din 80 de persoane, s’a organizat o mare serbare în grădina publică locală. La serbare au participat: Principesa Eleonora, corpul diplomatic, miniștrii și elita societății sofiene. Beneficiul rezultat, de vre-o 13000 de lei, va forma primul fond pentru întreținerea unui institut de orbi, (ceva la fel ca «Vatra Luminoasă»a noastră). Tot în aceiași zi, s’a deschis pentru public noul bufet-restaurant, din aceiași grădină. Acest bufet s-a construit după planul arhitectului armân Naum Torbu originar din Gopesi, cu care Principesa Eleonora a bine-voit a se întreține în ziua deschiderii bufetului, lăudându-l pentru frumosul său plan. Naum Torbu e absolvent-diplomat al Școalei de Arhitectură din București, și actualmente ocupă postul de șef al arhitecturei la Primăria din localitate. Pe lângă d. Torbu mai avem încă un alt român arhitect la Primăria locală și anume d. I. Popescu, absolvent tot al sus-zisei școli. Iată deci cum, faima școalei de arhitectură din București, prin intermediul absolvenților ei, se duce prin străinătate, atrăgând atențiunea chiar a Principesei Bulgariei. * Se știe că acum câteva zile, Principele Ferdinand al Bulgariei a părăsit Țara, în cel mai strict incognito, plecând spre moșia sa din Ungaria, Pusto Pole. Cercurile oficioase, precum și cele diplomatice, continuă a tălmăci această călătorie, în diferite și numeroase versiuni. TÂRGUL MOȘILOR (Instantaneul Viitorului) Sosirea M. M. L. L- Regele și Regina Studenții din Insbruck au trimes la toate universitățile din Austria următorul manifest: Cererile noastre, spre a înceta greva, sunt următoarele: Guvernul să încuviințeze lecțiunile la seminarul de drept bisericesc al profesorului Wahrmund. Să garanteze că profesorul Wahrmund își va putea ține neturburat lecțiunile sale de drept bisericesc, și Să ia în considerare activitatea liberă a acestui profesor în semestrul de iarnă 1908. Vă mulțumim pentru atitudinea voastră curagioasă și pentru solidaritatea voastră în această importantă chestie. Mai mulți soldați slovaci, de la regimentul de honvezi din Seghedin, au vizitat în diferite rânduri în temniță pe preotul Hlinka, distinsul naționalist slovac. Aflând despre însuflețirea cu care slovacii vin la apostolul lor, directorul temniței aviză pe comandantul regimentului, care interzise soldaților de a mai vizita pe Hlinka. * Asociația fabricanților din Ungaria a ținut la Budapesta o consfătuire, la care s’a discutat chestia convenției comerciale cu România. S’a hotărât a se trimite guvernului ungar un memoriu, în care să se expună în chip detailat interesele ce industria maghiară le are în România. Exportul de mașini agricole al Ungariei în România este de vre o 19 milioane coroane, ar trebui ca guvernul ungar să caute toate mijloacele ca acest export să crească. * Duminică 8/21 Iunie c., va apare primul număr din revista săptămânală «Vatra luminoasă», care va sta sub înaltul patronagiu al M. S. Reginei. Noua revistă, excluzând orice tendință politică, se va ocupa nu numai de interesele Fundațiunei «Vatra luminoasă Regina Elisaveta», ci și de ale tuturor instituțiunilor și societăților de binefacere din țară, voind a iniția publicul asupra situațiunei lor exacte, asupra marelor foloase ale acestor instituțiuni și a îndemna astfel publicul să contribuiască la propășirea lor. Revista va publica în foileton scrieri literare de Carmen Sylva, în urma drepturilor exclusive acordate de M. S. Regina. ---------------- m II In jurul alegerilor de la Camera de comrț din Craiova Craiova, 29 Mai.—Suntem în ajunul alegerilor ce se vor face la 1 Iunie la Camera de comerț. Este bine să se știe că, Camera de comerț având ca președinte pe d. Gheb, n’a ajuns în timp de patru ani să aducă la bun rezultat doleanțele meseriașilor, doleanțe născute din nevoile lor, și din împrejurări. Sub președenția domnului Ghelț s’a creiat o tristă atmosferă, care a provocat multe nemulțumiri și desarmonii tuturor breslelor. Casa de ajutor, pentru care s’au dat atâtea serbări și s’au încasat atâțea bani și care prin inițiativa înființării ei strecurase licăriri de mulțumire în sufletele meseriașilor,—nici până azi n’a luat viață, ba, din potrivă provocase întruniri de protestare, ce erau tulburate întotdeauna de agenți bine plătiți de cei interesați. Afară de aceasta, Comitetul Camerei de comerț, ori de câte ori lua vr’o hotărâre, sau ținea așa zisele ședințe, membrii nu erau aproape de loc convocați, pentru a’și depune și ei părerile lor. Această stare de lucruri a creiat atâtea curente de antipatie d-lui Ghel, încât, înșiși agenții de percepție au fost de nenumărate ori luați la goană, când veneau să perceapă încasările respective de la meseriași. Pe de altă parte, d. Gheb văzându-și înstrăinate din ce în ce orice simpatii, cari i-ar fi fost favorabile unei bune reușite la alegerile de la 1 iunie, a avut prevederea de a nu-și mai pune candidatura. Negustorii însă, meseriașii de toate breslele, au solicitat clubului liberal, susțnerea candidaturei d-lui C. Gârleșteanu, mare proprietar și deputat, destul de cunoscut prin concursul moral și material ce l-a dat massei de jos, ori de câte ori aceasta a simțit nevoia. Pentru acest scop, clubul liberal, întrunindu-se sub președenția d-lui I. Mitescu, a format o listă de cei mai de seamă fruntași ai comerțului nostru în Dolj, și în capul acesteia a pus pe d. C. Gârleșteanu. Văzându-se dragostea și concursul ce se dă pentru reuita listei d-lui Gârleșteanu, de însăși corpul meseriașilor, opozanții au pierdut speranța unei reușite sigure, și spre a nu cădea în minoritate, au renunțat la orice pretențiuni de a mai candida și a lăsat lista formată de clubul liberal, fără Concurent. Natural că, nefiind decât o singură listă, și aceea liberală, alegerea de la 1 Iunie a Camerei de comerț se va efectua în deplină liniște și siguranță. COLONIILE ȘCOLARE Intr’un an de zile, curbat pe banca lui de studii, într’un aer nu tocmai curat, cu o hrană adesea ori insuficientă și nenutritoare, cu grija lecțiilor de mâine, — bietul copilaș ajunge palid, slăbuț, fără nici o înfățișare și aproape un candidat la tuberculoză. Primăria Capitalei a luat minunata inițiativă de a trimite în fiecare an colonii școlare la aer curat, pentru ca copilașii, pe timpul vacanțelor, să recâștige forțe, să se întremeze prin hrană bună și abundentă, la aer curat de mare sau de munte. Selecția se face dintre copiii cei mai lipsiți de mijloace și cei mai debili, cari timp de două luni ar ajunge într’o stare și mai rea, rămâmd în Capitală unde se știe ce căldură nesuferită este și ce aer infect se respiră de locuitori. D. Primar al Capitalei, Vintilă Brătianu, și-a dat acum un an leafa sa, pentru a spori fondul de întreținere al coloniilor. Anul trecut au fost două colonii: una de băeți sub conducerea d-lui Cazacu, director și institutor, care s’a stabilit comuna Breaza de Sus. Am avut fericirea să văd această colonie : toți elevii sănătoși, voioși, bine hrăniți, cântând și jucându-se toată ziua. D. Cazacu, soția sa, nepoatele d-sale, d-rele Verussi, se făceau în patru ca să’și îndeplinească cu prisosință datoria, sau mai bine zis greaua misiune d’a păstori atâtea sute de copii. S’au dat și serbări la Breaza de Sus, cu teatru, dansuri, gimnastică, cântece naționale și patriotice, și rețeta a fost bunicică. Cu banii strânși s’a mai putut prelungi șederea în aerul înviorător și curat de munte. Colonia de fete s’a încredințat anul trecut unei doamne profesoare și literare distinse, d-na Laurenția Gribincea. Această colonie a stat la Mănăstirea Tismana în Oltenia unde de asemenea aerul era cât se poate de dătător de viață. Rezultatele acestor deplasări s-au văzut la urmă când, la întoarcere, copiii au fost cântăriți. Greutatea lor crescuse simțitor, iar figurile celor mai mulți respirau sănătatea și mulțumirea. Eforia Spitalelor Civile are un Sanatoriu maritim la Tekir-Ghiol lângă Constanța, unde, în patru serii, trimite anual peste patru sute de copii din toată țara, mai ales din cei predispuși la limfatism, scrofuloză, tuberculoză. Aerul de mare ozonat, băile de apă sau de nomol, fac minuni, și după cum zice d-rul I. N. Dona, medicul Sanatoriului, care a cutarisit peste 4000 de copii, lacul Tekir-Ghiol are un nomol care e specific contra predispozițiilor copiilor scrofuloși la oftică, cum e chinina pentru friguri. Seria întâia a plecat deja de cincisprezece zile, și la 15 iunie va pleca seria a doua. Coloniile școlare pentru Predeal, Breaza și Tismana vor pleca anul acesta în iulie, după încetarea cursurilor școlare, și nu ne îndoim că copiii vor profita ca în toți anii de binefacerile aerului curat, hranei bune și îngrijirei părintești. Ar fi de dorit ca și particularii cu dare de mână să contribuie pentru înmulțirea acestor serii de colonii. D. Teleor Colonie de copii la Predeal Aprovizionarea furajului trebuitor armatei Modificarea vechiului regulament.— Aprovizionări directe de la producători. — Aprovizionări de la obștii și cooperative sătești Este îndeobște cunoscut felul cum se făceau până acum aprovizionările pentru furajul armatei, peste care pusese monopol toți misiții evrei. D. general Averescu, ministrul de războiu consequent principiilor naționale, a modificat vechiul regulament introducând o fericită serie de dispozițiuni care-i fac cea mai mare cinste. Așa introduce: a) Procedeul aprovizionărilor directe de la producători ; b) Cumpărăturile de la micii producători aduse în odoarele orașelor; și c) cea mai salutară măsură în care se oglindesc sentimentele de dragoste către țăran ale ministrului de război; •• c) Cumpărături de la obștiile și cooperativele sătești. Pentru obștiile și cooperativele sătești, d. ministru dispune mari înlesniri d. e. . să li se dea cu împrumut sacii necesari transportării cerealelor cumpărate, plata iuragelor pentru obștiie mai strimtorate de nevoi să se facă în numerar și imediat după fiecare predare, etc. Și «...pentru ca chiar din primul an al încercării ce facem—zice ministrul în instrucțiunile pe care le dă la art. 15 —cu sistemul acesta de aprovizionare, menit a înbunătăți pe de o parte economia generală a țării, iar pe de alta a ne scăpa de mijlocitorii speculanți atât ai țăranilor cât și ai proprietarilor și Statului, se recomandă cu toată insistența a se pune în serviciul acestei cauze toată priceperea și bunăvoința, spre a se inlătura orice spirit de tărăgăneală și pierdere de timp, cari fac a descuraja repede, mai ales pe cei iedeprinși cu tevaturile comerciale, cum e cazul obitiilor și chiar al producătorilor mai mari*. Fapta ministrului de războiu este de o importanță capitală în economia noastră națională. In paragr. B, se vede că aprovizionarea furajelor prin modul procurării directe de la producători are de scop pe de o parte a exclude specula, ocrotind astfel interesele tezaurului public, iar pe de alta a chema la obișnuință și viață comercială pe producătorii mari sizici din țară. In acelaș paragraf se indică proporția in care cumpărăturile se vor executa pe categorii, așa: 50 la sută de la obștii, cooperative sătești și mici cumpărături din târguri, 30 la sută dela agricultori și proprietari ai moșiilor lor și 20 la sută dela arendași. In paragraful D, vorbindu-se despre garanțiile ce trebuiau depuse se menționează că pentru aprovizionările directe dela producători, obștii, cooperative sătești etc., cari se predau în termene scurte până la o lună cel mult, nu se va cere nici o garanție, fiind suficientă cea morală. Când însă cantitățile angajate vor fi însemnate și se vor preda în termene lungi, se va constitui ca garanție o parte din forajul predat, care treptat se va ridica până la valoarea de 5 la sută a contractului și care nu se va plăti decât după executarea lui definitivă. Se vede îndeajuns solicitudinea cea mare ce ministrul de război o acordă obștiilor și se poate de asemenea vedea din toate dizpozițiunile de mai sus, că ministrul de război a jalonat un nou drum, drum bun și sigur pentru produsele obștiilor și cooperativelor sătești. In dispozițiunile finale se arată că instrucțiunile de față stabilesc nouă procedări în aprovizionarea furajelor: prin ele se tinda a ne procura, dacă este cu putință, tot furajul de la producători și a înlătura pe mijlocitori, la cari nu se recurge decât la absolută nevoe. La început poate că rezultatele obținute să nu fie prea nemulțumitoare, trebue însă căutat ca prin toate mijloacele să se îndemne producătorii a-și vinde furajul armatei,făcîndu-li-se toate înlesnirile cu putință.* Desigur că în aplicațiune se vor ivi greutăți, neputându-se prevedea în instrucții toate cazurile. U-nii comandanți ai corpurilor de armată se vor complecta prin instrucții de amănunte și vor lua toate măsurile nemerite spre a se obține rezultate satisfăcătoare. Aceste instrucțiuni se vor publica în Monitorul Oficial și al Oastei și se vor imprima în broșuri, cari se vor trimite la toate autoritățile administrative și la toate instituțiunile cari pot da concursul lor în aprovizionarea furajului. Instrucțiunile pentru aplicarea nouei legi comunale Ministerul de interne a trimis prefecturilor din țară o circulară, în cuprinderea următoare: La 1 iulie a. c. urmând a se pune în aplicare noua lege comunală, și cum prin tabloul anexat la această lege s’a modificat circumcripțiunile multor comune, fie prin întrunirea lor, fie prin alipirea sau deslipirea unor sate sau cătune de la alte comune, în cari cazuri consiliile comunale sunt disolvate de drept, am onoare a vă ruga să bine-voiți a ne înainta lucrările pentru a se putea institui la timp comisiunile interimare. Cu această ocaziune am onoarea vă atrage atențiunea ca mai înainte de a ne recomanda persoanele cari vor compune comisiunile interimare, să vă încredințați dacă îndeplinesc condițiunile cerute de lege pentru a se evita lucrările care ar necesita înlocuirea lor. Totdeodată vă mai rog a ne comunica și ziua când putem convoca colegiile electorale ale comunelor dizolvate, ținând bine înțeles socoteală de dispozițiunile art. 9 din legea procedurei electorale, în ce privește prezidarea biuroului electoral pe grupe de comune,—dacă numărul coalunelor ce urmează a fi disolvate este mai mare decât acela al consilierilor județeni în funcțiune, grupe ce se vor fixa de delegațiunea județeană. In Constantinopol — Clinii — Gardiștii de noapte — Pompierii — Excursia Camerelor de comerț, s’a făcut pe cea mai frumoasă vreme, marea fiind cu totul lipsită de valuri. De abia se zărea în depărtare câte-o pată albă care părea o pasăre singuratică plutind cu aripele întinse pe apă; era spuma mărei care cutreeră în goană întinsul apei și dispare. Se mai uitau călătorii la coama valului format de tăișul vasului. Nimic nu tulbura liniștea din cuprinsul mărginit de orizont. O parte dintre cei cari se plimbau pe punte toată noaptea fiindcă nu aveau unde să-și reazăme capul, au avut pe la 4 ore și jumătate dimineața norocul să-și desfete sufletul la măreția spectacolului pe care îl oferea globul de foc care se înălța pe cer prin brumă, spre a împrăștia lumina și a înviora puțin trupurile prin căldura lui plăcută. D. Jelea farmacist din Iași adunase pe punte mai mulți tovarăși de drum cari întinși pe scaune lungi ascultau glumele și cântecele sale pline de farmec. D-nii Assan și Staicovici adunau mereu în jurul lor persoane cu cari puneau la cale succesul excursiunei, iar restul excursioniștilor priveau în pace orizontul și se mai agitau când se vedea în depărtare o ceată de delfini cari săreau și se afundau mereu în apă sau câte un vas cu pânzele întinse care-și desemna formele la unirea cerului cu marea. Cineva a observat că oscilațiile vasului te împiedică să calci sigur pe punte și că «dacă vrei să te reazămi de baston îți fuge dușumeaua de sub el !» Așa vine de altfel răul de mare. La întoarcere s’a petrecut mai bine: după masă d. Prager mare comerciant din București, care în acelaș timp este și un pianist de mare talent ne-a desfătat cu vreo câteva bucăți clasice în salonul de lectură unde se află un piano. Cu aceeași grație d-șoara Nenovici din Calafat a făcut să răsune dulci, melodii românești. Au fost aplauze felicitări, entuziasm și mai ales o uitare complectă de faptul că ne găseam în largul Mărei Negre. D. Jelea a însoțit toate acestea cu valuri... de spirit care ne făceau să pierdem noțiunea valurilor de mare. Unei domnișoare i-a căzut un medalion în mare și speriată a întrebat «dacă cumva a căzut la fund!» Altui călător pe seară la întoarcere i-a luat vântul pălăria așa că pe ici pe colea ne-am mai înveselit. Ați cetit și auzit desigur multe despre Bosfor cu palatele lui cari se întrec în măreție și de asemenea despre Constantinopole care se răsfață în murdărie. Nu am puterea să laud mai mult minunile Bosforului, dar mă voi încumenta să spun că de ar fi fost casele Constantinopolului nu în lemn și în etaje mai multe, iar pe străzile fără trotuar, de n’ași fi zărit familiile de câini zăcând în nesimțire nu mi-ași fi dat seama de caracteristica acestei capitale, îmi explic aceasta, prin faptul că murdăria, îngustimea străzilor dacă nu în măsura aceasta, totuși am văzut-o și aiurea prin orașe mândre și dacă nu mă înșel... și pe la noi. N’am observat-o insă aiurea de aproape, fiindcă nimeni nu m’a vestit de mai înainte de murdăria orașului cutare, ci mai des de frumusețile lui. Ceea ce am observat mai ușor cu toții în capitala imperiului otoman e gălăgia pe care o fac birjarii și care e perfect asemănătoare cu a mahalagioaicelor noastre. Negustorii ambulanți sunt foarte numeroși și mai ales neguțătorii de alimente strigă în stradă cu mai mult răsunet decât oltenii noștri. Strigătul lor prelung și leneș se potrivește atmosferei molatice a locului. Seara mai toată lumea s’a întrebat ce înseamnă loviturile tari și regulate cari se auzeau necontenit în stradă. Cospori (prescurtarea numelui orașului) n’are sergenți de noapte; mahalaua plătește oameni cari se plimbă alene pe trotuarele înguste cu câte un ciomag în mână cu care lovesc regulat caldarâmul. Când ajung în colț de stradă bat de atâtea ori cât e ora.... turcească. La Turci e 12 când apune soarele. Tot sergenții aceștia anunță în mod curios incendiul. Eșeam mai mulți excursioniști de la Tokathan—restaurantul cel mai mare din Pera—și am întâlnit tocmai un astfel de sergent care se opuse în fața unei case și cu un țipăt strident lung, înfiorător, striga că arde cartierul Arnaut-Key. Am văzut atunci și pompierii. Indivizi desculți cari purtau pantaloni scurți până în genunchi, o flanca portocalie întinsă pe trup, un fes mai gros, alb și un ciomag în mână. Ași, în balul ăsta se îndreaptă pompierii către locul incendiului unde în virtutea unei iradele imperiale pot localiza focul. O ceată de pompieri a străbătut strada îndreptându-se spre foc într-o goană indescriptibilă. Patru din ei purtau pe umeri o pompă care a zburat pe dinaintea privirilor noastre, iar două dinainte purtau lampioane venețiene mari. Altă curiozitate este podul care unește, partea orașului numită Stambul cu cea numită Galata și Pera. Ori de câte ori treci podul, trebue să plătești 5 bani dacă ești pe jos, și un piastru și jumătate cu trăsura. Perceptorii taxelor sunt îmbrăcați în halaturi albe și sunt înșirați în latul podului. In afară de aceste părți curioase de cari ne-am lovit, Constantinopolul apare ca un oraș plin de interes științific. Și tocmai de aceste părți ne vom ocupa în darea de seamă asupra vizitelor noastre în Constantinopole. Pe străzile Constantinopolului — Pompieri turci «VIITORUL» Va apare pe ziua de 1 Iunie (Rusalii) un număr special cuprinzând pe lângă materia obișnuită mai multe bucăți literare inedite datorite d-lor Em. Gârleanu Alex. Cazaban, I. V. JSoricu, Ion Minulescu, etc: Căutăm corespondenți activi la C. de Argeș, T.Severin, Vaslui, C.Lung și in localitățile balneare. Ofertele se vor trimete pe adresa redacției noastre. TÂRGUL MOȘILOR (Instantaneul Viitorului) Domnii Ionel și Vintilă Brătianu