Viitorul, iunie 1908 (Anul 2, nr. 202-230)

1908-06-01 / nr. 202

tea ANUL II. — No. 202. Duminică 1­­ 14 Iunie 1908. Un număr v­e­c­h­i­u 3­0 Bani ABONAMENTE AVIUlICIURI Un număr v­e­c­h­i­u 3­0 bani UN AN ȘASE LUNI In țară.......................... 18 lei 9 lei in Străinătate...........................30 lei 16 lei Abonamentele încep la 1 și 16 ale fiecărei luni Pentru preoți și învățători prețul abonat, pe Jumăt. REDACȚIA: 56, Calea Victoriei, 66, București ============ TELEFON 13/47 ============ ZIAR DE SIBIHEAȚA Linia de petit pe 0 coloani In pag. III. 30 Bani idem » « /­» » , a ’> » » IV. 20 Bani inserțiuni gl reclame linie....... 3 Lei Anunclurile #1 Interațiunile se primesc numai la =— . 1 Administrație.......................... ADMINISTRAȚIA: Calea Victoriei, 66, Bucureșii — ■ [UNK] [UNK] TELEFON 13/37 -----­ CONSILIUL SUPERIOR AGRICOL încă o comisie regională care și-a dat demisia­ Comisia ju­dețului Bacău. Motivul este acelaș, pentru care a demisionat deunăzi co­­misiunea regională a județului Ilfov. După ce, prin cercetări la­borioase, a stabilit prețurile muncitorilor, ținând seamă cât mai exact și de aproape de toate condițiile de muncă lo­cale, pe cari, firește, e în mă­sură să le cunoască și să le evalueze mai bine de­cât ori­care, s-a trezit că lucrările ei au fost puse la dosar de con­siliul superior al agriculturei, care în tăcerea cabinetului său fixase alt tablou de prețuri, dându’l spre executare inspec­torului agricol respectiv. De aici demisia. Nu credem că procedarea comisiei regionale de Bacău, ca și a celeia de Ilfov, ca a ce­­lorl’alte, a fost cea mai po­trivită. Aplicarea legei învie­­lilor trebue să primeze cele mai legitime jigniri ale amo­rului propriu, și demisia este o soluție prea sumară, am zice prea simplistă, a unor atari incidente, oricât de puternic motivată ar fi din punct de vedere personal. Cine dorește în mod sincer aplicarea unei legi, și ține să aducă partea sa de conlucrare la împlinirea acelei legi, trebue să aibă tăria de suflet de a trece peste anumite neajun­suri, fie ele cât de supără­toare. Dar, dacă nu aprobăm a­­ceste demisiuni repetate ale comisiilor regionale, nu putem admite nici procedarea consi­liului superior al agriculturei, deși nici prin gând nu ne trece de a avea cea mai mică în­doială asupra bunelor, prea bunelor sale intențiuni de a-și da tot sufletul, toată inima și toată osteneala pentru inte­grala și sincera aplicare a re­formei tocmelilor. Comisiile regionale nu tre­bue să se grăbească cu de­misia, dar nici consiliul supe­rior, care individualmente e compus numai din bărbați plini de tact, nu trebue să descon­sidere aceste comisiuni, cărora legea li-a hotărît înțeleptește un rol activ și însemnat. Cel mai nimerit mijloc de a-ți afirma importanța și uti­litatea, nu este acela de a ne­socoti, și încă în mod brusc, însemnătatea și necesitatea a­­celor organe, a căror sinteză pozitivă trebue să fii, iar nu negarea lor brutală sau dis­prețuitoare. Consiliul superior al agri­culturei e fără îndoială cea mai înaltă instanță în materie de învieli agricole, și nu regretă nimeni nici înființarea, nici chiar compunerea sa. Mai presus de el însă e acea reformă din a cărei îndepli­nire își trage rațiunea de a fi, și căreia dator ește să’i nete­zească drumul spre desăvâr­șită realizare, iar nu să’i cre­j­eze dificultăți de ordin teh­nic sau de ordin personal. Pus în pozițiunea de a lucra în cea mai desăvârșită inde­pendență, ambiția sa, nobila sa ambiție, trebue să fie de a’și consacra toată energia și tot tactul pentru bunul mers al reformei ce-a fost încredin­țată supremului său control. Suntem și vrem să fim con­vinși că el va face tot ce-i stă prin putință, pentru ca marea reformă, de la a cărei cuminte și cinstită aplicare atârnă pa­cea și prosperitatea satelor, să nu întâmpine și greutăți i­­nutile. Scrisori din Sofia Rezultatul alegerilor parlamentare. — Serbarea de la 22 Main. — Prin­cipele Ferdinand in străinătate Sofia, 26 Maia. — Eri, Duminecă, 25 eur., au avut loc în Bulgaria ale­gerile parlamentare. Alegerile din anul curent se deo­­sibesc foarte mult de cele din anii precedenți. Deosebirea constă în­ libertatea și ordinea, cu care s’a votat. Nici un incident, cât de neimportant nu s’a semnalat în întreg Principatul. Rezultatul e următorul: Sofia și județul Sofia. Democrații 4500 de voturi contra 840 opoziție, formată de: gheșoviști, țancoviști și socialiști. Stambuloviștii n’au eșit cu listă. In Sofia s’au ales d-nii: Al. Ma­­linoff, ministrul-president și Bataloff. In jud. Sofia s’au ales d-nii: Gene­ral Papricoff, ministrul al externelor și Tivceff. Ministrul Tacheff s’a ales în 5 orașe. Ministrul Musamoff, în Rusciuk. Miniștrii dr. Crusteff, Papri­coff, Sulabașeff și Leapceff s’au ales în câte 3 orașe. Din informațiunile culese din sursă competentă, reese că­ democrații au ocupat 180 de mandate, 10 mandate agricultorii, 3 gheșoviștii, 2 mandate so­cialiștii, 2 mandate radoslaviștii și 1 mandat radicalii. După cum se vede, democrația bul­gară a câștigat enorm. Ea va avea în Sobranie, o opoziție minimă. La alegerile de ieri, nicăeri nu s’au mai zărit, ca altă dată, acele figuri omenești bănuitoare, ocolind secțiile de alegere, înarmați cu ciomege. Asta face onoare democrației bul­gare, care azi triumfează la noi pen­tru prima oară. 4. Joi, iu 22 cor., din înalta iniția­tivă a A. S. R. Principesei Eleonora, și prin concursul unui comitet compus din 80 de persoane, s’a organizat o mare serbare în grădina publică lo­cală. La serbare au participat: Princi­pesa Eleonora, corpul diplomatic, mi­niștrii și elita societății sofiene. Beneficiul rezultat, de vre-o 13000 de lei, va forma primul fond pentru întreținerea unui institut de orbi, (ceva la fel ca «Vatra Luminoasă»a noastră). Tot în aceiași zi, s’a deschis pen­tru public noul bufet-restaurant, din aceiași grădină. Acest bufet s-a construit după pla­nul arhitectului armân Naum Torbu originar din Gopesi, cu care Princi­pesa Eleonora a bine-voit a se în­treține în ziua deschiderii bufetului, lăudându-l pentru frumosul său plan. Naum Torbu e absolvent-diplomat al Școalei de Arhitectură din București, și actualmente ocupă postul de șef al arhitecturei la Primăria din localitate. Pe lângă d. Torbu mai avem încă un alt român arhitect la Primăria lo­cală și anume d. I. Popescu, absol­vent tot al sus-zisei școli. Iată deci cum, faima școalei de ar­hitectură din București, prin inter­mediul absolvenților ei, se duce prin străinătate, atrăgând atențiunea chiar a Principesei Bulgariei. *­­ Se știe că acum câte­va zile, Prin­cipele Ferdinand al Bulgariei a pă­răsit Țara, în cel mai strict incog­nito, plecând spre moșia sa din Un­garia, Pusto­ Pole. Cercurile oficioase, precum și cele diplomatice, continuă a tălmăci această călătorie, în dife­rite și numeroase versiuni. TÂRGUL MOȘILOR (Instantaneul Viitorului) Sosirea M. M. L. L- Regele și Regina Studenții din Insbruck au trimes la toate universitățile din Austria următorul manifest: Cererile noastre, spre a înceta greva, sunt următoarele: Guvernul să încuviințeze lecțiunile la seminarul de drept bisericesc al profesorului Wahrmund. Să garanteze că profesorul Wahrmund își va pu­tea ține neturburat lecțiunile sale de drept bisericesc, și Să ia în considerare activitatea li­beră a acestui profesor în semestrul de iarnă 1908. Vă mulțumim pentru atitudinea voastră curagioasă și pentru solida­ritatea voastră în această importantă chestie. Mai mulți soldați slovaci, de la re­gimentul de honvezi din Seghedin, au vizitat în diferite rânduri în tem­niță pe preotul Hlinka, distinsul na­ționalist slovac. Aflând despre însuflețirea cu care slovacii vin la apostolul lor, directo­rul temniței aviză pe comandantul regimentului, care interzise soldați­lor de a mai vizita pe Hlinka. * Asociația fabricanților din Ungaria a ținut la Budapesta o consfătuire, la care s’a discutat chestia conven­ției comerciale cu România. S’a ho­tărât a se trimite guvernului ungar un memoriu, în care să se expună în chip detailat interesele ce industria maghiară le are în România. Expor­tul de mașini agricole al Ungariei în România este de vre o 19 milioane coroane, ar trebui ca guvernul un­gar să caute toate mijloacele ca acest export să crească. * Duminică 8/21 Iunie c., va apare primul număr din revista săptămâ­nală «Vatra luminoasă», care va sta sub înaltul patronagiu al M. S. Re­ginei. Noua revistă, excluzând orice ten­dință politică, se va ocupa nu numai de interesele Fundațiunei «Vatra lu­minoasă Regina Elisaveta», ci și de ale tuturor instituțiunilor și societă­ților de binefacere din țară, voind a iniția publicul asupra situațiunei lor exacte, asupra marelor foloase ale acestor instituțiuni și a îndemna ast­fel publicul să contribuiască la pro­pășirea lor. Revista va publica în foileton scrieri literare de Carmen Sylva, în urma drepturilor exclusive acordate de M. S. Regina. ---------------- m II In jurul alegerilor de la Camera de comrț din Craiova Craiova, 29 Mai.—Suntem în ajunul alegerilor ce se vor face la 1 Iunie la Camera­ de comerț. Este bine să se știe că, Camera de comerț având ca președinte pe d. Gheb­, n’a ajuns în timp de patru ani să aducă la bun rezultat dolean­țele meseriașilor, doleanțe născute din nevoile lor, și din împrejurări. Sub președenția domnului Ghelț s’a creiat o tristă atmosferă, care a provocat multe nemulțumiri și desar­­monii tuturor breslelor. Casa de ajutor, pentru care s’au dat atâtea serbări și s’au încasat a­tâțea bani și care prin inițiativa în­ființării ei strecurase licăriri de mul­țumire în sufletele meseriașilor,—nici până azi n’a luat viață, ba, din po­trivă provocase întruniri de protestare, ce erau tulburate întotdeauna de a­­genți bine plătiți de cei interesați. Afară de aceasta, Comitetul Ca­merei de comerț, ori de câte­ ori lua vr’o hotărâre, sau ținea așa zisele ședințe, membrii nu erau aproape de loc convocați, pentru a’și depune și ei părerile lor. Această stare de lucruri a creiat atâtea curente de antipatie d-lui Ghel­, încât, înșiși agenții de percepție au fost de nenumărate ori luați la goană, când veneau să perceapă încasările respective de la meseriași. Pe de altă parte, d. Gheb­ văzân­du-și înstrăinate din ce în ce orice simpatii, cari i-ar fi fost favorabile unei bune reușite la alegerile de la 1 iunie, a avut prevederea de a nu-și mai pune candidatura. Negustorii însă, meseriașii de toate breslele, au solicitat clubului liberal, susț­nerea candidaturei d-lui C. Gâr­­leșteanu, mare proprietar și deputat, destul de cunoscut prin concursul moral și material ce l-a dat massei de jos, ori de câte ori aceasta a sim­țit nevoia. Pentru acest scop, clubul liberal, întrunindu-se sub președenția d-lui I. Mitescu, a format o listă de cei mai de seamă fruntași ai comerțului nos­tru în Dolj, și în capul acesteia a pus pe d. C. Gârleșteanu. Văzându-se dragostea și concursul ce se dă pentru reu­ita listei d-lui Gârleșteanu, de însăși corpul mese­riașilor, opozanții au pierdut speranța unei reușite sigure, și spre a nu că­dea în minoritate, au renunțat la orice pretențiuni de a mai candida și a lăsat lista formată de clubul li­beral, fără Concurent. Natural că, nefiind de­cât o sin­gură listă, și aceea liberală, alegerea de la 1 Iunie a Camerei de comerț se va efectua în deplină liniște și sigu­ranță. COLONIILE ȘCOLARE Intr’un an de zile, curbat pe ban­ca lui de studii, într’un aer nu toc­mai curat, cu o hrană adesea ori in­suficientă și nenutritoare, cu grija lecțiilor de mâine, — bietul copilaș ajunge palid, slăbuț, fără nici­ o înfă­țișare și aproape un candidat la tu­berculoză. Primăria Capitalei a luat minunata inițiativă de a trimite în fiecare an colonii școlare la aer curat, pentru ca copilașii, pe timpul vacanțelor, să recâștige forțe, să se întremeze prin hrană bună și abundentă, la aer cu­rat de mare sau de munte. Selecția se face dintre copiii cei mai lipsiți de mijloace și cei mai debili, cari timp de două luni ar a­­junge într’o stare și mai rea, rămâ­­md în Capitală unde se știe ce căl­dură nesuferită este și ce aer infect se respiră de locuitori. D. Primar al Capitalei, Vintilă Bră­­tianu, și-a dat acum un an leafa sa, pentru a spori fondul de întreținere al coloniilor. Anul trecut au fost două colonii: una de băeți sub conducerea d-lui Cazacu, director și institutor, care s’a stabilit­­ comuna Breaza de Sus. Am avut fericirea să văd această co­lonie : toți elevii sănătoși, voioși, bine hrăniți, cântând și jucându-se toată ziua. D. Cazacu, soția sa, nepoatele d-sale, d-rele Verussi, se făceau în patru ca să’și îndeplinească cu pri­sosință datoria, sau mai bine zis greaua misiune d’a păstori atâtea sute de copii. S’au dat și serbări la Breaza de Sus, cu teatru, dansuri, gimnastică, cântece naționale și patriotice, și re­țeta a fost bunicică. Cu banii strânși s’a mai putut pre­lungi șederea în aerul înviorător și curat de munte. Colonia de fete s’a încredințat a­­nul trecut unei doamne profesoare și literare distinse, d-na Laurenția Gri­­bincea. Această colonie a stat la Mănăstirea Tismana în Oltenia unde de asemenea aerul era cât se poate de dătător de viață. Rezultatele acestor deplasări s-au văzut la urmă când, la întoarcere, copiii au fost cântăriți. Greutatea lor crescuse simțitor, iar figurile celor mai mulți respirau sănătatea și mul­țumirea. Eforia Spitalelor Civile are un Sa­natoriu maritim la Tekir-Ghiol lângă Constanța, unde, în patru serii, tri­mite anual peste patru sute de copii din toată țara, mai ales din cei pre­­dispuși la limfatism, scrofuloză, tuber­culoză. Aerul de mare ozonat, băile de apă sau de nomol, fac minuni, și după cum zice d-rul I. N. Dona, medicul Sanatoriului, care a cutarisit peste 4000 de copii, lacul Tekir-Ghiol are un nomol care e specific contra pre­dispozițiilor copiilor scrofuloși la of­tică, cum e chinina pentru friguri. Seria întâia a plecat deja de cinci­sprezece zile, și la 15 iunie va pleca seria a doua. Coloniile școlare pentru Predeal, Breaza și Tismana vor pleca anul a­­cesta în iulie, după încetarea cursu­rilor școlare, și nu ne îndoim că co­piii vor profita ca în toți anii de binefacerile aerului curat, hranei bune și îngrijirei părintești. Ar fi de dorit ca și particularii cu dare de mână să contribuie pentru înmulțirea acestor serii de colonii. D. Teleor Colonie de copii la Predeal Aprovizionarea furajului trebuitor armatei Modificarea vechiului regulament.— Aprovizionări directe de la produ­cători. — Aprovizionări de la obștii și cooperative sătești Este în­deobște cunoscut felul cum se făceau până­ acum aprovizionările pentru furajul armatei, peste care pu­sese monopol toți misiții evrei. D. ge­neral Averescu, ministrul de războiu consequent principiilor naționale, a mo­dificat vechiul regulament introducând o fericită serie de dispozițiuni care-i fac cea mai mare cinste. Așa introduce: a) Procedeul aprovizionărilor directe de la producători ; b) Cumpărăturile de la micii producători aduse în odoarele orașelor; și c) cea mai salutară măsură în care se oglindesc sentimentele de dragoste către țăran ale ministrului de război; •• c) Cumpărături de la obștiile și cooperativele sătești. Pentru obștiile și cooperativele să­tești, d. ministru dispune mari înles­niri d. e. . să li se dea cu împrumut sacii necesari transportării cerealelor cumpărate, plata iuragelor pentru ob­știi­e mai strimtorate de nevoi să se facă în numerar și imediat după fie­care predare, etc. Și «...pentru ca chiar din primul an al încercării ce facem—zice ministrul în instrucțiunile pe care le dă la art. 15 —cu sistemul acesta de aprovizionare, menit a înbunătăți pe de o parte eco­nomia generală a țării, iar pe de alta a ne scăpa de mijlocitorii speculanți atât ai țăranilor cât și ai proprietari­lor și Statului, se recomandă cu toată insistența a se pune în serviciul aces­tei cauze toată priceperea și bună­voința, spre a se inlătura orice spirit de tărăgăneală și pierdere de timp, cari fac a descuraja repede, mai ales pe cei iedeprinși cu tevaturile comerciale, cum e cazul obitiilor și chiar al producătorilor mai mari*. Fapta ministrului de războiu este de o importanță capitală în economia noastră națională. In paragr. B, se vede că aproviziona­rea furajelor prin modul procurării di­recte de la producători are de scop pe de o parte a exclude specula, ocrotind astfel interesele tezaurului public, iar pe de alta a chema la obișnuință și viață comercială pe producătorii mari si­zici din țară. In acelaș paragraf se indică propor­ția in care cumpărăturile se vor exe­cuta pe categorii, așa: 50 la sută de la obștii, cooperative sătești și mici cumpă­rături din târguri, 30 la sută dela a­­gricultori și proprietari ai moșiilor lor și 20 la sută dela arendași. In paragraful D, vorbindu-se despre garanțiile ce trebuiau depuse se mențio­nează că pentru aprovizionările di­recte dela producători, obștii, coope­rative sătești etc., cari se­ predau în termene scurte până la o lună cel mult, nu se va cere nici o garanție, fiind suficientă cea morală. Când însă cantitățile angajate vor fi însemnate și se vor preda în termene lungi, se va constitui ca garanție o parte din forajul predat, care treptat se va ri­dica până la valoarea de 5 la sută a contractului și care nu se va plăti de­cât după executarea lui definitivă. Se vede în­deajuns solicitudinea cea mare ce ministrul de război o acordă obștii­­lor și se poate de asemenea vedea din toate dizpozițiunile de mai sus, că mi­nistrul de război a jalonat un nou drum, drum bun și sigur pentru pro­dusele obștiilor și cooperativelor să­tești. In dispozițiunile finale se arată că instrucțiunile de față stabilesc nouă procedări în aprovizionarea furajelor: prin ele se tinda a ne procura, dacă este cu putință, tot furajul de la pro­ducători și a înlătura pe mijlocitori, la cari nu se recurge decât la absolută nevoe. La început poate că rezultatele ob­ținute să nu fie prea nemulțumitoare, trebue însă căutat ca prin toate mij­loacele să se îndemne producătorii a-și vinde furajul armatei,făcîndu-li-se toate înlesnirile cu putință.* De­sigur că în aplicațiune se vor ivi greutăți, neputându-s­e prevedea în in­­strucții toate cazurile. U-nii coman­danți ai corpurilor de armată se vor complecta prin instrucții de amănunte și vor lua toate măsurile nemerite spre a se obține rezultate satisfăcătoare. Aceste instrucțiuni se vor publica în Monitorul Oficial și al Oastei și se vor imprima în broșuri, cari se vor trimite la toate autoritățile administrative și la toate instituțiunile cari pot da con­cursul lor în aprovizionarea furajului. Instrucțiunile pentru aplicarea nouei legi comunale Ministerul de interne a trimis pre­fecturilor din țară o circulară, în cu­prinderea următoare: La 1 iulie a. c. urmând a se pune în aplicare noua lege comunală, și cum prin tabloul anexat la această lege s’a modifi­cat circum­cripțiunile multor comune, fie prin întrunirea lor, fie prin alipirea sau deslipirea unor sate sau cătune de la alte comune, în cari cazuri consiliile comunale sunt disolvate de drept, am onoare a vă ruga să bine-voiți a ne înainta lu­crările pentru a se putea institui la timp comisiunile interimare. Cu această ocaziune am onoare­a vă atrage atențiunea ca mai înainte de a ne recomanda persoanele cari vor compune comisiunile interimare, să vă încredințați dacă îndeplinesc condițiunile cerute de lege pentru a se evita lucrările care ar necesita în­locuirea lor. Tot­deodată vă mai rog a ne co­munica și ziua când putem convoca colegiile electorale ale comunelor di­zolvate, ținând bine înțeles socoteală­­ de dispozițiunile art. 9 din legea pro­­cedurei electorale, în ce privește pre­­zidarea biuroului electoral pe grupe de comune,—dacă numărul coalune­lor ce urmează a fi disolvate este mai mare decât acela al consilierilor județeni în funcțiune, grupe ce se vor fixa de delegațiunea județeană. In Constantinopol — Clinii — Gardiștii de noapte — Pompierii — Excursia Camerelor de comerț, s’a făcut pe cea mai frumoasă vreme, marea fiind cu totul lipsită de va­luri. De abia se zărea în depărtare câte-o pată albă care părea o pasăre singuratică plutind cu aripele întinse pe apă; era spuma mărei care cu­­treeră în goană întinsul apei și dis­pare. Se mai uitau călătorii la coa­ma valului format de tăișul vasului. Nimic nu tulbura liniștea din cu­prinsul mărginit de orizont. O parte dintre cei cari se plimbau pe punte toată noaptea fiindcă nu aveau unde să-și reazăme capul, au avut pe la 4 ore și jumătate dimi­neața norocul să-și desfete sufletul la măreția spectacolului pe care îl oferea globul de foc care se înălța pe cer prin brumă, spre a împrăștia lumina și a înviora puțin trupurile prin căldura lui plăcută. D. Jelea farmacist din Iași adunase pe punte mai mulți tovarăși de drum cari întinși pe scaune lungi ascultau glume­le și cântecele sale pline de far­mec. D-nii Assan și Staicovici adu­nau mereu în jurul lor persoane cu cari puneau la cale succesul excur­­siunei, iar­ restul excursioniștilor pri­veau în pace orizontul și se mai a­­gitau când se vedea în depărtare o ceată de delfini cari săreau și se a­­fundau mereu în apă sau câte un vas cu pânzele întinse care-și desemna formele la unirea cerului cu marea. Cineva a observat că oscilațiile va­sului te împiedică să calci sigur pe punte și că «dacă vrei să te reazămi de baston îți fuge dușumeaua de sub el !» Așa vine de altfel răul de mare. La întoarcere s’a petrecut mai bine: după masă d. Prager mare comer­ciant din București, care în acelaș timp este și un pianist de mare ta­lent ne-a desfătat cu vre­o câteva bucăți clasice în salonul de lectură unde se află un piano. Cu aceeași grație d-șoara Nenovici din Calafat a făcut să răsune dulci, melodii românești. Au fost aplauze felicitări, entuziasm și mai ales o ui­tare complectă de faptul că ne gă­seam în largul Mărei Negre. D. Jelea a însoțit toate acestea cu valuri... de spirit care ne făceau să pierdem no­țiunea valurilor de mare. Unei domnișoare i-a căzut un me­dalion în mare și speriată a întrebat «dacă cumva a căzut la fund!» Al­tui călător pe seară la întoarcere i-a luat vântul pălăria așa că pe ici pe colea ne-am mai înveselit. Ați cetit și auzit de­sigur multe despre Bosfor cu palatele lui cari se întrec în măreție și de asemenea des­pre Constantinopole care se răsfață în murdărie. Nu am puterea să laud mai mult minunile Bosforului, dar mă voi încumenta să spun că de ar fi fost casele Constantinopolului nu în lemn și în etaje mai multe, iar pe străzile fără trotuar, de n’ași fi zărit familiile de câini zăcând în nesimțire nu mi-ași fi dat seama de caracteris­tica acestei capitale, îmi explic aceasta, prin faptul că murdăria, îngustimea străzilor dacă nu în măsura aceasta, totuși am vă­zut-o și aiurea prin orașe mândre și dacă nu mă înșel... și pe la noi. N’am observat-o insă aiurea de aproape, fi­indcă nimeni nu m’a vestit de mai înainte de murdăria orașului cutare, ci mai des de frumusețile lui. Ceea ce am observat mai ușor cu toții în capitala imperiului otoman e gălăgia pe care o fac birjarii și care e perfect asemănătoare cu a ma­halagioaicelor noastre. Negustorii am­bulanți sunt foarte numeroși și mai ales neguțătorii de alimente strigă în stradă cu mai mult răsunet decât oltenii noștri. Strigătul lor prelung și leneș se potrivește atmosferei mo­latice a locului. Seara mai toată lumea s’a întrebat ce înseamnă loviturile tari și regulate cari se auzeau necontenit în stradă. Cospori (prescurtare­a numelui ora­șului) n’are sergenți de noapte; ma­halaua plătește oameni cari se plimbă alene pe trotuarele înguste cu câte un ciomag în mână cu care lovesc regulat caldarâmul. Când ajung în colț de stradă bat de atâtea ori cât e ora.... turcească. La Turci e 12 când apune soarele. Tot sergenții aceștia anunță în mod curios incendiul. Eșeam mai mulți excursioniști de la Tokath­an—restau­rantul cel mai mare din Pera—și am întâlnit tocmai un astfel de sergent care se op­use în fața unei case și cu un țipăt strident lung, înfiorător, striga că arde cartierul Arnaut-Key. Am văzut atunci și pompierii. Indi­vizi desculți cari purtau pantaloni scurți până în genunc­hi, o flanca por­tocalie întinsă pe trup, un fes mai gros, alb și un ciomag în mână. Ași, în balul ăsta se îndreaptă pompierii către locul incendiului unde în vir­tutea unei iradele imperiale pot loca­liza focul. O ceată de pompieri a străbătut strada îndreptându-se spre foc într-o goană indescriptibilă. Patru din ei purtau pe umeri o pompă care a zbu­rat pe dinaintea privirilor noastre, iar două dinainte purtau lampioane venețiene mari. Altă curiozitate este podul care unește, partea orașului numită Stam­­bul cu cea numită Galata și Pera. Ori de câte ori treci podul, trebue să plătești 5 bani dacă ești pe jos, și un piastru și jumătate cu trăsura. Perceptorii taxelor sunt îmbrăcați în halaturi albe și sunt înșirați în latul podului. In afară de aceste părți curioase de cari ne-am lovit, Constantinopo­­lul apare ca un oraș plin de interes științific. Și tocmai de aceste părți ne vom ocupa în darea de seamă asupra vi­zitelor noastre în Constantinopole. Pe străzile Constantinopolului — Pompieri turci «VIITORUL» Va apare pe ziua de 1 Iunie (Rusalii) un număr special cuprinzând pe lângă materia obișnuită mai mul­te bucăți literare inedite datorite d-lor Em. Gârleanu Alex. Cazaban, I. V. JSoricu, Ion Minulescu, etc: Căutăm corespondenți activi la C. de Argeș, T.­Severin, Vas­lui, C.­Lung și in localitățile bal­neare. Ofertele se vor trimete pe a­­dresa redacției noastre. TÂRGUL MOȘILOR (Instantaneul Viitorului) Domnii Ionel și Vintilă Brătianu

Next