Viitorul, iunie 1908 (Anul 2, nr. 202-230)
1908-06-25 / nr. 225
ANUL VII. No *225 Ut» număr ABONAMENTE ON AN «ALE LUNI ft« ț*r* ..........................18 lei 8 lei fn StriUnfinte................................80 lei 16 lei Vmamentele încep !» l ț 15 ale fiecă rei luni. (lenini preoți și învățător! prețul abonam, pe sumă. “REDACȚIA:58, Calea Victoriei, 68, — TELEFON 13|47 == • București. Cina cea de Taina Către sfârșitul vieții sale pământești, după cum prea știut este, întemeetorul bisericei noastre a fost sărbătorit de ucenicii săi printr’un banchet care în urmă s’a numit cina cea de taină. Acest banchet a despărțit viața mântuitorului în două părți atât de diferite : de-o parte epoca de elan, de cucerire și triumf și tragedia patimilor și agoniei pe calvar de altă parte. De la acest banchet, s-a sculat trădătorul care a mers ca să vânză pe stăpânul său și după această cină, Christos a avut să se despartă pentru totdeauna de credincioșii săi. Tragedia destinului său pe pământ trebuia să înceapă chiar de la primii pași, după ridicarea sfintei mese. Prin urmare, banchetele pot fi câteodată premergătoare de nenorocire și în atmosfera lor, sub fățărnicia veseliei, poate încolți sâmburile zavistiei, al pizmei și al trădărei. Oricât de nepioasa va părea apropierea ce voim să facem noi aci, intre sfânta cina cea de taină și banchetul sgomotos pe care adepții d-lui Take Ionescu, sărbătoresc pe stăpânul lor, nu ne putem impedeca de a o face totuși Comicul situației reese așa de profund din această superficială paralelă, și această apropiere este și așa de sugestivă în indicațiuni pentru desfășurarea ce va trebui să ia, chiar de acum, mișcarea democrato-takistă. Căci se poate foarte bine ca mișcarea takistă să se găsească de acum la o cotitură a drumului său, de la care va fi având s-o aștepte numai zile negre de dezamăgire și de amărăciuni. Se poate ca să fi încetat concursul de împrejurări fericite, care i-a hărăzit până acum câteva succese și multe speranțe nesăbuite și care a ajutat atât de mult elanul acestei mișcări și a crescut puterea ei de expansiune și de cucerire. Este posibil ca de acum o altă serie de împrejurări, mai puțin norocoase, să stăvilească succesele aceste, și efectul lor să împrăștie armia de partizani adunați așa de repede și așa de eterogen. De acum până la iarnă, câte evenimente nu pot interveni, cine le poate bănui, și cine le poate calcula gravitatea și consecințele ? Cine ne poate asigura că acest banchet, deși atât de însuflețit și gălăgios, nu va fi cina cea de taină, sau mai propriu zis banchetul cel din urmă al takismului ? Căci se poate că și la cina takistă să fi răsărit invidia și trădarea printre apostolii și admiratorii profetului. Și câți din ei n’or fi având sufletul lui Iuda, cu setea de câștig și pricopseală care stăpânea viața celui de al treisprezecelea apostol ? Date fiind persoanele politice cari urmează pe d. Take Ionescu, — ambițioșii și nemulțumiții din cele două partide istorice—iți vine să crezi că întradevăr această grupare se compune mai mult de fscarioteni decât de Brătășeni și Cămărășești. Ziua periculoasă pentru d. Take Ionescu va fi acea, în care indicațiuni prevestitoare îl vor avertiza că harul împărăției cerurilor—puterea—se va îndepărta de la dânsul. Atunci numeroșii săi Iscarioteni se vor întrece poate, care să-l vândă mai întâi și mai cu preț și să-l dea pe mâinile fariseilor și Cărturarilor din partidul vechi conservator. In aceea zi d. Take Ionescu va fi purtat și împins de la d. Carp la d. Cantacuzino, ca de la Ana la Caiafă. Pe la curțile acestora îl va mai urma desigur d. Brătășanu, acest Pavel takist, care față de șeful conservatorilor democrați pare a juca rolul schimbat al lui sf. Petru. Putem chiar admite că d. Pavel Brătășanu, în speranța cheilor Raiului politic, va fi mai constant decât altă dată apostolul Petru, și nu va tăgădui de trei ori pe stăpânul său. Pe calvarul politic care așteaptă pe d. Take Ionescu, la suferințele și umilirile la care ar putea fi supus de către cărturarii junimiști și farisei conservatorii puținii partizani, îl vor asista ca să-l compătimească și să-i dea curajul și ajutorul necesar pentru suportarea suferințelor a însângerărilor ambiției și amorului său propiu, dar după ce va fi ispășit, astfel, succesele banchetelor ca cel de aseară, și va fi grațiat și reprimit în casa oficială a partidului, este evident că șeful conservatorilor democrați va scoborî după crucea suferințelor sale politică, așa de schimbat și de micșorat, că va fi greu credincioșilor săi să-l mai recunoască și să-l mai urmeze, însuși "d. Toma Cămărășescu, la altă dată omonimul său dintre apostolii lui Christos, va sta la îndoială și va cere ca să pipăe cu degetul rănile politice ale reînviatului profet al democrației. In tragedia takistă, care poate să urmeze după cina cea de taină din grădina Blanduziei, este evident că totul va depinde de gestul marelui Pilat. Dacă acesta se va spăla pe mâini și va abandona Fariseilor și cărturarilor conservatori pe profetul falsei democrații, soarta mișcărei takiste nu este de invidiat. Ea este cu atât mai tristă, cu cât nici o reînviere și nici o împărăție a cerurilor nu-i este dat să-i mai surâdă într’o perspectivă măcar, oricât de îndepărtată. Recompensa takiștilor pare a fi, deci, infernul opoziției, căci ei, în entusiasmul lor orb, crezând că urmează un Christos, au urmat pe Belzebuth. Iar acesta din urmă este știut că dacă are puterea să te amăgească cu iluzia împărăției cerești, intenția lui este de a te prăbuși în întunecimile iadului. XX. ZIAR DE DIMINEAȚA BANCHETUL... încă un discurs al d-lui Take Ionescu! Frumos discurs, fără îndoială. Bar, acei cari sau sunt, acei cari îl vor citi, cu ce se vor alege ? ,Nu vedem nici un câștig, dar nici unul, pentru gândirea politică, nici o contribuție, cât de slabă, la înțelegerea și lămurirea grijilor orei prezente. O fi interesantă analiza politică și psihologică ce a făcut'o lui Catilina, obârșiei sale, legăturilor sale, mediului său istoric și ambițiunilor sale. O fi isbutit chiar să dovedească că, în duelul politic pe viață și pe moarte în care se află angajat, d-sa e Cicero iar celalt e Catilina. Ce nu poți dovedi când ai talent și spirit dialectic. Politicește însă, cum am zis și în ajunul banchetului, din punct de vedere al politicei generale, toate astea nu sunt de nici o însemnătate, deci fără de nici o urmare. Un banchet mai mult, — dacă vreți, un banchet cum nu mai fost — și atâta tot. Or, ceea ce așteptăm noi de la șeful unui nou partid care abia constituit se consideră ca partid de guvernământ, și încă drept cel mai puternic partid de guvernămănt, este un mănunchiu de vederi pozitive, de soluțiuni precise, iar nu eternizarea unui interminabil duel, în care chestia personală nu e nici într'un fel expresiunea unor divergințe de idei. Auzindu’l Duminică seara pe d. Take Ionescu am avut aceeași impresie ca la toate discursurile ce le-a rostit de când s'a pus în capul unui nou partid. L'am admirat și Vam plâns. L’am admirat odată mai mult pentru vioiciunea, claritatea, verva nesecată, pătrunderea și bogăția elocinței sale, și că nu cade în banalitate. L’am plâns că, prin însăși metoda sa politică precum și prin lipsa sa de adevărat curagiu de a gândi și de a trage toate consecvențele dintr’un act, e condamnat să cheltuiască nouăzeci și nouă la sută din talentul său, din inteligența sa din puterea sa de muncă și din dibăcia sa, într’o polemică din ce în ce mai personală și mai stearpă, și pentru o politică detestabilă, garnizoana turcească, care se găsea în insulă. Vestea că în insula Samos a izbucnit revoluție, a produs mare consternație la Isdaz. Ordine severe l-au dat autorităților din Salonic. O parte din corpul al III-lea de armată împreună cu guvernatorul acelui vilaet, Rauf Pașa, in calitate de comisar imperial, a plecat spre Samos. La debarcarea trupelor în insulă, revoluționarii au încercat să atace armata, dar când bubuitul tunului a început, debarcarea a fost făcută în liniște și în scurt timp armata deveni stăpână pe întreaga insulă. încă nu se împrăștiase bine mirosul prafului de pușcă in imperiul turcesc și incă cei din Stambul primesc o nouă veste tristă și mult mai îngrijitoare pentru turcii cari trăesc în trândăvie și intrigă pe malurile Bosforului. Această veste este turburările din Persia, care au pus in mare neliniște toate cercurile de aici. Cea ce supără pe turci mai mult este amestecul Angliei și Rusiei. Protestările făcute de reprezentanții acestor două puteri la Constantinopol, pe lângă Marele Vizir în care spun că Rusia nu poate de aci înainte să stea indeferentă față de sălbătăciile săvârșite de kurzi— vorbă să fie, asta e nod în papură—și care pe zi ce trece se înmulțesc precum și înaintarea trupelor turcești pe teritoriul străin, a făcut pe unii dintre luminații turci (cari nu sunt puțini la număr dar de frica Bosforului nu îndrăznesc să se manifeste) să dovedească prin probe, Marelui Vizir, că protestările Rusiei sunt nefundate, deoarece nici kurzii nu au comis excese nici armatele nu au înaintat pe vreun teritoriu străin. Toate aceste șicane pe care Rusia le născocește zilnic a făcut ca Turcia să-și mobilizeze întreaga armată și s'o îngrămădească la hotarul de unde crede că e amenințată. Pe fiecare zi nouă trupe sosesc cu destinație pentru hotarul persan. Ordine s’au dat pentru mobilizarea redifilor (rezerviști) și chemarea sub drapel a nouilor recruți. Situația actuală în Orient este o adevărată stare de rezbel cu singura deosebire că nu este un rezbel declarat oficial. Complicațiile de azi, cari amenință Orientul și vor continua să-l amenințe în tot momentul, va avea ca rezultat ca într'o bună zi să ne pomenim cu întreg Orientul în flăcări și nu va fi mirare dacă acest vulcan va asvârli focul până la cealaltă extremitate a Europei. In tot cazul pacea nu numai că nu este asigurată, dar nici nu-și are locul"“cuvântul de pace in secolul XX. . Taki/ Caesarom, Regelui, adică apelativ, pe când din partea conservatorilor-carpiști e o apostrofă, o amenințare, o invectivă la adresa Coroanei,—deci compelativ. Pe urmă, d. Jake Ionescu a vorbit despre Catilina, Cicero, patricieni, plebe, Senat, etc. Și, dacă nu ne înșelăm, oratorul cel mai răsunător dintre toți, domnul Guță Paraschivescu, care a încheiat seria toasturilor, a vorbit deasemeni despre străbunii noștri romani. Adevărul este că takismul are premergători iluștrii în istoria romană. Iată-l pe Cicero procuror al d-lui Take Ionescu Caragiale a reușit în fine să stabilească exacta stare civilă a d-lui Take Ionescu. in toastul său dela Manduzie l-a botezat: Copilul României. Maestrul e un adevărat—fiindcă vorba de copii — enfant terrible al partidului sau. Scrisori din Constantinopol Nesiguranța păcei. — Tulburările din Samos și cele din Persia.—Protestările Angliei și Rusiei —Mobilizarea rezervelor turcești. — Orientul în flăcări. Constantinopol, 16 iunie. — Asigurările pe cari șefii statelor le fac în tot momentul și mai cu seamă cu ocazia diferitelor întrevederi, cari au avut loc de curând între atâtputernicii împărați și regi — au făcut pe limitații diplomați turci să creadă că ele sunt sincere și că de acum înainte pot fi lăsați în pace să administreze și să domnească, după cum vor crede de cuviință. Nu trece mult timp, însă,de la aceste întrevederi, și iacă că pe orizontul Orientului apare un nor negru, care vroește să dezaprobe formulele de etichetă schimbate între capetele încoronate. Nenorocirea de astă dată a căzut pe frumoasa insulă Samos, unde înțeleptul prinț român Ghica a guvernat câtva timp și a făcut ca acest ostrov turcesc să devie un adevărat rai. De atunci și până azi insula fusese guvernată de greci trimiși din Constantinopol în condițiunile prinților, cari pe vremuri, cei din Stambul îi trimeteau în România. Acești guvernatori, înfumurați și orbiți de megalomania lor, n’au căutat să administreze populația încât să poată progresa, ci din contra, au indus biata populațiune în ireparabila greșală, îndemnând-o a se răscula în contra șefului superior—Sultanul, și a cere de la Puteri sprijin spre a fi anexată la Grecia. Sofulis delegat în adunarea samoită împreună cu partizanii săi crezând că vor reuși să facă ceea ce s’a făcut cu Creta, au împins lucrurile prea departe și revoluționarii au început să atace conacul prințului precum și Note Politice S’a vorbit mult despre „maica Roma cea bătrână" la banchetul din grădina Blanduziei. D. Disescu, mai cu temperament și mai fericit în formule decât oricând, a evocat timpurile de decadență ale Romei, cu ale ei apelativ și compelativ, găsind firește că din partea conservatorilor democrați e un apel cinstit și respectuos ad KOUTATI Maiorul Gross din armata germană, căruia i se datorește un balon dirigeabil nou, n’a reușit în experințele sale făcute Vinerea trecutä. Totuși sborul și performanța de câteva clipe, au dat dovezi, că îmbunătățindu-se unele aparate, balonul Gross, va fi un aparat serios. D. Wright, a luat în posesiune funcțiunea de secretar al războiului în locul d-lui Taft demisionat. ..Monitorul Pleter“ din Paris publică tema exercițiilor pe cari trebue să le execute escadra franceză între Vizerte și Toulon. Relațiile diplomatice între două națiuni A și B sunt încordate, dar A nu prevede o ruptură imediată și sprijinindu-se pe faptul că forțele navale ■ se află departe și a concentrat forțele sale. A: are la Salins'-d’Hyéres pe Bouvet, Suffren, -I avrér/niberry și Saint-Louis iar la .Porto-Vechio pe .Justice și Liberty. Apărări mobile între Toulon și d'Ajaccio. Comunicări telegrafice cu Corsica, Algeria și coastele Franței. Harepe, Patrie, Hepublique, Democratic Jules-Ferry, Victov-Uugo, La Ilire și o escadrilă de torpiloare. Manevrele se vor fixa într'o zi la prânz și vor începe în după amiază în aceleași zie, ele se vor sfârși a doua zi la opt seara. La începutul manevrelor A, va ocupa punctele iidicate și va fi gata pentru orice eveniment. Bastimentele vor avea o jumătate din lumini aprinse, viterș, nu va fi deci limitată. Tema prezintă două originalități : 1) Nu e nici o țintă precisă; părțile vor face tot ce vor putea spre a distruge vrăjmașul. 2) NU e nici convențiune, fiecare întrebuințează mijloacele sale, pe cari le va întrebuința până la sfârșit.f) Muzeul național din New York a comandat sculptorului Rodin o copie în bronz după noul său grup Tritonul și Xereida care a fost expus la salon anul acesta. În Statele Unite se primesc la colete cu animale vii. poștă Un american, inteligenți vroind să-și trimeată un copilaș dintr’o localitate întra’lta, a făcut din el un colet cu inscripția „Animal viu‘ și l’a expediat prin poștă. De la românii de peste munți Adunările populare din Zarand.— Deputatul V.—Damian între alegătorii săi.—Pentru școale. Brad, 21 luni.—După închiderea sesiunei parlamentare, d. deputat al Zarandului V. Damian va face un turneu printre alegătorii săi. Cu această ocaziune deputatul naționalist va presenta însuflețiților țărani români, cari l’au trimes în parlament, o amănunțită dare de seamă despre activitatea deputaților români în dieta ungară. Cu d. Damian vor merge și alți deputați naționaliști, cari vor lua cuvântul în adunările poporale aranjate cu această ocaziune. Prima adunare poporală va avea loc la Baia de Criș. S’a ales anume această localitate, deoarece, sub influența streină, sentimentul național în această parte a început să scadă. Numai astfel ne putem explica cum candidații români au căzut la toate alegerile pentru comitat, fie că poporul s’a lăsat terorizat de amenințările organelor administrative, fie că conducătorii firești ai poporului, preoții și învățătorii s’au arătat foarte slabi, și au vânat merite patriotice. De adunările acestea sunt legate o mulțime de speranțe. Ele vor mijloci întărirea raporturilor între popor și aleșii săi, vor întări inimele sătenilor, și vor contribui mult la întărirea sufletelor celor slabi. De aceea se și fac de pe acuma pregătiri pentru primirea cât mai frumoasă a deputaților naționaliști. Afară de darea de seamă despre activitatea parlamentară a deputaților români, cu ocazia acestor adunări se va discuta și chestia salvării școalelor românești. D-l deputat Damian a promis că va da din partea d-sale ajutoare școalelor din comunele Mesteacăn, Vața, Lunca, Terățel, Blăjeni, Buceș, Nerțegani și alte comune. Alți români cu dare de mână vor contribui și ei după puterile lor, pentru a veni în ajutorul școalelor noastre. In chipul acesta nădăjduim să ne putem scăpa de maghiarizare cel puțin o parte din școalele ridicate cu atâtea jertfe pentru propoveduirea culturei naționale. Sacagiu bucureștilor — Un negoț care dispare — — Arrehopo ! — Oooo! — Apă de pomană doco! Iată ceea ce ar trebui să se înregistreze pe plăci fonice, căci campania de înălțare a stărei generale Bucureștilor, suprimă și acest cântec duios care mai acuma câțiva ani se auzea și prin centrul orașului, nu numai la mahala. Pe vremea când „apa in curte“ era un motiv al proprietarilor să denumească casa lor „boerească“ și să-ți ceară preț mai mare, sacagiii formau o breaslă puternică și avută. Apa nu se culegea din fântânile Primăriei ci din Dâmbovița. Bieții sacagii adunau cu donițele apă, coborând și urcând mereu numeroasele trepte ale malurilor Dâmboviței. ji era drept că pe vremea aceea, ioniță cu apă să fi costat chiar 10 bani, mai ales pe timp de iarnă. Pe atunci gospodina căuta ca donița să fie plină cu apă când i-o aduce sacagiul fiindcă vreo câțiva decilitrii de apă însemnau ceva pentru economia casei. Sacaua, costa într’o iarnă 1 franc, și-mi aduc aminte că un vecin al meu a curățat un butoi, ca să poată înmagazina apă din două sacale , căci se temea ca a doua zi să nu coste mai scump. Singur obiceiul de a se da apă de pomană, arată prețul mare pe care-l punea populația bucureșteană asupra ei, aproape ca în Asia mică pe unde nu se îndură nimeni să-ți dea un pahar cu apă. Și apoi sterilitatea ei în ce privește un microbii fiindcă noi nu prea ii cunoșteam pe atunci, dar alte materii cu pondere și volum mai pronunțate, nu puteau desigur să lipsească din apa adusă direct din albia Dâmboviței. S’au mai schimbat lucrurile și de la un timp, saralele luau apă de la cijmele de-ale Primăriei și desigur nu aceiași apă galbenă de mai înainte, ci apă potabilă. Luxul de a avea „apă în curie“ s’a prefăcut într'altul, acela de a avea „apă la etaj" și încetul cu încetul toți proprietarii din centrul orașului „au introdus apă în curte“ cel puțin. Sacagiii cu toate acestea, își mai cântau melodia lor neînțeleasă, care ne va aminti totdauna cât preț puneam pe apă înainte, deșteptând poate gândul, acuma când sacagii sunt împinși către periferie și chiar dincolo de ea ne batem joc de ea, fiindcă n-o mai plătim deloc aproape. Un sacagiu Membrii delegați ai fiscului și supleanții în comisiile de ape Au fost confirmați membri delegați ai fiscului și supleanți în comisiile de apel pe un period de 3 ani d-nii: Anton Ionescu, membru și Florea Smionescu supleant la jud Argeș; I. Petrescu membru, 1. Caragea supleant la jud. Botoșani ; G. Ionescu membru și I. Mândroviceanu supleant la jud. Brăila ; Gh. Teișanu membru și D. Stivei supleant la jud. Buzău ; I. Sântu membru și Panait Hulban supleant la jud. Constanța ; V. P. Vasiliu membru și G. Ioanid supleant la jud. Covurlui; Aristide B. Dimitriu membru la jud. Dâmbovița ; D. Constantinescu membru și I. M. Ciocâlteu supleant la jud. Dolj; loan Coroi membru la jud Dorohoi; V. Velican membru și Al. Marinescu supleant la jud. Gorj; Anghel Nicolau membru și Al. Nițescu supleant la Ialomița ; Nae M. Pompilian membru și Ștefan Crosui supleant la jud. Iași; N. Constantinescu membru și P. Ionescu supleant la jud. Ilfov ; P. Christescu membru și I. Bernescu supleant la jud. Mehedinți; D. Hogea membru și Valeriu Kallana supleant la jud. Neamț; Toma Popescu membru la jud. Olt; Lupii G. Lupescu membru și V. T. Nicolau supleant la jud. R.Sărat; G. Tăuc, supleant la Roman ; Consteanti membru și P. Varlam supleant la jud. Romanați; Th. Berza supleant la Tecuci; I. M. Ivănuș membru și T. Necșulescu supleant la jud. Teleorman ; Mihalache Petrescu supleant la jud. Tulcea; C. C. Dinu supleant la jud. Tutova; Cezar Dimamas membru și I. Constantinescu supleant la jud. Vaslui, Marin Popescu membru și I. I. Popescu supleant la jud. Vâlcea. Cscursiunile absolvenților Am vorbit la timp despre dispozițiunea ministerului instrucțiunei relativ la escursiunile absolvențior de licee din țară. Absolvenții din Muntenia vor pleca în ziua de 28 Iunie, din gara de Nord la orele 8 a. m., în judedețul Bacău. Escursioniștii în număr de 42 vor fi conduși de d-nii profesori C. Dănescu, Sc. Dumitrescu, P. Haneș și Oscar Lăzărescu secretarul liceului Lazăr din Capitală. Acest grup de escursioniști var fi însoțit și de d. D. R. Teodoru,secretarul general al ministerului instrucțiunei. Din județul Bacău, unde vor vizita instalațiile forestiere, escursioniștii vor trece în Transilvania de unde apoi vor intra în țară pe la Predeal și vor vizita valea Prahovei. Absolvenții din Moldova vor sosi o Capitală în seara zilei de 28 Iunie, când vor pleca la Giurgiu unde se vor îmbarca pe un vapor al serviciului navigației fluviale și vor porni în susul Dunărei până la Porțile de fier. De aci escursioniștii se vor înapoia tot pe Dunăre până la Galați. La întoarcere escursioniștii vor vizita toate porturile românești, cum și Belgradul, Vidinul, Rusciucul și Turtucaia. ____________ de liceu Un număr vechi u 80 bani Linia de petit pe o coloană în pag. nr . 30 Ban) Idem ,, „ „ „ a ., „ „ IV . 20 Bani Inserțiuni și reclame linia.......................... 3 l«1 Anunciurile și Inserațiunile se primesc numai s gțrcție . = ----_.1%vjtrH? Ț O ales Victoriei, 58, București. •TELEFON 1337 .L ANUNOIURI ROMANIA PlOP$EA’5EA •• • STANELE DE OI . ______________ _________ • 7 . Cetitorul e sentimental, să nu crezi că vom vorbi aci despre vremile pastorale când Cloe iubea pe Dafnis, când păstorițele lui Florian lăsau să se culce pe sâniilor păstorii îndrăgostiți. Toate acestea au fost mofturi sau cum zice francezul, des blagues. De asemenea nu vom vorbi nici despre: Mioriță lae Lae, bucălae, nici despre toate legendele și baladele, sute la număr, pe care le-a scris poporul. In cursul veacurilor, nici despre romanțele cântate ca Bâr oiță Din poiană, Bâr, oiță, bâr, Că te ia lupii La goană ! Bâr oiță, bâr! sau sau Stâna Regală dela Sinaia, Mult îmi plac oițele, Cu părul bălan, Nu ca cuconițele, Ce dau suliman... Ciobănaș cu patru oi, Mută’ți târla lângă noi, Să ne iubim amândoi! Eu sunt Niu cela care N’am nimica pe sub soare De cât portul ciobănesc Și graiul moldovenesc, nu vom vorbi despre toate acestea ca să arătăm istoricul lor, vechimea lor, cum au fost făurite, de cine și când. Și la urma urmei de ce? Viața ciobănească e cu totul altfel: e grea, o aspră, e dureroasă; ciobanii dorm pe iarbă, ei stau în ploaie ore și zile întregi, rezimați in bâte, au aceiași mâncare sumară ca orice țăran sărac; sunt mereu în luptă nu numai cu intemperiile, dar și cu lupii, vulpile și chiar cu tâlharii ce vin narmați să le fure îmieii, iezii, caprele, oile, berbecii. Mai ales spre fruntariile despre Ardeal, păstoria e foarte întinsă, mocanii, atât de admirați de poetul Eminescu, care zice că: un cap de mocan e lucru mare, mocanii zic, fac din păstorit o industrie mare, o carieră, în care baciul, sau șeful stânei e ca și un rege. Am auzit odată pe o Româncă, spunând că soțul ei Nițu Bredea a ajuns baciu ! „Și ce e oare pe lume mai mândru ca un baciu! Ba noi în țară, în lunile de vară, stânele de oi de prin munți sunt foarte pitorești și lumea care pleacă din căldura înăbușitoare a orașelor mari, slăbiții și anemiații din cursul unui an lung de muncă, damele care poartă corset și se subțiază peste măsură, tinerele fete galbene, cloratice, elegant îmbrăcate, flirtând cu tineri snobi sau cu tineri inteligenți, merg dimineața în revărsatul zorilor, la asemenea stâne, unde li se mulge apte in fața lor, lapte proaspăt, cald din uger, pe care îl beau cu sete, cu poftă, cu nesațiu.... Cele temute pentru oftică — și sunt foarte multe — beau lapte de la capre roșii, fiindcă au auzit că e folosește mult. Ah !... ce trebue să fie pe câmpiile Elveției in lunile de vară ! La Sinaia e o stână vanată munistl unfit« liimga al mr^X cu duiumul, căci e cu totul altceva : aranjamentul e luat după stânele din străinătate, curățenia care e principalul lucru in asemenea cazuri, îți dă o poftă de a sorbi lichidul alb și hrănitor care îți străbate corpul, mușchii, oasele și îți redă fericirea de a trăi, cel puțin respirând aerul de munte, privind oile albe și pe: Cine le paște, și... Le cunoaște ! D. Teleor MIȘCARE In învățământul primar In învățământul primar s’a făcut următoarea mișcare : Teodor Ștefănescu, învățător la școala din com. Jigălia, jud. Ialomița a fost permutat la Fetești, la catedra d-lui C. Pavel, pus în concediu din oficiu. Ion I. Antonescu, dela Dobriceni la Mureasca de sus, corn. Murești jud. Vâlcea. D-na Atena Ștefănescu, dela Țigănești-Calompești, la Slătioarele, din jud. Vâlcea. Normalistului cu diplomă Ion Nicolau, care avea locul din corn. Andreiași se rezervă pe ziua de 1 Aprilie postul I, com. Faraoanele, din jud. R.Sărat. Gr. Pintea dela Petreștii de jos postul II în același loc în postul I. Locul din com. Cojocaru, jud. Putna se rezervă normalistului Iancu C. None. Marin Popescu de la Gligani la Țuțulești, Argeș, în locul lui Badea Pavel, încetat din viață, Pimtea Ionașcu dela Dăniceni la Gligani. Următorii institutori se recheamă în învățământul rural : C. Nichita, dela școala No. 3 din Bârlad ; Gh. Luzu, de la No. 3 din Câmpul-Lung ; Ion Mihăilescu de la școala de aplicație de pe lângă școala normală din Galați; Const. Baicu de la Țigănești la Focșani. Iancu Popiciu de la Găiceni la Matca, din jud. Tecuci.______________ sau O turmă de oi. Clasificarea notarilor din Județul Ilfov Iată comunele unde vor funcționa notari de clasa I-a : Afumați, Aprozi, Balotești, Băneasa, Borceni, Dobreni, Bobeștii-Bălăceanca, Bolintinu din deal, Bolintinu din vale,, Bragadiru, Brănești, Brezoaia, Bucoveni, Buda, Cornet, Budești, Butimanu-Luceanca, Căciulați, Căscioarele, Cătrunești-Măineasca, Cernica-Tânganul, Chiajna- Chirnogi, Chiroiu-Roșiori, Chiseletu, Ciocănești, Cocioc, Colentina- Fundeni, Colibași-Gostinari, Copaceni, Corbeanca, Cosoba, Crângu- Fundulele, Creața-Leșile, Crețeștii- Sintești, Crevedia, Cucueții-Plătârești, Curcanii, Dascălu - Creața, Darvarii-Ciorogârla, Dobrenii-Câmpurel, Dridu-Sărindarele, Dudești Cioplea, Fierbinți, Frăsinetu, Frumușani-Fundeni, Frunzănești, Grădinarii-Fălcoianca, Gurbănești, Hagieștii-Mariuța, Herăști, Hotarele- Crivățul, Ileana, Isvoarele,Jilava- Mierlari, Joița, Lipia-Bojdani, Măgurele, Monastirea, Moara- Domnească, Merii-Petchii, Micșunești- Grădiștea, Militari, Mireni, Nana, Obilești, Ogrezeni-Bălășoieni, Oltenița rurală, Otopeni, Pantelimon- Dobroești, Pârlita-Sărulești, Poenarii-Ulmi, Poenarii-Vulpești, Popești-Dragomirești, Domnești, Popești-Leordeni, Prundu, Radovan, Rădulești-Malu, Roșu, Slobozia-Clinceni, Suhatu-Spanțov, Stoenești - Florești, Străinii - Dobreni, Ștefăneștii-Lipovăț, Știubești - Orăști, Tăriceni, Vărturești, Tâncăbești, Tămădău, Tunari-Dimien, Turbești, Țigănești, Ulmeni, Valea Dragului, Vasilați-Popești, Vărăști- Obedeni și Vârteju-Nefiru. In celelalte comune vor funcționa notari de clasa II-a. Circulara prefecturei de Ilfov Prefectura județului Ilfov a trimis primarilor rurali, inspectorilor comunali din județ, precum și primarului și polițaiului urbei Oltenița o circulară, prin care se face cunoscut că s’a prelungit până la 1 ianuarie 1910, termenul fixat prin art. 20 al regulamentului poliției rulagiului și circulațiunei pe căile publice pentru punerea în vigoare a dispozițiunilor art. 1,2 și 23, din regulament, relativ la dimensiunile diferitelor părți ale vehiculelor. Sătenii vor fi sfătuiți a-și construi noile vehicule după regulament, iar constructorii de vehicule, vor fi obligați să nu mai construiască ve-