Viitorul, august 1908 (Anul 2, nr. 262-291)

1908-08-01 / nr. 262

ECONOMICE SI FINANCIARE Cota valorilor la Bursa din București 30 Iulie, 1908 Cursurile s’au fixat astfel: împrumuturile de Stat române: Renta amortibilă 5 la suta lei 102 staționar împrumutul de 185 milioane 5 la sută lei, 102.50 staționar, împrumutul de 32 milioane și jumătate, lei 91.—staționar; împrumutul de 50 milioane. lei.­ 91 — ach­eat; împrum. de 274 mii. lei 94.25 sta­ționar, împrumutur­ de 45 mii. lei 91.25 120 de milioane de lei 91.75 Împrumu­tul de 90 milioane lei 91.—­scădere împr. de 180 milioane lei 91.— scădere renta amortibilă seria A și B lei 91.50 încheat renta convertită din 1905, 91.45 urcare Împrumutul de județe și orașe.—Obli­gațiunile Creditului județean și comuna­ 5 la sută lei 102.87 staționar, obligațiunile creditului județ, și comunal 4 sum. la sută lei 93.50 urcare, obligațiunile cre­ditului viticol lei —­ obligațiunile co­munei București 4 la sută lei 87.50 sta­ționar; obligațiunile Craiova 97.—obliga­țiunile comunei Ploești 95; obligațiunile comunei Iași 92. Împrumuturi de societăți. — Scrisuri funciare rurale 5% lei 98.43 Inch­eeat scris. func. rurale 4 la sută lei 91.----urcare scrisuri funo, urbane, București lei 97.12 staționar scris, funciare urb. iași lei 94 staționar; obligațiunile societăței Letea lai — Acțiuni.—Banca Națională a României lai 4340 staționar, banca Agricolă lei 419 scădere, Bank of R­nia U­ted lei 230 scădere, Banca da scont din București lei 132 staționar; Banca Marmoroșche Blank et C­aie lei 9201ncheeat; provizorii lei 805 urcare banca populară din Pi­tești tei staționar; banca Gen. Rom. lei 1710 staționar; societatea de asigurare Naționala lei 710 scădere; societatea de asigurare Dacia România lei 845 stați­onar. In devise: Cek Londra lei 25.22 și 1 sefert staționar; Cek Paris lei 100.20scădere ; Cek Berlin lei 123.55 Cek Viena lei 105.30 Cek Belgia lei 99.90 scădere. Monete.­Napoleon 20.30, coroana 1.06, rubla 2.67 jum.. IN STRĂINĂTATE - București, 30 Iulie, 1908. Valorile române au cotat astfel pe pie­țele streine: La Berlin.— Renta română din 1903 5 la sută ne­convertită lei 100.70 renta română din 1880 4 la sută lei 91.— renta română din 1890 4 la sută lei 92.10 renta română din 1891 4 la sută lei 89.50 renta română din 1894 4 la sută lei 90.40 renta română din 1896 4 la sută lei 89 80 renta română din 1893 4 la sută lei 89.80 renta română din 1905 4 la sută convertit 90.50 renta română din 1905 4 la suta lei — Împrumutul comunal București din 1888 4 jum.la sută lei 96.40 împrumutul din 1895 4 jum. 2 la sută lei 95.— împrumut din 1898 4 jum. la sută lei 96.50. La Paris.—Renta română a 5 la sută lei,—Renta română 5 la sută lei,—Ren­ta română 4 la sută lei—­—­ Renta română convertită a lei —Noul împrumut convertit lei 92.50. La Francfurt.—Renta română 5 la sută lei —Renta română 4 la sută lei 91.90 Noul împrumut român lei —. La Triest. — Dacia română ca lei 705 Naționala lei 835. Generala 635 lei. La Bruxelles. — Acțiuni capital lei 095 Acțiuni ordinare lei 513 Tramvai Bucu­rești 74. Recolta Cerealelor în Străinătate Argentina.—Iată evaluarea recol­telor din 1907—908 făcută de Minis­terul Agriculturei : 5.238.700 tone ovăz 492 800 tone, in 1.100.700 tone. Perspectivele nouei recolte sunt exce­lente. Italia.---Din Neapol se anunță că timpul cald și furmos este favorabil secerișului, cari se urmează cu acti­vitate în centrul și nordul Italiei. Tunisia. — Se anunță că recolta este așa de deficitoare, în­cât abia va ajunge la acoperirea trebuințelor interne. Singura recoltă a inului anunța o excelentă producțiune. Statele­ Unite.—Sosesc știri triste relativ la recolta porumbului care sufere din cauza ploilor. Canada.—Din Ottawa se anunță ca perspectivele recoltei sunt exce­lente și comptează pe o bună pro­­ducțiune în toate provinciile. Rusia.­Se anunță din Odesa că în Sud, timpul este defavorabil se­­ferișului. Perderile suferite de recolte sunt dificile a se fixa deocamdată. Ploi foarte ab­un­den­te au făcut ca Daistru să se reverse acoperind câmpurile. In regiunea Volges, re­coltele s'au mai ameliorat. Danemarca.­Secerișul grâului și al secarei a început deși se efectu­ează pe un timp ploios. Producția grâului și a secarei va fi mijlocie : orzul și ovăzul vor fi deficitoare in raport cu anul din urmă. CEREALE Cota cerealelor la Bursele din str­­inătate București, 30 Iulie 1908 S­tuațiunea piețelor. — Americi cu închidere fermă. Londra calm Liverpol susținut, Paris în scădere Berlin scăderei Timpul la Berlin ploae ; cald la Viena, Paris și Lon­dra. La Budapesta. — Grâu pro Oct 11.10. Secara Oct. 11.49 Orzul Oct 9.21. Porumbul pro Iulie 8.14, pro August 7.65, pro Mai 7.15. Răpiți 16.40. La Paris. — Grâul pro Sept.-Dec 23.55 pro Noemb.-Febr. 23.80. Făin! pro Sept.-Decemb.31.35. Noemb.-Febr 31.35. La Berlin.—Grâul pro Sept­ 202.— pro Dec. 203.75. Sec. pro Sept. 178.21 pro Dec. 180 50. Porumbul pro Sept 155.— pro Dec. 152.—­ La New-York.—Grâu, deschiderea Decemb.103.62 disponibil 101.24, pro Sept. 102.24, pro Dec. 194.­ 62 pro Ma 107.62. Porumbul deschiderea— Dec disponibil 89, pro Sept. 86.50, pro Dec. 75.62, pro Mai 71.50, La Chicago. — Grâul desti­idere­ Dec. 95.87, pro Sept. 96.24, pro Dec 96.62, pro Mai 101.24. Porumbu Dec. 66.12, Sept. 78.24, pro Dec 65.75, pro Mai 64.24. IN ȚARA La Brăila.—Grâul 78/79 cu 20.40 76/77 cu 19.75 . 72/73 cu 18.50 po­rumbul 14.25. Piața fermă, cerer bune în general. La Constanța. — Grâul 78/79 cu 19.70, 74/75 cu 18.—, 77/78, ci 17.25— Porumbul ferm 14.25.—Grâul ferm în urma ordinelor de cumpă­rare din străinătate. Porumbul ferm din cauza știrilor bune din Ame­rica, cu mare activitate pentru dezgro­parea lor, ridicarea din nou pe­ araci, reparatul caselor, împrejmui­rilor, etc. Strugurii sânt grămezi, grămezi pe jos și terciuiți de uragan. De­zastrul de mare. In­ oraș au început să-și repare casele, curțile, magaziele etc., toți acei cari au suferit neajunsuri pe urma acestei groaznice vijelii. Cei nevoiași și femeile văduve, se je­lesc pe toate căile, din cauză că au rămas fără adăpost. Fabrica de hârtie Scăeni a su­ferit mari pagube pe urma uraga­nului, de­oarece, învelișul i-a fost luat, materialul udat, curtea dărâ­mată. isbucni într’o ultimă chemare, ne­liniștită, nebună ca un țipăt de disperare,—apoi se stinse, iarăși tăcere, și mai adâncă. Atunci se auzi un accent nou, ce nu mai părea că isvorăște din acelaș gâtlej, atât era de umil, de sfios și de slab,—atât de mult era asemenea gunguritului păsăruici­­lor abia venite la viață, ca piuitul unei păsărele ; apoi, cu o ușurință minunată, accentul acela nevino­vat se sch­imb­ă într un șir de note din ce în ce mai repezi, ce lică­riră în valuri de triluri,­apoi se inalțară în piuiri limpezi, mlădi­­indu-se în treceri Înflăcărate, se micșorară și crescură iar, atingând agilități de’ soprană. Cântăreața se îmbăta de cânte­cul ei însăși. Cu răspusuri atât de scurte că sunetele nici n’apucau bine să se stingă, își topea beția într’o melo­die, tot mereu alta, împătimită și dulce, supusă și îndrăzneață, ușoară și adâncă și întretăiată când de suspine descurajate, de implorări dureroase, când de neașteptate a­­vânturi lirice, de invocări supre­me. Părea că ascultă și grădina. Și cerul sa plecase pe arborul melan­colic din vârful căruia poetul ne­văzut da drumul undelor de poe­­sie. Brazdele de flori împrăștiau o mireazmă adâncă dar stinsă în tot cuprinsul. Și soarele pieri în dunga asfințitului, iar privirea a­­ceasta din urmă a zilei era tristă, lugubră. Dar o stea sclipi, tremu­rătoare ca o picătură de rouă lu­­minoasă. — Mâine—murmurar, fără să-mi dau seama, răspunzând pare că unei întrebări lăuntrice, — mâine, cu­vântul acela ce însemna pentru mine atâtea făgădueli. ,CE SI PETRECI IU­TARA Predeal. — ^ti—intrati. Cristescu Comăneanu, A. S. Câm­­pescu, D. Ionescu, N. Budișteanu, Al. Polak, T. Păunescu­, Căpitan I Folescu, A. IT. Frachter și Isidor Marcus , G. Diaconescu, Vintilă Ardeleanu, Camille de Roma, Ghițst Petrescu Ana Adrian, C. Rădulescu, Irina Te­­odorescu, Aurel Balaban, Samoil Penkas, D. Popescu, Sub­ St. C. Tur­bații, Zoe Constantinescu, I. G. Cris­­tescu, Gh. Roseanu, dr. N. Socolescu Maria, C. Hio­u, Caton Lecca, Mau­­riciu Blank, Paul Catargi, Zoe Toci­­lescu, Teodor Mihali, S. Stamatiade și Emil Boteanu. scobora o pantă cu căruța cu caii, împiedicată, desfăcându-se piedica și caii neputând ține căruța, ei­ au luat vânt la vale, târând pe stăpânul lor, care în cădere a fost lovit de roate la cap. El a fost adus la spital. ÎNMORMÂNTAREA Episcopului Popea înmormântarea episcopului Ni­­colae Popea s’a făcut Marți la o­­rele 9 dimineața. A făcut marea impresie urmatoa­­rea telegramă primită dela M.­­S. împăratul Franț. Iosif . Cu prilejul decedării domnului episcop al Caransebeșului, Nicolae Popeea, M. S. împărătească și re­gească exprimă diecezei condolean­­­ele Sale ■ (Cabinetul de curte) Au mai sosit condoleanțe dela P. S. La episcopul Aradului, de la Academia Română, dela d. A­­lexandru Mocioni de Foeni, dela episcopul rom. cat. de Temișoara, dela președintele „Asociațiunii“ Prefectul comitatului Caraș-Severin era episcopul Dunării-de-jos (Ro­mâniai dela baronul Duca, dela e­­piscopul Letici, dela comandantul corpului de armată din Timișoara Liberius Frank, dela P. S. La mi­tropolitul Mețianu și multe alte telegrame. Testamentul regretatului defunct s-a deschis la judecătorie otc. Nicolae Popeea și-a lăsat toată averea în valoare de 250­ 000 de cor. pentru scopuri bisericești și culturale Curierul sezonului Govora.— Noi vizitatori' Printre vizitatorii sosiți notăm ur­mătoarele persoane : Ion Dumitrescu comerciant, București, Dumitru Mi­­ronescu comerciant, București, An­­toniu, advocat, P.­Neamț, Rădulescu Nicolae, proprietar, București, I. A. Popescu, student, București, Cleo­patra Panaitescu, București, Ghiță Petrescu, C. F. R. București, Tache Iota, prop.* Craiova, Petrovici, Bu­curești, Costică Vernescu, prop. Bu­curești, Nicolae Florian, Gh. I. Mo­­ga­șimnic Dolj, Petre Moga, Matei Moga, Șimnic, N. N. Gregoriade cu d-na, farmacist, Bârlad, căp. Negri Constantin București, Niță Dumi­­trescu, (Măceștii de sus), Elisa Ma­­teescu, Giurgiu, dr. Georgescu Mar­­gincea (T­-Severin), Tr. Olteanu Jan, (T. Măgurele), Meloni Lentzo Pitești, Maria Popovici cu copii București, Constantin Theodorini, student, Ploe­ști, Ion Gheorghiu, Iași, pr. J­ihail Sarvu, Suceava (Bucovina), loan Ioa­­chimescu, funcționar Ploești, Dumi­tru Popescu, Bacău, Maria Botescu, Focșani, Paraschivescu D. Butoi, Brăstăvaț­, Niculae Rădulescu, prof. Craiova, Orest Luta, prof. Cernăuți, Alex. Tucumi, adv. Galați, căp. C. Vasilovici, București, Moscuna, avo­cat, București, dr. Marin Ioachim, T.-Măgurele, Stoicescu D., București Virginia Dănescu, T.-Măgurele, ma­ior Crivăț, București, Mihai George­scu, Radea, Dumitru Vasilavi-Cer­­năuți,­­Aneta Dumitriu, București, d-na colonel Tarsilă Conta, Craiova, Grămăticescu Alex. student, Bucu­rești, Dana Mitrea, Boureni, dr. St. Nauman București, Tache Georgescu, prop. R.­Bărat, Cristache I. Chris­­tov, prop. Iași, Anastasiu Pavelescu, agric. Secu, lt.-colonel Marinescu cu d-na. București, Maria G. Petrescu, Hunia, Maria Petrescu, București, Sion Pavel, funcționar, Galați, Ră­dulescu Dumitru, Galați, Grigore Că­­linescu funcționar, București, Eca­­terina Stăncescu cu familia Găneasca Târnavîcia — Crimă.— Nendro larpViȘie. cire. _ Accident. Nicolae I. Carm­el Duță din com. Glodeni luându-se la bătae cu fra­tele său Gheorghe, acesta în unire cu alți trei prieteni au sărit asupra lui Niculae cu cuțitele rănindu-i grav la cep și față. Starea lui fiind gravă a fost adus la spital. — Copila Păuna Dumitru Gogu din comuna Ludești, pe când era la pă­șune cu vaca, s’a legat cu funia va­cei peste mijloc. Vaca speriindu-se și-a luat vânt și a târât pe biata copilă prin pietre până a omorât-o. —r Ion Dumitru din Pasnile pa­rând Groaznicul uragan din Prahova — Amănunte — Dezastrul viilor.—începerea lucră­rilor de restabilire. — Viile dis­truse.—Reparațiile în oraș.—Jalea celor nevoiași.—Un apel.— Pagu­bele fabricei de hârtie Scăeni Ploești, 80 Iulie. — Spuneam în corespondențele anterioare, că ura­ganul de Sâmbătă seara a cauzat cele mai mari ravagii, pe dealurile unde sânt plantate vii și pomi fructiferi, în partea de răsărit județului. Eri, toată ziua, a fost un ade­vărat pelerinaj pe aceste dealuri Viticultorii s’au dus cu toții să vadă paguba ce li s’a cauzat de vijelie. Curioșii din oraș, în număr con­siderabil, îngroziți de ravagiile de aici, s’au dus și ei pe dealuri să vadă cele ce s’au întâmplat. Pretutindeni pete vii s* 1 acreală GAZETĂ iRlitll­­IILOR (De la corespondentul nostru special) Procesul furtului de 16.000 lei de la Ministerul de finanțe.­ Ju­decătoria ocolului o condamnase pe Florian Grozescu la 4 ani închisoare pentru că, pe când era funcționar al Ministerului de finanțe și după aceia, furase cu ajutorul unei chei false, peste 16.000 lei în gologani de ni­chel, din lăzile aflătoare în bolta ministerului. Odată cu Grozescu fusese dat in judecată și Al. Panaitescu, ca com­plice. Vina care i se punea în spi­nare este că l-ar fi ajutat pe amicul său de chefuri și petreceri în opera­țiunile succesive ale furtului. Jude­cata negăsind însă probe suficiente contra lui Panaitescu, l’a achitat. Parchetul de Ilfov a făcut atunci apel contra, acestei achitări, ; în a­­celași timp făcu apel și Grozescu, contra pedepsei prea mari ce i s'a aplicat. Am­bele apeluri s’au judecat ieri de către secția 3-a a tribunalu­lui Ilfov, prezidat de­­ Mavras. La interogatoriile ce li s’au luat, Grozescu a acuzat categoric pe Pa­naitescu că i-a dat concurs la hoț­e, fabricându-i cheia și stând la pândă, iar Panaitescu a răspuns protestând că este inocent, căci nici nu știa de unde avea Grozescu acei bani, cu care plătea chefurile. . D. procuror Hietu, în susținerea rechizitorului a căutat să dovedească vinovăția complicelui, și a cerut con­damnarea lui, cum și respingerea a­­pelului făcute de inculpatul Grozescu. Din partea ministerului de finanțe constituit ca parte civilă a vorbit d. avocat Gh. Constantinul, cerând res­pingerea apelului lui Grozescu și menținerea despăgubirilor civile de 16.000 lei, acordate de judecătoria de ocol. Au mai pledat d. Economii, în a­­pararea lui Grozescu și d. Pașcanu­, pentru Panaitescu, dovedind perfecta nevinovăție a acestuia. Tribunalul după o scurtă delibe­rare a redus pedeapsa lui Grozescu la an și ș­ase luni, iar apelul procuro­rului l-a respins, menținând achitarea lui Panaitescu. Crima unei pelagroase din co­muna Cosoba.­Detaliile fiorosului asasinat din comuna Cosoba le am relatat acum două zile. Crima este, cu atât mai tragică, cu cât soția Maria Pârvu, care a săvârșit-o este atinsă de pelagră în gradul cel mai înaintat­, iar defunctul Petre Pârvu, care își iubea soția de mâna căreia printr’un joc al oarbei fatalități urma să fie ucis, stăruise să fie eliberată din spitalul de la Poenari, unde se afla internată și o aduse acasă în comuna Cosoba. In noaptea acelei zile, sărmana ne­bună se sculă de o dată și luând pe întuneric pușca ce sta atârnată în perete, puse țeava în abdomenul soțului dormind și trase de cocoș, lă­­sându-l mort pe loc. D. judecător de instrucție Popovici împreună cu d. proedror M. Fere­­chide au făcut ieri o descindere la fața locului. Asasina le-a declarat că fusese certată și bătută în acea noapte de bărbatul ei și de aceia l’a ucis. Acestea s’au constatat însă a fi neadevărate. Dânsa se află arestată de­ocamdată în penitenciarul Văcă­rești, de unde va fi internată într’o casă de sănătate. Descoperirea unui asasinat.­D. judecător de instrucție C. Negrea continuă fără preget investigațiile în afacerea crimei de la Militari, pe­trecută de mult timp și ai cărei au­tori au rămas până acum necunos­cuți. D-sa are ferma credință că asasi­nii celor doi pașnici bătrâni nu pot fi de­cât țigani de prin sălașele no­made, în trecerea lor pe lângă co­muna Militari.In această direcție, neobositul ju­decător ajunsese să descopere prin­tre țiganii din județul Dâmbovița pe autorii unei alte crime, comise în noaptea de 12 Octombrie 1907, asu­pra lui Iancu Stan, din cătunu Cos­­teștii din Deal, pendinte de comuna Produlești, din acel județ. Banda de țigăni omorâtori era compusă din Anghel I. Bucaliu, F. Anghel, Cos­ Vineri # August tache Niță și Constantin Angheli cari se introduseseră tiptil in casa lui Stan să-i fure tutun , acesta sim­­­țindu-i, a dat alarma dar a fost pe­ loc împușcat de jefuitori. Parte din ei au fost arestați, însă lipsea ca­pul lor, care i-a dus la această is­pravă. Alaltăieri d. Negrea a avut satisfacția de a pune mâna pe el, în împrejurarea următoare. Aflând că două sălașe de țigani au poposit în apropierea penitenciarului Văcă­rești, d-sa avu bănuiala că ei au vreun scop ascuns. In adevăr făcând o descindere neașteptată și luându-i iute din scurt, țiganii uluiți arătară că printre ei se află șeful bandei de asasini, al cărui nume este Ion Gân­dac. Dânsul căuta probabil să se pună in contact cu tovarășii lui arestați. Acuma dorința îi este împlinită căci se află închis între aceleași ziduri. Omorâtorul din Segarcea.­­ In noaptea de 29 Iulie, pândarul turc An­ Israil, în serviciul d-lui Florea Palea, la pădurea Segarcea din Vale, județul Teleorman, ucise cu un foc de pușcă pe logofătul pădurii Ion Imireanu, contra căruia avea o ură neâmpăcată și apoi dispăru, fără a i se da de urmă. Parchetul tribunalului de Teleor­man a dat o circulară tuturor celor­lalte parchete prin care se cere ur­mărirea asasinului, indicând semnal­mentele lui. Vârsta 25 ani, statura mijlocie, părul negru, mustața gal­benă și purtând pe sprinceana dreaptă și pe frunte semnul unei lovituri de topor. Se fac cercetări generale pentru prinderea lui. Din județ.­Parchetul de Ilfov a a fost avizat telegrafic că pe drumul comunei Buturugeni a fost găsit ca­davrul locuitorului Gheorghe Ion. El purta urmele unei bătăi crunte,care probabil că i-a cauzat moartea. D. procuror M. Ferceidde însoțit de d. medic legist Andrei Ionescu pleacă azi în comună pentru a face ancheta in vederea descoperirei cri­minalilor. Diverse.­­ Tribunalul a condam­nat ori pe bulgarul Cristu Simionof zis Gherdanof, la 15 zile închisoare pentru că, fiind expulzat din țară pe vremea faimosului complot bulgăresc s'a reîntors în România. După ter­minarea pedepsei va fi retrimis peste graniță. Escitmmea funcționarilor de la finanțe Funcționarii din administrația centrala a finanțelor și regiei mo­nopolurilor statului au organizat o escursiune pe Valea Oltului în zi­lele de 15, 16 și 17 August. Plecarea din București va fi în seara de 14 August la orele 11 și 40 de minute. La Titu se vor urca funcționarii administrației din Dâmbovița, la Pitești din Argeș, la Slatina cei din Olt iar Vineri dimineață în gara Piatra-Olt se vor urca escur­­sioniștii din Caracal și vor porni cu toții la R.­Vâlcea unde aseme­nea se vor urca funcționarii din Vâlcea mergând cu toții la Câineni. Vineri seara vor dormi la Lotru iar a doua zi la 6 dimineața vor pleca la Cozia unda vor vizita mâ­­năstirea, Căciulata și Călimănești. Duminică 17 vor­­ pleca din Că­­limănești spre București. Căile ferate le-a făcut o reduc­ție de 50 la sută. Campania pentru votul universal în Ungaria — Prima adunare populară — Am vorbit la timp despre hotă­rârea luată de către deputații ro­mâni, în consfătuirea ce au avut la Arad, de a ține mai multe în­truniri populare, în vederea vo­tului universal. Prima întrunire a avut loc în comuna Ileanda­ Mare, Duminecă 27 a. c. Această întrunire a fost prezi­dată de d. dr. Th. Mihale, șeful partidului naționalităților asistat­e deputatul Vaida. Au luat parte la adunare peste o mie de persoane. După deschiderea întrunirei s-a trimes o telegramă împăratului Frantz Iosef, prin care adunarea prezintă omagiile ei Suveranului. D. dr. Mihali a luat cel dintâi cuvântul și a vorbit despre impor­tanța ce o are sufragiul universal pentru naționalitățile nemaghiare din Ungaria. In urmă a vorbit deputatul Vaida, care a îndemnat pe români la o strânsă legătură pentru reu­șita cauzei lor. La sfârșitul întrunirei s’a votat o moțiune prin care naționalitățile își exprimă încrederea în condu­cerea d-lui dr. Mihali, precum și a întregului club parlamentar al naționalităților, rugând îndeosebi pe deputații români a lupta cu toată tăria ca importanta reformă să nu se facă în detrimentul na­­țiunei române. Escursiunea societății —muzicale imgare— Cu privire la vizita societăței de canto ungurească din București, pe care o va face la Budapesta, aflăm următoarele: Societatea, compusă din peste 150 membri, va sosi la Budapesta pe la mijlocul lunei August, ca să vadă Capitala patriei lor și să ia parte la serbările aranjate. In a­­mintirea Sf. Ștefan. Comitetul so­cietății generale de canto din Un­garia a ținut o întrunire sub pre­­ședenția d-lui Zichmy Iosef, în care a luat ultimele disposițiuni pentru primirea ungurilor din Bu­curești, formând din președinții societăților de canto din Buda­pesta și împrejurimi, delegațiunea pentru primire sub conducerea lui Francois Lajos. Ungurii din București vor lua parte la cortegiul din ziua de Sf. Ștefan, iar după amiazi la serba­rea muzicală din grădina pu­­blică, serbare al cărei program se va face cunoscut zilele acestea. O faptă lăudabilă „Societatea de salvare“ aduce mulțumiri următorilor neguțători de lemne din Gara de Nord cari și-au luat angajamentul de a strânge pentru societate câte 10 bani de fiecare vagon vândut. Fapta vorbește de la sine și di­recția societății se face ecoul tu­turor nenorociților cărora acești oam­ni de bine le vin indirect în ajutor, mulțumindu-le : N. Do­­brescu, din str. Berzei No. 100; St. Elefterescu, din str. Telegra­fului No. 7 ; Tache Rădulescu, din str. Progresului No. 12; V. Mi­­hailidi din str. Călușeilor No. 36; Chirițescu din strada Epurilor No. 27; Tiberie Manolescu, din str. Teilor No. 119 bis ; Sotir Gheor­ghiu, din calea Dorobanților No. 46 ; L. Silberman din str. Lipscani No. 23; R. Leibovici din strada Berzei No. 137 ; Alexandru Deme­­triade din calea Plevnei No. 128; N. Cotescu, din calea Rah­ovei No. 36; Teodor Lucescu din calea 13 Septembrie ț Parasch­iv Vasilescu din str. Parfumului No. 15; S. Iacobovici din șoseaua Basarab No. 57; Marin Petrescu, din str. Isvor No. 51 și I. Gruescu, din șoseaua Basarab No. 41. ‘Ordonanțele Primăriei Capitalei Primăria orașului București, având în vedere că boala diarea sau in­­­dinarea seceră în timpul verei sute de copii, și aceasta datorită faptu­­­lui că mamele copiilor nu știu să-i hrănească potrivit cu vârsta lor, in­­­vită publicul a urma sfaturile de mai la vale. ■ 1) Copii până la 1 an nu se hră­nesc decât cu țâță și lapte, în care se poate pune de la 6 luni înainte fără mituri ca griș, făină de orez, ia­r cipca. 2) Laptele întotdeauna va fi dat copiilor după ce mai intâiu se va ferbe în clocote și apoi răcit, el tre­­bue în timp de vară să fie ținut la răcoare în vase opărite și bine aco­perite ca să fie ferite de murdăriile din afară, altfel el devine o otravă pentru copil. 3) Copilul care începe să aibă eșire afară cu sau fără vărsături trebue îndată arătat la Doctor iar până la vizitarea doctorului va fi supus unei diete și anume: se va înceta ime­diat a i se da țâță sau lapte și nici o altă mâncare, dar va putea a-i se da de băut ceaiuri ca: ceai rusesc, de ismă, de tei sau o supă prepa­rată numai cu zarzavaturi fierte fără carne sau altceva. Tot Primăria Capitalei, având în vedere că consumarea fructelor crude (necoapte) sau stricate provoacă di­ferite boale ale tubului digestiv și în special disenterie, urdinare etc., ordonanță tuturor agenților poliție­nești și sanitari ca toate fructele crude sau stricate ce se vor găsi că se vând în comerț fie stabil, fie am­bulant, să fie confiscate și trimise Sirvieiului sanitar­ central pentru a o denaturate cu acid tenic, Pornografia în artă și literatură Dacă faptul expunerei și vânzării în public a scrierilor și gravu­rilor obscene constitue un de­lict de presă sau un delict de drept comun. In sfârșit, am intrat pe calea oc­cidentală și în ce privește spiritul justiției. D. Ionescu Dolj, judecător de in­strucție la tribunalul Ilfov deschide drumul printr’o ordonanță care privește un subiect care ese din cadrul obicinuit. D. Ionescu Dolj, prin ordonanța aceasta, din care se întrezărește, lărgirea de vedere în care a fost tratat subiectul, tinde să provoace o ruptură a lanțului care lega spi­ritul magistraților noștri. Nădăjduim că încercarea va is­­buti, și că se va crea cu încetul atmosfera nouă, pe care unii ma­gistrați meritoși caută să o rea­lizeze. Iată vreo câteva pasagii — cari interesează publicul — din ordo­­nanța cari privește delictul în cestiune, pedepsit de codul penal, și anume : vânzarea oricărei tipă­rituri cari atinge morala. Faptul de a expune un public scrieri sau gravuri impudice cari ating mo­rala publică și cari provoacă pe tre­­cători și mai ales pe școlari la exa­­minarea și cumpărarea lor, este unul dintre faptele pedepsite destul de aspru de legea noastră penală (art. 262 al. 2). Totuși, în ultimul timp, în dispre­țul acestor dispozițiuni exprese ale legii, un comerț destul de întins se­ face cu asemenea scrieri și gravuri­­ obscene, sub titlul mai ales de cărți­­ poștale ilustrate — aproape în toate­­ vitrinele așa zișilor negustori de a­­­semenea cărți, sunt expuse din aceste * gravuri pe cari nu le poți vedea fără a-ți întoarce privirea cu desgust. E semnul crizei morale, a timpului pre­zinte. Starea de spirit dominantă azi în societate, e astfel, că în gustul ma­relui public, nu mai sunt decât ope­­­­rile ce poartă pecetea imoralității ; în artă ca și în literatură e o tent­­n­dința de a­ satisface acest gust al publicului și de a ridica și ultima parte a vălului destul transparent ce­­ acoperă pudoarea, pentru a o face ■ să troneze în toată goliciunea. Până și în teatre nu mai plac de­cât astfel de piese. E destul să ve­dem ce se reprezintă în grădinile­­ noastre publice și graba cu care­­ lumea duce chiar copiii și fetele Ei bine, această tendință spre lubri­citate trebue oprită și societatea e datoare să intervină.­­ Paza moralei este unul din sco­purile înalte ale Codului penal, scop în care sunt enumerate și prevăzute sub sancțiunea pedepsei, toate fap­tele care sunt considerate ca contrarii acestei tendințe și dorințe a legiui­torului. Dacă ideea cărților poștale ai fost fericită, apoi aceia a reproducerii i­­lustrațiunilor obscene pe asemenea cărți a fost nenorocită, căci pe de o parte expunerea lor privirilor publice, iar pe de altă parte prețurile modice cu care ele se vând, a contr­buit ca gustul pentru asemenea lucruri ob­scene, să se răspândească în societate, influența lor fiind covârșitor­ nefastă, mai ales asupra generațiunilor tinere cărora le aruncă în suflet viermele destrăbălărei, împingându-le pe panta perversităței sexuale. «Citirea romanelor și scrierilor por­nografice, vederea tablourilor de nudi­tăți sau statui, vederea fotografii­lor și a cărților poștale pornogra­fice care se expun cu atâta neruși­nare și care se cumpără cu atâta zel de tineretul nostru... etc. irită fante­­zia și senzualitatea... făcând să nască pofta genezică» zice Wilh, Siegert. (Destrăbălarea sexuală pag 8). I­ar pe de altă parte, la pag. 39, a­­celași scriitor spune: «Fă tot posi­bilul ca, copiii tăi să nu vadă ta­blouri obscene, să nu cumpere acele cărți poștale ilustrate, scandaloase, sau albume de nudități, iar Moliére a spus : «Astfel de tablouri ating su­fletele noastre și aduc gânduri con­damnabile. In asemenea condițiuni Lotul cons­titue un adevărat pericol și o socie­tate conștientă de menirea ei trebuie să ia măsuri, căci nu poate fi pericol și crimă mai mare decât acela de a vedea cu nepăsare, otrava ce zi cu zi se varsă în sufletul tineretului . Câteva asemenea cărți poștale au fost găsite de profesori în mâinile ele­vilor de clasa II de liceu, și tot printre elevi s’au găsit câteva versuri intitu­late «Epigrame» cari nu sunt decât descrierea exaltată a rapo­tului sexual, versuri ce au fost tipărite în mai multe exemplare prin intermediul ele­vului t­pograf C. T. P. și distribuite între ei. Aceste fapte fiind aduse la cunoștința d-lor miniștri de instrucție publică și justiție, d-lor prin ordine severe și exprese au cerut urmărirea și pedepsirea unor astfel de infractori: * ••**•*••*••• Ceea ce legea erijază -n delict e numai faptul expunerei în public, al desfacerei sau vânzărei în public, a scrierilor­ sau gravurilor obscene, sau cu alți termeni, legiuitorul penal lasă toată libertatea concepțiunilor artis­tice și literare, fie ele chiar imorale, legea voește numai ca astfel pe con­­cepțiuni să nu fie expuse în public, să nu fie distribuite publicului, voește a feri Societatea de propagațiune a imoralității ce ar rezulta din astfel de scrieri sau gravuri. Față însă ca această libertate în­treagă recunoscută artiștilor și față de libertatea comerțului ce se face cu astfel de scrieri sau gravuri, o întrebare legitimă se naște pentru judecător, pentru acel ce voește a censura astfel de gravuri și anume : Ce a înțeles legiuitorul prin scrieri sau gravuri obscene, care sunt ca­racterele acelor scrieri sau gravuri, cari fiind expuse sau vândute, ar a­­duce atingere moralei publice sau religioase și ca atari să poată con­stitui delictul de ultragiu și, in fine dacă scrierile și gravurile confiscate de noi de la inculpați intră in acea­stă categorie, știind bine că nu tre­bue ca printr'o rigoare rău înțeleasă să jenăm manifestațiunile artei și ale gândirei și nici libertatea co­­merciului, apoi o rigoare prea mare in această materie ne-ar conduce la mijlocul radical al Califului ti­mar. In doctrina și jurisprudența noas­tră nu găsim absolut nimic, cestiu­­nea fiind adusă în fața tribunale­lor acum pentru prima oară. Iată ce găsim în doctrina și jurisprudența franceză. «Este dificil a da o definițiune precisă a obscenității, care este unul din elementele delictului de ultragiu al bunelor moravuri. Tribunalele vor degaja după aprecierea lor, ca­racterul obscen al scrierilor, desom­­­nurilor etc... asupra cărora vor fi chemate a se pronunța». «E câteodată foarte dificil a de­gaja caracterul obscen al scrierilor sau desemnurilor, când autorul pre­­tinde că nu a vrut să facă decât o lucrare artistică copiind natura. In general se admite că nu este suficient ca opera să conțină câteva detalii, trop­peți yoiles, trebue ca espsemele operii să aibă ca scop a excita pa­siunile rele*. Ș­i această dificultate provine din aceia­și cuvintele: «ultragiu iu con­tra moralei publice sau religioase», sunt niște expresiuni pe cât de în­tinse, pe atât de vagi. Moraliștii sunt departe de a se înțelege asupra no­țiunilor abstracte ale moralei, și a căuta să fixeze a priori sensul lor. Ar fi a spune ce este de esențial și de stabil în morală, or, aceasta ar însemna a opri timpul, dar timpul nu se poate opri și morala este o­­pera lui. Pe de altă parte, arta trebue să fie reflectul vieței—dar scopul ei tre­bue să fie moral.—Funcțiunea ei so­cială, e răspândirea frumosului mo­­ral; arta încetează de a fi artă când scopul ei e vătămător. In acest sens s’a zis cu drept cuvânt că prea mul­tă artă vatămă. Croiset, examinând această cesii­une spune «că orice operă de artă e periculoasă când pune în evidență sau nudități sau raportul intim al sexurilor». Fabriquettes spune : «Va fi ultra­giu când se constată, căutarea, ana­liza, descripțiunea, pictura cu în­grijire detaliate, a scenelor impudice și lascive, destinate prin chiar na­tura lor a seduce și a perverti ima­­ginațiunea. Tribunalul de Sena a judecat la 11 iunie 1884 că «obscenitate există a­­colo, unde, oricare ar fi genul și di­versitatea școalelor, n’a avut loc preocupațiunile artistice , unde ape­lul la instincte, la poftele rușinoase nu este contrariat nici învins prin­tr’un sentiment mai puternic. (Citată Fabreguetts op. cit. pag. 352 nota 1)». Curtea de apel din Grenoble a ju­decat ca obscene, «a arăta părțile corpului omului și temei care trebue să rămână ascunse, pe când Curtea din Paris a judecat că obscen­e , «tot ce în mod evident are ca scop a face să nască idei impudice și las­cive». Abatele Sertillanges a zis «că e obscen tot ce tulbură carnea»; iar Victor Marguerite a zis: «că e imoral tot ce conrupe copilul». Apreciind și judecând gravurile și scrierile sesizate de la inculpați față cu cele expuse mai sus, credem că toate intră în categoria scrierilor și gravurile obscene, toate­ fiind astfel concepute că nu preocupațiunile ar­tistice sau literare a fost scopul a­­utorilor, ci apelul la lubricitatea, la redeșteptarea pasiunilor și pof­telor rușinoase, și ca atare faptul expunerilor constitue delictul de ul­tragiu, prevăzut și pedepsit de art 262 al.­eed. penal. Informatiuni D M. S. Regele a semnat act, decretele prin care d. I. Th. Ghica, prefect de Vla șca, a fost numit inspector general administrativ în locul d-lui I. C. Athanasiu, care a fost numit prefect al județului Tulcea. 3 D. Spiru Ilaret, ministrul ins­­trucțiunei, a plecat ori la Valea Călugărească. 3 D. Emil Costinescu, ministrul de finanțe și d. I. Brătianu, mi­nistrul de interne, cari au fost in Capital, au plecat la Sinaia. «■Ministerul de interne a­ dat din nou o circulara prefecturilor de județe, prin care le pune în vedere că de câte ori vor intra la țară grupuri de muncitori agricoli streini, medicii de la punctele de intrare să-i examineze pentru a nu aduce cu ei boale molipsitoare. Medicii de la punctele de intrare nu vor lua pentru examinare nici o taxă Numai când vor fi chemați alți medici, atunci cei cari aduc mun­citorii, le vor plăti transportul și celelalte cheltueli făcute cu această ocazie. 8* La serviciul petrolului din ministerul industriei se lucrează la statistica producțiunei petrolu­lui pe luna Mai. O Colonelul spaniol d. de Steve, care are misiunea de­ a vizita or­ganizarea militară din România, a făcut ori vizită regimentului 35 de infanterie, batalionului de vână­tori și regimentului 1 de geniu. Comandantul batalionului 2 i-a oferit un memoriu, semnat de toți d-nii ofițeri.­­ Superiorul mănistirei româ­nești de la Muntele Athos, părin­tele Teodosie Soroceanu, a sosit de câteva zile la Sinaia. Venerabilul preot are intenția a prezenta M. S. Regelui un memo­riu despre situaț­ia românilor din Turcia față de ultimele eveni­mente. ■ D. Cutendarhs, șef de biurou în ministerul instrucției, direcția învățământului secundar și supe­rior, a fost însărcinat și cu lucră­rile privitoare la școalele de arte frumoase : Conservatoarele de mu­zică și artă dramatică, Teatrul Național, Pinacoteca, etc. 3 Construcțiunea noului institut de vaccin, de pe lângă școala spe­cială de medicină veterinară, a ajuns la un stadiu foarte înaintat. Grajdurile sunt terminate până la acoperiș, iar­ fundațiunea insti­tutului s'a pus acum câtva timp. Zidăria complectă va fi terminată în August viitor, iar inaugurarea acestui institut se va face în Sep­tembrie 1909. Valoarea totala a lucrărilor este de­ 250.000 lei. 3 In comuna Costuleni, din ju­dețul Iași, s’a declarat epidemia de angină difterica, iar in comuna Vlădeni, din același județ, s'a ivit, un caz de dezinter­ie. Direcțiunea generală a serviciului sanitar a luat cuvenitele măsuri pentru com­baterea acestor epidemii. 3 „Anuarul ministerului lucrări­lor publice“, a fost pus sub presă­­ și va apare In scurt timp. 3 In comuna Șuțești din jude­țul Brăila, s’a constatat epidemia de scarlatină. Sau luat măsurile necesare pentru combaterea acestei epidemii. 3 In serviciul exterior al ser­viciului sanitar se vor face mai multe numiri și mutări, peste câteva zile, iar pe ziua de 1 Au­gust a. c., o Însemnată mișcare de medici la direcțiunea generală a serviciului. II In cursul lunei Septembrie se vor ține la școala funeri­ parțt­­ le silvicultură de la Brănești urmă­toarei concursuri: La 1 pentru admiterea In sec­ția brigadierilor silvici a 25 elevi dintre care 15 bursieri și 10 sol­venți, iar la 15 pentru admiterea în secția agenților a 13 elevi din­tre care 10 busieri și 3 solvenți1­3 In urma știrilor sosite din Rusia, cum că cazurile de holeră s­au înmulțit, precum și din causa ciumei bubonice care bântie în sudul Rusiei, direcțiunea generală a serviciului sanitar a luat cele mai întinse măsuri de precauțiune, pe întreaga linie a Prutului.­­ La ziua de 17 Septembrie se va deschide la Paris, congresul in­ternațional de educație populară. România va fi representată de acest congres prin d. G. Adame­­scu, inspectorul general al învă­țământului primar și normal. 3 Consiliul de administrație al Casei de Depuneri și economie se va întruni în cursul săptâm­ânei pentru a se pronunța asupra mai multor cereri de împrumuturi co­munale. I­ D. loan Gârdescu a fost nu­mit copist la serviciul contabili­­tatei din ministerul instrucției pu­blice. 3 S’a acordat medalia „Răsplata Muncei clasa I. d-lui Marin Nico­­laescu primarul orașului Corabia și mare proprietar în localitate, pentru că a construit un local de școală în valoare de 6.000 lei în com­. Comoșteni din jud. Dolj. 3 Comisiunea pentru conduce­rea lucrărilor noului palat al Ca­merei de Comerț din Bucureși se va Întruni în cursul săptâmânei pentru a discuta câte­va chestiuni relativ la construcție. I­II D. Al. Djuvara, ministru de industrie și comerț, a plecat ori la Sinaia. D-sa se va înapoia în Capitală peste câte­va zile. 3 Colonia Austro-Ungară din București va sărbători anul acesta ziua de 5 August, aniversarea naș­­terei M. S. I. Franz Iosef In mod deosebit­a D. Al. Simionescu, prefectul județului Romanați, a sosit ori în Capitală. w D. Oresco, șeful serviciului tehnic din Primăria Capitalei, a plecat într’un concediu de 80 de zile. ■ In „Monitorul Oficial“ de as­tăzi se vor publica condițiunile pentru admiterea elevilor în școa­­lele normale. 3 „Monitorul Oficial" de eli pu­blică tabloul de pădurile statului scoase în vânzare pentru exploa=

Next