Viitorul, august 1908 (Anul 2, nr. 262-291)

1908-08-05 / nr. 266

â ECONOMICE SI FINANCIARE Cota valorilor la Bursa din ? București 2 August, 1908 Cursurile s’au fixat astfel : împrumuturile de Stat române: Renta amortibila 5 la suta lei 102 staționar împrumutul de 185 milioane 5 la suta lei 102.50 urcare, împrumutul de 32 milioane și jumatate, lei 91.— urcare împrumutul de 50 milioane, lei. 91.— stațio.i.­ împrum. de 274 mii. lei 94.25 sta­ționar, Imprumutur­ de 45 mii. lei 91.25 120 de milioane de lei 91.75 împrumu­tul de 90 milioane lei 91.—staționar Impr. de 180 milioane lei 91.— staționar renta amortibila seria A și B lei 91.50 stațion. renta convertită din 1905, 91.50 scădere. Împrumutul de județe și orașe.—Obli­gațiunile Creditului județean și comunal fi la suta lei 100.25 staționar, obligațiunile creditului județ, și comunal 4 jum. la sută lei 93.25 scădere obligațiunile cre­ditului viticol lei —­ obligațiunile co­munei București 4 la suta lei 87.— scă­dere ; obligațiunile Craiova 97.—obliga­țiunile comunei Ploești 95; obligațiunile comunei Iași 92. Împrumuturi de societăți. — Scrisuri funciare rurale 5 °/6 lei 98.35 încheat; scris, linie, rurale 4 la sută lei 89.75 scădere, scrisuri func. urbane, București lei 96­87 urcare scris, funciare urb.. lași lei 93­75 staționar; obligațiunile societatei Letea iei —.— Acțiuni.—Banca Națională a României lei 4330 scădere, banca Agricolă lei 417 urcare, Bank of A­nia Li­ted lei 230 urcare, Banca de scont din București tei 132 staționar, Banca Marmorosene Blank et C­aie lei 925 urcare; provizorii lei 925 staționar banca populară din Pi­­tești lei 901 staționar, banca Gen. Rom. lei 1720 staționar, societatea de asigurare Naționala lei 715 urcare , societatea de asigurare Dacia România lei 845 ur­care­ in devise.—Gek Londra lei 25.20 străi­nătate: Gek Paris lei 100.17 1.2 ; Gek Berlin lei 123.52 Gek Viena lei 105.20 Gek Belgia lei 99.90 staționar. Monete.—Napoleon 20.30, coroana 1.06, rub­a 2.67 jum.. Hi STRĂINĂTATE București, % August, 1908. Valorile române au cotat astfel pe pie­țele streine: La Berlin.— Renta română din 1903 5 la sută ne­convertită lei 100.90 renta română din 1880 4 la suta lei —.— renta română din 1890 4 la sută lei 92.10 renta română din 1891 4 la suta lei 89.50 renta română din 1894 4 la sută lei —.— renta română din 1896 4 la suta lei 89 60 renta română din 1898 4 la sută lei 89.50 renta română din 1905 4 la sută convertit 90.60 renta română din 1905 4 la sută lei 89.70 împrumutul comunal București din 1888 4 jum.la sută lei 96.50 împrumutul din 1898 4 jum. 2 la sută lei 95.20 împrumut din 1898 4 jum. la suta lei 96.50. La Paris.—Rentă română a 5 la sută lei.—Renta română 5 la sută lei, 95.30 Ren­ta română 4 la sută lei —­ Renta română convertită a lei 90.70 Noul împrumut convertit lei —.—­ La Frankfurt.—Renta română 5 la sută lei —.— Renta română 4 la suta lei 92.— Noul împrumut român lei 100.70. La Triest. — Dacia româna ca lei 705 Naționala lei 835. Generala 635 lei. La Bruxelles. — Acțiuni capital lei 1020 Acțiuni ordinare lei 520 Tramvai Bucu­rești. CEREALE Cota cerealelor la Bursele din stră­inătate București, 3 August 1908 Situațiunea piețelor. — Ușoare urcări pe mai toate piețele. La Ber­lin, New-York și Chicago mici scă­deri s-au simțit în cursurile de ce­reale. La Budapesta. — Grâu pro Oct. 11.21. Secara Oct. 11.56 Orzul Oct. 9.27. Porumbul pro Iulie­i 20, pro August 7.76, pro Mai 7.20. Rapița 16.35. La Paris. — Grâul pro Sept.­Dec. 23.30 pro Noemb.-Febr. 23.55. Făina pro Sept.-Decemb.31.10. Noemb.-Febr. 31.—­ La Berlin.—Grâul pro Sept. 201.25 pro Dec. 203.75. Sec. pro Sept. 176.12 pro Dec. 180.—­ Porumbul pro Sept. 155.— pro Dec. 151.50. La New-York.—Grâu, deschiderea Decemb. 102.62 disponibil 100.87, pro Sept. 101.10, pro Dec. 103.15, pro Mai 106.32. Porumbul deschiderea— Dec. disponibil 90, pro Sept. 86.24, pro Dec. 74.75, pro Mai 70.10. La Chicago. — Grâul deschiderea Dec. 94.62, pro Sept. 93.15, pro Dec. 95.24, pro Mai 99.87. Porumbul Dec. 65.—, Sept. 77.62, pro Dec. 64.75, pro Mai 63.75. IN ȚARA La Brăila.—Grâul 78/79 cu 20.­ 76/77 cu 19.50 . 72/73 cu 18.— po­rumbul 14.10. Grâul calm, în sim­patie cu știrile din America. Porum­bul susținut din cauza sosirilor mici pe uscat. • La Constanța. — Grâul 78/79 cu 19.60, 74/75 cu 18.—, 77/78, cu 17.—. Porumbul ferm 14.25.—Grâul, slab în simpatie cu America. Porum­bul susținut cumpărătorii susținând piața. Noua eră în Turcia Noul mare vizir Kiam­il Pașa.—Bio­grafia lui.—Pretendenții la tronul Turciei. De când cu mișcarea junilor turci, postul de mare Vizir, într’un timp foarte scurt, a fost ocupat de trei demnitari turci. Noul mare vizir este Kiamil Pașa care ocupă această funcție pentru a treia oară. El este singurul dintre marii Viziri, care a avut curajul să spue Sultanului, că dacă nu se acordă reforme se­rioase, Turcia e condamnată să piară. K­amil Pașa a spus aceste cu­­vinte la 1896, când pentru prima dată a fost numit mare vizir. Pen­tru această îndrăzneală a fost ime­diat destituit și inchis, dar de­oarece reprezentanții străini îl sim­patizau prea mult, a reușit să scape de exil și să fie ținut în paza au­torităților. Sultanul spre a scăpa de el îl trimete ca valiu în Asia­ Mică. El a stat acolo 4 ani și pe timpul răscoalelor armenești, când Djevat Pașa și Said Pașa au fost­­ Îndepărtați de la postul de mare vizir, Kiamil Pașa a fost din nou chemat de Sultan. După ce a reu­șit să restabilească liniștea în tul­­burările armenești, simțindu-se care a vroit din nou să-și pună în a­­plicare planurile sale. El a lucrat pentru reabilitarea forței și pentru îndepărtarea de­ lângă Sultan a camarilei, spre a nu se putea amesteca în afacerile statului. Inamicii lui însă au reu­șit prin intrigile lor să convingă pe Sultan că e om periculos sta­tului, pentru care motiv Sultanul il trimete la Smirna ca valiu. Kia­­m­il Pașa a rămas acolo 12 ani ca valiu. Se poate zice că a fost uitat cu totul. In urma incidentelor cari au avut loc la Smirna el e chemat din nou la Constantinopole, unde a rămas până acuma. In acest timp el se ocupa foarte mult cu diferite proecte de reformele ce trebuia să se aplice în Turcia. Kiamil Pașa se căznește ca să reformeze cu desăvârșire statul și să complecteze ceia ce Said Pașa a început. Kiamil Pașa este în e­­tate de 80 de ani. El e originar din Cipru. Energia lui precum și cultura ce posedă promit prea mult. Kiamil Pașa cunoaște toate limbile străine și se socotește ca omul cel mai deștept dintre turci. A fost de mai multe ori, decorat în mod succesiv de către șefii statelor străine. Așa, în 1869 împăratul Krautz Iosef îl decora cu ordinul „Frantz Iosef și în 1891 cu ordi­nul „Sf tul Ștefan“ cel mai mare ordin. Moștenitor la tronul Turciei, vine după legea S ultimului Selim (1517) cel mai în vârstă din fami­lia im­perială. Conform cu această lege, primul moștenitor est Meh­­med Reșad-Efevdi, un om bun la inimă și fără multă cultură, dar prevăzător și iscusit, energic și cu voință de fier. Prințul Reșad trăește la Cons­­tantinopol și are 2 băeți și o fată. Al doilea urmaș este Iusuf Izedin fiul Sa­tanaim Abdul-Azis, in etate de 49 de ani. El este cel mai cult dintre toti candidații tronului. A călătorit mult pe la curțile străine și a trăit îndelung pe langă efe âivul Egiptului, Ismail-Pașa. Este singurul prinț din întreaga fami­lie, care e militar și comandă cor­pul I de armată. Are studii mo­derne și cunoaște foarte bine filo­sofia și economia politică. Isus-Ize­din este foarte energic, are bun tact și e foarte constituțional. Trăiește la Scutari, unde umblă singur și fuge de etichetă. Este un călăreț iscusit, înoată bine și a scăpat pe mulți deja îne­cat, chiar riscând cu viața. Al treilea pretendent este prin­țul Abdul Medjid, fratele lui Iusuf născut la 1868 ; trăiește la Constan­tinopol. El e foarte instruit și c u o puternică voință. » Și a făcut studiile în Ger­ma­nia, vorbește destul de bine fran­țuzește, obicinuește sportul îi place desemnul și are ideile cele mai li­berale. Afară de sus menționații prece­­denți mai sunt încă alți 12, dar de o greutate mai mică, printre care Suleiman și Mehedin, mai mici frați ai actualului Sultan, precum și prințul Sabadestin, tânăr turc, umul dintre conducătorii m­ișcărei. Acesta e fiu al Sultanului Murad V, detronat la 1876. El e mare democrat, iubit de tinerii turci și socotit în Europa ca bun condu­cător de stat. Deoarece Sultanul dorește să lase ca urmaș pe unul din fii săi, se vor întâmpina dificultăți la aranjarea acestei chestiuni. Jun:or CE SE PETRECE ItTARA BotoșanI—Accident.— Scandal. Astă-noapte pe la orele 11, pe când automobilul județului trecea pe strada Mare, din cauza neatenției șoferului s’a izbit de bordura trotuarului, sfărâ­­mându-i-se roata cu desăvârșire. Din care cauză,automobi­lul a stat pe loc până la oral noaptea. — Indivizii Teodor Gușu, Vasile Gușu și Maria Gușu, neînțelegându-se între ei, s’au luat la bătae, până ce s’au rupt­ hainele de pe ei. Accident.— Scandal. K — In ziua de 15­­ August se va face cu deosebită solemnitate sfin­țirea steagului Corporației meseria­șilor din acest oraș. La ora 10 jum. dim. se va oficia un serviciu religios la Cathedrala o­­rașului, după care va urma ceremo­nia sfințirei steagului al cărui naș este d. Prefect maior T. Cocăneanu, mare proprietar. Curierul sezonului Bilsteni.­Concert. Pe ziua de 1 August a avut loc concertul d-rei Elena Drăgulinescu. Lumea cunoscătoare de muzică era nerăbdătoare să asculte concertul cu atât mai mult cu cât d-ra Drăguli­nescu este bine cunoscută ca adevă­rată artistă de toate cercurile. Oca­­ziunea de a o auzi a făcut ca multă lume să vină anume pentru acest concert din Sinaia, Azuga, Poiana­ Țapului. Un program cu multă măes­­trie alcătuit a atras lume de elită. Finețea vocei și interpretarea de artistă desăvârșită fac ca greutățile unor bucăți cu multe pretențiuni ca: «Valsul» de Strauss, Poloneza (Mig­non) de Thomas, Caro Nome (Rigo­­letto,) Serenade de Moskowski să dis­pară. In Caro Nome, cu o voce sus­ținută cu multă căldură a ridicat partea cantabilă cu o agilitate de ar­tistă consumată. Când sburdalnică și drăgălașe, când serioasă și melancolică în splen­dida arie a Violetei (Traviata) a smuls o furtună de aplauze. Ușu­rința cu care execută părțile cele mai dificile întocmai ca o virtuoza și identificarea perfectă a rolului pe care îl prezintă sunt calitățile deo­sebite ale d-rei Drăgulinescu. Temperament de adevărat artist, alătură fineței și supleței de voce o frumoasă nuanțare și felul in care se prezintă în fața scenei captivează din primul rând publicul. Dese­ori rechemată la rampă de furtuna de aplauze a auditorului și-a asigurat pentru totdeauna cea mai deosebită simpatie. Necontenit bisată ne-a cântat: Can­­dela (Ochi albaștri’s drăgălași și o bucată de Stern, din a cărei inter­pretare își va face o creațiune. Cu mult sentiment și căldură i­ duetul din (Traviata) alături de d-nul M. Savu un bun tenor a dat dovadă că se găsesc elemente de valoare la noi în țară. Regretăm că d-ra părăsește țara în curând pentru a da drum mai li­ber la Paris desvoltărei vocei sale de artistă. Concursul prețios al d-rei M. Ivano­­vici care a susținut cu mult tact a­­companiamentul a asigurat deplina reușită. Publicul entuziast a făcut ovațiuni d-rei Drăgulinescu care de altfel întreprinzând un turneu nu credem să ne mai poată da încă un concert. T.­Mugurele.— vere.—o­riminal prins. j Răi-făcătorii au pus foc la șira cu paie a locuitorului Crăciun Bucată din com­. Cervenia. Grație vecinilor cari la timp au dat ajutoare s’a pu­tut localiza incendiul. — Copilul Marin, în etate de 8 ani, fiul lui Gheorghe Stan Tom­a din­ Alexandria, ducându-se la Vedea să să se scalde, s’a înecat. — Locuitorul Marin Marin Paras­­ch­iv din com­. Tăt­ăreștii-de-Jos, fiind bolnav de pelagră în ultimul grad, s’a strangulat. — Turcul Al­ Ismail, care a îm­pușcat pe logofătul Ion Jmireanu și despre care am vorbit la timp a fost prins astăzi în momentul când vroia să treacă granița prin punctul T.­I Măgurele. Adus la parchet și certat a răs­­­puns că victima T persecuta, că nu-i da mâncare la timp și că T punea la munci mai grele de­cât se tocmise. Cx.„­ ___ Serbare populară. . »"Jălcil. Furt cu efracție. Kosmez* organizată de tinerimea studioasa din localitate, a avut loc joi seara. Terasa mare a grădinei, din fața bufetului, era presarata de feerice chioșcuri cu flori, bomboane, confetti, ilustrate, tombola, telefon, și loteria frumuseței. Această frumoasă serbare își dato­­rește reușita grațiosului concurs dat de d-rele Algiu, Protopopescu, Paras­­chivescu, Lupescu și R­adovici. La sfârșit a fost concursul de frumusețe, proclam­ându-se regină d ra Algiu. — In strada Vidinului, s’a furat prin efracție din casa locuitorului Ștefan Stan Bugă, șease trâmbe pânză o scurteică blănită cu vulpe, un cos­tum de haine bărbătești și trei f­oarțe Numita locuință fiind in marginea o­­rașului, hoțul a operat in liniște profitând de noaptea ploioasă și du absența păgubașului, care era dus împreună cu soția în satul Băiești Autorul se bănuește a fi un solda din regimentul local. C.­Lung, —inspectie”Sfintire D. medic veterinar P. Cartian, în­­­sărcinat cu inspectarea tuturor aba­­­toriilor din țară, a inspectat eri, a­­­batorul și hala din acest oraș. I D-sa a rămas mulțumit de cel văzut* și a recomandat oare­ca r­­­asciisiri «A introdus la abatoriu govora. —Noi vizitatori Printre noii vizitatorii sosiți aci,­­ remarcăm pe următoarele persoane :­­ Cond. Mironescu, Ploești , Const.­­ D. Costescu, Nemoiu , Panait Ștefă­­­­nescu, Ploești; Iancu Ștefănescu, Ma­­­­rin Călin, Ecaterina Stănică, Craiova;­­ St. Logradianu Gheorghe, St. S. Za­­i voianu, lt.-col. Cristescu Constantin,­­ Mărculescu Max, București; lt. Mi­­­­haescu Alexe, Pitești; lt. Theodor­­ Demetrescu, Caracal ; căp. M. Lu­­­­pașcu, Craiova; Victor Pale, Vâlcea ;­­ pr. Nestor Dumitrescu, Craiova ;­­ Niță Atanasiu, I. Druckmann, Gh. I Bobicescu, Eliza A. Manca, Bucu­­­­rești; Zm­­ru L. Craiova ; Varleanu­­ Danu, Poiana Mare ; Ioana N. Gri­­­­gore, Siminicu; Garela Alexandru,­­ Vlașca ; Ana Caloianu, Craiova ; Gh. I Panaitescu, Angela M. Caloianu, Bu­­­­curești; Vatsa Luigi, Brazim; Ioana­­ N. Ghioraliu, Maria I. Nicoliu, Ana ; Dumitru Nicoliu, Craiova ; Marin­a Buricea, R.-Vâlcea ; Alexandru Geor­­­­gescu, Craiova; Iliescu Ion, Slatina; i căp. Paulinescu Șt., R.-Vâlcea ; Ia­­m­moșeanu I., Galați ; C. Pilculescu, N.­­ Mihailu, Craiova; Toma Popescu,­­ Anton Miss, București; Glera Pan­­­­tele, Curtea-de-Argeș ; Ilie Tănăsescu , Galați ; Maria Lombardo, Caracal ;­i Nae N. Tindroncescu, Focșani ; Gh. Cristofor, Spiru Giurciu, București­­­­ dr. C. I. Sergescu, Severin ; Angh­el Coliglă, Roman ; Nicolae Terțiu Bu­curești ; Gh. Herinescu, Iași ; Alex. Dumbravă, București ; Aureliu Bor­­govan, Dorohoiu ; Mihail Popescu, Botoșani ; D-tru Norocea, București ; Victoria I­agomirescu, Focșani ; Do­­bre Stoiculescu, București ; C. Ge­­brescu, Craiova; I. Dumitrescu, Plo­ești ; Niculescu Gh., Severin; D. Nă­dejde, București ; Sofia Dianu, Tach­e P. Dianu, Craiova ; căp. Petrechiescu C-tin, Giurgiu ; Ana Cracunu, Bucu­rești ; Bungetianu D-tru, Severin ; Panimi Cost., Craiova; căp. Cenescu București ; Grozescu Paraschiv, Se­verin ; D-tru Oprescu, București; Ni­colae Rădulescu, Prahova; Ana V. Marinescu, Ploești ; Ion Goganu, Se­verin ; Craiovescu C-tin, Galați ; Olga Eliad, Gh. M. Bercovici, București ; Dumitru Nicolescu, Focșani ; Ioana Ceaușescu, Elena N. Burdescu, D-tra f C. Ziza, Pitești ; N. Iliescu, Severin; Dim. Emanoil, București ; pr. Gh. Maineanu, Ion Neghina, T.­Severin ; Gh. D. Vicolu, Focșani ; Cristodor Fulger Tecuci; Matei Tudor, Craiova; Ecaterina Mihalidi, București ; Gh. Stematiu, Pitești, etc., etc. Soveja (Futna). -rec"" iud„a noastră.—Vizitatorii stabiliți. Una din cele mai bogate stațiuni climaterice din țară în priveliști ad­mirabile, în munți încărcați cu i­­mense păduri de brazi, in aer curat­­ și dătător de sănătate, în împreju­­r­rimi demne de văzut este și această , localitate Soveja, din județul Putna. . Pe fiecare an numărul vizitatori­lor Sovejei sporește­ înlesnirea ce a făcut-o prefectura județului, mulțu­mită stăruinței d-lui N. N. Săveanu prin clădirea otelului chiar în pă­durea de brazi a îndemnat pe mulți­­ să petreacă lunile de vară în această­­ localitate. Totuși însă din cauza drumului prea lung și obositor, de la Panciu­ș sau Focșani, foarte mulți preferă a­­ se duce cu trenul în altă localitate , de munte deși aceia nu întrunește Luni 4 August ­jondițiunile Sovejei. O societate stră­­­­ină în scopul de a întemeia o mare o cherestea la Mărășești, a hotărât să­­ facă un drum de fier pentru trans­­­­portarea lemnăriilor din pădurile So­­o­vejei cât și din împrejurimile ei. Te­­­­rasamentul acestei linii e aproape terminat, și se crede că va putea fi­­ pusă în circulație în anul viitor. Li­ d nia e de 0.75 cm, dar s’ar putea a­­dăuga la acele vagoane de marfă și s vre­o două de persoane, înlesninduse­­ astfel enorm transportul vizitatorilor cât și a bagajelor acestora.­­ Din an în an se aduc îmbunată­­t­țiri acestei localități pentru înfru­musețarea ei, dar totuși nu se dă­­ toată solicitudinea pentru înălțarea ei, lucru care ar aduce un mare fo­­s­los județului și i Proprietarului. Statul o ar avea tot interesul să progreseze­­ Soveja și să o înzestreze cu tot con­­­­­fortul și toate stabilimentele nece­ I­sare unei stațiuni climaterice în con­­­­diți atât de bune. Din partea prefecturei este dele­gat de Constantin Teodorescu un bun administrator de plasă. ] Administrația locală în frunte cu I d. procuror Gh. Stranog și d. notar J N. Cosor își dă tot interesul pen­­tr­­ru a mulțumi pe numeroșii vizita­­­­tori ai Sovejei.­­ In pădure este o instalație de hi­­d­­roterapie, care e pusă la îndemâna­­ publicului pe un preț destul de­­ ieftin.­­ Se pot face și băi­ calde aducăn­­du-se apă minerală de la stațiunea balneară din apropiere, Vizantea. Orchestra de sub conducerea cu­noscutul viorist I. Ridiche cântă­­ dimineața și după amiazi în parcul otelului, în fiecare zi. Joia și Du­minica seara se dau serate dansante în localul școalei. Deseori se organizează excursiuni­­ pentru vizitarea fermecătoarelor pri­­veliștei de prin împrejurimi, excur­­­­siuni care se fac mai ales cu calul,­­ din cauza greutăței transportului­­ prin munți. Zilele acestea s’a dat o frumoasă serbare din inițiativa d-lui învăță­­tor Arghir, în scopul de a se strânge ^ un fond cu care să se poată ridica › un monument eroilor Sovejeni că­zuți in războiul pentru neatârnarea­­ țărei noastre. Iată și lista complectă a vizitato­­­­rilor din vara aceasta în ordinea in care au sosit in localitate : D. Gh. Teodorescu Brăila, D. Ior­­gu Vaia proprietar Bârlad, D-na Flo­­­­rica Columb București, D. Mihail Boteanu avocat Bârlad, D. Gh. Da­ 11­videscu Bârlad, D. Louis Papazu a­­vocat Focșan, Dr. Moiseanu Focșani, D. Paul Șomțiu profesor Tulcea, D. I și d-na Anton Anastasia, judecător * de instruție Focșani, d. și d-na A­­lex. Macarovici magistrat Focșani,­­ d. A. Capățână farmacist Panciu, d. Radu N. Săveanu, d. Ionel C. Olla­­nescu Focșani, d. și d-na dr. Const. Macri Odobești, d-na Zoe Ianculescu Focșani, d. Alexandru Chiru student­­ Focșani, d. Neculai Gaicu­­-Focșani, , d. Aurel Constantinescu Vărsătura, * d-na F. Iordăchescu Focșani, d. Ne­­­­culai Grobnicu comerciant cu fami­­l­lia Focșani, d. Gh. To­mulescu ma­­­­gistrat cu familia, d. Gh. Aslan pro­­­­fesor Focșani, d. Iosef Stefan stu­­­­dent Bârlad, d. și­ d-na Const. Cer­­­ nat avocat Bârlad, d. Const. Tomu­­lescu profesor cu familia Buzău, d-na­­ Maria căp. Latiș Roman, d. Al. 1. j Gheorghiu Focșani, d. Gh. Munteanu , farmacist cu familia Odobești, d. l Alex. Theodorian­ Ploești, d. V. Ru­­­­sovici comerciant cu familia Foc­­­­șani, d. Maria Mărgărit cu copii­i Brăila, d. Const. Cardaș avocat Foc­­­­șani, d. A. Gh. Ionescu- Ion propri­­­­etar Focșani, d. Sima Niculescu a­­­­vocat și deputat cu familia Călărași, j d na Ecaterina Ștefănescu cu copii­i Galați, d-na Mana Raicanu Galați, j d-ra Olga Gâtulescu Cudaloi, d. Gh. . Godin controlor, d-na Angela Hol­ , dan București, d. P. Anghel învăță­­­­tor cu familia Graea de jos, d. ma­­­­ior P. Stavrescu cu familia Bucu­­­­rești, d-na Elvira Paraschivescu cu , copii Focșani, d. N. Iliescu avocat Focșani, d na Lița Arhir Focșani, Preot Romanescu cu familia Focșani, d. și d-na Dimitrie Pamfil profesor Pitești, d. Consta Beloiu, d. Paul­­ Dimitriu agronom Focșani, d-na și d. Rașcanu Galați, d-na Zoe T. Mis­­­­sir cu copii Focșani, d. P. Teodo­­­­rescu Adpid, d. Grigore Popovici, d. Const. Vasilescu profesor cu familia , Focșani, d. loan I. Bottez Ivești, d. , și d-na căp. Niculescu București, d. Bebe V. Jora student Focșani, •»d. Ion Hasnaș institutor cu familia Ga­­lagi, d. Gh. Gh. Orleanu magistrat cu familia Buzău, Pr. Clement Bon­­tea cu familia Focșani, d. Aurel Pa­raschivescu farmacist Focșani, dr. M. Tomița cu familia Panciu, d. Constantinescu administrator finan­ciar Focșani, d. V­asile ,N. Celebida­­che advocat Focșani, d. it­rd. A. Paula București, d. Mihail Gabrie­­lescu Dirigintele Oficiului poștal cu familia Focșani etc. Gambrinus, joacă trupa orientale foarte hazlie, d-nul Benlian, Circul american, gră­dina Regală, varieteul Splendid și multe altele, încheie seria distrac­țiilor. Băile de la Mamaia sunt foarte bine cercetate și zilnic trenurile se duc încărcate de publicul vizitator. In curând se va organiza o escur­­siune frumoasă la Constantinopol, despre care la timp voiu reveni. D-na Zoe Sturdza, soția primului ministru, s'a stabilit în localitate, pe timpul sezonului. Numele vizitatorilor îl voiu re­zuma într’o corespondență viitoare. Să nu trec cu vederea și marile serbări nautice și venețiene ce se organizează­ de societatea «Regina E­­libera,» pentru ziua de 15 August (sf. Maria) în portul Constanța, sub înaltul patronagiul al M. S. Reginei și în folosul «Vetrei Luminoase.» (WODIGICARGA LEGEI MESERIILOR Memoriul adresat d-lui ministru Djuvara de către comisarul guver­nului pe lângă corporația bărbieri­­coafori din Capitală.—Convorbire cu comisarul guvernului.—Dezide­ratele meseriașilor.—Rolul secre­­tarilor­ comptabili în corporații.— Concluziuni. Se știe că d. Al. Djuvara, mi­nistrul industriei și comerțului, a cerut corporațiunilor de meseriași să-i înainteze memorii amănunțite cu privire la modificările ce cred că trebue de adus actualei legi a meseriilor, care va fi schimbată probabil chiar în apropiata sezi­­une a corpurilor legiuitoare. Aflând că d. Dimitrie Constan­tinescu, comisar al guvernului pe lângă corporația bărbierilor-coa­­fori din Capitală, a fost primit în audiență de d. ministru Djuvara, care a binevoit a se întreține mai mult timp cu d-sa, am căutat să am o convorbire cu d. Constanti­nescu și iată discuțiunea ce s’a an­gajat între mine și d-sa : — Am avut onoarea de a fi pri­mit în audiență de d. ministru al nostru, începe a-mi spune comisa­rul guvernului, și i-am prezentat d-lui ministru un memoriu cu pri­vire la modificările ce cred că ar fi de introdus în legea meseriilor, actualmente în vigoare. — S’ar putea să am și eu o co­pie după acel memoriu pentru a o publica în ziar ? — N’am păstrat nici o copie, dar ași putea să vă dau amănunte a­­supra celor cuprinse în el. Fabrici și ateliere mari­­ ? 2... — Art. 1 din legea meseriilor a dat loc la multe și mai neînțele­geri între meseriași, din pricină că, prin acest articol, se spune că fabricele și atelierele mari sunt în afară de prevederile legei. V'adu­ceți aminte că, în privința aceasta, a avut loc chiar un congres în a­­nul 1904, adică după un an de la punerea în aplicare a actualei legi. „Dar acest articol este în con­­contrazicere cu art. 145 din aceiași lege și în care articolul se speci­fica destul de clar că toți meseri­așii din comună trebue și sunt o­­bligați de a face parte din corpo­­rațiunea respectivă. Eu cred că le­giuitorul, prin art. 1, nu a avut în vedere de a scoate din lege pe maeștrii conducâtori, lucrători și elevi, ci,numai pe proprietarul fa­­bricei sau al atelierelor mari. N­u­mai pe aceștia, art. 1 îi scoate din legea meserilor. Iată car cauza principală a inaplicabilităței legei meseriilor, așa cum e ea azi. Din această pricină, s’au găsit mese­riași cari au pescuit în apă tur­bure, spunând că legea e defectu­oasă și inaplicabilă. Casele de ajutor.­­Teh­nica meseriei - Acesta-i singurul defect al le­­gei, așa­dar ? 1 .. Nu. Al doilea punct de de­zordine, în legea meseriilor, este și art. 56, care spune că corpora­­țiunile pot înființa case de ajutor când vor dispune de mijloace, in caz contrariu, corporațiunea e o­­bligată să-și asigure membrii la casa de asigurări mutuale. De aci provenit perturbația între me­seriași. Majoritatea lor, la unele corporații, fiind deja asig­urată îna­inte de punerea în aplicare a le­gei, s’a găsit nedreptățită prin o­­bligațiunea impusă de art. 56 de a contribui la casa de ajutor a cor­porației, întru cât foarte mulți meseriași erau deja asigurați pe la alte societăți. Rămâne clar ca aceștia să fie exluși din casa de a­­jutor a corporației. Casa de ajutor să fie pusă sub conducerea comi­sarului guvernului și a camerei de arbitri, iar casa corporației să fie sub conducerea președintelui și a comitetului, pentru ca com­i­­tului să-i râmâne timp de a se ocupa și de teh­nica meseriei căci în această direcțiune nu s’a lucrat. Comisarii guvernului.—Secretarii­­comptabili — Să se clasifice, urmează a-mi spune interlocutorul meu, atribu­­țiunile comisarilor guvernului,ale președinților de comitete și ale funcționarilor corporației a­t­r­i­­­buțiunile lor sunt foarte confu­­ze, fiecare interpretând legea după cum îl tac capul. Mai ales că noi, meseriașii, nu avem a­­tata cultură ca sâ putem steriliza articol cu articol și suntem la dis­creția secretarului­ comptabil, care ne duce de nas cum voește. Când vedem că ei ne duc de râpă, tot ei ne amenință cu cuvintele că sunt numiți de minister, așa că dacă îi atragem atențiunea să-și îndeplinească serviciul conștiincios ei caută atunci să înrăutâțească le­găturile dintre meseriași, formân­du-și partizani împotriva noastră. Așa e cazul cu secretarul­ compta­­bil de la corporația noastră, asu­pra căruia am și înaintat d-lui mi­nistru un raport. Eliberarea certificatelor — Alte lacune în lege, care mai sunt ? — Art. 17 și 18, relative la eli­berarea certificatelor de elevi sunt Acestea sunt declarațiunile d-lui D. Constantinescu, care și-a ter­minat convorbirea odată cu ul­tima potrivire de foarfeci în părul meu (căci tocmai îmi făceam toa­leta feței,) după cum odinioară Cy­rano de Bergerac și-a rănit într’un duel adversarul, ț­inându-și ultima lovitură cu clasicul vers . A la fin de l'envoi je touche. BANDIȚI MODERNI E o lege fatală, ca în orice me­serie să găsească la intervale suc­cesive, oam­eni cari să o desăvâr­șească din ce în ce mai mult. O Încălcare făcută ziua’n amiaza mare, în una din cele mai populate cartiere ale Parisului, a făcut să se vadă că acest oraș, în care to­tul e modern, nu putea avea ast­fel de bandiți, de­cât moderni. Acum 4 zile, la ceasurile zece de dimineață, un client intrând într’o fabrică de lingerie din str. Reaumur, găsește pe vânzătoare, singura care se găsea in acel sta­biliment, legată strâns de mâini, în dosul comptuarului. Mirat de acest fapt, el dezlegă pe nenorocita fată care nu avea mai mult de 16 ani și numai după trecere de câtva timp, când își veni în fire, putu să facă cunos­cut autorităților împrejurările spăi­­mântătoare și aproape de necre­zut prin care trecuse. Ea povesti cum în momentul când tocmai se depărta de apara­tul telefonic, ușa atelierului se deschise brusc și intrară doi băr­bați, amândoi foarte tineri după înfățișare. După ce închiseră ușa în urma lor, o legară și fără să se mai o­­cupa de ea, începură să caute prin toate mobilele, sa răscolească toate cutiile, părând că veniseră pentru un anumit lucru, de­oare­ce lăsară la locul ei o sumă de bani pe care o găsiră. La oamenii cu cugetul cel mai liniștit ei citiră mult timp în niște manuscrise al căror­­ conținut însă părea că nu-i mulțumește. In vreme însă ce ei răscoleau ast­fel, tânăra vânzătoare izbuti, cu ajutorul unor foarfeci, sa-și taie legăturile și s­ă fugă. Dar în­dată fu prinsă și după ce o lega­ră în așa mod in­cat să nu mai poată scăpa, scoaseră câte un re­volver și terorizând-o, îi cerură să spună unde locuește patronul sâu, la care probabil, voiau si gă­sească ceea ce aci căutasera la zadar. Fata însă refuză, pretextând că nu-i cunoaște adresa și față de a­ceastă atitudine a ei, cei doi indi­vizi se văzură nevoiți să plece, tot cu acelaș sânge rece cu care veni­seră. Poliția e ocupată acum cu des­coperiea acestor bandiți cari își lucrează meseria cu atâta siguranța M. de comedii confuze, căci se lovesc de art. 9 condusă de din lege, prin care se spune că la eliberarea brevetului de maestru­­conducător, în lipsă de acte dove­ditoare, să se supună candidații comisiunei de examen. Se proce­dează invers , în loc ca lucrătorii să fie supuși comisiunei de exa­men spre a obține brevetul de maestru-conducător, se supune nu­mai elevii cu contract de învăță­tură. Or, art. 17 și 18 spun că, pentru obținerea certificatului de elevie, trebue ca patronul să-i dea un act de timpul cât a stat la în­vățătură. Eu înțeleg că certificatul de elev nu e tot una cu brevetul de învățătură și, ca să fie mai bine înțeleasă legea, ar trebui ca cel ce dorește a învăța o meserie, întâi să învețe un an, după care timp patronul să fie obligat a­­ supune comisiunei de examinare spre a obține certificatul de elev, și, după expirarea termenului de elevie, care să nu fie mai scurt de 2 ani și mai lung de 3, să fie din nou supus examenului spre a obține carnetul de lucrător. Cu chipul a­­cesta, teh­nica meseriilor se va îmbunătăți. La art. 26 ar trebui să se adaoge că patronul e obligat a constata dacă elevul are aplicație la meseria pe care a îmbrățișat-o, și, de constată că nu are, să-i su­pună după un an comisiunei de examen pentru a se dovedi că, la această meserie își pierde timpul în zădar, ce va vedea care-i este vocațiunea, pentru a eși un bun meseriaș căci, cu sistemul actual, nu se pot găsi meseriași buni, co­piii fiind nevoiți, prin legătura contractului a învăța o meserie ce nu li-i dragă mai târziu. La aceas­­ta-i duce­m­ca de părinți și nepă­sarea patronilor, cari se servesc de ei ca ajutoare la lucrări de mi­nimă importanță. Cu modul acesta am avut un contingent de mese­riași inferiori, față de cei ce ne-au venit din străinătate. Superioritatea meseriașilor străini — „De aceia, termină d. Con­­statinescu, meseriașul străin e mai preferat. Altfel nu vom avea me­seriași artiști în r­a­m­u­r­a lor și conștienți de valoarea lor de me­seriași.» Constanța.— u,s.r"c­l"c" intrând in iU,iu. August, Constanța I și-a cap­ătat aspectul și animația din alți ani. . Anul acesta până astăzi sezonul­­ a fost cam slab, băile de mare nu s­e atrăgeau atâta lume, în schimb la’ 11 băile de la Techirghiol era o anima­­­­ție de nedesens, la care insă lipsea , confortul de la Constanța. 1. Administrația comunala și poliție­nească in cap cu d. polițai Cimbru, ’ au luat intinse măsuri pentru a pune stavila lăcomiei unor restaurator și proprietari de oteluri, care jefuieau lumea vizitatoare ca un codru. De altfel petrecerile și distracțiile a se succed una după alta și astfel vi­zitatorii petrec zuele in aceasta sin­­­­gură stațiune balneară-maritimă din țară, cât mai plăcut. La cazino unde o orchestră aleasă , condusă de d. Strauss, delactează publicul vizitator și elita locală zil­­­­nic cu noutăți muzicale, iar de două­­ ori pe săptămână se dau baluri unde i se petrece două in zori de zi­­. Bulevardul Elisabeta, Piața Inde­­­­­pendența și Grădina publică de ase­­­­menea sunt animate, unde cântă mu­­­­­zică militară.­­­ De două ori pe săptămână se fac ă escursiuni pe mare cu luxoasele va­poare ale S. M. R. și la care iea­u­ parte o lume imensă, a Distracțiile din oraș sunt multiple, a‘la Parcul Mitică Georgescu cinema e!Pathé Freres distrează publicul cu­­ tablourile sale instructive, la grădina V litri Mil 1 [UNK] ft Duminică 3 August Timpul este pretutindeni frumos, liniștit și mai călduros ca în zilele precedente, in foarte multe localități mai cu seamă în cele din regiunea de câmp, termometrul a atins și în­trecut in cursul zilei +30' ajungând la +34 ° la Giurgiu și Corabia. In nordul extrem al Moldovei și la Si­naia temperaturele maxime au va­riat între +22' și +24 °. Către di­mineață a plouat în câteva locali­tăți din vestul Munteniei și din Mol­dova. La București a plouat puțin, numai în partea de nord a orașului. In regiunea de câmpie temperaturile minime au fost cuprinse intre +1*° și +19 °, iar în restul țărei între +12 ° și +15’Cea mai coborâtă tem­peratură + d­e la Piatra-Neamț. Ba­rometrul s’a coborât in Muntenia cu 3 la 4 mm., iar în Moldova aproape staționar. A plouat la: Săcueni 3 mm. Cos­­tești 4, Slatina 2, Constantinești 5, Vlăduleni, 8, Drăgănești 1, B­ădești 5, Drăgușești 5, Zătreni 4, Găești 1, Pitești 2, R.­Vâlcea 2, Govora 3, Cra­iova 2, T.-Severin 7 și Baia de A­­ramat 5 mm, de apă, Information­ ■ Ministerul de interne a adre­sat tuturor prefecturilor din țară, următoarea circulară: Mai toate Camerile de comerț și industrie din țară ne-au adus la cunoștință, în diferite rânduri, fap­tul că comercianții stabili de prin comunele rurale sunt mereu păgu­biți în interesele lor de către co­mercianții ambulanți, cari cutreeră satele noastre fără nici un control, călcând astfel în modul cel mai fla­grant dispozițiunile legei comer­țului ambulant, prin care se oprește vânzarea în mod ambulant a unor articole ce ei debitează. „Răul destul de mare ce se aduce negustorilor stabili și cinstiți de către comercianții ambulanți, de­curge din faptul concurenței ce le fac acești din urmă prin neplata acelorași dări, pe cari le plătesc Sfatului comercianții stabili, și prin vânzarea articolelor de proastă ca­litate, provenită în majoritatea ca­zurilor de pe la falimente. Apoi în timpul de față existența comerțu­lui ambulant nu mai are nici o ra­țiune, întru­cât articolele de colo­niale, manufactură etc., cari se vând în mod ambulant, se găsesc cu pri­sosință în fiecare comună în pră­văliile stabile. „Prin urmare, exercitarea comer­țului ambulant cu coloniale, ma­nufactură și adesea ori chiar cu articole de droguerie vătămătoare sănătății publice, constitue pe lân­gă o caloare a legii comerțului am­bulant și o concurență comercian­ților stabili și chiar o speculație pentru țărănimea noastră“. — Eri la orele 10 dimineața, s’a făcut la Mănăstirea Gernica înmor­mântarea lui Ștefan Greceanu, fost deputat și senator.­­ pe timpul concediului d. Tom­a Stelian, interimatul ministerului de justiție va fi ținut de d. V. G. Morțun, ministrul lucrărilor pu­blice. ■S D. V. Morțun, ministrul lu­crărilor publice, întorcăndu se din concediu Sâmbătă, pe acea zi a în­cetat interimatul d-lui ministru Spi­­ru Haret, la acel departament. Dri dimineață, d. Tom­a Ste­lian, ministrul justiției, a plecat în străinătate. La gară a fost condus de d. mi­nistru V. Morțun, care a sosit Sâmbătă în Capitală, d. Gr. Ște­­fănescu procuror general, d. Efti­­mie Antonescu primul procuror d. Dâmboviceanu consilier la Curtea de Casație și alți magistrați aflați în Capitală. *3 D. general Harței, secretarul general al ministerului de război, a obținut un concediu de 40 zile. Afacerile secretariatului general în timpul lipsei titularului, vor fi girate de d. colonel I. Pâtrașcu, directorul infanteriei din ministe­rul de răsboi. «3 In Monitorul Oficial de est, a apărut decretele regale prin care d. I. T. Ghica, prefectul județului Vlașca a fost numit inspector ad­ministrativ. Rectificăm explicația clișeului d’intâi de la escursiunea studen­ților forestieri la articolul apărut ori în sensul următor: La casa primului pretor Vasile Ianta, iar nu protoereului, cum e a spus din eroare. — D. dr. N. Minovici, directo­rul societății „Salvarea“, lucrează la un important studiu asupra or­­ganizărei polițiilor din Europa și care va apare sub titlul: „Ce a fost, ce este și cum trebue să fie o poliție. “ — Ultimul termen pentru în­scrierea la catedra de fizică de la facultatea de științe din Bucu­rești, era fixat pentru ziua de 4 August. De­oarece Insă acest termen cade în vacanță, a fost amânat pentru £ Noembrie a. c. S La azilul „Elena Diamna“, școala primară și secția profesio­nală, sunt vacante 49 de locuri vacante de bursiere. In ziua de 20 August, se va­­ine licitațiune pentru darea în exploatare pentru tăere, a unui mare număr de păduri ale Sta­tului.­­ Corespondentul nostru din Craiova ne-a comunicat numele mai multor escroci, care dându-se drept artiști, speculează încrederea publicului, umblând din oraș în oraș, anunțând representațiuni și încasând bani, după care dispar fără a li­ se da de urmă. Intre aceștia s’a trecut din gre­șeală și numele artistului Al. Moru, care de alt­fel este în destul de bine cunoscut atât publicului din Capitală cât și celui din provin­cie ca un om corect, atât în aface­rile sale private cât și cele tea­trale. Pentru care facem cuvenita rec­tificare. 5 Consiliul tehnic superior a luat în examinare proectul construcțiu­­nei unui pod definitiv pe șoseaua vicinală Babadag - Jurilofca-Drun­­cea, din județul Tulcea, în valoare totală de 17.500 lei. 5 Proectul construcțiunii unui abator în Capitală a fost supus e­­xaminărei consiliului tehnic su­perior.­­­ Lucrările tunelului de la Be­­rești au fost executate dinspre Tur­­comani, pe o lungime de 600 me­tri, iar dinspre Berești, pe o lun­gime de 300 metri. — D mi Ștefan M. Vulcănescu, pro­prietar, și Stan M.Oprică, primar, ambii din comuna Darvari (Mehe­dinți), au binevoit a dona 120.000 cărămizi și lemnele necesare la ar­derea lor, totul în valoare de 2.200 lei, pentru construirea bisericei Sfinții Voivozi din parohia acelei comune. 2 In ziua de 5 August a. c., sa va ține în cancelaria epitropiei spi­talului Drăghici din orașul Vaslui, o licitație publică pentru darea în întreprindere a lucrărilor de recon­struire a acelui spital, lucrările fii­nd în valoare aproximativă de 100.000 lei. La această licitație vor lua parte numai persoanele competente, cari au mai executat lucrări similare. 5 Examenele de cotari, cari ur­mau să aibă loc la Începutul lunei August, s'au amânat pentru ziua

Next