Viitorul, august 1908 (Anul 2, nr. 262-291)
1908-08-05 / nr. 266
â ECONOMICE SI FINANCIARE Cota valorilor la Bursa din ? București 2 August, 1908 Cursurile s’au fixat astfel : împrumuturile de Stat române: Renta amortibila 5 la suta lei 102 staționar împrumutul de 185 milioane 5 la suta lei 102.50 urcare, împrumutul de 32 milioane și jumatate, lei 91.— urcare împrumutul de 50 milioane, lei. 91.— stațio.i. împrum. de 274 mii. lei 94.25 staționar, Imprumutur de 45 mii. lei 91.25 120 de milioane de lei 91.75 împrumutul de 90 milioane lei 91.—staționar Impr. de 180 milioane lei 91.— staționar renta amortibila seria A și B lei 91.50 stațion. renta convertită din 1905, 91.50 scădere. Împrumutul de județe și orașe.—Obligațiunile Creditului județean și comunal fi la suta lei 100.25 staționar, obligațiunile creditului județ, și comunal 4 jum. la sută lei 93.25 scădere obligațiunile creditului viticol lei — obligațiunile comunei București 4 la suta lei 87.— scădere ; obligațiunile Craiova 97.—obligațiunile comunei Ploești 95; obligațiunile comunei Iași 92. Împrumuturi de societăți. — Scrisuri funciare rurale 5 °/6 lei 98.35 încheat; scris, linie, rurale 4 la sută lei 89.75 scădere, scrisuri func. urbane, București lei 9687 urcare scris, funciare urb.. lași lei 9375 staționar; obligațiunile societatei Letea iei —.— Acțiuni.—Banca Națională a României lei 4330 scădere, banca Agricolă lei 417 urcare, Bank of Ania Lited lei 230 urcare, Banca de scont din București tei 132 staționar, Banca Marmorosene Blank et Caie lei 925 urcare; provizorii lei 925 staționar banca populară din Pitești lei 901 staționar, banca Gen. Rom. lei 1720 staționar, societatea de asigurare Naționala lei 715 urcare , societatea de asigurare Dacia România lei 845 urcare in devise.—Gek Londra lei 25.20 străinătate: Gek Paris lei 100.17 1.2 ; Gek Berlin lei 123.52 Gek Viena lei 105.20 Gek Belgia lei 99.90 staționar. Monete.—Napoleon 20.30, coroana 1.06, ruba 2.67 jum.. Hi STRĂINĂTATE București, % August, 1908. Valorile române au cotat astfel pe piețele streine: La Berlin.— Renta română din 1903 5 la sută neconvertită lei 100.90 renta română din 1880 4 la suta lei —.— renta română din 1890 4 la sută lei 92.10 renta română din 1891 4 la suta lei 89.50 renta română din 1894 4 la sută lei —.— renta română din 1896 4 la suta lei 89 60 renta română din 1898 4 la sută lei 89.50 renta română din 1905 4 la sută convertit 90.60 renta română din 1905 4 la sută lei 89.70 împrumutul comunal București din 1888 4 jum.la sută lei 96.50 împrumutul din 1898 4 jum. 2 la sută lei 95.20 împrumut din 1898 4 jum. la suta lei 96.50. La Paris.—Rentă română a 5 la sută lei.—Renta română 5 la sută lei, 95.30 Renta română 4 la sută lei — Renta română convertită a lei 90.70 Noul împrumut convertit lei —.— La Frankfurt.—Renta română 5 la sută lei —.— Renta română 4 la suta lei 92.— Noul împrumut român lei 100.70. La Triest. — Dacia româna ca lei 705 Naționala lei 835. Generala 635 lei. La Bruxelles. — Acțiuni capital lei 1020 Acțiuni ordinare lei 520 Tramvai București. CEREALE Cota cerealelor la Bursele din străinătate București, 3 August 1908 Situațiunea piețelor. — Ușoare urcări pe mai toate piețele. La Berlin, New-York și Chicago mici scăderi s-au simțit în cursurile de cereale. La Budapesta. — Grâu pro Oct. 11.21. Secara Oct. 11.56 Orzul Oct. 9.27. Porumbul pro Iuliei 20, pro August 7.76, pro Mai 7.20. Rapița 16.35. La Paris. — Grâul pro Sept.Dec. 23.30 pro Noemb.-Febr. 23.55. Făina pro Sept.-Decemb.31.10. Noemb.-Febr. 31.— La Berlin.—Grâul pro Sept. 201.25 pro Dec. 203.75. Sec. pro Sept. 176.12 pro Dec. 180.— Porumbul pro Sept. 155.— pro Dec. 151.50. La New-York.—Grâu, deschiderea Decemb. 102.62 disponibil 100.87, pro Sept. 101.10, pro Dec. 103.15, pro Mai 106.32. Porumbul deschiderea— Dec. disponibil 90, pro Sept. 86.24, pro Dec. 74.75, pro Mai 70.10. La Chicago. — Grâul deschiderea Dec. 94.62, pro Sept. 93.15, pro Dec. 95.24, pro Mai 99.87. Porumbul Dec. 65.—, Sept. 77.62, pro Dec. 64.75, pro Mai 63.75. IN ȚARA La Brăila.—Grâul 78/79 cu 20. 76/77 cu 19.50 . 72/73 cu 18.— porumbul 14.10. Grâul calm, în simpatie cu știrile din America. Porumbul susținut din cauza sosirilor mici pe uscat. • La Constanța. — Grâul 78/79 cu 19.60, 74/75 cu 18.—, 77/78, cu 17.—. Porumbul ferm 14.25.—Grâul, slab în simpatie cu America. Porumbul susținut cumpărătorii susținând piața. Noua eră în Turcia Noul mare vizir Kiamil Pașa.—Biografia lui.—Pretendenții la tronul Turciei. De când cu mișcarea junilor turci, postul de mare Vizir, într’un timp foarte scurt, a fost ocupat de trei demnitari turci. Noul mare vizir este Kiamil Pașa care ocupă această funcție pentru a treia oară. El este singurul dintre marii Viziri, care a avut curajul să spue Sultanului, că dacă nu se acordă reforme serioase, Turcia e condamnată să piară. Kamil Pașa a spus aceste cuvinte la 1896, când pentru prima dată a fost numit mare vizir. Pentru această îndrăzneală a fost imediat destituit și inchis, dar deoarece reprezentanții străini îl simpatizau prea mult, a reușit să scape de exil și să fie ținut în paza autorităților. Sultanul spre a scăpa de el îl trimete ca valiu în Asia Mică. El a stat acolo 4 ani și pe timpul răscoalelor armenești, când Djevat Pașa și Said Pașa au fost Îndepărtați de la postul de mare vizir, Kiamil Pașa a fost din nou chemat de Sultan. După ce a reușit să restabilească liniștea în tulburările armenești, simțindu-se care a vroit din nou să-și pună în aplicare planurile sale. El a lucrat pentru reabilitarea forței și pentru îndepărtarea de lângă Sultan a camarilei, spre a nu se putea amesteca în afacerile statului. Inamicii lui însă au reușit prin intrigile lor să convingă pe Sultan că e om periculos statului, pentru care motiv Sultanul il trimete la Smirna ca valiu. Kiamil Pașa a rămas acolo 12 ani ca valiu. Se poate zice că a fost uitat cu totul. In urma incidentelor cari au avut loc la Smirna el e chemat din nou la Constantinopole, unde a rămas până acuma. In acest timp el se ocupa foarte mult cu diferite proecte de reformele ce trebuia să se aplice în Turcia. Kiamil Pașa se căznește ca să reformeze cu desăvârșire statul și să complecteze ceia ce Said Pașa a început. Kiamil Pașa este în etate de 80 de ani. El e originar din Cipru. Energia lui precum și cultura ce posedă promit prea mult. Kiamil Pașa cunoaște toate limbile străine și se socotește ca omul cel mai deștept dintre turci. A fost de mai multe ori, decorat în mod succesiv de către șefii statelor străine. Așa, în 1869 împăratul Krautz Iosef îl decora cu ordinul „Frantz Iosef și în 1891 cu ordinul „Sf tul Ștefan“ cel mai mare ordin. Moștenitor la tronul Turciei, vine după legea S ultimului Selim (1517) cel mai în vârstă din familia imperială. Conform cu această lege, primul moștenitor est Mehmed Reșad-Efevdi, un om bun la inimă și fără multă cultură, dar prevăzător și iscusit, energic și cu voință de fier. Prințul Reșad trăește la Constantinopol și are 2 băeți și o fată. Al doilea urmaș este Iusuf Izedin fiul Satanaim Abdul-Azis, in etate de 49 de ani. El este cel mai cult dintre toti candidații tronului. A călătorit mult pe la curțile străine și a trăit îndelung pe langă efe âivul Egiptului, Ismail-Pașa. Este singurul prinț din întreaga familie, care e militar și comandă corpul I de armată. Are studii moderne și cunoaște foarte bine filosofia și economia politică. Isus-Izedin este foarte energic, are bun tact și e foarte constituțional. Trăiește la Scutari, unde umblă singur și fuge de etichetă. Este un călăreț iscusit, înoată bine și a scăpat pe mulți deja înecat, chiar riscând cu viața. Al treilea pretendent este prințul Abdul Medjid, fratele lui Iusuf născut la 1868 ; trăiește la Constantinopol. El e foarte instruit și c u o puternică voință. » Și a făcut studiile în Germania, vorbește destul de bine franțuzește, obicinuește sportul îi place desemnul și are ideile cele mai liberale. Afară de sus menționații precedenți mai sunt încă alți 12, dar de o greutate mai mică, printre care Suleiman și Mehedin, mai mici frați ai actualului Sultan, precum și prințul Sabadestin, tânăr turc, umul dintre conducătorii mișcărei. Acesta e fiu al Sultanului Murad V, detronat la 1876. El e mare democrat, iubit de tinerii turci și socotit în Europa ca bun conducător de stat. Deoarece Sultanul dorește să lase ca urmaș pe unul din fii săi, se vor întâmpina dificultăți la aranjarea acestei chestiuni. Jun:or CE SE PETRECE ItTARA BotoșanI—Accident.— Scandal. Astă-noapte pe la orele 11, pe când automobilul județului trecea pe strada Mare, din cauza neatenției șoferului s’a izbit de bordura trotuarului, sfărâmându-i-se roata cu desăvârșire. Din care cauză,automobilul a stat pe loc până la oral noaptea. — Indivizii Teodor Gușu, Vasile Gușu și Maria Gușu, neînțelegându-se între ei, s’au luat la bătae, până ce s’au rupt hainele de pe ei. Accident.— Scandal. K — In ziua de 15 August se va face cu deosebită solemnitate sfințirea steagului Corporației meseriașilor din acest oraș. La ora 10 jum. dim. se va oficia un serviciu religios la Cathedrala orașului, după care va urma ceremonia sfințirei steagului al cărui naș este d. Prefect maior T. Cocăneanu, mare proprietar. Curierul sezonului Bilsteni.Concert. Pe ziua de 1 August a avut loc concertul d-rei Elena Drăgulinescu. Lumea cunoscătoare de muzică era nerăbdătoare să asculte concertul cu atât mai mult cu cât d-ra Drăgulinescu este bine cunoscută ca adevărată artistă de toate cercurile. Ocaziunea de a o auzi a făcut ca multă lume să vină anume pentru acest concert din Sinaia, Azuga, Poiana Țapului. Un program cu multă măestrie alcătuit a atras lume de elită. Finețea vocei și interpretarea de artistă desăvârșită fac ca greutățile unor bucăți cu multe pretențiuni ca: «Valsul» de Strauss, Poloneza (Mignon) de Thomas, Caro Nome (Rigoletto,) Serenade de Moskowski să dispară. In Caro Nome, cu o voce susținută cu multă căldură a ridicat partea cantabilă cu o agilitate de artistă consumată. Când sburdalnică și drăgălașe, când serioasă și melancolică în splendida arie a Violetei (Traviata) a smuls o furtună de aplauze. Ușurința cu care execută părțile cele mai dificile întocmai ca o virtuoza și identificarea perfectă a rolului pe care îl prezintă sunt calitățile deosebite ale d-rei Drăgulinescu. Temperament de adevărat artist, alătură fineței și supleței de voce o frumoasă nuanțare și felul in care se prezintă în fața scenei captivează din primul rând publicul. Deseori rechemată la rampă de furtuna de aplauze a auditorului și-a asigurat pentru totdeauna cea mai deosebită simpatie. Necontenit bisată ne-a cântat: Candela (Ochi albaștri’s drăgălași și o bucată de Stern, din a cărei interpretare își va face o creațiune. Cu mult sentiment și căldură i duetul din (Traviata) alături de d-nul M. Savu un bun tenor a dat dovadă că se găsesc elemente de valoare la noi în țară. Regretăm că d-ra părăsește țara în curând pentru a da drum mai liber la Paris desvoltărei vocei sale de artistă. Concursul prețios al d-rei M. Ivanovici care a susținut cu mult tact acompaniamentul a asigurat deplina reușită. Publicul entuziast a făcut ovațiuni d-rei Drăgulinescu care de altfel întreprinzând un turneu nu credem să ne mai poată da încă un concert. T.Mugurele.— vere.—oriminal prins. j Răi-făcătorii au pus foc la șira cu paie a locuitorului Crăciun Bucată din com. Cervenia. Grație vecinilor cari la timp au dat ajutoare s’a putut localiza incendiul. — Copilul Marin, în etate de 8 ani, fiul lui Gheorghe Stan Toma din Alexandria, ducându-se la Vedea să să se scalde, s’a înecat. — Locuitorul Marin Marin Paraschiv din com. Tătăreștii-de-Jos, fiind bolnav de pelagră în ultimul grad, s’a strangulat. — Turcul Al Ismail, care a împușcat pe logofătul Ion Jmireanu și despre care am vorbit la timp a fost prins astăzi în momentul când vroia să treacă granița prin punctul T.I Măgurele. Adus la parchet și certat a răspuns că victima T persecuta, că nu-i da mâncare la timp și că T punea la munci mai grele decât se tocmise. Cx.„ ___ Serbare populară. . »"Jălcil. Furt cu efracție. Kosmez* organizată de tinerimea studioasa din localitate, a avut loc joi seara. Terasa mare a grădinei, din fața bufetului, era presarata de feerice chioșcuri cu flori, bomboane, confetti, ilustrate, tombola, telefon, și loteria frumuseței. Această frumoasă serbare își datorește reușita grațiosului concurs dat de d-rele Algiu, Protopopescu, Paraschivescu, Lupescu și Radovici. La sfârșit a fost concursul de frumusețe, proclamându-se regină d ra Algiu. — In strada Vidinului, s’a furat prin efracție din casa locuitorului Ștefan Stan Bugă, șease trâmbe pânză o scurteică blănită cu vulpe, un costum de haine bărbătești și trei foarțe Numita locuință fiind in marginea orașului, hoțul a operat in liniște profitând de noaptea ploioasă și du absența păgubașului, care era dus împreună cu soția în satul Băiești Autorul se bănuește a fi un solda din regimentul local. C.Lung, —inspectie”Sfintire D. medic veterinar P. Cartian, însărcinat cu inspectarea tuturor abatoriilor din țară, a inspectat eri, abatorul și hala din acest oraș. I D-sa a rămas mulțumit de cel văzut* și a recomandat oareca rasciisiri «A introdus la abatoriu govora. —Noi vizitatori Printre noii vizitatorii sosiți aci, remarcăm pe următoarele persoane : Cond. Mironescu, Ploești , Const. D. Costescu, Nemoiu , Panait Ștefănescu, Ploești; Iancu Ștefănescu, Marin Călin, Ecaterina Stănică, Craiova; St. Logradianu Gheorghe, St. S. Zai voianu, lt.-col. Cristescu Constantin, Mărculescu Max, București; lt. Mihaescu Alexe, Pitești; lt. Theodor Demetrescu, Caracal ; căp. M. Lupașcu, Craiova; Victor Pale, Vâlcea ; pr. Nestor Dumitrescu, Craiova ; Niță Atanasiu, I. Druckmann, Gh. I Bobicescu, Eliza A. Manca, București; Zmru L. Craiova ; Varleanu Danu, Poiana Mare ; Ioana N. Grigore, Siminicu; Garela Alexandru, Vlașca ; Ana Caloianu, Craiova ; Gh. I Panaitescu, Angela M. Caloianu, București; Vatsa Luigi, Brazim; Ioana N. Ghioraliu, Maria I. Nicoliu, Ana ; Dumitru Nicoliu, Craiova ; Marina Buricea, R.-Vâlcea ; Alexandru Georgescu, Craiova; Iliescu Ion, Slatina; i căp. Paulinescu Șt., R.-Vâlcea ; Iammoșeanu I., Galați ; C. Pilculescu, N. Mihailu, Craiova; Toma Popescu, Anton Miss, București; Glera Pantele, Curtea-de-Argeș ; Ilie Tănăsescu , Galați ; Maria Lombardo, Caracal ;i Nae N. Tindroncescu, Focșani ; Gh. Cristofor, Spiru Giurciu, București dr. C. I. Sergescu, Severin ; Anghel Coliglă, Roman ; Nicolae Terțiu București ; Gh. Herinescu, Iași ; Alex. Dumbravă, București ; Aureliu Borgovan, Dorohoiu ; Mihail Popescu, Botoșani ; D-tru Norocea, București ; Victoria Iagomirescu, Focșani ; Dobre Stoiculescu, București ; C. Gebrescu, Craiova; I. Dumitrescu, Ploești ; Niculescu Gh., Severin; D. Nădejde, București ; Sofia Dianu, Tache P. Dianu, Craiova ; căp. Petrechiescu C-tin, Giurgiu ; Ana Cracunu, București ; Bungetianu D-tru, Severin ; Panimi Cost., Craiova; căp. Cenescu București ; Grozescu Paraschiv, Severin ; D-tru Oprescu, București; Nicolae Rădulescu, Prahova; Ana V. Marinescu, Ploești ; Ion Goganu, Severin ; Craiovescu C-tin, Galați ; Olga Eliad, Gh. M. Bercovici, București ; Dumitru Nicolescu, Focșani ; Ioana Ceaușescu, Elena N. Burdescu, D-tra f C. Ziza, Pitești ; N. Iliescu, Severin; Dim. Emanoil, București ; pr. Gh. Maineanu, Ion Neghina, T.Severin ; Gh. D. Vicolu, Focșani ; Cristodor Fulger Tecuci; Matei Tudor, Craiova; Ecaterina Mihalidi, București ; Gh. Stematiu, Pitești, etc., etc. Soveja (Futna). -rec"" iud„a noastră.—Vizitatorii stabiliți. Una din cele mai bogate stațiuni climaterice din țară în priveliști admirabile, în munți încărcați cu imense păduri de brazi, in aer curat și dătător de sănătate, în împrejurrimi demne de văzut este și această , localitate Soveja, din județul Putna. . Pe fiecare an numărul vizitatorilor Sovejei sporește înlesnirea ce a făcut-o prefectura județului, mulțumită stăruinței d-lui N. N. Săveanu prin clădirea otelului chiar în pădurea de brazi a îndemnat pe mulți să petreacă lunile de vară în această localitate. Totuși însă din cauza drumului prea lung și obositor, de la Panciuș sau Focșani, foarte mulți preferă a se duce cu trenul în altă localitate , de munte deși aceia nu întrunește Luni 4 August jondițiunile Sovejei. O societate străină în scopul de a întemeia o mare o cherestea la Mărășești, a hotărât să facă un drum de fier pentru transportarea lemnăriilor din pădurile Soovejei cât și din împrejurimile ei. Terasamentul acestei linii e aproape terminat, și se crede că va putea fi pusă în circulație în anul viitor. Li d nia e de 0.75 cm, dar s’ar putea adăuga la acele vagoane de marfă și s vreo două de persoane, înlesninduse astfel enorm transportul vizitatorilor cât și a bagajelor acestora. Din an în an se aduc îmbunatătțiri acestei localități pentru înfrumusețarea ei, dar totuși nu se dă toată solicitudinea pentru înălțarea ei, lucru care ar aduce un mare foslos județului și i Proprietarului. Statul o ar avea tot interesul să progreseze Soveja și să o înzestreze cu tot confortul și toate stabilimentele nece Isare unei stațiuni climaterice în condiți atât de bune. Din partea prefecturei este delegat de Constantin Teodorescu un bun administrator de plasă. ] Administrația locală în frunte cu I d. procuror Gh. Stranog și d. notar J N. Cosor își dă tot interesul pentrru a mulțumi pe numeroșii vizitatori ai Sovejei. In pădure este o instalație de hidroterapie, care e pusă la îndemâna publicului pe un preț destul de ieftin. Se pot face și băi calde aducăndu-se apă minerală de la stațiunea balneară din apropiere, Vizantea. Orchestra de sub conducerea cunoscutul viorist I. Ridiche cântă dimineața și după amiazi în parcul otelului, în fiecare zi. Joia și Duminica seara se dau serate dansante în localul școalei. Deseori se organizează excursiuni pentru vizitarea fermecătoarelor priveliștei de prin împrejurimi, excursiuni care se fac mai ales cu calul, din cauza greutăței transportului prin munți. Zilele acestea s’a dat o frumoasă serbare din inițiativa d-lui învățător Arghir, în scopul de a se strânge ^ un fond cu care să se poată ridica › un monument eroilor Sovejeni căzuți in războiul pentru neatârnarea țărei noastre. Iată și lista complectă a vizitatorilor din vara aceasta în ordinea in care au sosit in localitate : D. Gh. Teodorescu Brăila, D. Iorgu Vaia proprietar Bârlad, D-na Florica Columb București, D. Mihail Boteanu avocat Bârlad, D. Gh. Da 11videscu Bârlad, D. Louis Papazu avocat Focșan, Dr. Moiseanu Focșani, D. Paul Șomțiu profesor Tulcea, D. I și d-na Anton Anastasia, judecător * de instruție Focșani, d. și d-na Alex. Macarovici magistrat Focșani, d. A. Capățână farmacist Panciu, d. Radu N. Săveanu, d. Ionel C. Ollanescu Focșani, d. și d-na dr. Const. Macri Odobești, d-na Zoe Ianculescu Focșani, d. Alexandru Chiru student Focșani, d. Neculai Gaicu-Focșani, , d. Aurel Constantinescu Vărsătura, * d-na F. Iordăchescu Focșani, d. Neculai Grobnicu comerciant cu famillia Focșani, d. Gh. Tomulescu magistrat cu familia, d. Gh. Aslan profesor Focșani, d. Iosef Stefan student Bârlad, d. și d-na Const. Cer nat avocat Bârlad, d. Const. Tomulescu profesor cu familia Buzău, d-na Maria căp. Latiș Roman, d. Al. 1. j Gheorghiu Focșani, d. Gh. Munteanu , farmacist cu familia Odobești, d. l Alex. Theodorian Ploești, d. V. Rusovici comerciant cu familia Focșani, d. Maria Mărgărit cu copiii Brăila, d. Const. Cardaș avocat Focșani, d. A. Gh. Ionescu- Ion proprietar Focșani, d. Sima Niculescu avocat și deputat cu familia Călărași, j d na Ecaterina Ștefănescu cu copiii Galați, d-na Mana Raicanu Galați, j d-ra Olga Gâtulescu Cudaloi, d. Gh. . Godin controlor, d-na Angela Hol , dan București, d. P. Anghel învățător cu familia Graea de jos, d. maior P. Stavrescu cu familia București, d-na Elvira Paraschivescu cu , copii Focșani, d. N. Iliescu avocat Focșani, d na Lița Arhir Focșani, Preot Romanescu cu familia Focșani, d. și d-na Dimitrie Pamfil profesor Pitești, d. Consta Beloiu, d. Paul Dimitriu agronom Focșani, d-na și d. Rașcanu Galați, d-na Zoe T. Missir cu copii Focșani, d. P. Teodorescu Adpid, d. Grigore Popovici, d. Const. Vasilescu profesor cu familia , Focșani, d. loan I. Bottez Ivești, d. , și d-na căp. Niculescu București, d. Bebe V. Jora student Focșani, •»d. Ion Hasnaș institutor cu familia Galagi, d. Gh. Gh. Orleanu magistrat cu familia Buzău, Pr. Clement Bontea cu familia Focșani, d. Aurel Paraschivescu farmacist Focșani, dr. M. Tomița cu familia Panciu, d. Constantinescu administrator financiar Focșani, d. Vasile ,N. Celebidache advocat Focșani, d. itrd. A. Paula București, d. Mihail Gabrielescu Dirigintele Oficiului poștal cu familia Focșani etc. Gambrinus, joacă trupa orientale foarte hazlie, d-nul Benlian, Circul american, grădina Regală, varieteul Splendid și multe altele, încheie seria distracțiilor. Băile de la Mamaia sunt foarte bine cercetate și zilnic trenurile se duc încărcate de publicul vizitator. In curând se va organiza o escursiune frumoasă la Constantinopol, despre care la timp voiu reveni. D-na Zoe Sturdza, soția primului ministru, s'a stabilit în localitate, pe timpul sezonului. Numele vizitatorilor îl voiu rezuma într’o corespondență viitoare. Să nu trec cu vederea și marile serbări nautice și venețiene ce se organizează de societatea «Regina Elibera,» pentru ziua de 15 August (sf. Maria) în portul Constanța, sub înaltul patronagiul al M. S. Reginei și în folosul «Vetrei Luminoase.» (WODIGICARGA LEGEI MESERIILOR Memoriul adresat d-lui ministru Djuvara de către comisarul guvernului pe lângă corporația bărbiericoafori din Capitală.—Convorbire cu comisarul guvernului.—Dezideratele meseriașilor.—Rolul secretarilor comptabili în corporații.— Concluziuni. Se știe că d. Al. Djuvara, ministrul industriei și comerțului, a cerut corporațiunilor de meseriași să-i înainteze memorii amănunțite cu privire la modificările ce cred că trebue de adus actualei legi a meseriilor, care va fi schimbată probabil chiar în apropiata seziune a corpurilor legiuitoare. Aflând că d. Dimitrie Constantinescu, comisar al guvernului pe lângă corporația bărbierilor-coafori din Capitală, a fost primit în audiență de d. ministru Djuvara, care a binevoit a se întreține mai mult timp cu d-sa, am căutat să am o convorbire cu d. Constantinescu și iată discuțiunea ce s’a angajat între mine și d-sa : — Am avut onoarea de a fi primit în audiență de d. ministru al nostru, începe a-mi spune comisarul guvernului, și i-am prezentat d-lui ministru un memoriu cu privire la modificările ce cred că ar fi de introdus în legea meseriilor, actualmente în vigoare. — S’ar putea să am și eu o copie după acel memoriu pentru a o publica în ziar ? — N’am păstrat nici o copie, dar ași putea să vă dau amănunte asupra celor cuprinse în el. Fabrici și ateliere mari ? 2... — Art. 1 din legea meseriilor a dat loc la multe și mai neînțelegeri între meseriași, din pricină că, prin acest articol, se spune că fabricele și atelierele mari sunt în afară de prevederile legei. V'aduceți aminte că, în privința aceasta, a avut loc chiar un congres în anul 1904, adică după un an de la punerea în aplicare a actualei legi. „Dar acest articol este în concontrazicere cu art. 145 din aceiași lege și în care articolul se specifica destul de clar că toți meseriașii din comună trebue și sunt obligați de a face parte din corporațiunea respectivă. Eu cred că legiuitorul, prin art. 1, nu a avut în vedere de a scoate din lege pe maeștrii conducâtori, lucrători și elevi, ci,numai pe proprietarul fabricei sau al atelierelor mari. Numai pe aceștia, art. 1 îi scoate din legea meserilor. Iată car cauza principală a inaplicabilităței legei meseriilor, așa cum e ea azi. Din această pricină, s’au găsit meseriași cari au pescuit în apă turbure, spunând că legea e defectuoasă și inaplicabilă. Casele de ajutor.Tehnica meseriei - Acesta-i singurul defect al legei, așadar ? 1 .. Nu. Al doilea punct de dezordine, în legea meseriilor, este și art. 56, care spune că corporațiunile pot înființa case de ajutor când vor dispune de mijloace, in caz contrariu, corporațiunea e obligată să-și asigure membrii la casa de asigurări mutuale. De aci provenit perturbația între meseriași. Majoritatea lor, la unele corporații, fiind deja asigurată înainte de punerea în aplicare a legei, s’a găsit nedreptățită prin obligațiunea impusă de art. 56 de a contribui la casa de ajutor a corporației, întru cât foarte mulți meseriași erau deja asigurați pe la alte societăți. Rămâne clar ca aceștia să fie exluși din casa de ajutor a corporației. Casa de ajutor să fie pusă sub conducerea comisarului guvernului și a camerei de arbitri, iar casa corporației să fie sub conducerea președintelui și a comitetului, pentru ca comitului să-i râmâne timp de a se ocupa și de tehnica meseriei căci în această direcțiune nu s’a lucrat. Comisarii guvernului.—Secretariicomptabili — Să se clasifice, urmează a-mi spune interlocutorul meu, atribuțiunile comisarilor guvernului,ale președinților de comitete și ale funcționarilor corporației atribuțiunile lor sunt foarte confuze, fiecare interpretând legea după cum îl tac capul. Mai ales că noi, meseriașii, nu avem atata cultură ca sâ putem steriliza articol cu articol și suntem la discreția secretarului comptabil, care ne duce de nas cum voește. Când vedem că ei ne duc de râpă, tot ei ne amenință cu cuvintele că sunt numiți de minister, așa că dacă îi atragem atențiunea să-și îndeplinească serviciul conștiincios ei caută atunci să înrăutâțească legăturile dintre meseriași, formându-și partizani împotriva noastră. Așa e cazul cu secretarul comptabil de la corporația noastră, asupra căruia am și înaintat d-lui ministru un raport. Eliberarea certificatelor — Alte lacune în lege, care mai sunt ? — Art. 17 și 18, relative la eliberarea certificatelor de elevi sunt Acestea sunt declarațiunile d-lui D. Constantinescu, care și-a terminat convorbirea odată cu ultima potrivire de foarfeci în părul meu (căci tocmai îmi făceam toaleta feței,) după cum odinioară Cyrano de Bergerac și-a rănit într’un duel adversarul, ținându-și ultima lovitură cu clasicul vers . A la fin de l'envoi je touche. BANDIȚI MODERNI E o lege fatală, ca în orice meserie să găsească la intervale succesive, oameni cari să o desăvârșească din ce în ce mai mult. O Încălcare făcută ziua’n amiaza mare, în una din cele mai populate cartiere ale Parisului, a făcut să se vadă că acest oraș, în care totul e modern, nu putea avea astfel de bandiți, decât moderni. Acum 4 zile, la ceasurile zece de dimineață, un client intrând într’o fabrică de lingerie din str. Reaumur, găsește pe vânzătoare, singura care se găsea in acel stabiliment, legată strâns de mâini, în dosul comptuarului. Mirat de acest fapt, el dezlegă pe nenorocita fată care nu avea mai mult de 16 ani și numai după trecere de câtva timp, când își veni în fire, putu să facă cunoscut autorităților împrejurările spăimântătoare și aproape de necrezut prin care trecuse. Ea povesti cum în momentul când tocmai se depărta de aparatul telefonic, ușa atelierului se deschise brusc și intrară doi bărbați, amândoi foarte tineri după înfățișare. După ce închiseră ușa în urma lor, o legară și fără să se mai ocupa de ea, începură să caute prin toate mobilele, sa răscolească toate cutiile, părând că veniseră pentru un anumit lucru, deoarece lăsară la locul ei o sumă de bani pe care o găsiră. La oamenii cu cugetul cel mai liniștit ei citiră mult timp în niște manuscrise al căror conținut însă părea că nu-i mulțumește. In vreme însă ce ei răscoleau astfel, tânăra vânzătoare izbuti, cu ajutorul unor foarfeci, sa-și taie legăturile și să fugă. Dar îndată fu prinsă și după ce o legară în așa mod incat să nu mai poată scăpa, scoaseră câte un revolver și terorizând-o, îi cerură să spună unde locuește patronul sâu, la care probabil, voiau si găsească ceea ce aci căutasera la zadar. Fata însă refuză, pretextând că nu-i cunoaște adresa și față de această atitudine a ei, cei doi indivizi se văzură nevoiți să plece, tot cu acelaș sânge rece cu care veniseră. Poliția e ocupată acum cu descoperiea acestor bandiți cari își lucrează meseria cu atâta siguranța M. de comedii confuze, căci se lovesc de art. 9 condusă de din lege, prin care se spune că la eliberarea brevetului de maestruconducător, în lipsă de acte doveditoare, să se supună candidații comisiunei de examen. Se procedează invers , în loc ca lucrătorii să fie supuși comisiunei de examen spre a obține brevetul de maestru-conducător, se supune numai elevii cu contract de învățătură. Or, art. 17 și 18 spun că, pentru obținerea certificatului de elevie, trebue ca patronul să-i dea un act de timpul cât a stat la învățătură. Eu înțeleg că certificatul de elev nu e tot una cu brevetul de învățătură și, ca să fie mai bine înțeleasă legea, ar trebui ca cel ce dorește a învăța o meserie, întâi să învețe un an, după care timp patronul să fie obligat a supune comisiunei de examinare spre a obține certificatul de elev, și, după expirarea termenului de elevie, care să nu fie mai scurt de 2 ani și mai lung de 3, să fie din nou supus examenului spre a obține carnetul de lucrător. Cu chipul acesta, tehnica meseriilor se va îmbunătăți. La art. 26 ar trebui să se adaoge că patronul e obligat a constata dacă elevul are aplicație la meseria pe care a îmbrățișat-o, și, de constată că nu are, să-i supună după un an comisiunei de examen pentru a se dovedi că, la această meserie își pierde timpul în zădar, ce va vedea care-i este vocațiunea, pentru a eși un bun meseriaș căci, cu sistemul actual, nu se pot găsi meseriași buni, copiii fiind nevoiți, prin legătura contractului a învăța o meserie ce nu li-i dragă mai târziu. La aceasta-i ducemca de părinți și nepăsarea patronilor, cari se servesc de ei ca ajutoare la lucrări de minimă importanță. Cu modul acesta am avut un contingent de meseriași inferiori, față de cei ce ne-au venit din străinătate. Superioritatea meseriașilor străini — „De aceia, termină d. Constatinescu, meseriașul străin e mai preferat. Altfel nu vom avea meseriași artiști în ramura lor și conștienți de valoarea lor de meseriași.» Constanța.— u,s.r"cl"c" intrând in iU,iu. August, Constanța I și-a capătat aspectul și animația din alți ani. . Anul acesta până astăzi sezonul a fost cam slab, băile de mare nu se atrăgeau atâta lume, în schimb la’ 11 băile de la Techirghiol era o animație de nedesens, la care insă lipsea , confortul de la Constanța. 1. Administrația comunala și polițienească in cap cu d. polițai Cimbru, ’ au luat intinse măsuri pentru a pune stavila lăcomiei unor restaurator și proprietari de oteluri, care jefuieau lumea vizitatoare ca un codru. De altfel petrecerile și distracțiile a se succed una după alta și astfel vizitatorii petrec zuele in aceasta singură stațiune balneară-maritimă din țară, cât mai plăcut. La cazino unde o orchestră aleasă , condusă de d. Strauss, delactează publicul vizitator și elita locală zilnic cu noutăți muzicale, iar de două ori pe săptămână se dau baluri unde i se petrece două in zori de zi. Bulevardul Elisabeta, Piața Independența și Grădina publică de asemenea sunt animate, unde cântă muzică militară. De două ori pe săptămână se fac ă escursiuni pe mare cu luxoasele vapoare ale S. M. R. și la care ieau parte o lume imensă, a Distracțiile din oraș sunt multiple, a‘la Parcul Mitică Georgescu cinema e!Pathé Freres distrează publicul cu tablourile sale instructive, la grădina V litri Mil 1 [UNK] ft Duminică 3 August Timpul este pretutindeni frumos, liniștit și mai călduros ca în zilele precedente, in foarte multe localități mai cu seamă în cele din regiunea de câmp, termometrul a atins și întrecut in cursul zilei +30' ajungând la +34 ° la Giurgiu și Corabia. In nordul extrem al Moldovei și la Sinaia temperaturele maxime au variat între +22' și +24 °. Către dimineață a plouat în câteva localități din vestul Munteniei și din Moldova. La București a plouat puțin, numai în partea de nord a orașului. In regiunea de câmpie temperaturile minime au fost cuprinse intre +1*° și +19 °, iar în restul țărei între +12 ° și +15’Cea mai coborâtă temperatură + de la Piatra-Neamț. Barometrul s’a coborât in Muntenia cu 3 la 4 mm., iar în Moldova aproape staționar. A plouat la: Săcueni 3 mm. Costești 4, Slatina 2, Constantinești 5, Vlăduleni, 8, Drăgănești 1, Bădești 5, Drăgușești 5, Zătreni 4, Găești 1, Pitești 2, R.Vâlcea 2, Govora 3, Craiova 2, T.-Severin 7 și Baia de Aramat 5 mm, de apă, Information ■ Ministerul de interne a adresat tuturor prefecturilor din țară, următoarea circulară: Mai toate Camerile de comerț și industrie din țară ne-au adus la cunoștință, în diferite rânduri, faptul că comercianții stabili de prin comunele rurale sunt mereu păgubiți în interesele lor de către comercianții ambulanți, cari cutreeră satele noastre fără nici un control, călcând astfel în modul cel mai flagrant dispozițiunile legei comerțului ambulant, prin care se oprește vânzarea în mod ambulant a unor articole ce ei debitează. „Răul destul de mare ce se aduce negustorilor stabili și cinstiți de către comercianții ambulanți, decurge din faptul concurenței ce le fac acești din urmă prin neplata acelorași dări, pe cari le plătesc Sfatului comercianții stabili, și prin vânzarea articolelor de proastă calitate, provenită în majoritatea cazurilor de pe la falimente. Apoi în timpul de față existența comerțului ambulant nu mai are nici o rațiune, întrucât articolele de coloniale, manufactură etc., cari se vând în mod ambulant, se găsesc cu prisosință în fiecare comună în prăvăliile stabile. „Prin urmare, exercitarea comerțului ambulant cu coloniale, manufactură și adesea ori chiar cu articole de droguerie vătămătoare sănătății publice, constitue pe lângă o caloare a legii comerțului ambulant și o concurență comercianților stabili și chiar o speculație pentru țărănimea noastră“. — Eri la orele 10 dimineața, s’a făcut la Mănăstirea Gernica înmormântarea lui Ștefan Greceanu, fost deputat și senator. pe timpul concediului d. Toma Stelian, interimatul ministerului de justiție va fi ținut de d. V. G. Morțun, ministrul lucrărilor publice. ■S D. V. Morțun, ministrul lucrărilor publice, întorcăndu se din concediu Sâmbătă, pe acea zi a încetat interimatul d-lui ministru Spiru Haret, la acel departament. Dri dimineață, d. Toma Stelian, ministrul justiției, a plecat în străinătate. La gară a fost condus de d. ministru V. Morțun, care a sosit Sâmbătă în Capitală, d. Gr. Ștefănescu procuror general, d. Eftimie Antonescu primul procuror d. Dâmboviceanu consilier la Curtea de Casație și alți magistrați aflați în Capitală. *3 D. general Harței, secretarul general al ministerului de război, a obținut un concediu de 40 zile. Afacerile secretariatului general în timpul lipsei titularului, vor fi girate de d. colonel I. Pâtrașcu, directorul infanteriei din ministerul de răsboi. «3 In Monitorul Oficial de est, a apărut decretele regale prin care d. I. T. Ghica, prefectul județului Vlașca a fost numit inspector administrativ. Rectificăm explicația clișeului d’intâi de la escursiunea studenților forestieri la articolul apărut ori în sensul următor: La casa primului pretor Vasile Ianta, iar nu protoereului, cum e a spus din eroare. — D. dr. N. Minovici, directorul societății „Salvarea“, lucrează la un important studiu asupra organizărei polițiilor din Europa și care va apare sub titlul: „Ce a fost, ce este și cum trebue să fie o poliție. “ — Ultimul termen pentru înscrierea la catedra de fizică de la facultatea de științe din București, era fixat pentru ziua de 4 August. Deoarece Insă acest termen cade în vacanță, a fost amânat pentru £ Noembrie a. c. S La azilul „Elena Diamna“, școala primară și secția profesională, sunt vacante 49 de locuri vacante de bursiere. In ziua de 20 August, se vaine licitațiune pentru darea în exploatare pentru tăere, a unui mare număr de păduri ale Statului. Corespondentul nostru din Craiova ne-a comunicat numele mai multor escroci, care dându-se drept artiști, speculează încrederea publicului, umblând din oraș în oraș, anunțând representațiuni și încasând bani, după care dispar fără a li se da de urmă. Intre aceștia s’a trecut din greșeală și numele artistului Al. Moru, care de altfel este în destul de bine cunoscut atât publicului din Capitală cât și celui din provincie ca un om corect, atât în afacerile sale private cât și cele teatrale. Pentru care facem cuvenita rectificare. 5 Consiliul tehnic superior a luat în examinare proectul construcțiunei unui pod definitiv pe șoseaua vicinală Babadag - Jurilofca-Druncea, din județul Tulcea, în valoare totală de 17.500 lei. 5 Proectul construcțiunii unui abator în Capitală a fost supus examinărei consiliului tehnic superior. Lucrările tunelului de la Berești au fost executate dinspre Turcomani, pe o lungime de 600 metri, iar dinspre Berești, pe o lungime de 300 metri. — D mi Ștefan M. Vulcănescu, proprietar, și Stan M.Oprică, primar, ambii din comuna Darvari (Mehedinți), au binevoit a dona 120.000 cărămizi și lemnele necesare la arderea lor, totul în valoare de 2.200 lei, pentru construirea bisericei Sfinții Voivozi din parohia acelei comune. 2 In ziua de 5 August a. c., sa va ține în cancelaria epitropiei spitalului Drăghici din orașul Vaslui, o licitație publică pentru darea în întreprindere a lucrărilor de reconstruire a acelui spital, lucrările fiind în valoare aproximativă de 100.000 lei. La această licitație vor lua parte numai persoanele competente, cari au mai executat lucrări similare. 5 Examenele de cotari, cari urmau să aibă loc la Începutul lunei August, s'au amânat pentru ziua