Viitorul, noiembrie 1908 (Anul 2, nr. 353-382)

1908-11-26 / nr. 378

man s’a adresat autorităților. Azi d'Sa a înaintat d-lui Leonescu, procurorul general al Curții de a­­pel, o petiția prin care cere să se ia măsuri contra studenților de la „Solidaritatea“, care l’ar fi ame­nințat că îi vor devasta locuința. In legătură cu această petiție Opinia de astă seară, sub semnă­tura avocatului Em. Sonor, publică un vehement articol în adresa so­cietății „Solidaritatea". Ce se petrece în țară Câmpia»,­­salari*! Azi dimineață a fost găsit în stare muribundă cu craniul zdrobit braga­giul Ion Petrovici de origină sârb, în­­tr’o bragagerie de la marginea ora­șului. Victima nu poate vorbi și a fost transportată cu primul tren la spitalul din Ploești.­­ La locuința lui Manea Manda din Buștenari a isbucnit aseară un in­cendiu distrugând complect un grajd. Focul a fost localizat după două ore. TeCUCI. —Numire. — Teatrale Timpul. Pe ziua de 19 cor. s’au numit ca administratori de plăși d-nni : Albert Gheorghel la plasa Brahășești și N. Mosinski la plasa Răchitoasa. — Trupa lirică din București de sub conducerea d-rei Amelia Ilasnaș va juca în localitate în seara zilei de 28 Noembrie frumoasa comedie bufă „Francmazonii“. — Pe aci a început a ninge. Ză­pada a acoperit pământul cu un strat subțire de aproape 4 c.­m. T. Măgurele.—3Ubb­. Copilul Eliseu în etate de 11 ani, fiul lui Ion Stoica din Poroschia a fost găsit mort subit astă noapte pe la orele 12. — învățătorul Stroescu din com. Orb de jos, a fost găsit noaptea tre­cută împușcat. Nu se știe dacă la mijloc e o cri­mă sau sinucidere. Tulcea. — Cerere de mora­­tor — Boicotarea mărfurilor austriaca. Astăzi a vendt înaintea tribunalului local, judecarea în continuare a cere­­rei de morator solicitat de firma fra­ții Rodelman. Se știe­ că această firmă în urma unei sume financiare a fost redusă la încetarea plăților. In primul moment faptul a produs mare senzație printre comercianți, firma Redelman ocupând un loc de frunte. __ Pentru astăzi s’a luat act de decla­rațiile celor doui creditori din Brăila cari au convenit pentru acordarea moratorului. — Astăzi a trecut prin fața portu­lui nostru vaporul austriac „Kelet“ încărcat cu scânduri și cereale care acum o săptămână plecase din Galați spre Constantinopol. După cât suntem informați autori­tățile otomane au interzis vaporului „Kelet“ deliberarea, încât vaporul s’a văzut nevoit să se înapoeze la Galați cu încărcătura intactă. In acest caz vaporul suferă pagube materiale de mai multe zeci de mii de lei. Craiova.—J­u 8ta juraților. Procesele Curții cu juri. La 1 Decembrie deschizându-se se­­ziunea Curții cu juri, s’au tras la sorți următorii jurați: Gavrilescu Grigore, Angelescu Ștefan, Firu N. Popescu, Căp. Hristea Ionescu, Ghiță D. Gheor­ghe, Grigorescu M. Ion, Bobiș Const. (Craiova); Georgescu Mihail (Cetate) ; Sărbulescu N. (Adunații de Ge­rmane); Badea Petre (Calafat); Căpruciu G. Ion (Izvoru); Becherescu N. Ion (Bă­­ielști); Sandu N. Pătin (Șimnic); Barbu C. Dumitru Isvoru) ; Radu B. Negreț (Dobridor); Dobrinescu G. G. Șimnic; Mitrănescu Ion (Catane ; Ionescu D. Ilie (Terpezița); Hristescu Ion (Cornu); Fratoștițeanu G. Ion (Fratoștița); Fio­rescu Atanasie (Băilești); Foleanu N. Ion (Isvor); Mitrică D. Ioniță (Cornu); Cuță M. Nic. (Goicea Mare) ; Ciocâl­­ten P. Mih. (Plenița) ; Ionescu Const. (Filiași); Gabroveanu D. V. (Băilești); Mărculescu Ion (Balta verde); Nem­­țeanu Grigorie (Segarcea); Pompilian Gheorghe­­ (Tălpași); Popescu Marin (Comoșteni) ; Istorie C. Mihail (Flo­­rești); Stanică C. Ion (Orodei); Ștefă­­nescu Corst. (Calafat); Trușculescu C. Grigorie (Melinești); Udrea M. Pavel (Saliom­ica); Vasilescu S. Gheorghe (Moțățăi) ; Teianu Stănică (Cornu) ; Troacă I. Barbu (Orodei); Hie I. Săn­­doiu (Șimnic). — Următoarele procese se vor ju­deca în sesiunea curții cu juri ce se va deschide la 1 Decembrie: Marți, 2 Dec. Const. N. Mihail și alții pentru Calomnie prin presă; Gheorghe Cos­­tache St. Țenea pentru omor.—Mier­curi 3 Dec. Stan Ghene zis Sârbu pen­tru revoltă în com­. Horezu Poenari.— Joi . Dec. Ion Matei Ghiță și I. Ră­­dulescu pentru tentativa de omor. Ion Tudor I. Toboșaru pentru aten­tat la Pudoare.—Vineri 5 Dec. Ion Belu și alți 13 pentru revoltă în comn. Crâmpoaia (Olt). Luni 8 Dec. Petre I. Gănescu pentru tentativă de omor; Patru Dumitru M. Popa pentru omor.—Marți 9 Dec. Const. Schina pentru tentativă de omor ; Grigore Stăniloiu pentru omor. PARLAMENTARE Iată cum au fost constituite sec­țiunile Senatului: Secțiunea 1: președinte, P. S. S. Episcopul Dunărei de jos ; vice­președinte, d. dr.­­Rămunceanu;­ se­cretari, d-nii C. Mănescu și Al. Tătăranu, iar ca membru în comi­­siunea de socoteli, d. N. Săveanu. Secțiunea 2 : președinte, I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei; vice­președinte, d. I Procopie Dumitre­­scu; secretari, d-nh T. Căpitanovici și M. Alexandri și membru , în co­misia de socoteli, d. C. Btte­scu. Secțiunea 3 : președinte, I. P. S. S. Mitropolitul Primat; vice-pre­­ședinte, d. I­alerian , Urseanu; se­cretari, d-nii Al. Ghirgiu și C. Da­­nulescu, iar membru în comisia de socoteli,­ d. Stroe Belcescu. Secțiunea 4: președinte, d. C. Costescu-Comăneanu; vice-președinte, d. general C. Iar­ca; secretari, d-nii Gr. Procopiu și G. Dobruneanu, iar membru în comisia de socoteli d. Haralamb Fundâțeanu. Secțiunea 5 : președinte, d. C. ""cu ; vice­președinte, d. Take Pro­­ru ; secretarii, d-nii G. Cons- Rămniceanu și G. Bogdan Buicliu, iar membru în comisia de socoteli, d. Al. Cameniță. Eli s’a citit în ședință secretă, la Senat, proiectul adresei de răs­puns la Mesagiu Tronului de către d. Al. Constantinescu, raportorul co­­misiunei. Discuțiunea asupra Adresei a fost fixată pentru Luni 1 Decembrie. Corpurile legiuitoare SENA­TUL Ședința de la 24 Noembrie 1908 Ședința se deschide la orele 2 și jumătate sub prezidenția d lui P. 8. Aurelian. Pe banca ministerială d-nii mi­niștrii: E.J Costines­cu, V . Morțun, Toma Stelian Prezenți 78 d-nni senatorii. După ce se fac formalitățile obiș­nuite, d. Cu­mescu, care a lipsit la ședințele precedente, m­ulțumește Se­natului pentru onoarea ce i-a făcut de a-l realege ca vi­e președinte al Maturului Corp. La orele 3 fază un sfert ședința se suspendă, pentru a se aduce în discuție proiectul răspunsului la Me­saj, iar la orele 3 d­in­ senatorii trec în secțiuni pentru a se con­stitui. Ședința se ridică, anunțându-se cea viito­are pentru mâine. Mișcarea în armată Pe ziua de 28 Noembrie s’a făcut următoarea mișcare în armată: înaintări în activitate La gradul de general de brigadă. D. colonel Văleanu D., comandantul brigadei II de cavaleriei la acelaș co­mandament. %In artilerie.— La gradul de colonel, locot.-colonel Gunea T., comandantul reg. 13 artilerie. La gradul de locot.-colonel, maio­rul Vivescu Romulus din reg. 6 arti­lerie. La gradul de maior : Căpitanii Gen­­covici Al. din reg. 11 artilerie și Ro­­bescu V. din reg. 1 „Regele Carol I.“ La gradul de căpitani, locotenenții Divari Gherasie din reg. 1 cetate, Pa­­velescu D. Sturdza, de la compania pompieri Iași comandant al acelei companii, Tânăsescu C. din 1 cetate, Slăniceanu Stef. din 10 artilerie, Mar­țian D. din reg. 3, Frunzescu Tr. din reg. 5. La gradul de grard de artilerie cl. I, Lobel Constantin. In corpul medical.­­ La gradul de medic colonel, medicul locot.-colonel Mihail Gh. de la spitalul militar „Re­gina Elisabeta“ în administrația cen­trală a războiului. La gradul de medic locot.-colonel, medicii maiori Constantinescu P. de la div. 9 și Andreescu D. Gh. de la spit. „Regina Elisabeta“. —La gradul de medic maior, medicii căpitani Constantinescu Fiim de la comandamentul marinei, Ionescu Carp din Mehedinți 17, la spitalul „Regina Elisabeta“. La gradul de medic căpitan, medi­cii locotenenți Saidachi I. din 9 art., Niculescu Gh. din 1 roșiori, Pârvu­­lescu Gh. din 1 artilerie. La gradul de farmacist căpitan, lo­cotenenții farmaciști Dobrovicescu N. I. din Tg.­Jiu și Vieru Al. de la Iași.1 In geniu.—La gradul de colonel, lo­­cot.-colonel I Văitoianu Al. din minister. La gradul de guard de geniu clasa I, guardul de geniu cl. II Botez D. de la tabăra Șipote. La gradul de guard de geniu clasa III în rezervă: Mihăilescu I. subofițer guard de geniu. In cavalerie.—La gradul de maior, căpitanii Costescu C. din reg. de es­cortă, Comănescu C. din 2 roșiori, Va­silescu M. din 1 roșiori, Stârcea Tr. din 1 roșiori, Petrescu I. din 6 roșiori, Popea C. din 3 roșiori, Ziti Gh. din jandarmeria­­ rurală, Naum Theodor din 9 roșiori, Crețulescu A. din 6 că­lărași, Zosin C. din 5 călărași. In infanterie.—La gradul de căpi­tan, locotenenți Gurău G. din R.­Să­rat 9, Radulian Eustațiu din Constanța 33, Diamandi G. din bat. 3 vânători, Chițescu D. din Matei Basarab 35, Mi­­tru C. de la școala militară Iași, Me­­rișescu N. din Argeș 4, Răuțoiu C. din Matei Basarab 35, Cămărășescu Aurel din Gorj 18, Proc­opovici Al. din Olt 3, Antoniu 13.. din Constanța 34, Vâl­­covici V. din Vlașca 5 și Dum­itrescu T­ din 2 Romanați 19. In intendență„—La gradul de admi­nistrator cl. II, administratorii clasa Urdăreanu N. din Tulcea 33, Țuțuianu Bucur de la depozitul central de im­primate. La gradul de ad­tor cl. II, ad­torii cl. III Miron G. de la divizia de mare, Mușetescu M. de la depozitul de re­montă Cislău și Mirescu N. de la ar­senalul armatei. In rezervă In artilerie.—La gradul de subloco­tenent, plutonierii Paraschivescu M. din 1 cetate, Protescu V., Stamatescu C. , Roșu Al. Ionescu T. D. din 2 ce­tate în 1 cetate, Sterian Ion, I­oșanu N. Ion, Panaitopol Gh. din 2 cetate, Ghica Serban, Costinescu Dan din 2 cetate și Alexandrescu P. Al. din 2 în 1 cetate. In cavalerie.—La gradul de sublo­cotenent, plutonierii Alexandrescu Th. D. din 2 roșiori, Stoianovici Al. C. din 7 în 8 roșiori, Petrescu D. din 6 în 12 călărași, Petl­eu Victor din 11 în 5 că­lărași și Coruino Gh­erase din 11 că­lărași, Mutări In infanterie.—Locotenenți: Laugier Henric din Dolj 1 la brigada 2-a de infanterie, Diaconescu N. din Muscel la brigada 5-a, Mărgineanu Al. de la brigada 5-a în Radu Negru 28. Sub­locot Meyer Titus din Siret 11 la gimnaziul militar Craiova. Modificarea Regulamen­tului facultății de drept Consiliul profesoral al facultății de drept din București a terminat studierea modificărilor ce urmează a se introduce în regulamentul fa­cultăților de drept. Iată principalele modificări care se vor introduce în regulament: S’a hotărât ca la examenul de licență pentru admitere să se ceară o bilă albă, iar restul roșii, — pe când până în prezent se admitea și numai cu bile roșii, iar pentru doctorat, două bile albe și restul roșii. S’au prevăzut apoi sesiunea a treia la Ianuarie și examenele de corigențâ. " Consiliul a opinat ca taxele de licență și doctorat să fie micșorate. S’a mai stabilit ca la fiecare exa­men, precum și la cele de licență si doctorat să se dea și examene in scris pe lângă cele orale. Cele­lalte dispozițiuni din regu­lament au rămas neschimbate. * Mercur­ 26 Noembre S’A DESCHIS „BERARIA ACADEMIEI“ BULEVARDUL ACADEMIEI No. 4 (Fost mai înainte Berăria Jubileului) din nou complect mobilată și aranjată după toate cerințele mod. și higienice Delicioasa și neîntrecuta Bere specială „SLEEPING CAR“ a Fabricei Bragadiru continuă a fi debitată spre deplina satisfacțiune a unor­ consumatori Lumină electrică Ventilație electrică Astfel modificat, regulamentul va fi înaintat ministerului instruc­­țiunei, pentru a fi supus desbate­­rilor consiliului permanent al in­­strucțiunei.j­ La desbaterile consiliului per­manent va lua parte și d. Valerian Urseanu, decanul facultății de drept din București. Ștef. Un satir-gardist de stradă Monstruozitățile unui sergent de stradă. — Două minore siluite de Satir. — Trimeterea cu adresă la dispensar.—Ruperea adreselor. — Descoperirea violurilor. — Depu­nerea Satirului. Aceste două zile s’au săvârșit in centrul orașului două violuri] cari prin modul cum și de cine s’au făp­tuit au produs cea mai mare sen­zație Satirul,este un gardist de stradă anume Curelea cu No. 460 din com­pania 1, și care își are postul de noapte la avușul Sf Gheorghe. Fire rea și stricată, acest sergent nu se ținea decât de buclucuri. Re­­clamațiile la comandament și la circ, respectivă, din partea publicului, cur­geau zilnic. Acum două nopți, pe la orele 11 noaptea,­­două nenorocite fete își îndreptau pașii spre casă. Ele aveau în mână câte un coș, care te puneau ia măsură să le cu­noști meseria : erau florărese. Ser­gentul despre care este vorba vă­­zându-se prin postul său, le somă să stea. Confirmându se ordinului, fură luate pe sus și duse la circ. III Fi­ind reclamate de sergent că fac pros­tituție clandestină cu adresa cu No. 10 913 au fost înaintate la dispen­sar. In zadar, nenorocitele copile protestaseră sub­ comisa­ului de ser­viciu Cantuniari împotriva afirma­ției sergentului, căci tot fură înain­tate. După cum este obiceiul, sub-co­­misarul Cantuniari trimise la dis­pensar numai pe Cristina Zamfir, ră­mânând ca și cealaltă să fie trimisă pe urmă. Sergentul Curelea profitînd de faptul că era singur cu floră­­reasa, o duce prin străzi lăturalnice. Ajungând în strada Cavafi, o duce cu forța intr’un gang. Fata încercînd să țipe, fu amenințată cu moartea de bestie. Ca o fiară sălbatecă sergentul sări asupra ei și o silui. După comiterea monstruosului act, pentru a o pune in libertate gardis­tul rupse actul de înaintare, cerin­­du-i în acelaș timp și suma de 2# bani. Fiind liberă, cu lacrimile în ochi se duse în calea Moșilor la pră­vălia Niță Stănescu (trei ochi în pra­­pornS) unde povesti cele întâmplate. Sergentul in furia lui de bestie se întoarse la circumscripție să ducă la dispensar și pe cea de a doua f­o­­răreasă, anume Dumi­ru Stoian. Și aceasta ca și cea d’ântâi avu aceiași soartă. Sergentul o duse în acelaș gang. Nenorocita fată, în etate de 14 ani, văzându­l cum se­­ încerca să a­tenteze la pudoarea ei, îng­enunchiă rugându-se să o cruțe. Dar nimic nu înduplecă pe gar­dist. O împrejurare fericită făcu ca ne­norocita fată să scape d­e ghiurele satirului. Sergentul major veni în re­vizie. Dând semnale, sergentul se grăbi să se ducă în post. Fata o luă la fugă și se duse la circums­cripție, unde povești cele ce pățise sub-comisarului de serviciu Cantu­niari Ca urmare sergentul fu arestat. Fetele au fost înaintata la insti­tutul medico legal. N. D. Andrei Ionescu, examinân­­du le a constatat că ele aveau urme de siluire. MeU Fraudele de la primăria Craiovei, la Casație Primăria Craiovei făcuse recurs înaintea Curții de casație, contra deriziunii Curții de conturi, prin care fostul casier comunal Gh. Săf­­tari a fost descărcat de gestiunea pe exercițiul 1905 606. Recursul s-a desbatut ori de sec­țiunea 3-a a Casației. Primăria era asistată de d. primar Ciocazan, iar d-nii C. Cernescu și T. Policat au susținut recursul pe următoa­rele motive: 1) Erori grave de fapt, de­oarece prin comptul de gestiune s-au trecut la ch­eltueli sume deja plătite în 1903 904, cu mandate în regulă ; 3) exces de pu­tere, prin aceia că Curtea de con­turi a descărcat pe casierul Săf­­toiu de suma de 103.852 lei, fără ca la dosar să existe vre­un act justificativ, din care să rezulte că «’ar fi p­ățit cuiva acea sumă, ci numai bazată pe un borderou, în care se indică că acea sumă trebue plătită, fără să se arăte cui; 3) violarea legei contabilității, de­oare­ce numeroase acte justificative pre­văzute în borderoul „serviciului­ a­­pei" nu privesc acest serviciu, de­și mandatul de plată se dăduse pentru el; se mai găsesc în fine și piese justificative false pentru care fostul casier se află tradus în judecata corecțională. De altfel însuși Săftoi a recu­­noscut că a plătit în 1905—906 sumele Incriminate, de­și le plă­tise o dată cu mandate lu regulă la 1904, însă a invocat ca scuză că l’a trădat memoria. Or. d. an­treprenor Laugier, pe num­ele căruia s’au mandatat de două ori aceleași sume, a declarat și dovedit că nu a primit de­cât pe cele din 1904. Din partea lui Săftoi au pledat d-nii M. Antonescu și Rosenthal, cari au cerut respingerea recursu­lui, mai ales ca inadmisibil, de­oa­rece singura cale de modificare a u­­nei deciziuni eronate a Curții de Conturi ar fi revizuirea, care se a­­dresează tot ei, iar nu recursul inaintea Casației. Acest „sine de neprimire" a fost cu succes combătut de d. Cernescu care a arătat că revizuirea pentru asemenea cazuri nu au decât con­tabilii, garanții lor, sau Curtea de Conturi din oficiu ori după iniția­tiva procurorului general, pe când fiscul sau administrațiile comunale nu au altă cale decât recursul. Curtea de Casație a rămas în de­liberare până la 1 Decembrie, a­vând a studia numeroasele acte ale cauzei. H. De la consiliul Hipic Îmbunătățirea rasei animalelor In ultima ședință a consiliului hi­pic, întrunită săptămâna trecută sub preșidenția d-lui ministru Anton Carp, s’au discutat mijloacele ce trebuesc luate pentru îmbunătățirea rasei ani­malelor. Ca rezultat al discuțiunilor urm­ate s’a numit o comisiune compusă din d-nii profesori Motaș și Filip și ins­pector furtună, care să meargă la Constanța și să viziteze epile prove­nite din herghelia Cislău. Aceste epe urmează să fie date să­tenilor pentru prăsilă. Comisiunea a facut vizită herghe­lii și găsind animalele sănătoase, a însărcinat pe d-nii maior Stăvzescu, și Drăghicescu medici veterinari și Zadic, directorul depozitului din Con­stanța, ca împreună cu subprefectul județului să asiste la distribuția ani­malelor. Se știe că sătenii cărora li se dis­­tribuesc animale pentru reproducere contactează cu ministerul următoa­­rele ocu­pațiuni : De a îngriji de ele și a le da nu­mai la armăsarii statului sau la ar­măsari autorizați de minister;­­a le prezenta odată pe an la controlul persoanelor delegate de minister, a le aduce la expozițiile organizate de minister­e a Anadalkioi (Constanța), a vești pe primarul comunei și pe diri­gintele depozitului de armăsari de la Anadalkioi, ori de câte ori i se vor bolnăvi animalelorj și a nu se înstrăina armăsărușii până la vârsta de 3 luni, ani, de cât după ce-i va prezenta u­­nei comisiuni numită de minister, pen­tru a cumpăra reproductori. Apele devin proprietatea desăvârșită a să­tenilor numai după trecere de 3 ani de la primire sau chiar înainte de acest termen, dacă vor reuși să pre­zinte trei produși din fiecare capă. Când contractanții nu-și țin obliga­țiile ministerului, ministerul le poate lua înapoi. Riscurile sunt pe seama ministerului, afară de cazurile când moartea apei p­r­im­i­t­e a prove­nit din "Vina săteanul" sau din negli­jența lui căci n’a anunțat pe cei în drept despre îmbolnăvire. " Tot comisiunea de mai sus a mai fost însărcinat să viziteze depozitul de ape de la Clisnu și anume cele de pur­sânge englez cari conform hotă­­rârei consiliului hipic se vor împarte crescătorilor de animale în schimbul sumei de 300 lei bucata. Falvus Un caz de trust arendășesc îna­intea instanțelor — D. Beligră­­deanu unul din cei mai mari aren­dași din țară, ține în arendă, în­tre alte moșii și domeniile Fulga și Câlvanele situate, prima în­­rahova a doua la Buzău și des­părțite între ele prin o moșioară străină. Aceste moșii, de­și aren­date prin un singur contract au o suprafață totală de peste 4000 hectare și de­oare­ce acest con­tract se află în curs de executare în momentul promulgării h­ări contra trusturilor arendășești,urma ca d. Beligrădeanu să facă decla­­rațiunea legală că înțelege să le dețină până la 1912. Față de această contravenire, procurorul tribunalului de Prahova­­ a adus pa zul înaintea acelei in­­stanțe­­ dar fără succes. Contra ho­­tărârea tribunalului reprezentantul ministerului public a făcut apel, care s a judecat ieri de secția a 3-a a Curții, în Camera de con­siliu. După d. procuror Oprescu au vorbit d-nii Take Ionescu și Eco­­nomu de la Craiova, cari au pus chestiunea pe terenul de fapt, susținând că ambele moșii for­mează un singur domeniu, de­oare­ce de la 1834 și până acum așa au fost administrate și tot așa a­­rendate. Curtea a rămas să se pronunțe astăzi. Jandarmi abuzivi. — Constantin Câmpulungeanu și N­­. Popescu, primul șeful secției de jandarmi rurali din Nămăești (Muscel), iar al douilea jandarm, au fost dați în ju­decata Curții de apel din Bu­curești, de către parchetul general, pentru arestarea ilegală și lovi­turi aplicate lui Const. Bujo’cis­u, co­ns­lier comunal, și lui N. Po­pescu, fiind-că li se păruseră că au fost ultragiați de aceștia. Curtea secția 2 a, i-a condamnat la câte 30 lei amendă, de­oare­ce s’a constatat că inculpații se aflau în stare de beție. Instrucț­a căpitanului Castriș.­ Parchetul militar cum și raporto­rul consiliului de război al corpu­lui 2 de armată continuă instruc­ția căpitanului Castriș, arestat de curând și care fugise peste gra­niță, după ce în calitate de casier al regimentului 21 delapidase vr’o 11 mii Iei, pe care i-a cheltuit cu femeia Maria Manolescu. La început Castriș susținea că nu se recunoaște vinovat de­cât pentru 3000 lei, neștiind nimic despre restul banilor ce s’au con­statat lipsă. După stăruința rapor­torului delapidatorul a recunoscut în cel din urmă că toți banii au fost furați de dânsul, dar în mai multe rânduri, tot sperând că îi va putea repune la loc și că în cele din urmă văzându-se cu ne­putință de a face aceasta, a luat cei din urmă 3000, lei și a fugit în străinătate. diverse.­Curtea de apel secția 2-a a admis apelurile lui D. Ca­tina și Gh. Alexandrescu, achi­­tându i de pedeapsa de 4 luni în­chisoare la cari fuseseră condam­nați de tribunalul secția I, pentru a fi înșelat pe țăranul Costache Bordei din comuna Șipotele jud Iași.­­ Aceeași Curte a admis libe­rarea provizorie, la schimbul unei cauțiuni de 500 lei, a lui Ștefan Iordăchescu, unul din inculpații in afacerea diplomelor false, care se va judeca în curând de tribu­nalul Ilfov. Cauțiunea va trebui să o depună până Mercuri. — Iosef Hochberg, complice în falimentul negustorului Silberman a fost înaintat ori parchetului de­­Ilfov. Am anunțat la timp că din­eul a fost prins la Berlin și ex­trădat de guvernul german. — Curtea de casație secția 2-a, a respins ieri recursul țăranului Ion Popa, din Coșovenii de jos, județul Dolj, condamnat de Curtea cu jurați la 7 ani recluziune, pen­tru că în cursul unei certe avute cu fratele său Luca Poga, l-a ucis cu toporul. H. Teatrul National Institutorii, comedie în trei acte de Otto Ernst, traducere din limba ger­mană. Reluarea piesei Institutorii com­­plectează la timp una din lacunele de până azi ale programului stagiu­­nei actuale—vrei să zic lipsa acelor piese, pe care Sarcey le numea rețete sociale. Institutorii, opera unui fost pro­fesor german care de sigur că în timpul cât și-a exercitat profesiu­nea nu s’a mărginit numai a da lec­ții și note elevilor, reprezintă cea mai fidelă icoană a acestei înspăi­mântătoare și fatale lupte care se dă de când lumea între cele două bine distincte clase intelectuale de oameni. E lupta între oamenii al căror ideal este tipicul și între cei­l­alți, cei pu­țini, cei neînțeleși sau mai bine zis, cari sunt înțeleși de cei cari vin mai târziu. Profesorul Fleming reprezintă omenirea care evoluează. Directorul Flie­­sman și toată șleahta, reprezin­tă omenirea care stă pe loc. Noroc însă că cei mai puțini trag după dânși și pe cei mai mulți. Ii trag cu greutate— este drept — dar totuși îi trag. Oamenii orizonturilor strivite se vor întreba de­sigur la ce bun să înveți pe copii într’altfel de­cât pro­fesorii tei te-a învățat pe tine însuți. Ei nu vor înțelege nici o­ dată că profesorul mai înainte de toate tre­­bue să fie un artist, și nu vor înțe­lege cu atât mai mult că pe copil trebue să-l pregătești pentru zilele de mâine, nu pentru cele de ori. De­și om bătrân, inspectorul Prell simte aceasta și în fața înălțătoarei pledo­­rii a lui Fleming, se entusiasm­ează ca și un elev. Subiectul piesei este următorul: Flachsmann, directorul unei școale primare de sat, nu se împacă de loc cu vederile mai liberale despre edu­cație , din felul cum se poartă cu lumea și cu institutorii de sub direc­ția sa, vedem că e un pedant fără pe­reche, un intrigant și un prost. Flemming, un tânăr institutor, un artist în ale pedagogiei, ajunge un ghimpe în ochii învechitului director. Ajunge să-l urască pe Flemming pen­tru vederile sale moderne și ura a­­ceasta e sporită și de pisma celorlalți camarazi institutori, cari văd în acest tânăr un om mai cuminte decât ei. Flemming e defăimat în toate chi­­pu­rile și când sosește revizorul șco­lar toți văd în metoda lui o gravă eroare pedagogică. Flachsmann încearcă să aducă pe Flemming la felul său de­ a vedea, acesta însă își susține cu energie ve­derile sale și din discuția lor se vede că cel dintâi e un ridicol, iar cel de-al doilea un om care își cunoaște bine calea pe care a apucat-o. Directorul trimite pe Flemming în cercetare disciplinară. Toți, caractere șovăitoare, se leapădă de colegul lor. Numai Giza, o institutoare, iubi­toare de flori și de cântece, rămâne lângă urgisitul institutor. Sufletetelor se apropie și se împrietenesc. Vine inspectorul d. Prell care vede dela început superioritatea inculpa­tului și probele ridicole cu cari toți cearcă să-i doboare, cercetează clasa tânărului Flemming și rămâne pe de­plin mulțumit de ordinea ce-o găse­ște și e încântat de metodul său ad­mirabil . In timpul acesta se descopere că directoru­­l Flachsmann e un om ne­cinstit care s’a coopțat la rangul de director, întemeindu-se pe un atestat fals. E dat afară și în locul lui c­u­­leș Fiejpmino spre marea bucurie a Gizei, pe care noul director o ia de soție.­ Admirabilul joc al artiștilor colo­rează în mod just diferitele scene în care autorul a ținut de sigur să în­crusteze momente tipice din viața institutorilor din Germania și poate chiar de pe aiurea, D-l Soreanu în rolul inspectoru­lui, Niculescu în acela al revizorului, Brezeanu în acela al directorului, Bulandra în institutorul Fleming și Belcot în rolul unui alt institutor pe lângă cari trebue să adăugăm și pe d-na Ionașcu în rolul Gisei, au for­mat un ansamblu de care ne vom aduce de­sigur mult timp aminte. Păcat că publicul nu popula de a­­juns sala teatrului. Păcat, fiindcă In­stitutorii sunt o piesă care văzută folosește mai mult de­cât citirea u­­nei duzini de romane fie ele iscălite chiar de cel mai en­ergie autor. —m.— G­eometrii-arpentori La ministerul lucrărilor publice au început să sosească rez­ultatele examenelor pentru geometrii-ar­­pentori ținute în toate capitalele de județe. Au mai rămas să so­sească numai din câte­va județe. Imediat cum vor sosi toate re­zultatele, ministerul lucrărilor pu­blice va forma tabloul celo­r reuș­it. Menirea acestui corp de geometr­­­a opentori, conform legei, este după cum urmează: Ei vor face, după cererea păr­ților sau după însărcinările date de justiție, măsurători, verificări și ridicări de planuri pentru tere­nuri până la o întindere de 30 hectare. Geometri-arpentori își vor avea reședința în localitățile unde se află judecătorii de ocoale și inspec­torate administrative. INFORMHATIUNI ■ Anunțăm cu adâncă părere de rău încetarea din viață a confrate­lui nostru Septimie Sever Dariu fost redactor la „Voința Națională" și unul din ziariștii culți, dar foarte modești. Defunctul fusese mai întâiu re­dactor la „Universul" pe timpul regretatului Luigi Cazzavillan, iar de 12 ani se afla în redacția „Vo­inței Naționale“. Regretatul nostru confrate moare în vârstă abia de 39 ani.*El lasă regrete unanime printre colegi și toți cei cari l’au cunoscut. Trimetem­ condoleanțele noastre îndureratei sale soții și familiei. ■ D. V. G. Morțun, ministrul lucrărilor publice, a primit ieri mai multe persoane în audiență la minister. ■ Astăz seara are loc la Dacia o­­bișnuința conferință a „Ligei de propagandă conservatoare”. D. C. Hiotu, va vorbi despre Politica noastră socială’ ■ D. Djuvara, ministrul comer­țului și industr­ei, a vizitat ori atelierul de țesătorie din strada Popa Lazăr al societăței „Țesâtoa­­rea“, precum și instalațiun­ea pen­tru uscarea gogoșilor de mătase din acel local. D-sa, timp de două ore, s’a in­format de­mersul și activitatea a­­cestei societăți, atât în ce privește răspândirea culturei gândacilor de mătase, pentru care d-sa manifestă mult interes c cât și în ce privește desvoltarea artei țesutului ca un ram de industrie casnică. ■ Takiștii vor pune probabil ur­mătoarele candidaturi pentru cele trei locuri vacante de deputați ale olegiului al 2-lea de Ilfov , D-mi Barbu Paltineanu, J. Th. Fiorescu și Em­il Socec. Conservatorii: d nii M. Deșliu și dr. Laonte. Nu s’a hotărât încă nimeni pen­tru al 3 lea loc. Candidații liberali nu sunt încă desemnați. ■ Consiliul de avocați, însărci­nat de către ministerul de interne să verifice titlurile de proprietate și alte acte ale pământurilor cum­părate pentru islazurile comunale a redactat un raport amănunțit, arătând situația exactă a acestor locuri. D- Constantinescu, senator și șef al consiliului de avocați, a fost Ksărcinat să prezinte acest raport d-lui Dim. Sturdza și d-lui I. Bra­­tianu. ■ D. ministru de interne stu­diază acum proectul de lege pri­vitor la extinderea drepturilor politice locuitorilor din Dobro­v­a. Proectul va fi prezentat oame­­nlor în cele dintâi zile ale lunei viitoare, căci trebue promulgat înainte de 1 Ianuarie 1908, ca să se poată alcătui la timp listele e­­lectorale. B D. ministru de interne gse o­­cupă cu studierea proectului de lege pentru inst­tuirea colegiului unic la alegerile județene. In acest scop toți prefecții ju­dețelor vor fi convocați zilele a­­cestea la ministerul de interne. Q Mai multe ziare vorbesc de o deturnare de bani de la minis­terul de finanțe. Adevărul « că un funcționar n’a vărsat la timp niște sume înca­sate, de­și le a depus, totuși func­ționarul culpabil a fost îndepătat. De la C. F. R. — O comisiune de mici impiegați de la C. F. R. s’au pre­zentat ieri d-lui V G. Morțun, minis­trul lucrărilor publice, înăintându-i o pr­ițiune cu privire la licențierile făcute în urmă la direcțiunea gene­rală a G. F. R. ■ Zilele acestea se va supune apro­bării M. S. Regelui an proect de re­gulament pentru pedepsirea călători­lor cari se sustrag de la plata taxei de transport pe căile ferate, precum și a fu­ncționarilor însărcinați cu con­­trolul. ■ M. S. Regele va semna în curând modificarea statutelor casei de aju­tor pentru impiegații inferiori de la căile ferate. Comerciale.— Guvernul Spaniol a publicat următorul proect de lege: Cu incepere de la data promulgării prezentei legi, se va reduce taxa va­mală asupra importului de porumb provenind din streinătate la 0, pesetas 50 (43 bani). Taxa actualmente în vigoare va fi restabilită, îndată ce guvernul va so­cotii, că împrejurările ce au îndrep­tățit scăderea, n­u mai există. Reducerea specificată la articolul precedent, este aplicabilă, nu numai tuturor expedițiunilor de grâu ce vor sosi în Spania după promulgarea a­­cestei legi, n«f încă și celor sosite până la acea dată, dacă sunt în ființă, precum și porumbului intrepozitat pentru consumațiune.­­ Toți președinții Camerilor de co­merț și industrie, au fost convocați la minsterul industriei și comerciului spre a alege, conform legei pentru crearea Consiliului superior al co­merțului, un membru dintre d-lor în acest Consiliu. Numărul celor de față nefiind în­destulător, alegerea a fost amânată pe ziua de 29 Noembrie, ora 11 a. m., când se va face alegerea cu orcare număr de președinți prezenți.­­ La biroul de informațiuni co­­merciale din ministerul industriei și comerțului s-au primit următoarele cereri: O casă din Germania dorește să importe mari cantități de ceapă din România. Administrația unei moșii din Mol­dova are spre vânzare mari cantități de fasole albă și mazăre. Mai multe mari ateliere de dogărie din Brăila ne fac cunoscut, că au spre vânzare un mare număr de butoaie de diferite mărimi. O casă din Viena dorește a importa fulgi și pene de gâscă, rață și curci. O casă de comerț din Franța este cumpărătoare pentru orice cantități de mare de oaie sărate sau uscate. Din Smirna ni se scrie, că o casă de import ar dori să intre în relațiuni de afaceri cu case exportatoare de lemne de constr­ucțiune. O societate cooperativă, din țară, având în exploatare o pădure, are de vânzări mari cantități de lemne de fag pentru construcție și pentru foc. Un producător din județul Dâmbo­­vița, are spre vânzare 4 vagoane lem­ne de nuc, tulpini groase de la 130 c. m. până la 1 metru. O cooperativă are de vânzare 6000 kgr. unt proaspăt de oaie amestecat cu unt de vacă. Untul este din anul acesta și e bine păstrat în burdușe. Importatori de lemne și petrol din Oran (Algeria) doresc să intre în re­­lațiuni de afaceri cu exportatorii din țara noastră._____________________ Mnnioipale. — D. I. Costandache student al facultăței de științe a fot numit impiegat la serviciul contabi­­lităței primăriei Capitalei.­­ In vederea expunerei programu­­lui pentru regularea planului orașu­­lui București, Consiliul comunal al Capitalei va fi convocat, se crede, chiar în­ cursul săptămânei acesteia. —. Astă seară la ore'e 9 acționarii societăței „Lăptăria București“ au fost convocați într’o adunare consul­tativă. La această întrunire vor lua parte și mai mulți învățători din co­munele învecinate.­­ După informațiunile sosite la ser­viciul medical al Primăriei, mersul epidemiilor care se semnalaseră la începutul lunei sunt în continuă scă­dere.­­ Se crede ca cel mai târziu în cursul lunei Ianuarie, d. Vintilă Bră­­tianu, primarul Capitalei, va prezenta consiliului comunal un proect pentru constituirea unei societăți românești pentru exploatarea liniilor de tram- 7­i> /a căror construcție se va începe in primăvara anului viitor. Capitalul inițial al societății s-ar ri­dica de­o­cam­dată la o sumă de 2-3 milioane lei. B Biu­roul de licitațiuni de la Pri­măria Capitalei lucrează actualmente la un tablou de toate închirierile pri­măriei ale căror contracte lexpiră la 1 Aprilie 1909. Acest tablou va fi supus zilele a­­cestea d-lui Primar.­­ Primăria Capitalei a publicat da­rea de seamă asupra coloniilor șco­lare din vara anului 1908 care după cum se știe au fost trimise în locali­tățile : Breaza de Sus, Dragoslavele și Tușla. ț­ In vederea sărbătorilor crăciu­nului Primăria Orașului București a trimes tuturor instituțiunilor de bine­facere și persoanelor caritabile ur­mătorul călduros apel: »Pentru alinarea suferințelor celor lipsiți de mijloace de trai, în timpul iernei precum și cu ocaziunea sărbă­torilor Crăciunului, Primăria ca de obicei, va veni în ajutorul săracilor din Capitală cu bani și lemne, în li­mitele putinței. Cum lasă numărul familiilor sau persoanelor sărace, lipsite­ de cele necesare pentru existență , chiar, este așa de mare, în­cât Comuna, cu res­­trânsele sale mijloace, nu poate sa­tisface toate cererile celor ce merită ajutor, crede de a sa datorie a face un călduros apel către instituțiunile și către persoanele caritabile, rugân­­du-le să bine-voiască a contribui îr> folosul sărăcilor“. Olondene.­ Duminica trecută s’a oficiat în casele d-nei Lupescu, bo­tezul copilului d-lui inginer Lupescu. Nașa a fost d-na Irina Marghiloman iar noul născut a primit numele de Alexandru Mihai. B D. I. N. Cezărescu, prim ajutor fie primar, a fost autorizat să oficie­ze ca ofițer de stare civilă, căsătoria simpaticului locotenent St. Cezărescu cu d-ra Elena D. Popescu. militare.­­ In vederea viitoarelor înaintări, ministrul de războiu roagă pe ofițerii veterani de a înainta di­rect serviciului personalului din acel minister, cereri prin cari să se arate gradul și corpul în cari au făcut cam­pania gradul și corpul din cari au fost trecuți la pensie, precum și ac­tualul domiciliu. — I­. colonel Lambru A., com. reg. Prahova­­, a fost numit membru în comitetul consultativ al infanteriei. — Au fost chemați în activitate de serviciu : Lt. în rezervă Ștefănescu Artaxerxe din bat. 9 vânători; căpitanul Tăutu Eugeniu din marina militară la divi­zia de Dunăre; subst. Ionescu D., din 2 cetate la pirotehnie. — A fost trecut în retragere subit. de rezervă Stamatiu D., din 3 Dâm­­bovița 22. — Au fost puși în disponibilitate: căpitanul Pereț Cezar din 4 roșiori, adjutantul cl. il Davidescu Iulian din minister. • — Au fost puși în retragere lt. Mun­­teanu Murgoci G. din 5 Ialomița 23 și subst. Rădulescu P. Ion din 4 Ilfov 21. — Ad-tant­ul I. Scarlat At. din Polj. a fost trecut în intendență cu gradu­l de adjunct cl. 11 la divizia 9. — Adjunct cl. 11 Vasilescu Marin de la divizia 9 a fost mutat în minister. — D. Stoica Ion a fost confirmat sub maistru la arsenalul din Târgo­­viște. — Au fost trimeși în Austro-Unga­­ria pentru stagiul de zece luni la statul major următorii căpitani: Ju­­tunoiu Andrei, Constantinescu Stan, Afimonescu Aurel, Țubaș N„ Nicolescu ”­ și Brătuianu Romulus, cu începere dela 1 ianuarie 1909. — D. Căpraru I. Octavian a fost numit grefier cl. 11 la consiliul de războiu al corpului 11. — S’au acordat concedii: căpitanu­lui Murgulescu I. din 7 art. 90 zile, locotenentului Măicănescu N. din Ca­lafat 31, 96 zile, locotenentului Isbă­­șescu Ion din serviciul transporturilor 90 zile. — D. N­.-colonel Iniescu, directorul artileriei din ministerul de războiu, care se află la Essen, în misie se va înapoia în Capitală în cursul săptă­mânei acesteia. — D. colonel Gogorăscu șeful sta­tului major al corpului III de armată a sosit în Capitală în interes de ser­viciu. — Locotenentul Opran, din reg. 4 Ilfov No. 21, a obținut un concediu­ de 90 zile, și locotenentul Miclescu G. din batalionul 8 vânători, 7 luni. — Au fost desemnate ca zile patro­nale : Sf. Ilie pentru divizionul de artiler rie călăreață și Sf. Ion Botezătoru­­pentru batalionul 5 pionieri. Sosiri—D. Spiru Ilaret, ministrul instrucției publice, s’a întors ieri di­mineață în Capitală împreună cu d. D. R. Teodoru, secretarul general al acestui minister venind din Brăila. Sanitare.—D-nii D. G. Mareș, agent sanitar la cerc, Lehliu, și M. Ambro­zie, actual agent sanitar la cerc, Al­bești, au fost transferați unul în lo­cul celuilalt. Școlare. — M. S. Regele a acordat „Răsplata Muncei“ cl. Ia pentru în­vățământ d-lui I. Stăncmescu, dirigin­tele școalei din comuna Comoșteni, jud. Dolj. B D. Bragadiru a dăruit 100 lei pen­tru cantinele școlare din Capitală ; so­cietatea de asigurare „Patria“ 100 lei; magazinul „Au bon gout 40 lei, în a­­celași scop. Comitetul le aduce mulțumiri.­­ Din pricina scarlatinei s’au închis școalele din com­. Orăști, jud. Roma­nați și Dolhasca, jud. Suceava. ■ De­și regulamentul școalelor se­cundare nu prevede nimic asupra mo­dului cum trebue să se voteze dese­nul și caligrafia, predate de un sin­gur profesor, totuși fiind­că la unele școale este uzul ca să se dea câte o notă la fiecare din aceste dexterități, iar în favoarea acestui obicei nu li»­tează faptul că la examenele de ca­pacitate, aceste două obiecte sunt con­siderate ca materii desvelite și se dau două examene separate, ministerul in­strucției publice a hotărât ca să se dea două note deosebite la desen și caligrafie._________________

Next