Viitorul, decembrie 1908 (Anul 2, nr. 383-410)
1908-12-04 / nr. 386
ANULOr No. 886 2 MÍlNMÍi’NÍMi0MiStög$0^^ '. SSl^Pj 'ö£Süj,*i-í% ^ M Un numÄr v e c h i u 0 b 9. n wmmmmi A&&PTA «EMtE ■ ■■■• UH »N **»fr LU»! fa «Uf« .......... i» tel »1st fa 8tr*ln*î«t»................................80 I«) m le! AtMHMrtt«nt«lk fa«8p I» I «I IS ki* flkcir*! tunt. fatfitwi pnxrf) t> fihvlfitort pf«ț«t «boriam, p* pumái. l*» ACftA: 68, 0*te* Vl«rt»ri»l. 88, TELEFON »/4T ■ Bueuf«fft. Joui 4 (17 Decembrie) i$6§ Un numit veeh 1u 80 bani S jj I BANI AMUMMvmmmestmale Linia <S* car., T p$ p «w?ioan4 în p*g. Iii . ♦ © 8*ni Mei" „ „ „ „ IV • ««o* fi wseiom* <1**!* ...... 8 Lei Amuf>«ăvriia fi •« nAmema b ijtml#*mmm* trs$t $1fa k&mtfb 8» Funkoute mmmm ADMINISTRAȚIA: Oale« Vioterul, TELEFON 18/47. a »*, «frsjSXfaf KZ. Agricultura și administrația județiană Din ce In ce mai mult ne pät marcante persoane, nu spre a le trundem de necesitatea că la pro însoți de laude, deși în cazul de față ar fi bine meritate, dar spre a leaminti că acești trei domni sunt mari agricultori fruntași, ceea ce constitue o garanție ca opera concepută de domniile lor și încuviințată de consiliul județian — căruia bineÎnțeles revine meritul In Întregime, va da bune rezultate. Un serviciu agronomic județian, croit adică după nevoile speciale ale fiecărui județ, prezintă atâta Însemnătate, Incât nu ne putem mulțumi a lua pur și simplu notă de o inițiativă In acest sens, ci trebue să atragem asupra ei atențiunea tuturor celor cari se interesează de progresul agricultural Nu mă Indoesc că d. ministru de interne, d-sa Însuși mare agricultor, o va aprecia în toată importanța. Din parte-mi cred că un serviciu agronomic în administrația județiană, bine organizat și cu pricepere și stăruință condus, însemsemnează un nou și puternic factor de progres agricol. N . Popovici Lupu, gresul economic al țărei trebue să contribue și autoritățile administrative, fiecare în cercul ei de activitate și competință. Dela o bună administrație nu mulțumeam până acum a cere înde obște să păzească ordinea, liniștea, averea și persoana cetățenilor, spre a le da siguranța trebuitoare în îndeletnicirile lor economice. Dar acest rol al organelor administrative, foarte important și chiar indispensabil In sine, este mai mult negativ și indirect. Astăzi se recunoaște autorităților un rol mai activ: lor li se cer acțiuni pozitive, spre a influența în chip direct progresul economic, ceia ce este cu atât mai necesar, cu cât poporul este mai puțin civilizat și inițiativa particulară mai slabă. Astfel conceput rolul statului și al organelor sale din punctul de vedere economic, ne explicăm activitatea desfășurată de autorități, în diferite țări și timpuri, pe terenul economiei naționale. Este însă de dată relativ recentă, că astăzi de la un bun prefect se cere și la noi Încă o calitate, necunoscută sau nebăgată In seamă mai acum 10 ani, anume acea de a fi bun gospodar și a se îngriji și de interesele economice ale județului, în deosebi de cele agricole. Fără îndoială că această schimbare de mentalitate și preocupare este în mare parte un rezultat a înrâurirei nevoilor timpului , dar nu este mai puțin adevărat, că trebue să se găsească oameni, cari pătrunși de aceste nevoi și înzestrați cu priceperea și energia necesară, să caute, să găsească și să pună în acțiune mijloacele cele mai potrivite spre a împlini nevoile date. Astfel avem astăzi prefecți cari fac gospodărie cu o râvnă vrednică de toată lauda , construesc sau Îmbunătățesc șoselele, ridică localuri de școli la sate, etc. Dar, desigur, este ceva nou, că o administrație județiană Își întocmește un serviciu agronomic, prin care să aplice măsuri la folosul agriculturei. După cât știu, acest prim exemplu l’a dat administrația județului Vaslui, care — cum sunt informat din partea locului—a prevăzut In budgetul exercițiului viitor, o mică sumă pentru un serviciu agronomic propriu zis. Oricât de mică ar fi suma, ea dobândește o însemnătate mare din punctul de vedere principial . Administrația locală, care este în măsură mai mult decât cea centrală, de a cunoaște nevoile agricole ale județului, pe de o parte ușurează sarcina statului, iar pe de alta va Îndeplini mai bine ace rol de care vorbeam mai sus, tocmai pentru că cunoaște mai bine Împrejurările date. In tot cazul administrația județului Vaslui, înfiiințând serviciul său agronomic, face o încercare, pe care nu trebue să o privim cu prejudecata obișnuită, că s’ar creia sinecure, căci iată care va fi organizația acelui serviciu : un agronom plătit cu 300 lei lunar, fără vre-o diurnă de transport, și suma de 6000 lei pentru expoziții, concursuri și premii. îndatorirea agronomului va fi de a ține conferințe și lecțiuni practice la sate, propovăduind cultura plantelor de nutreț, a plantelor textile, metode de cultură mai raționale, Îngrijirea mai bună a vitelor, etc., apoi de a organiza concursuri și expoziții regionale, spre a se premia sătenii cari se vor distinge, mai cu seamă în cultura plantelor de nutreț și creșterea vitelor. In acest din urmă scop județul va ține tauri, armăsari, vieri și berbeci, în diferite comune. Cu acest plan de activitate, se documentează cele mai bune și mai curate intențiuni, și cine știe cât de greu este a urni progresul economic ia sate, se va mulțumi de gigar a se realiza o părticică din acel plan , dar chiar pentru aceasta e nevoe de persistență și continuitate. Inițiativa de la Vaslui se datorește d-lor Ed. Ghica, prefectul județului, Neron Lupașcu senator și președinte al consiliului județean și F. Gorgos, membru în acelaș consiliu. Dan numele acestor pieri. Pierderile câmp austro-ungar In urma boicotajului comerțul austro ungar a primit o lovitură dureroasă. Sforțările Austriei de a face posibilă o înțelegere cu Turcia au fost zadarnice până acum. Boicotul continuă cu furie și crește pe zi ce merge. O asemenea stare de lucruri desigure lovitura cea mai strașnică ce se poate da Austriei. Dintr-o satistică făcută la ministerul de comerț din Viena, exportațiunea pe luna lui Octombrie a diminuat în mod considerabil, in comparație cu cea ce a fost pe aceiași lună în anul trecut. Și în luna Octombrie de abia începuse boicotul , ne putem închipui cari au fost pierderile Austro Ungariei în timpul din urmă, și ce va fi dacă boicotul se va continua. Iată un tablou comparativ pe cei din urmă 2 ani : Fesuri 234.000 în loc de 750.000 Lemne 57.000 Tone în loc de 65 000 Zahăr 203.000 kgr. in loc de 214.000 Bumb. 5.000 kgr. în loc de 7000 Hârt. de imp. 2500 kgr. în loc de 3.800 Hârt. scris 1100 kgr. in loc de 2 400 Fierbare 2500 Tone în loc de 3.700 NOTE POLITICE Independența confraților de la „Universul“ suferă de câtăva vreme eclipse din ce în ce mai pronunțate. Astfel, pe ziua de azi, a găsit de cuviință să nu consacre decât 5 rânduri celor 5 întruniri pe culori ținute Luni seara de partidul liberal în Capitală. Aceiași confrați insă își deschid largi coloanele celor mai neînsemnate întruniri takiste. Nu vnzităm asupra acestei constatări. Ținem numai să adăugăm că chiar și „ Dimineața” a fost mai puțin parcimonioasă în înregistrarea întrunirilor liberale de Luni seara.” Abia a început campania electorală și presa takistă, adoptând cele mai detestabile procedeuri de polemică, a și ajuns la cel mai înalt diapazon, aruncând cu noroi in toți aceia cari cunosc și judecă cum trebue aventura takistă. Mai cu seamă gazeta fratelui d-lui Take Ionescu se întrece in privința asta. Asta e opoziția „cinstită și civilizată", pe care a înaugurat-o d. Take Ionescu la Botoșani. * D-nii Nicu Xenopol și Toma Cămărâșescu vor regreta desigur modul cum au înțeles că se achite de sarcina ce și-au luat-o de a verifica la ministerul de interne cum stau lucrurile cu decretul regal pentru convocarea alegătorilor col. II de senat de Prahova. Ceea ce au urmărit cu vizita lor la minister n’a fost să stabilească adevărul asupra datei alegerei din Prahova, care era evident, căci fn acest caz n’ar fi evitat să dea ochi cu d. ministru de interne, care a venit să le facă in persoană, dovada că decretul regal n’a suferit nici o știrbire și că a fost numai o greșeală de tipar in Monitor. Atât în intervențiunea în chestie, cât și in întrebarea de la Senat a d-lui Cămărașescu, era numai tendința de a face să se creadă că s’a petrecut ceva ilegal. Ei bine, procedarea d-lor Xenopol și Cămărâșescu au avut resultatul meritat. D. Ion Brătianu n’a avut nici o dificultate de a dovedi că decretul regal n’a suferit nici o atingere. In schimb d-nii Cămărășescu și Xenopol nu vor uita mult timp lecția sângeroasă ce le a dat o ministrul de interne, în răspunsul său incisiv, evocând modul cum cel dintâi prezida ședințele de indigenare ale Camerei precedente, și modul cum sau efectuat oareea de aspro- ZIAR DE DIMINEAȚA ■sat?* Declarațiile Iffi Ahmed Riza-Bey Ahmed Riza-Bey, unul din cei mai influenți membrii ai comitetului „Uniune și Progres”, la trecerea sa prin Viena a fost intervievat de un redactor al ziarului Neue Freie Presse. Declarațiile făcute sunt de o importanță capitală în aceste momente când relațiile austro-turce devin din ce în ce mai Încordate. Ahmed Riza Bey sa Întoarce la Constantinopol, fiind după toate probabilitățile numit președintele Parlamentului. Riza, In turneul ce l-a făcut la toate puterile Europei, a avut diferite Întrevederi cu oamenii politici ai Angliei, Franței, Germaniei, etc. Ahmed RizvBey este un bărbat foarte popular în Turcia. In viitor i se deschide o frumoasă perspectivă politică. Prin Constantinopol a circulat zvonul că el va fi numit ministru de externe, chiar și mare vizir. De aceia declarațiile sale sunt de o Însemnată greutate, având în vedere influența și prestigiul de care se bucură în țara sa. „Austro-Ungaria este țară, a spus Riza-Bey, vecină, cu care noi am stat în pace mai bine de un secol. In prima mea călătorie prin Europa, am constatat bunele dispozițiuni ale baronului de Aerenthal. Deasemenea și cancelarul BrUow, mi-a declarat înainte vreme credința sa de menținere a statului-quo. Când ne gândeam la o înțelegere cu Bulgaria pe orice cale, când nu știam cum va fi primită de popor lovitura Bulgariei, atunci ne a dat Austro- Ungaria și lovitura sa mai dureroasă, anexând Bosnia și Herțegovina. Dintr’un nor, care se putea ușor destrăma de vânturi, Austria a întunecat orizontul politicei noastre externe, amenințând cu furtună. Venind la chestia boicotului mărfurilor austriace, Ahmed Riza-Bey răspuns că boicotul a fost la început o simplă nemulțumire a poporului pentru lovitura dată de Austria. Mișcarea s’a pornit de la Brussa. Locuitorii au refuzat să cumpere fesuri roșii, care le veniseră din Austria și au pus fesuri albe. Constantinopolul a imitat exemplul dat de populația Brussei. După aceea sentimentul patriotic sincer s’a transformat într’o afacere mai mult comercială. Fabricanții englezi și francezi au început să ațâțe populația în contra Austriei, ca să’și poată etala mărfurile. Mai mulți tineri turci influenți au vroit să uzeze de toată trecerea lor ca să oprească un asemenea pas greșit al populațiunei. Dar la temelie fiind indignarea patriotică, boicotul a continuat înainte. La întrebarea dacă guvernul provoacă boicotajul, Ahmed Riza a răspuns că aceasta e o părere greșită. Austriacii nu iau în vedere că acum există în Turcia o opinie publică și ca atare statul nu poate impune nimănuia ca să cumpere mărfuri din Austro-Ungaria. Statul a pedepsit pe funcționarii publici, cari s’au amestecat în boicot, întrebat dacă Turcia nu poate ridica toate dificultățile pentru ca o împăcare să fie posibilă, Ahmed Riza- Bei a răspuns : „Ar fi nobil din partea Austriei ca să-și recunoască greșeala. Austro-Ungaria ne-a rănit rău. Și Austria ar face o faptă mare dându-ne pe cât e posibil satisfacție. Și aceasta ar fi acordând Bosniei o autonomie. Plătirea datoriei publice n’ar fi nimic pentru poporul turc.“ I s’a obiectat d-lui Riza-Bei că cerând Turcia o autonomie Bosniei, merge cu intenția ascunsă de a o anexa într’o zi. împăratul a dat toată asigurarea comisiunei bosniace că va respecta cnitul musulman. Ahmed-Riza enumeră nedreptățile Austriei față de Bosnia pe care a tratat-o ca o țară cucerită, Austria în tra P ' d' onoare, aici a subscris integritatea ritntul de tatul din Turciei și acum își calcă cavi Dar va fi vorba de pace în parlament . Ahmet Rizabei a declarat că această depinde de majoritate.Cât despre anexarea Cretei, Franța nu poate aproba după părerea multora conduita Greciei, căci în acest caz ea și-ar perde tot prestigiul în Turcia. Turcia nu poate suferi doctrina evanghelică care spune : dacă cineva te lovește pe o fața, întoarce-i și pe cealaltă. Turcii nu uită niciodată acea ce ii se face pe nedrept. Turcia nu voește răsboiul, dar dorește conferința. La Paris și Londra s-a spus că va fi pace cu siguranță. Turcia este încă hotărâtă să continue războiul intern în contra Austriei, până la o deplină satisfacție. Ea nu suferă nimic dacă nu cumpără mărfuri austriace. Fabricanții Angliei și Franței îi vor împlini cu prisosință trebuințele. Absența ambasadorului Turciei din Viena poate fi considerată ca provenită din motive personale, nu insă și politice. Mă întrebați cum se explică tonul violent al presei noastre în contra Germaniei, Sultanul, ce e drept, a avutrietenie personală cu Împăratul Wilelm, dar Germania nu a manifestat această prietenie. Prin atitudinea sa Germania ne-a dat să înțelegem că aprobă conduita Austriei și aceasta e explicația cu privire la atacul presei noastre în contra acestei țări.“ P La chestiunea dacă va fi război la primăvară, ori nu, Riza Achme a continuat: „Pacea e asigurată. Impresia aceasta am primit-o din Anglia. Cred că și Parlamentul turcesc va arăta sentimentele sale de o pace demnă. Accentule asupra acestui cuvânt. Numai o pace demnă putem suferi. Ahhmed Riza e sfârșit cu ce se va ocupa Parlamentul în primele săptămâni . Camera se va ocupa mai întâiu cu bugetul așa de zdruncinat și ca să ridice prestigiul Imperiului ca să fie tare și respectat în afară. Cred că Parlamentul nu se va mai ocupa la început cu politica externă ci va controla numai guvernul ca să-l decidă a face „Revendication naționalei______ „Alegătorul” Mâine, Joi, va apare noul ziar cotidian Alegător. Alegătorul va urmări cu deamânuntul mersul mișcarei electorale din Capitală, punând în evidență situațiunea partidelor în luptă față de corpul electoral și arătând cum se prezintă diferiții candidați cari solicită voturile cetățenilor la col. II de Ilfov. In coloanele Alegătorului cetățenii vor găsi cele mai detailate dări de seamă ale întrunirilor electorale, precum și o bogată materie politică însoțită de ilustrațiuni și caricaturi de actualitate. Alegătorul va da cititorilor cea mai complectă icoană a mișcări electorale, lămurindu-l din toate punctele de vedere asupra partidelor și candidaților care își dispută în acest moment încrederea alegătorilor. Alegătorul va apare în toate zilele la orele 10 dimineața și va costa 5 bani numărul. Scrisori din Turcia Constantinopol, 29 Noembrie. — înainte de Iulie trecut, când s’a declarat constituția în imperiu, Constantinopolul avea aspectul unui oraș lugubru. Cine cunoaște istoria ultimilor regi din Babilon, cu viața lor plină de crime și desfrâu, își poate face o idee exactă despre viața sultanului Roșiu, și a capitalei sale. Abdul Hamid a fost un tiran crud, un tiran în adevăratul înțeles al cuvântului, și popoarele de sub sceptrul său au îndurat această cruzime in toată sălbăticia ei. Dacă prezentul a îngăduit actele sale, desigur că istoria ii va înfiera și-l va trece pe cele mai sângeroase pagini ale ei. Și această imagine tristă a Constantinopolului, care tinde să dispară din imaginația locuitorilor acestui oraș, este înlocuită prin imaginea veselă ce se desfășoară sub ochii noștri. Nu s’au înscris în analele Turciei pănă astăzi un ramazan și un bairam mai fericit, mai lipsit de griji. După aceste sărbători solemne ale Coranului, au început alegerile și acum așteptam deschiderea Parlamentului. Toată lumea și-a pus speranța în el, îmbunătățirile, reformele se așteaptă din Parlament. Starea financiară a Turciei va fi ameliorată tot de parlament. Nenorocitele popoare ale Turciei vor trăi și ele de acum o viață liberă și fără griji. Terorismul va dispare. Dar bandele există încă și cutreeră satele arzând și pustiind totul Națiunile sunt sceptive și au dreptul să fie, până când nu văd roadele parlamentului, dar în orice caz vor fi cu mult mai bine decât au fost până astăzi Parlamentul poate, prin legi înțelepte să facă a dispare urile dintre naționalități și numele otoman să-l pronunțe toți cu mândrie ! Și aceasta se poate întru’un caz, in cazul când vor vorbi turcește toate naționalitățile , ne așteptăm la fericirea popoarelor Ungariei. Partidul în fruntea căruia s’a pus prințul Sabah-Eddin, partid care numără peste 40 de deputați și care desigur va număra in partea sa pe toți reprezentanții neturci... Partidul radical turc, care vrea turcizarea naționalităților, nu va avea succesul ce-i au ungurii în Ungaria. Arabii chiar de acum se prezintă cu un program. Cei șaizece de deputați ce-i au vor două portofolii din cabinetul ministerial. Sirienii lucrează și ei cu Arabii și Grecii. Pe urmă popoarele imperiului otoman nu au nici o dragoste față de dinastie, și nu prea sunt pașnice Ele sunt toate înarmate și știu drumul codrilor. Partidul opoziționist, care cere autonomia naționalităților va câștiga teren din ce în ce și va fi, poate, cel mai puternic .. Chestia externă este într’o stare foarte încurcată și Parlamentul este așa de nou chiar cel mai experimentat parlament din lume nu poate rezolva cu ușurință problema externă de astăzi a Turciei. Tratativele turco-bulgare sunt rupte. Vor fi reluate? Ce va face parlamentul cu Austria ? Toate aceste chestiuni se pun in toată seriozitatea lor și trebue ca parlamentul să le rezolve, împrejurările de astăzi nu se pot descurca fără mari frământări sociale. Ne așteptăm la mari lucruri la deschiderea parlamentului. Popoarele Turciei au nevoe de pace, de liniște, an atâtea răni, cari trebue vindecate. Dar fi-va pace ?.... IN JURUL AFACEREI — Altă, dată, și acum Afacerea Steinheil, care pornește și ea firește din patria faptelor senzaționale—din Paris—va intra în curând într’o fază acută. D-na Steinheil, care vreme îndelungată fermeca prin însușirile ei pariziene pe toți cei cari o înconjurau, își petrece actualmente zilele în amărăciunea zidurilor unei închisori din care caută să scape invitiind patru indivizi.., indparabili. Desigur că mai plăcute erau recepțiile strălucite, vagabondagiul idilic, muzica aurului adunat așa de ușor, decât zgomotul ușilor grele și cheilor enorme din lapătele unei pușcării. D-na Steinheil e silită să se apropie de adevăr, judecătorul care instruește afacerea e atâta de dibaci și cunoscător atâta de profund al problemelor de soțul acesteia, încât numai apropierea de cfeziunile direct privitoare la crimă înspăimântă nu numai pe acuzată și cei cari sunt ingrijați de soarta ei, ci pe avocații d-nei Steinheil înșiși. Populația pariziană e setoasă de vești noi, ea așteaptă ca procesul să scoată la iveală o mulțime de persoane din lumea mare, cari au fost compromise în relațiile cu femeea care a cunoscut și fastul Eliseului și întunericrul închisoare!. STEINHEIL Un cetățean.—Cum merge. Excelență 7... Tribunul.—Greu al dracului.... Buna creflinîa a Epoce Citim în « Epoca” din 2 Decembrie a. c. sub titlul sugestiv de Tirania socialiștilor: «D. Stere, incurcându-se în ideile sale confuze de socialist-poporanist, n’a mai căutat alt mijloc de argumentare in contra directoratul revistei Cultura Română, d. Găvănescu care era și director al Seminarului pedagogic universitar din Iași, decât să stăruiască a se lua direcțiunea seminarului pedagogic de sub autoritatea d-lui *Găvănescul etc". Suntem automați de a declara: 1) D. Stere n’a putut să se încurce în discuția cu d. Găvănescul fiindcă... n’a discutat cu d-sa. Desfidem să ne citeze un rând de polemică a d-lui Stere împotriva d-lui Găvănescu sau al Culturei Române". 2) Revocarea d lui Găvănescul de la direcția seminarului pedagogic nu numai s’a făcut fără intervenția d lui Stere, dar și fără știrea d-sale. Mai mult, aflând despre această revocare, când ea era un fapt împlinit, d. Stere necunoscănd motivele acestei revocări a intervenit la Minister pentru menținerea d-lui Găvănescul, dar fără succes, întrucât Ministerul credea că nu se mai poate tolera situațiunea de la seminarul pedagogic. Tot așa de neadevărat este, că d. Ster ar fi stăruit ca d. Ibrăileanu să fie numit fără avizul facultății de litere. Tocmai contrarul este adevărat. In urma numirii d-lui Ibrăileanu d. Stere a intervenit ca Ministerul să revie asupra acestei numiri, și să ceară avizul facultății. Astfel se scrie istoria... Dar nu este nici cea dintâi, nici cea din urmă lipsă de respect pentru adevăr, din partea Epocei și a... d-lui Găvănescul, despre care aflăm, că este director al unei reviste. NOUTĂȚI Piața Constantinopolului lasă prin boicotarea mărfurilor austriace, un debușeu de 100 milioane. Italia, Rusia, Olanda ș. a. au profitat; presa franceză duce o campanie viguroasă în favoarea pătrunderei mărfurilor lor pe această piață. Dar noi nu ne putem folosi întru nimic de acest prilej 7 . In București a apărut un nou ziar unguresc : „Kemeniai magyar Újság“. Noul ziar declară în articolul de fond că va lupta pentru dezvoltarea și întărirea elementului unguresc în România, deviza lui fiind : Totul pentru maghiarism, totul pentru națiune. Față de țara care le-a dat ospitalitate și le a dat păne“ ziarul unguresc declară că se va purta cu respectul cuvenit. Vom vedea.• Ambasadorul Austro-Ungariei, Lotzow, a fost primit în audiență la regele Victor Emanuel al Rusiei. Diplomatul austriac a înmânat regelui medalia jubilară și o scrisoare din partea împăratului Frantz Josef. • In ziua de Sf. Andrei, ziua marelui mitropolit al Românilor din Ungaria, Andrei Baron de Șaguna, în toate centrele românești și în toate bisericile s’a serbat această zi cu o deosebită solemnitate. Această sărbătorire a avut un caracter național în toate părțile.• Presa germană dă cu siguranță știrea că în primăvară regele Manuel II al Portugaliei va vizita curtea de la Berlin. Unele ziare merg mai departe și cred că vizita este în legătură cu logodna regelui cu Principesa Luísa, fica împăratului Wilhelm. Cu ocazia ultimelor alegeri parlamentare bavareze, socialiștii au câștigat 34 de scaune, iar liberalii au pierdut 25. Starea de asediu în Praga Praga, 29 Noembrie.—Pe când la Viena și în celelalte orașe ale Austriei se sărbătorea cu atâta însuflețire jubileul de 60 de ani de domnie strălucită pentru unii — 60 de ani de năzuinți neizbândite pentru alții — la Praga se ardea drapelul austriac, se declara război la tot ce este german. Urmarea dezordinelor a fost că sărbătorile proectate in acest oraș nu s’au mai ținut. In locul decorului stradelor, în locul artificiilor și al strigătelor entuziaste, orașul a fost împănat de miliție și jandarmi. Și tocmai în ziua jubileului la Praga a fost trimes — călăul. In orașul, din care au pornit ideile de redeșteptare națională a Cehilor, în acel oraș, unde de câteva decenii se dau lupte grozave pentru triumful limbei cehe, astăzi domnește starea de asediu. De la orele opt seara nu mai are nimenea voe, să iasă pe stradă. Cafenelele și toate localurile publice sunt închise la această oră, întrunirile sunt oprite, libertatea presei a fost suspendată. Nu se mai respectă secretul epistolar. Un ordin al comandamentului militar anunță că toți aceia cari vor mai da prilej la tulburări vor fi condamnați la moarte din partea tribunalului militar și vor fi executați după două clasuri. Și cu toate acestea, chiar în fața morții spiritele nu s'au potolit. Studențimea boemă îndeosebi este într'o stare de extremă agitație. Boemii înțeleg foarte bine că acum este timpul de a câștiga drepturile pentru cari se luptă de decenii. Ei sunt convinși că guvernul din Viena va trebui să cedeze acum, când monarhia este așa de mult amenințată din afară. Poate tocmai din cauza aceasta îndârjirea lor s’a manifestat cu atâta furie chiar și în timpul proclamațrei stărei de asediu. Nu au luat parte la demonstrații numai elementele tinere ci și bărbați în vârstă și femei. In piața Wentzel unul dintre manifestanți a fost străpuns de baionetele jandarmilor și a căzut mort, rămânând toată noaptea în mijlocul pieței. Dimineața corpul lui era acoperit cu trandafiri tineri, aduși de femeile și fetele boeme. Poliția a intervenit și de data aceasta, ridicând prinosul recunoștinței unui popor întreg în fața celui mort pentru idealul neamului său. Trandafirii au fost aruncați de pe corpul celui căzut. Cu această ocaziune s-a putut vedea foarte bine că vulcanul clocotește, că va izbucni în curând cu mai multă furie. Aceasta cu atât mai mult, cu cât cehii au aflat — lucru recunoscut și de ziarele din Viena— că împăratul Frantz Josef este în contra lor. A fost divulgarea acestei știri cea mai mare greșală a ziarelor vieneze. Căci in felul acesta ele au deschis o prăpastie grozavă intre împărat și poporul boem. Noul palat al Camerei deputaților O scrisoare a d-lui arhitect Maimarolu Primim următoarea scrisoare pe care o publicăm cu plăcere: Dintr’o farsă de un gust dubios ce s’a făcut la cafeneaua Capșa unui naiv architect, s’a răspândit zvonul în Capitală, cum că s’ar fi prăbușit cupola de la noul palat al Adunărei Deputaților, că a căzut tavanul și că planșeurile sălii nu sunt decât o ruină. Din toate aceste zvonuri nu este absolut nimic adevărat. Nu s’a produs nici măcar cea mai mică crăpătură în nici o parte a clădirei. Toată construcțiunea este executată in cele mai perfecte condițiuni de soliditate. Arehttsei, D. Maimar#!«,