Viitorul, septembrie 1910 (Anul 4, nr. 989-1011)

1910-09-19 / nr. 1002

2 ­£>îmbătă 18 Septembrie CALENDAR Ortodox: Cuv. Ermenie Catolic : Remigius MEMENTO Autorități. — Toate autoritățile des­chise. Judiciare­ — Toate tribunalele des­chise. DIFERITE SPECTACOLE Aerodromul Cerkez & Co. JKtilla. In fiecare zi expoziție de aero­plane : Farman, Wright, Goliescu, San­­tos-Dumont, către seară școală de pilo­taj sub direcția d-lui Molia pe biplane Farman și Wright. Intrarea 3 lei. Dumi­nica și sărbătorile meetinguri populare de aviațiune Kitima este deservită de 40 trenuri­ zilnic. CINEMA­T­OGRAFE Grădina Rașca.­ In fiecare seară reprezentațiile cinematografului Gau­­mot. Sala Eforiei.­­ In fie­care seară ca prezentațiuni date de teatrul cinema­tograf sub conducerea electricianului Bo­tez. Vederi instructive și interesante. Cinematograful Volta (str. Doa­mnei). Reprezentațiuni zilnice cu ta­blouri noul și variate­ In fie­care seară, începînd de la 5 p. m. spectacole orare de cinematograf, Mer­­eurea și Sîmbăta program nou. MUZEE-BIBLIOTECI Muzeul zoologic (șoseaua Kise­­lef).—Deschis Duminica și sărbătorile, dela 10 dimineața. — 4 d. a., și Joi de la 11 a. m.—3 d. a. Ateneul român (vizitarea localuri­lor și colecțiilor sale). Deschis în TM fie­­care zi 9—12 dim. 2—4 d. a. Taxa de intrare 50 bani. Muzeul de antichități, (Univer­sitatea) Deschis Duminica și Joia de la 11 dim. pînă la 3 d. a. iar pentru vizita­torii streini sau cei din provincie, in toate zilele intre aceleași ore. Muzeul etnografic și de artă na­țională (Monetăria statului, șoseaua Kiselef). Deschis Joia și în zilele de săr­bătoare dela orele 10 dim. pînă la 5 d. m Muzeul Aman, Str. Clemenței, este deschis Marțea, Joia, Duminica și sărbă­torile dela 10 — 12 a. m. și 2 — 4 p. m Muzeul A. Simu (str. Mercur ), închis de la 1 Iulie pînă în Septembrie. ,,"Artat‘ (Str.Lascar Catargiul)). Ex­poziție permanentă de pictură, sculptură și atelier artistic de fotografiat Sosirea d-lu­i D.d­. Sturdza Primirea în gara de Nord Aseară la orele 8.15, d. Dimitrie A. Sturdza, fost președinte al consi­liului de miniștri și fost șef al par­tidului național-liberal, a sosit în Ca­pitală venind din străinătate unde a stat timp de aproape doi ani de zile, încă de la orele 7 jumătate pero­nul gării de Nord începe să se po­puleze sosind rînd pe rînd d-nii mi­niștri aflați în Capitală, precum și alte persoane marcante. De­și d. Sturdza comunicase do­rința de a nu-i se face nici o pri­mire totuși sînt prezenți pentru a eși întru întîmpinarea bătrînului bărbat de stat al țărei, d-nii Emil Costinescu ministrul de finanțe, V. G. Morțun ministrul lucrărilor pu­blice, Al. Constantinescu ministrul de domenii, general Crăiniceanu mi­nistrul de război și M. Orleanu ministrul industriei și comerțului. Domnii Anghel Saligny, președin­tele Academiei Romîne, P. Poni, președintele consiliului superior a­­gricol, Al. Cottescu, directorul ge­neral al căilor ferate române, Dinu Brătianu, directorul Creditului Ru­ral, Șuțu, secretarul consiliului de miniștri, dr. Creangă, secretar ge­neral al ministerului industriei, D. A. Theodoru, secretar general al ministerului instrucțiunei, I. G. Duca, C. Alimănișteanu, G. C. Dragu, G. Diamandi, G. Văsescu, dr. Țur­­canovici deputați, M. Manolescu in­spector administrativ, Emil Petrescu, prefectul poliției Capitalei, Gr. Vul­­turescu, Al. Culoglu și alte persoane de distincțiune al căror nume ne scapă precum și un numeros public.­­ La orele 8 și nouă minute trenul intră în gară. Persoanele prezente se îndreaptă spre vagonul în care se află d-l D. A. Sturdza și la fereastra căruia se arată d-nii I. Brătianu prim ministru și maior Sturdza. D-1 prim-ministru I. Brătianu a eșit întru întîmpinarea d-lui Stur­dza la Ploești iar d. I. Bianu la Burdujeni. Trenul oprindu-se, cel dintîi sco­­boară din vagon d. prim minis­tru Brătianu după care urmează domnul Sturdza și apoi doam­na Sturdza. D-l Sturdza scoboară din vagon susținut de d-nii Brătianu și Costinescu. Bătrînul bărbat de stat are o față foarte veselă și plină de sănătate. D-sa se îmbrățișează foarte afectuos cu d-nii miniștri precum și cu d-nii Dinu Brătianu și P. Poni, a căror prezență îi face mare plăcere. Plin de vioiciune întinde mîna tuturor și discută cu fie­care dintre persoa­nele prezente. D-nei Zoe Sturdza i se oferă un frumos buchet de flori și pare de a­­semenea bine dispusă. Atît d-sa cît și venerabilul său soț, d. Dim. A. Sturdza, par foarte emoționați de frumoasa și cordiala primire ce li s’a făcut. Fie­care din persoanele presente se grăbesc să strîngă mîna fostului prim ministru al țărei și a-i ura bună sosire. D. Sturdza conversează cu fie­care în parte: „ ” După cîte­va minute pornește spre eșirea peronului avînd la dreapta pe d. Costinescu iar la stînga pe d-1 prim ministru Brătianu și urmat de întreaga asistență. Toată lumea e veselă și nu se mai satură privind fața surîzătoare și plină de sănătate a bătrînului băr­bat de stat. Ajungînd afară d­na și domnul Sturdza își ia rămas bun de la per­soanele ce l-au întîmpinat și urcîn­­du-se într’un automobil pornesc spre domiciliul domnialor din strada Mercur.­­ Toată lumea care a văzut pe fos­tul șef al partidului național-liberal a rămas plăcut impresionat­a de ex­celenta stare, de sănătate în care se află d. Dimitrie A. Sturdza care după o lipsă de doi ani aproape, se întoarce între noi plin de sănătate și de voioșie. Mișcarea de la finanțe La ministerul de finanțe s’a­ făcut azi următoarea mișcare: D-nii Radu Petrescu și Chr. Du­­mitrescu, șefi de secție cl. I, au fost înnaintați administratori finan­ciari cl. 3. D-nii D. S. Radovici, Chr. Preto­rian, Gh. Florescu și G. Zaharia sub-șefi de secție, înnaintați șefi de secție. D-nii D. Gh. Racoviță, Octavian Costin, P. Enăceanu, Le. Angelescu, Mih. Comăniță și Ad. Rizeanu, im­piegați cl. I, înnaintați sub-șefi de secție. D-nii Sburlan, Th. Găină, C. Gh. Gheorghiu, Al. V. Popescu, N. N Gheorghiu, C. Gh. Barbu, impiegați auxiliari cl. 1 și Al. C tinescu im­piegați auxiliari cl. 2, au fost înain­tați impiegați cl. 2. Deschiderea stagiunei TEATRULUI NAȚIONAL Stagiunea Teatrului Național se deschide Sîmbătă 25 Septembrie cu «Apus de Soare», sguduitoarea dramă istorică a d-lui B. Delavrancea. Cu acest prilej, credem că e inte­resant să arătăm în trăsuri generale care va fi activitatea Teatrului Na­țional în primele luni ale stagiunei viitoare. Anul acesta ca și anii tre­cuți direcțiunea a fost preocupată­ de gîndul de a face să se reprezinte pe prima noastră scenă națională lucrări cu caracter universal din cele mai de seamă literaturi străine. Ast­fel mulțumită acestei preocupări, în noua stagiune, excelenta trupă a Teatrului Național va avea de interpretat în proporție egală piese englezești, fran­țuzești, spaniolești, italienești, nem­țești și rusești. Deocamdată ne mul­țumim să enumărăm nci, în ordinea reprezentarei, piesele care vor forma repertoriul Teatrului Național pînă la Crăciun : «Modelul» (La femme­m­e) de H. Bataille, piesă care a ob­ținut un extraordinar succes pe scena pariziană. Punctul obscur de Blu­­mental, una din­ acele irezistibile co­medii cari au stabilit de mult gus­tul de alegere și abilitate de tradu­cător a d-lui P. Gusty; «Judecăto­rul din Zalamea» de­ Calderon și «Nevasta lui Cerceluș» de P. Locus­teanu.spirituală falsă într’un act plină de situații comice; «Regele Lear» de Shakespeare ; «Bestia» puternică dramă socială în 4 acte de d. J. Dia­­mandy; «Luceafărul» splendida în­­cheere a strălucitei trilogii moldove­nești de d. R. Delavrancea; «Zile de sărbătoare» de Carlo Bertalozzi și în care se crede că d. Soreanu va a­­vea o strălucită creație. Dar afară de acestea în actuala stagiune se vor mai reprezenta « Păr de lup», piesă originală de d. Rădu­­lescu Motru ; «T­ege» de d. H. Leca; «Cererea in căsătorie» de Cehov; «Fracul Verde» de A. de Musset și Augier ; «Ileana din Poveste» de V. Eftimiu ; «Regele Fierului» de Su­­tro. Deasemenea au mai anunțat piese originale d-nii Sadoveanu, I. Mi­­clescu, Pandelea/ Hertz etc. Prima piesă nouă care se va re­prezintă va fi «Modelul» de G. Bataille. Duminecă 19 Septem­brie IN JURUL PRETINSEI CONVENȚII Destăinuirile ziarului «EPOCA» — Cauzele care au determinat pe «JLe Matin» să născocească o convenție turco­­romînă — Epoca publică un articol asupra scopului pe care la urmărit Le Matin cînd a născocit pe de antregul pove­stea convenției militare între Turcia și Romînia. Din acest articol, pe care îl reproducem mai jos, reese că zia­rul f­rancez a încercat pur și simplu un mare șantagiu asupra guvernu­lui turcesc. Zece milioane, spre a susține împrumutul Cînd s’au deschis negocierile îm­prumutului turcesc, care se știe că au fost începute pe piața Parisului, Djavid-bey, ministrul de finanțe turc, a fost sesizat de o propunere... in­teresantă și interesată. «Le Matin» în numele său și a altor două mari gazete — cari au a­­vut apoi o atitudine identică cu a sa în chestia convenției, — au cerut guvernului turc suma de zece mi­lioane pentru a susține împrumutul. Propunerea a fost respinsă. Cînd i s’a adus la cunoștință e­­șuarea definitivă a acestei frumoase afaceri, d. Maurice Buneau-Varilla, directorul lui «Matin», a exclamat: „ Foarte bine ! Voi aranja această chestie cu d. Piedon, ministrul afa­cerilor străine. A doua zi negocierile împrumu­tului erau întrerupte la Paris și ime­diat apoi «Le Matin» făcu știutele sale destăinuiri în chestia conven­ției turco române și alipirea Turciei la Tripla­ Alianță. Scornirea convenției turco­­romînă Chestia a făcut marele sgomot care se cunoaște și ziare din cele mai serioase, ca «Times», «Nordeutsche», «Allgemeine Zeitung Berline», «Ta­geblatt», «Neue Freie Presse», «Gior­­nale d’Italia», ca să nu mai vorbim de presa franceză, discuta și co­menta în toate chipurile chestia. Ziarele bulgare porniră o întreagă campanie contra noastră, care in­tram în această horă din cauza îm­prumutului turc. Căci ceea ce a dat autoritate ști­­rei din «Matin» a fost atitudinea lui «Temp3», ziarul ministerului de ex­terne francez, și care imediat a con­firmat existența convenției. Demintirile autorizate au venit apoi. * însuși «Matin» a trebuit să le în­registreze, improvizînd însă­­,după fie­care desmințire nouă, alte amă­nunte cari să ateste exactitatea pri­melor știri. De altminteri pentru «Matin» et consorțiul care­­ cereau cele zece mi­lioane, era perfect indiferent dacă convenția ar rămîne desmințită în cele din urmă. Totul era să producă impresia ne­cesară pentru reușita manoperei în ce privește împrumutul. Eșuarea împrumutului in Anglia Un moment se păruse chiar că totul va fi fost in zadar, împrumu­tul refuzat in Franța era să se facă în Anglia. Agenția Romînă îl și a­­nunțase ca realizat. Financiarul sir Ernest Cassel, pro­motorul apropierei economice dintre Anglia și Germania, și grupul de bănci pe care le reprezintă era pe punctul să închee împrumutul. Dar atunci presa franceză a înce­put să atace finanța engleză. S’a spus că banii pe care Anglia are să-i dea Turciei au să fie înghițiți numai de industria germană și că deci ceea ce face Anglia, după cele ce se petrecuse cu împrumutul în Franța, este un act de res­ prie-ire și care poate aduce atingere «înțe­­legerei cordiale». Guvernul englez se emoționa și o notă oficioasă anunță că­ împrumutul nu se va face fară încuviințarea sa. Rezultatul a fost că a doua zi Er­nest Cassel s’a dus la Foreign­ Ofice­r spre a declara că renunță la înche­­erea împrumutului. împrumutul se face la Paris Scopul era ajuns, împrumutul era împedicat. Turcia se vede fără bani. D. Buneau-Varsîla, adică «Le Matin» și celelalte două ziare care monta­seră toată această afacere, se răzbu­naseră de refuzul celor zece milioane. Această neplăcere convins ca gu­vernul de la Constantinopole să fie mai curant? Se pare, căci un articol din «Neue Freie Presse »"de care ne ocupăm la rubrica externă, anunță nouile ne­gocieri ce se duc la Paris și care sunt pe cale d’a izbuti. ... In ori ce caz iată de unde și cum o săptămînă, toată Europa s’a ocupat numai de noi și de convenția noastră secretă cu Turcia? RECOLTA IN DOBROGEA De vorbă cu d -l C. Pariano Producția în Dobrogea.— Gospodăriile țără­nești.— Cite­va fenomene.— Inconvenientele exploată­rilor agricole în Dobrog­ea . Deună­zi am arătat care este si­­tuațiunea recoltei agricole în Mol­dova. Astă­zi ne vom ocupa de con­dițiile agricole ale Dobrogei și, în special, de recolta anului acestuia, împărtășind cititorilor și sumei a­­gricole în această privință părerile d-lui Const. Pariano, unul din cei mai mari proprietari agricoli din jud. Constanța și un emerit economist. Principala producție a Dobrogei, mai precis : cerealele cari se cultivă de predilecție în cele două județe transdanubiane, sunt orzul și ovă­zul. Aceasta nu vrea să zică însă că celelalte grîne, griul mai cu seamă, nu se cultivă pe o scară destul de întinsă prin partea lo­cului. Anul acesta, pentru cele dintîi două recolte, timpul a fost nefavo­rabil. La aceasta se mai adaugă și apariția în mare cantitate a unor gîndaci — asemănători acelora cari mănîncă rapița — și cari au prici­­n­uit mari stricăciuni orzului și ovă­zului. Toate acestea au făcut ca Dobro­gea, care putea fi socotită, pînă la un punct, ca un grînar de orz și ovăz al țării, să producă numai ju­mătate din cantitatea obișnuită în anii din urmă, adică în loc de aproape 2 zile la pogon, nu­mai una. Griul, pe de altă parte, n’a dat o recoltă atît de exuberantă precum se crede, în orice caz însă a dat o producție satisfăcătoare, dacă jude­căm lucrurile după media de pro­ducție a ultimilor ani. * Gospodăriile țărănești—lucrul este de relevat—sunt foarte prospere în județul Constanța, incomparabil mai prospere decit în restul țării, deși se face și aici tot cultură extensivă. Fenomenul acesta e explicabil prin felul cum țăranii își muncesc pă­­mîntul aici. In adevăr, s’a remarcat faptul că sătenii din Dobrogea pun mult mai multă iscusință și hărnicie în mun­cile agricole pentru pămînturile lor, decit cei din restul țării. Am relie­fat cuvintele acestea, fiindcă în Do­brogea sătenii sunt foarte... vitregi în ceea ce privește munca agricolă pe domeniul proprietarului. Și anul acesta exploatările agri­cole din Dobrogea s’au resimțit mult de criza brațelor de muncă. Din acest punct de vedere, trebue să menționăm faptul că muncitorii străini lucrează mult mai conștiin­cios și mai bine—atît calitativ cît și cantitativ—decît cei romîni. Lipo­venii în special, sînt foarte labori­oși și, ca atare, realizează și mai în­semnate beneficii de pe urma muncii lor. Doi lipoveni cosesc și leagă într’o zi un hectar. Și dacă mai ținem seamă și de modul cum își împart ei munca, adică de distribu­ția ei asupra întregei lor familii, ne explicăm și mai bine de ce lipo­venii sunt foarte bine cotați în mun­cile agricole din Dobrogea. " Aceste inconveniente au făcut ca și în Dobrogea vara aceasta să se plătească îndoit brațele de muncă. Singurul avantaj de care se bu­cură agricultorii din județul Cons­tanța, este acela că portul fiind a­­proape și magaziile din port fiind destul de încăpătoare, lipsa de va­goane și de șoproane n’a pricinuit acolo pagubele pe cari le-a cauzat în restul țării. De altfel, poate că tocmai grație acestui fapt, rezerva cumpărătorilor și timiditatea cererei s-au manifestat mult mai slab în Dobrogea și cu a­ceasta și proprietarii și-au putut asi­gura desfacerea cerealelor în condi­­țiuni convenabile, adică între 1700— 1750 lei vagonul. Firește că și în Dobrogea, ca și aiurea, o epidemie de holeră ar a­­vea de rezultat producerea unei reale perturbații în tîrgul de cereale. Pentru curmarea stării de lucruri prejudițioase pricinuite de lipsa bra­țelor muncitoare, d-l Const. Pariano, care are pe lângă altele și marele merit de a-și cultiva singur moșia sa de la Hasancea, socoate că adap­tarea soluțiunii camioanelor automo­bile, pe cari le experimentează d-l Const- Plagino în Tecuci, — soluție despre care vom vorbi mai pe larg în curînd — ar da rezultate mulțu­mitoare, dacă s’ar face dovadă că aceste veh­icule se pretează la că­ratul cerealelor în clăi de la cîmp la arie și de la arie la gară sau la port, bine­înțeles realizîndu-se o economie și de bani și de muncă și de timp. N. B. Mișcare In învătâmint In învățămintul primar și urban s’au făcut următoarele transferări și detașări: Transferări.—Ecaterina Mohor de la Hălășești-Piscu­ Jenni­a(Tutova) la Stravani (Putna); Eftimie Cartianu de la Petrești de sus (Gorj) la Du­­dești (Ilfov); Pr. Radu Popescu de la Țigănești (Ilfov) la Cioplani (Il­fov); Gh. Vermie de la Hoinița-Cris­­tești (Suceava) la Cristești (Sucea­va) ; D. I. Galdan de la Urluia-Adam- Clisi (Constanța) la Bughea de sus; Manole Rădulescu de la Floru (Olt) la Icoana-Floru (Olt); Gh. Șerban de la Dorohoi la școala de băeți din Sulina; C. Mareni de la Cimpeni (Romanați) la Racoviță (Romanați)­; G. I. Popescu de la Corbu Buzești (Olt) la Buzești (Olt); Natalia V. Palade de la școala de băeți No. 3 Iași la școala de băeți No. 7 Iași; d-na Simionescu de la Tg.­Frumos la școala de băeți No. 3 Iași; A. N. Conoré de la Dumceva (Vaslui) la Dobrovăț-Ruși. Detașări.—Aurora D. Popescu de la Șetoia-Alenaj (Dolj) la școala de băeți No. 3 din Craiova; G. Cons­tantinescu de la școala No. 3 de bă­eți Craiova la școala de băeți No. 6 Craiova; Ecaterina Fotescu de la școala de fete No. 2 Pitești la școala No. 4 fete Craiova ; Elena Tănăses­­cu de la școala de fete No. 4 din Craiova la școala No. 2 de fete din Pitești. PREȚUL CEREALELOR Prețul cerealelor la Brăila de pe ziua Vineri 17 Septembrie . Grîu nou predare Septembrie bord Su­lina 78 kg. la hi. 3 la sută corpuri streine, un hectolitru lei 13.75. Grîu nou bun curat 80 kgr. 1 la sută corpuri streine lei 13.92 vînzare promptă. Grîu nou mijlociu 77 kgr. 2 la sută cor­puri străine lei 12.55. Grîu nou amestecat 75 kgr. 10 la sută corpuri streine lei 11.32. Secară nouă calitate ! 74 kgr. lei 7.70. Secară călit. 11­72 kgr. lei 7.34. Orz de toamnă 60 kgr. lei 5.58. Orz de primăv. 64 kgr. lei 5.63. Ovăz 45 kgr. lei 4.—. Porumb vechiu gras gren 77 kgr. lei 8.16. Porumb cincantin 80 kgr. lei 11.52. Porumb colorat 78 kgr. lei 10.14. Fasole suta kgr. lei 20.50. Rapiță colora suta de kgr. lei 26.25. Rapiță Naveta suta de kgr. lei 25.50 Meiul suta de kgr. lei 10.20. LONDRA (Date comunicate de ministerul indus­triei și comerțului) 16 Septembrie 1910. Deschiderea mai susținută. Grîul în­chide susținu. Cererea mai satisfăcătoare. Vînzătorii în general mai rezervați. Aus­tralia se abține. Se zice că statul Rus a făcut avansuri agricultorilor pentru ca ei să nu forțeze vinderea. Se vinde cu : Grîu cu l%c. str. 80/81 k. la hl 19.87"|str. x « 2°lo « « 80/81 « « « 19.75 » » « 3°/g « « 79/80 « « « 19.50 » » « 3°/0« * 78/79 « « « 19.42 . » t 5°/o« « 76/77 « « « 18.52 » Octombrie. Liverpol închide, cu: 20,27 pe 100 kgr. Octombrie, 20.33 » » ■ » Decembrie. Porumbul, orzul, ovăzul neschimbat. ANVERS Lei pe 100 kgr. Grîu calitate superioară 19 */, » « mijlocie 18 */4 » s inferioară 16 3|4 Secară Helena, calitate superioară 13 ‘­8 « Moldova « mijlocie 12 7) ( « Muntenia » inferioară 125 8 Orz, orzoaică Moldova călit. sup. 14 ,1/4 « pentru fabr. berei « mij. 12 ’/» « « nutreț H3/» Ovăz 12 1­ s Cob­za 26 3/4 Naveta 25 3/, Porumb Muntenia, mare’n bob 12 “și « Fosan 12 *­, « Moldova 13 *1* Cincuantin calitate superioară 16 114 « « obișnuită 15 "­» Prețurile se înțeleg d­r. Anvers. MANNHEIM Lei pe 1000 kgr. Grîu Saxonska (Rusia) 78|79 kilo 198,75 » Ulka » 9 pud. 30182,71 » » 10 » 187,64 » din România 77 j 78 kgr. 188,87 » » » 79|80 » 191.34 » La Bahia Blanca 77‘|s » 197,51 Piața slabă. Prețurile se înțeleg în lei pe 1000 tant. Deschiderea susținută, mai mult m­ac­­kgr. c. a. f. Roterdam. închiderea din 16129 Septem­­bre 1910 (Serviciul Agenției Române) Termenele noul pe luna Octombrie Budapesta. — Grîu, secară și o­­văzul termen 1 Octombrie. Grîu, secară și ovăzul termen 2 Aprilie. Porumb termen 1 Mai. Rapiță termen 1 August. Liverpool. — Grîu termen 1 De­cembrie. Grîu termen 2 Martie. Porumb termen 1 Octombrie. Porumb termen 2 Decembrie. Berlin.— Grîu, secară și porumb termen 1 Decembrie. Grîu secară și porumb termen 2 Mai. New­ York. — Deschiderea pe De­cembrie. închiderea pentru grîu și porumb: Grîu termen 1: Disponibil. Porumb și grîu termen 2 Decem­brie. Porumb și grîu termen 3 Mai. Porumb și grîu termen 4 Iulie. Chicago. — Deschidere pe Decem­brie. închidere pentru grîu și porumb; Grîu și porumb termen I Decem­brie ; Grîu și porumb termen II Mai; Grîu și porumb termen III Iulie. Paris.—Grîu și făină termen I No­­embrie; Grîu și făină termen II Ianuarie- Aprilie. Uleiul de rapiță termen I Octom­brie . Uleiul de rapiță termen II Noem­­brie; Uleiul de rapiță termen III Ianu­­arie/Aprilie ; Uleiul de rapiță termen IV Mar­tie/Iunie. Raportul la Liverpool 1 ] Grîul a deschis spre urcare ofer­­tele fiind slabe și cumpărările bune Vînzări: 900.—închise calm. Porumbul s’a îmbunătățit ofer­tele fiind slabe și cumpărările bune. Vînzări: 50.000 centale­ închise susținut. Vinzările din Londra S’a vîndut două parcele de orz din Marea Neagră, 400 lbs. Tale Quale prima în trecere cu 17/4 și jum.; cealaltă pe Noembrie Decembrie cu 17/6. Fasolea la Marsilia Fasolea în magazie, promptă pen­tru ambarcare din Brăila, 23,50. Fasolea în magazie, promptă pen­tru ambarcare din Moldova 24.— Raportul piețelor ameri­cane New York și Chicago. — Grîul a deschis ferm din cauza depeșilor fa­vorabile primite prin cablu despre exportul slab din Argentina și sta­tistica spre­­ urcare­a previziunilor din nord-vest. Apoi se produce o scădere conform porumbului ; ra­portul e favorabil recoltei și tendin­ța e grea pentru piețele din interior. Raportul revistei Cincinnati Price Curent e spre scădere, de asemenea e spre scădere statistica previziuni­lor la Minneapolis, închise spre scădere. Chicago.­Porumbul a deschis su­sținut, conform grîului , apoi a slă­bit din cauza timpului favorabil : se fac lichidări și vînzări pe contul ca­selor de comisiune precum și vîn­zări spre a preveni pierderi ulte­rioare Casa Armour vinde. Dispozi­ția piețelor pentru marfa disponi­bilă e rea. Inobise spre scădere. i îmbunătățiri în serviciul telegrafelor și telefoanelor Direcțiunea generală a poștelor și telegrafelor a adoptat de curînd o dispoziție nouă cu privire la tele­grafe, care permite realizarea unei mari economii de timp și de per­soane. Pînă acum diferitele linii princi­pale ale rețelelor în legătură cu cen­trala din București, necesitau un personal deosebit pentru fie­care din ele. Comutatori special, în felul celor din Bulgaria, au fost adoptați de cîte­vă zile grație acestor aparate, mai multe linii pot să fie grupate la punctul de sosire. Ast­fel că în loc de mai mulți amplaiați poate să fie întrebuințat numai unul. Cu modul acesta, o economie de personal de aproape 30 la sută se realizează, restul personalului dis­ponibil va fi afectat altor destinații, mai ales acolo unde lacunele se re­simt mai mult.­­­ Direcția generală a poștelor, tele­grafelor și telefoanelor studiază cu activitate reforma serviciului tele­foanelor și mărirea centralei din București, care e suficientă numai pentru 3000 de abonați de abia și care va fi instalată acum ca să ser­vească pînă la 10.000 de abonați. D-nii Zahariade, directorul gene­ral al poștelor, telegrafelor și Arse­­nescu, șeful diviziunei tehnice, au făcut în ultimul timp o călătorie de studii în străinătate numai în acest scop și dinea lor întocmesc acum planurile de instalare, astă­zi abso­lut necesare. Plîngerea iai delapidator — Un răspuns «Acțiunei» — Un domn Niculescu care fusese bombardat de politică într-un post de casier la fabrica de tutun din Bu­curești și care a fost destituit în 1907 pentru fraude, publică în «Acțiunea» de ori o scrisoare în care tinde să dovedească că depărtarea sa a fost făcută din prigonire politică. Pentru aceasta repetă în public aceea ce a susținut la Judecătorul de instrucție și la Tribunal, unde este pendinte procesul său, că o parte din suma de bani ce s’a constatat defraudată de dînsul ar fi vărsat-o casierului Bărbuceanu de la direcția generală a regiei, care însă nu i ar fi predat recipisa de primire. Nu numai că nu s’a putut stabili cu nimic afirmațiunea lui Niculescu căci nu s’a găsit nici o urmă de în­registrare a adresei fabricei către ca­sierie pentru vărsarea sumei în ce­­stiune, dar era și foarte puțin vero­similă afirmațiunea aceasta că d-nul Bărbuceanu ar fi amînat «conform uzului» să-i predea lui Niculescu recipisa de primire căci adresa fa­­bricei pentru înaintarea sumei de lei 2303 era din 29 Martie 1906 și de atunci Niculescu făcuse nenumărate vărsări de bani pînă în Martie 1907 cînd inspectorul financiar a constatat lipsa în casa lui Niculescu fără ca pînă la aceea dată acesta să fi făcut cea mai mică reclamațiune în pri­vința pretinsei nepredări a recipisei, pentru suma ce zicea că o depusese cu un an înainte . De alt­fel ,Niculescu omite (?) să spună că lipsa nu era numai de 2300 lei ci de 6834 lei, în care nu intra actele de portofoliu care i s’au ținut în seamă. Așa­dar neregularitățile constatate azi în operațiunile casierului Bărbu­­ceanu se invocă în zădar de Nicu­lescu spre a-și spăla păcatele și a trece ca victimă a direcțiunei fa’bri­­cei de tutun. 0 cerere a Camerei de com­erț din Botoșani Camera de comerț din Botoșani a înaintat un raport ministerului in­dustriei și comerțului cerînd ca a­­cesta să intervie pe lîngă direcțiu­­nea generală a căilor ferate ca să ia măsuri pentru înlesnirea comu­nicației dintre Botoșani și Fălticeni întru­cît legăturile comerciale între aceste două orașe sunt foarte în­semnate. Camera de comerț arată că,­­di­stanța între aceste două orașe, pe linia ferată, este numai de 94 kilo­metri. Totuși, pentru a merge de la Fălticeni la Botoșani, cu trenul, tre­bue să călătorească cine­va timp de șapte ceasuri, tocmai cît se face, cu expresul, din Fălticeni la București, distanță de 432 k­m. Și aceasta nu­mai din pricina că ori­ ce combinație, în mersul trenurilor, se face avîn­­du­se în vedere numai legătura cu Bucureștii, neglijindu-se cu desăvîr­­șire interesele locale». Neajunsul acesta, arată Camera de comerț, ar putea fi înlăturat, cu foarte puțină cheltuială din partea Direcțiunii C. F. R., dacă s’ar în­ființa o nouă pereche de trenuri în­tre Dolhasca-Fălticeni. Camera, ară­­tînd or­ele de plecare și sosire ale trenurilor la Botoșani și Fălticeni, explică pricina situațiunii de față. «Cu noul tren, care ar costa foar­te puțin, și pentru care nu se cere nici o schimbare în mersul altor trenuri, comunicația între Fălticeni și Botoșani, și între Fălticeni și străi­nătate, s’ar face cu mare înlesnire, ceea ce ar aduce mult folos amin­­durora acestor orașe. Afară de acea­sta, ar fi chiar și-n interesul căilor ferate să se înființeze acest tren, pe care l-ar utiliza toată lumea din Făl­ticeni care merge în străinătate... «Dintre orașele din nordul Mol­dovei, singur Fălticenii nu are legă­tură cu străinătatea. In vederea a­­cestei legături s’a înființat pentru Dorohoiu o nouă pereche de trenuri, așa că Dorohoiul este deservit de cinci perechi de trenuri pe linia Do­­rohoiu-Leorda, osebit de trenurile care circulă pe linia Dorohoiu-Iași­. Pentru satisfacerea acestor intere­se și în sensul expus mai sus, Bi­­­roul Camerei de comerț a intervenit către d-nii miniștri ai lucrărilor pu­blice și Industriei și comerțului. Măsuri contra holerei Contra proveniențelor din Neapole Direcțiunea generală a serviciului sanitar a fost informată­ pe cale ofi­cială că orașul și districtul Neapoli (Italia) sunt contaminate de holeră. In urma acestei știri, direcția sa­nitară a luat măsuri de desinfectare și supraveghere medicală pentru că­lătorii și proveniențele de acolo, brăila. Joi seara a fost internată în pa­vilionul de izolare de la spital fe­­meea Polixenia Anastasia care s’a îmbolnăvit în împrejurări suspecte. S’au luat toate măsurile de de­­sinfectare. D. dr. Plăvănescu, medicul portu­lui, a luat spre analizare din defec­­țiunile bolnavei. Este aproape sigur însă că nu va fi cala de holeră. CALARAȘI Serviciul sanitar al județului a fost înștiințat telegrafic că în co­muna Ciochina a murit locuitorul P. Mandache, într-o casă izolată din marginea comunei și că numitul prezintă simptomele holerei. D. dr. Motaș, medic primar al ju­dețului, a plecat la Ciochina, unde a făcut autopsia cadavrului, iar inte­stinele le-a trimes spre analizare la București. TECUCI Medicul plășei Ivești a avizat pre­fectura, că în acel tîrgușor a murit, prezentînd simptome suspecte (văr­sături și diaree freqventă) un copil de 8 ani, din satul l­lăjeni. Cada­vrul a fost depus la morga spitalu­lui Ivești, unde i se va face autop­sia, iar fecalele vor fi trimise spre analiză laboratorului bacteriologic. D­nii dr. Filipescu, medicul jude­țului și prefectul Pandelea, au ple­cat la fața locului.m­r. doctor Pandele prefectul județului Tecuci, a făcut cunos­cut ministrului de interne că co­pilul Ene Niculae, care a încetat din viață suspect în Ivești, a murit din cauza unei gastroenterite complicată cu invaginație de in­testina. S’au trimes totuși o parte din intestinele decedatului la labo­ratorul din Galați spre a fi a­­nalizate. Cum e vremea ? Vineri 17 Spt. 1910. In țară.—Eri timpul s’a menținut închis pînă către seară de cînd ce­rul s’a înseninat mai pretutindeni, noaptea în multe părți rouă abun­dentă. Temperaturile maxime au fost cuprinse 16 ° la Piatra-N și Sinaia și 25 ° la T.-Severin, iar cele minime între 0 ° la Dorna și 12 ° la T.-Seve­­rin și Turnu Măgurele. Astăzi dimi­neață cerul senin și timpul liniștit în­ toată țara , la Dorna și Sinaia ceață. Presiunea atmosferică a crescut de ori cu 4 la 5 mm și se găsește că­tre 769 mm. A mai plouat la Tg.­­Neamț 1 mai de apă, iar la Bucu­rești și Cîmpulung numai picături. m * » In Europa.— Depresiunile de est despre Atlantic și din Rusia s’au mai accentuat coborîndu-se sub 760 mm; centrul celor d’intîi acoperă Insulele Britanice și coastele Franciei, iar a celei d’a doua centrul și sudul Ru­siei. Intre aceste depresiuni, în Eu­ropa centrală, din Baltica pînă în Mediterană, presiunea este mai ridi­cată de 765 mm. A plouat în unele părți ale Ungariei, Romîniei, Penin­sula Balcanică și în Rusia. Tempe­ratura s-a mai coborît în estul Con­tinentului. Situația Creditului județean și comunei Situația Creditului comunal și ju­­dețian, după zece ani de funcționare este următoarea: Dintr’un debit total de 35.985.782 lei, s’au achitat 35.811.034 lei, așa că n’au rămas rămășițe decît în va­loare de 174.748 lei. Veniturile totale au fost în timpul acesta de 4.009.019 lei, iar cheltuelile de administrație de 357.284 lei. Plusul de 3.631.492 lei, formează beneficiul constituit în întreg ca fond de rezervă. Valoarea nominală a tuturor emi­siunilor efectuate­ de la înființarea Creditului și pînă la 31 Martie 1910 este de 120.227.600 lei în obligațiuni de 5 Oro Și 4 112 00 0-Amortizările făcute în timpul celor 10 ani au redus însă suma aceasta la 113.293 600 lei, din care 65.205.600 1. în obligațiuni 4­1­2 00 0 și 48.088.000 lei în obligațiuni 5 0­ 0- Suma de 113.293.613 lei este înscrisă in bilanț la pasiv ca datorită detentorilor și la activ­ea datorată de împrumutați. In 1909—10 s’au emis obligațiuni 4 jum. la sută în valoare nominală de 6.825.300 lei; s’au încasat 6 mii. 845.282 lei din 6.888.674 lei cît tre­buia să se încasează, așa că au ră­mas rămășițe raportate asupra anu­lui viitor de 43.391 lei. Pentru a­­mortismente era de încasat în 1909—10 suma de 1.378.195, s’a în­casat 1.373.435 lei și au rămas 4.759 lei. Au eșit la sorți, în cursul anului 1909—10, obligațiuni în va­loare de 1.367.700 lei cari, împreu­nă cu 190 341 lei obligațiuni eșite la sorți din trageri anterioare și neprezentate la plată, dă un total de 1.567.041 lei. Din suma aceasta s’a plătit 1397497 lei, așa că au rămas 169542 lei. Din procente trebuia să se încaseze 5192620­ lei, s’au încasat 5170703 lei au rămas de încasat 21917 lei. Au devenit exigibile în cursul anului 1909x10 cupoane în valoare de 5456855 li, s’au plătit 5221541 lei, au mai rămas de piață 235314 lei. Din zi­u­a capitalului nominal la care are drept Creditul ar fi tre­buit să se încaseze, în 1909/1910, 288.981 lei, s’au încasat 286.446 lei, au rămas 2.535 lei. Cheltuelile de ad­ministrație au fost in acest an de 37.683 lei. Fondul de rezervă, la 31 Martie 1910, a fost de 3.301.700 lei în efecte și de 329.792 lei în numerar.

Next