Viitorul, septembrie 1910 (Anul 4, nr. 989-1011)
1910-09-19 / nr. 1002
2 £>îmbătă 18 Septembrie CALENDAR Ortodox: Cuv. Ermenie Catolic : Remigius MEMENTO Autorități. — Toate autoritățile deschise. Judiciare — Toate tribunalele deschise. DIFERITE SPECTACOLE Aerodromul Cerkez & Co. JKtilla. In fiecare zi expoziție de aeroplane : Farman, Wright, Goliescu, Santos-Dumont, către seară școală de pilotaj sub direcția d-lui Molia pe biplane Farman și Wright. Intrarea 3 lei. Duminica și sărbătorile meetinguri populare de aviațiune Kitima este deservită de 40 trenuri zilnic. CINEMATOGRAFE Grădina Rașca. In fiecare seară reprezentațiile cinematografului Gaumot. Sala Eforiei. In fiecare seară ca prezentațiuni date de teatrul cinematograf sub conducerea electricianului Botez. Vederi instructive și interesante. Cinematograful Volta (str. Doamnei). Reprezentațiuni zilnice cu tablouri noul și variate In fiecare seară, începînd de la 5 p. m. spectacole orare de cinematograf, Mereurea și Sîmbăta program nou. MUZEE-BIBLIOTECI Muzeul zoologic (șoseaua Kiselef).—Deschis Duminica și sărbătorile, dela 10 dimineața. — 4 d. a., și Joi de la 11 a. m.—3 d. a. Ateneul român (vizitarea localurilor și colecțiilor sale). Deschis în TM fiecare zi 9—12 dim. 2—4 d. a. Taxa de intrare 50 bani. Muzeul de antichități, (Universitatea) Deschis Duminica și Joia de la 11 dim. pînă la 3 d. a. iar pentru vizitatorii streini sau cei din provincie, in toate zilele intre aceleași ore. Muzeul etnografic și de artă națională (Monetăria statului, șoseaua Kiselef). Deschis Joia și în zilele de sărbătoare dela orele 10 dim. pînă la 5 d. m Muzeul Aman, Str. Clemenței, este deschis Marțea, Joia, Duminica și sărbătorile dela 10 — 12 a. m. și 2 — 4 p. m Muzeul A. Simu (str. Mercur ), închis de la 1 Iulie pînă în Septembrie. ,,"Artat‘ (Str.Lascar Catargiul)). Expoziție permanentă de pictură, sculptură și atelier artistic de fotografiat Sosirea d-lui D.d. Sturdza Primirea în gara de Nord Aseară la orele 8.15, d. Dimitrie A. Sturdza, fost președinte al consiliului de miniștri și fost șef al partidului național-liberal, a sosit în Capitală venind din străinătate unde a stat timp de aproape doi ani de zile, încă de la orele 7 jumătate peronul gării de Nord începe să se populeze sosind rînd pe rînd d-nii miniștri aflați în Capitală, precum și alte persoane marcante. Deși d. Sturdza comunicase dorința de a nu-i se face nici o primire totuși sînt prezenți pentru a eși întru întîmpinarea bătrînului bărbat de stat al țărei, d-nii Emil Costinescu ministrul de finanțe, V. G. Morțun ministrul lucrărilor publice, Al. Constantinescu ministrul de domenii, general Crăiniceanu ministrul de război și M. Orleanu ministrul industriei și comerțului. Domnii Anghel Saligny, președintele Academiei Romîne, P. Poni, președintele consiliului superior agricol, Al. Cottescu, directorul general al căilor ferate române, Dinu Brătianu, directorul Creditului Rural, Șuțu, secretarul consiliului de miniștri, dr. Creangă, secretar general al ministerului industriei, D. A. Theodoru, secretar general al ministerului instrucțiunei, I. G. Duca, C. Alimănișteanu, G. C. Dragu, G. Diamandi, G. Văsescu, dr. Țurcanovici deputați, M. Manolescu inspector administrativ, Emil Petrescu, prefectul poliției Capitalei, Gr. Vulturescu, Al. Culoglu și alte persoane de distincțiune al căror nume ne scapă precum și un numeros public. La orele 8 și nouă minute trenul intră în gară. Persoanele prezente se îndreaptă spre vagonul în care se află d-l D. A. Sturdza și la fereastra căruia se arată d-nii I. Brătianu prim ministru și maior Sturdza. D-1 prim-ministru I. Brătianu a eșit întru întîmpinarea d-lui Sturdza la Ploești iar d. I. Bianu la Burdujeni. Trenul oprindu-se, cel dintîi scoboară din vagon d. prim ministru Brătianu după care urmează domnul Sturdza și apoi doamna Sturdza. D-l Sturdza scoboară din vagon susținut de d-nii Brătianu și Costinescu. Bătrînul bărbat de stat are o față foarte veselă și plină de sănătate. D-sa se îmbrățișează foarte afectuos cu d-nii miniștri precum și cu d-nii Dinu Brătianu și P. Poni, a căror prezență îi face mare plăcere. Plin de vioiciune întinde mîna tuturor și discută cu fiecare dintre persoanele prezente. D-nei Zoe Sturdza i se oferă un frumos buchet de flori și pare de asemenea bine dispusă. Atît d-sa cît și venerabilul său soț, d. Dim. A. Sturdza, par foarte emoționați de frumoasa și cordiala primire ce li s’a făcut. Fiecare din persoanele presente se grăbesc să strîngă mîna fostului prim ministru al țărei și a-i ura bună sosire. D. Sturdza conversează cu fiecare în parte: „ ” După cîteva minute pornește spre eșirea peronului avînd la dreapta pe d. Costinescu iar la stînga pe d-1 prim ministru Brătianu și urmat de întreaga asistență. Toată lumea e veselă și nu se mai satură privind fața surîzătoare și plină de sănătate a bătrînului bărbat de stat. Ajungînd afară dna și domnul Sturdza își ia rămas bun de la persoanele ce l-au întîmpinat și urcîndu-se într’un automobil pornesc spre domiciliul domnialor din strada Mercur. Toată lumea care a văzut pe fostul șef al partidului național-liberal a rămas plăcut impresionata de excelenta stare, de sănătate în care se află d. Dimitrie A. Sturdza care după o lipsă de doi ani aproape, se întoarce între noi plin de sănătate și de voioșie. Mișcarea de la finanțe La ministerul de finanțe s’a făcut azi următoarea mișcare: D-nii Radu Petrescu și Chr. Dumitrescu, șefi de secție cl. I, au fost înnaintați administratori financiari cl. 3. D-nii D. S. Radovici, Chr. Pretorian, Gh. Florescu și G. Zaharia sub-șefi de secție, înnaintați șefi de secție. D-nii D. Gh. Racoviță, Octavian Costin, P. Enăceanu, Le. Angelescu, Mih. Comăniță și Ad. Rizeanu, impiegați cl. I, înnaintați sub-șefi de secție. D-nii Sburlan, Th. Găină, C. Gh. Gheorghiu, Al. V. Popescu, N. N Gheorghiu, C. Gh. Barbu, impiegați auxiliari cl. 1 și Al. C tinescu impiegați auxiliari cl. 2, au fost înaintați impiegați cl. 2. Deschiderea stagiunei TEATRULUI NAȚIONAL Stagiunea Teatrului Național se deschide Sîmbătă 25 Septembrie cu «Apus de Soare», sguduitoarea dramă istorică a d-lui B. Delavrancea. Cu acest prilej, credem că e interesant să arătăm în trăsuri generale care va fi activitatea Teatrului Național în primele luni ale stagiunei viitoare. Anul acesta ca și anii trecuți direcțiunea a fost preocupată de gîndul de a face să se reprezinte pe prima noastră scenă națională lucrări cu caracter universal din cele mai de seamă literaturi străine. Astfel mulțumită acestei preocupări, în noua stagiune, excelenta trupă a Teatrului Național va avea de interpretat în proporție egală piese englezești, franțuzești, spaniolești, italienești, nemțești și rusești. Deocamdată ne mulțumim să enumărăm nci, în ordinea reprezentarei, piesele care vor forma repertoriul Teatrului Național pînă la Crăciun : «Modelul» (La femmeme) de H. Bataille, piesă care a obținut un extraordinar succes pe scena pariziană. Punctul obscur de Blumental, una din acele irezistibile comedii cari au stabilit de mult gustul de alegere și abilitate de traducător a d-lui P. Gusty; «Judecătorul din Zalamea» de Calderon și «Nevasta lui Cerceluș» de P. Locusteanu.spirituală falsă într’un act plină de situații comice; «Regele Lear» de Shakespeare ; «Bestia» puternică dramă socială în 4 acte de d. J. Diamandy; «Luceafărul» splendida încheere a strălucitei trilogii moldovenești de d. R. Delavrancea; «Zile de sărbătoare» de Carlo Bertalozzi și în care se crede că d. Soreanu va avea o strălucită creație. Dar afară de acestea în actuala stagiune se vor mai reprezenta « Păr de lup», piesă originală de d. Rădulescu Motru ; «Tege» de d. H. Leca; «Cererea in căsătorie» de Cehov; «Fracul Verde» de A. de Musset și Augier ; «Ileana din Poveste» de V. Eftimiu ; «Regele Fierului» de Sutro. Deasemenea au mai anunțat piese originale d-nii Sadoveanu, I. Miclescu, Pandelea/ Hertz etc. Prima piesă nouă care se va reprezintă va fi «Modelul» de G. Bataille. Duminecă 19 Septembrie IN JURUL PRETINSEI CONVENȚII Destăinuirile ziarului «EPOCA» — Cauzele care au determinat pe «JLe Matin» să născocească o convenție turcoromînă — Epoca publică un articol asupra scopului pe care la urmărit Le Matin cînd a născocit pe de antregul povestea convenției militare între Turcia și Romînia. Din acest articol, pe care îl reproducem mai jos, reese că ziarul francez a încercat pur și simplu un mare șantagiu asupra guvernului turcesc. Zece milioane, spre a susține împrumutul Cînd s’au deschis negocierile împrumutului turcesc, care se știe că au fost începute pe piața Parisului, Djavid-bey, ministrul de finanțe turc, a fost sesizat de o propunere... interesantă și interesată. «Le Matin» în numele său și a altor două mari gazete — cari au avut apoi o atitudine identică cu a sa în chestia convenției, — au cerut guvernului turc suma de zece milioane pentru a susține împrumutul. Propunerea a fost respinsă. Cînd i s’a adus la cunoștință eșuarea definitivă a acestei frumoase afaceri, d. Maurice Buneau-Varilla, directorul lui «Matin», a exclamat: „ Foarte bine ! Voi aranja această chestie cu d. Piedon, ministrul afacerilor străine. A doua zi negocierile împrumutului erau întrerupte la Paris și imediat apoi «Le Matin» făcu știutele sale destăinuiri în chestia convenției turco române și alipirea Turciei la Tripla Alianță. Scornirea convenției turcoromînă Chestia a făcut marele sgomot care se cunoaște și ziare din cele mai serioase, ca «Times», «Nordeutsche», «Allgemeine Zeitung Berline», «Tageblatt», «Neue Freie Presse», «Giornale d’Italia», ca să nu mai vorbim de presa franceză, discuta și comenta în toate chipurile chestia. Ziarele bulgare porniră o întreagă campanie contra noastră, care intram în această horă din cauza împrumutului turc. Căci ceea ce a dat autoritate știrei din «Matin» a fost atitudinea lui «Temp3», ziarul ministerului de externe francez, și care imediat a confirmat existența convenției. Demintirile autorizate au venit apoi. * însuși «Matin» a trebuit să le înregistreze, improvizînd însă,după fiecare desmințire nouă, alte amănunte cari să ateste exactitatea primelor știri. De altminteri pentru «Matin» et consorțiul care cereau cele zece milioane, era perfect indiferent dacă convenția ar rămîne desmințită în cele din urmă. Totul era să producă impresia necesară pentru reușita manoperei în ce privește împrumutul. Eșuarea împrumutului in Anglia Un moment se păruse chiar că totul va fi fost in zadar, împrumutul refuzat in Franța era să se facă în Anglia. Agenția Romînă îl și anunțase ca realizat. Financiarul sir Ernest Cassel, promotorul apropierei economice dintre Anglia și Germania, și grupul de bănci pe care le reprezintă era pe punctul să închee împrumutul. Dar atunci presa franceză a început să atace finanța engleză. S’a spus că banii pe care Anglia are să-i dea Turciei au să fie înghițiți numai de industria germană și că deci ceea ce face Anglia, după cele ce se petrecuse cu împrumutul în Franța, este un act de res prie-ire și care poate aduce atingere «înțelegerei cordiale». Guvernul englez se emoționa și o notă oficioasă anunță că împrumutul nu se va face fară încuviințarea sa. Rezultatul a fost că a doua zi Ernest Cassel s’a dus la Foreign Oficer spre a declara că renunță la încheerea împrumutului. împrumutul se face la Paris Scopul era ajuns, împrumutul era împedicat. Turcia se vede fără bani. D. Buneau-Varsîla, adică «Le Matin» și celelalte două ziare care montaseră toată această afacere, se răzbunaseră de refuzul celor zece milioane. Această neplăcere convins ca guvernul de la Constantinopole să fie mai curant? Se pare, căci un articol din «Neue Freie Presse »"de care ne ocupăm la rubrica externă, anunță nouile negocieri ce se duc la Paris și care sunt pe cale d’a izbuti. ... In ori ce caz iată de unde și cum o săptămînă, toată Europa s’a ocupat numai de noi și de convenția noastră secretă cu Turcia? RECOLTA IN DOBROGEA De vorbă cu d -l C. Pariano Producția în Dobrogea.— Gospodăriile țărănești.— Citeva fenomene.— Inconvenientele exploatărilor agricole în Dobrogea . Deunăzi am arătat care este situațiunea recoltei agricole în Moldova. Astăzi ne vom ocupa de condițiile agricole ale Dobrogei și, în special, de recolta anului acestuia, împărtășind cititorilor și sumei agricole în această privință părerile d-lui Const. Pariano, unul din cei mai mari proprietari agricoli din jud. Constanța și un emerit economist. Principala producție a Dobrogei, mai precis : cerealele cari se cultivă de predilecție în cele două județe transdanubiane, sunt orzul și ovăzul. Aceasta nu vrea să zică însă că celelalte grîne, griul mai cu seamă, nu se cultivă pe o scară destul de întinsă prin partea locului. Anul acesta, pentru cele dintîi două recolte, timpul a fost nefavorabil. La aceasta se mai adaugă și apariția în mare cantitate a unor gîndaci — asemănători acelora cari mănîncă rapița — și cari au pricinuit mari stricăciuni orzului și ovăzului. Toate acestea au făcut ca Dobrogea, care putea fi socotită, pînă la un punct, ca un grînar de orz și ovăz al țării, să producă numai jumătate din cantitatea obișnuită în anii din urmă, adică în loc de aproape 2 zile la pogon, numai una. Griul, pe de altă parte, n’a dat o recoltă atît de exuberantă precum se crede, în orice caz însă a dat o producție satisfăcătoare, dacă judecăm lucrurile după media de producție a ultimilor ani. * Gospodăriile țărănești—lucrul este de relevat—sunt foarte prospere în județul Constanța, incomparabil mai prospere decit în restul țării, deși se face și aici tot cultură extensivă. Fenomenul acesta e explicabil prin felul cum țăranii își muncesc pămîntul aici. In adevăr, s’a remarcat faptul că sătenii din Dobrogea pun mult mai multă iscusință și hărnicie în muncile agricole pentru pămînturile lor, decit cei din restul țării. Am reliefat cuvintele acestea, fiindcă în Dobrogea sătenii sunt foarte... vitregi în ceea ce privește munca agricolă pe domeniul proprietarului. Și anul acesta exploatările agricole din Dobrogea s’au resimțit mult de criza brațelor de muncă. Din acest punct de vedere, trebue să menționăm faptul că muncitorii străini lucrează mult mai conștiincios și mai bine—atît calitativ cît și cantitativ—decît cei romîni. Lipovenii în special, sînt foarte laborioși și, ca atare, realizează și mai însemnate beneficii de pe urma muncii lor. Doi lipoveni cosesc și leagă într’o zi un hectar. Și dacă mai ținem seamă și de modul cum își împart ei munca, adică de distribuția ei asupra întregei lor familii, ne explicăm și mai bine de ce lipovenii sunt foarte bine cotați în muncile agricole din Dobrogea. " Aceste inconveniente au făcut ca și în Dobrogea vara aceasta să se plătească îndoit brațele de muncă. Singurul avantaj de care se bucură agricultorii din județul Constanța, este acela că portul fiind aproape și magaziile din port fiind destul de încăpătoare, lipsa de vagoane și de șoproane n’a pricinuit acolo pagubele pe cari le-a cauzat în restul țării. De altfel, poate că tocmai grație acestui fapt, rezerva cumpărătorilor și timiditatea cererei s-au manifestat mult mai slab în Dobrogea și cu aceasta și proprietarii și-au putut asigura desfacerea cerealelor în condițiuni convenabile, adică între 1700— 1750 lei vagonul. Firește că și în Dobrogea, ca și aiurea, o epidemie de holeră ar avea de rezultat producerea unei reale perturbații în tîrgul de cereale. Pentru curmarea stării de lucruri prejudițioase pricinuite de lipsa brațelor muncitoare, d-l Const. Pariano, care are pe lângă altele și marele merit de a-și cultiva singur moșia sa de la Hasancea, socoate că adaptarea soluțiunii camioanelor automobile, pe cari le experimentează d-l Const- Plagino în Tecuci, — soluție despre care vom vorbi mai pe larg în curînd — ar da rezultate mulțumitoare, dacă s’ar face dovadă că aceste vehicule se pretează la căratul cerealelor în clăi de la cîmp la arie și de la arie la gară sau la port, bineînțeles realizîndu-se o economie și de bani și de muncă și de timp. N. B. Mișcare In învătâmint In învățămintul primar și urban s’au făcut următoarele transferări și detașări: Transferări.—Ecaterina Mohor de la Hălășești-Piscu Jennia(Tutova) la Stravani (Putna); Eftimie Cartianu de la Petrești de sus (Gorj) la Dudești (Ilfov); Pr. Radu Popescu de la Țigănești (Ilfov) la Cioplani (Ilfov); Gh. Vermie de la Hoinița-Cristești (Suceava) la Cristești (Suceava) ; D. I. Galdan de la Urluia-Adam- Clisi (Constanța) la Bughea de sus; Manole Rădulescu de la Floru (Olt) la Icoana-Floru (Olt); Gh. Șerban de la Dorohoi la școala de băeți din Sulina; C. Mareni de la Cimpeni (Romanați) la Racoviță (Romanați); G. I. Popescu de la Corbu Buzești (Olt) la Buzești (Olt); Natalia V. Palade de la școala de băeți No. 3 Iași la școala de băeți No. 7 Iași; d-na Simionescu de la Tg.Frumos la școala de băeți No. 3 Iași; A. N. Conoré de la Dumceva (Vaslui) la Dobrovăț-Ruși. Detașări.—Aurora D. Popescu de la Șetoia-Alenaj (Dolj) la școala de băeți No. 3 din Craiova; G. Constantinescu de la școala No. 3 de băeți Craiova la școala de băeți No. 6 Craiova; Ecaterina Fotescu de la școala de fete No. 2 Pitești la școala No. 4 fete Craiova ; Elena Tănăsescu de la școala de fete No. 4 din Craiova la școala No. 2 de fete din Pitești. PREȚUL CEREALELOR Prețul cerealelor la Brăila de pe ziua Vineri 17 Septembrie . Grîu nou predare Septembrie bord Sulina 78 kg. la hi. 3 la sută corpuri streine, un hectolitru lei 13.75. Grîu nou bun curat 80 kgr. 1 la sută corpuri streine lei 13.92 vînzare promptă. Grîu nou mijlociu 77 kgr. 2 la sută corpuri străine lei 12.55. Grîu nou amestecat 75 kgr. 10 la sută corpuri streine lei 11.32. Secară nouă calitate ! 74 kgr. lei 7.70. Secară călit. 1172 kgr. lei 7.34. Orz de toamnă 60 kgr. lei 5.58. Orz de primăv. 64 kgr. lei 5.63. Ovăz 45 kgr. lei 4.—. Porumb vechiu gras gren 77 kgr. lei 8.16. Porumb cincantin 80 kgr. lei 11.52. Porumb colorat 78 kgr. lei 10.14. Fasole suta kgr. lei 20.50. Rapiță colora suta de kgr. lei 26.25. Rapiță Naveta suta de kgr. lei 25.50 Meiul suta de kgr. lei 10.20. LONDRA (Date comunicate de ministerul industriei și comerțului) 16 Septembrie 1910. Deschiderea mai susținută. Grîul închide susținu. Cererea mai satisfăcătoare. Vînzătorii în general mai rezervați. Australia se abține. Se zice că statul Rus a făcut avansuri agricultorilor pentru ca ei să nu forțeze vinderea. Se vinde cu : Grîu cu l%c. str. 80/81 k. la hl 19.87"|str. x « 2°lo « « 80/81 « « « 19.75 » » « 3°/g « « 79/80 « « « 19.50 » » « 3°/0« * 78/79 « « « 19.42 . » t 5°/o« « 76/77 « « « 18.52 » Octombrie. Liverpol închide, cu: 20,27 pe 100 kgr. Octombrie, 20.33 » » ■ » Decembrie. Porumbul, orzul, ovăzul neschimbat. ANVERS Lei pe 100 kgr. Grîu calitate superioară 19 */, » « mijlocie 18 */4 » s inferioară 16 3|4 Secară Helena, calitate superioară 13 ‘8 « Moldova « mijlocie 12 7) ( « Muntenia » inferioară 125 8 Orz, orzoaică Moldova călit. sup. 14 ,1/4 « pentru fabr. berei « mij. 12 ’/» « « nutreț H3/» Ovăz 12 1 s Cobza 26 3/4 Naveta 25 3/, Porumb Muntenia, mare’n bob 12 “și « Fosan 12 *, « Moldova 13 *1* Cincuantin calitate superioară 16 114 « « obișnuită 15 "» Prețurile se înțeleg dr. Anvers. MANNHEIM Lei pe 1000 kgr. Grîu Saxonska (Rusia) 78|79 kilo 198,75 » Ulka » 9 pud. 30182,71 » » 10 » 187,64 » din România 77 j 78 kgr. 188,87 » » » 79|80 » 191.34 » La Bahia Blanca 77‘|s » 197,51 Piața slabă. Prețurile se înțeleg în lei pe 1000 tant. Deschiderea susținută, mai mult mackgr. c. a. f. Roterdam. închiderea din 16129 Septembre 1910 (Serviciul Agenției Române) Termenele noul pe luna Octombrie Budapesta. — Grîu, secară și ovăzul termen 1 Octombrie. Grîu, secară și ovăzul termen 2 Aprilie. Porumb termen 1 Mai. Rapiță termen 1 August. Liverpool. — Grîu termen 1 Decembrie. Grîu termen 2 Martie. Porumb termen 1 Octombrie. Porumb termen 2 Decembrie. Berlin.— Grîu, secară și porumb termen 1 Decembrie. Grîu secară și porumb termen 2 Mai. New York. — Deschiderea pe Decembrie. închiderea pentru grîu și porumb: Grîu termen 1: Disponibil. Porumb și grîu termen 2 Decembrie. Porumb și grîu termen 3 Mai. Porumb și grîu termen 4 Iulie. Chicago. — Deschidere pe Decembrie. închidere pentru grîu și porumb; Grîu și porumb termen I Decembrie ; Grîu și porumb termen II Mai; Grîu și porumb termen III Iulie. Paris.—Grîu și făină termen I Noembrie; Grîu și făină termen II Ianuarie- Aprilie. Uleiul de rapiță termen I Octombrie . Uleiul de rapiță termen II Noembrie; Uleiul de rapiță termen III Ianuarie/Aprilie ; Uleiul de rapiță termen IV Martie/Iunie. Raportul la Liverpool 1 ] Grîul a deschis spre urcare ofertele fiind slabe și cumpărările bune Vînzări: 900.—închise calm. Porumbul s’a îmbunătățit ofertele fiind slabe și cumpărările bune. Vînzări: 50.000 centale închise susținut. Vinzările din Londra S’a vîndut două parcele de orz din Marea Neagră, 400 lbs. Tale Quale prima în trecere cu 17/4 și jum.; cealaltă pe Noembrie Decembrie cu 17/6. Fasolea la Marsilia Fasolea în magazie, promptă pentru ambarcare din Brăila, 23,50. Fasolea în magazie, promptă pentru ambarcare din Moldova 24.— Raportul piețelor americane New York și Chicago. — Grîul a deschis ferm din cauza depeșilor favorabile primite prin cablu despre exportul slab din Argentina și statistica spre urcarea previziunilor din nord-vest. Apoi se produce o scădere conform porumbului ; raportul e favorabil recoltei și tendința e grea pentru piețele din interior. Raportul revistei Cincinnati Price Curent e spre scădere, de asemenea e spre scădere statistica previziunilor la Minneapolis, închise spre scădere. Chicago.Porumbul a deschis susținut, conform grîului , apoi a slăbit din cauza timpului favorabil : se fac lichidări și vînzări pe contul caselor de comisiune precum și vînzări spre a preveni pierderi ulterioare Casa Armour vinde. Dispoziția piețelor pentru marfa disponibilă e rea. Inobise spre scădere. i îmbunătățiri în serviciul telegrafelor și telefoanelor Direcțiunea generală a poștelor și telegrafelor a adoptat de curînd o dispoziție nouă cu privire la telegrafe, care permite realizarea unei mari economii de timp și de persoane. Pînă acum diferitele linii principale ale rețelelor în legătură cu centrala din București, necesitau un personal deosebit pentru fiecare din ele. Comutatori special, în felul celor din Bulgaria, au fost adoptați de cîtevă zile grație acestor aparate, mai multe linii pot să fie grupate la punctul de sosire. Astfel că în loc de mai mulți amplaiați poate să fie întrebuințat numai unul. Cu modul acesta, o economie de personal de aproape 30 la sută se realizează, restul personalului disponibil va fi afectat altor destinații, mai ales acolo unde lacunele se resimt mai mult. Direcția generală a poștelor, telegrafelor și telefoanelor studiază cu activitate reforma serviciului telefoanelor și mărirea centralei din București, care e suficientă numai pentru 3000 de abonați de abia și care va fi instalată acum ca să servească pînă la 10.000 de abonați. D-nii Zahariade, directorul general al poștelor, telegrafelor și Arsenescu, șeful diviziunei tehnice, au făcut în ultimul timp o călătorie de studii în străinătate numai în acest scop și dinea lor întocmesc acum planurile de instalare, astăzi absolut necesare. Plîngerea iai delapidator — Un răspuns «Acțiunei» — Un domn Niculescu care fusese bombardat de politică într-un post de casier la fabrica de tutun din București și care a fost destituit în 1907 pentru fraude, publică în «Acțiunea» de ori o scrisoare în care tinde să dovedească că depărtarea sa a fost făcută din prigonire politică. Pentru aceasta repetă în public aceea ce a susținut la Judecătorul de instrucție și la Tribunal, unde este pendinte procesul său, că o parte din suma de bani ce s’a constatat defraudată de dînsul ar fi vărsat-o casierului Bărbuceanu de la direcția generală a regiei, care însă nu i ar fi predat recipisa de primire. Nu numai că nu s’a putut stabili cu nimic afirmațiunea lui Niculescu căci nu s’a găsit nici o urmă de înregistrare a adresei fabricei către casierie pentru vărsarea sumei în cestiune, dar era și foarte puțin verosimilă afirmațiunea aceasta că d-nul Bărbuceanu ar fi amînat «conform uzului» să-i predea lui Niculescu recipisa de primire căci adresa fabricei pentru înaintarea sumei de lei 2303 era din 29 Martie 1906 și de atunci Niculescu făcuse nenumărate vărsări de bani pînă în Martie 1907 cînd inspectorul financiar a constatat lipsa în casa lui Niculescu fără ca pînă la aceea dată acesta să fi făcut cea mai mică reclamațiune în privința pretinsei nepredări a recipisei, pentru suma ce zicea că o depusese cu un an înainte . De altfel ,Niculescu omite (?) să spună că lipsa nu era numai de 2300 lei ci de 6834 lei, în care nu intra actele de portofoliu care i s’au ținut în seamă. Așadar neregularitățile constatate azi în operațiunile casierului Bărbuceanu se invocă în zădar de Niculescu spre a-și spăla păcatele și a trece ca victimă a direcțiunei fa’bricei de tutun. 0 cerere a Camerei de comerț din Botoșani Camera de comerț din Botoșani a înaintat un raport ministerului industriei și comerțului cerînd ca acesta să intervie pe lîngă direcțiunea generală a căilor ferate ca să ia măsuri pentru înlesnirea comunicației dintre Botoșani și Fălticeni întrucît legăturile comerciale între aceste două orașe sunt foarte însemnate. Camera de comerț arată că,distanța între aceste două orașe, pe linia ferată, este numai de 94 kilometri. Totuși, pentru a merge de la Fălticeni la Botoșani, cu trenul, trebue să călătorească cineva timp de șapte ceasuri, tocmai cît se face, cu expresul, din Fălticeni la București, distanță de 432 km. Și aceasta numai din pricina că ori ce combinație, în mersul trenurilor, se face avînduse în vedere numai legătura cu Bucureștii, neglijindu-se cu desăvîrșire interesele locale». Neajunsul acesta, arată Camera de comerț, ar putea fi înlăturat, cu foarte puțină cheltuială din partea Direcțiunii C. F. R., dacă s’ar înființa o nouă pereche de trenuri între Dolhasca-Fălticeni. Camera, arătînd orele de plecare și sosire ale trenurilor la Botoșani și Fălticeni, explică pricina situațiunii de față. «Cu noul tren, care ar costa foarte puțin, și pentru care nu se cere nici o schimbare în mersul altor trenuri, comunicația între Fălticeni și Botoșani, și între Fălticeni și străinătate, s’ar face cu mare înlesnire, ceea ce ar aduce mult folos amindurora acestor orașe. Afară de aceasta, ar fi chiar și-n interesul căilor ferate să se înființeze acest tren, pe care l-ar utiliza toată lumea din Fălticeni care merge în străinătate... «Dintre orașele din nordul Moldovei, singur Fălticenii nu are legătură cu străinătatea. In vederea acestei legături s’a înființat pentru Dorohoiu o nouă pereche de trenuri, așa că Dorohoiul este deservit de cinci perechi de trenuri pe linia Dorohoiu-Leorda, osebit de trenurile care circulă pe linia Dorohoiu-Iași. Pentru satisfacerea acestor interese și în sensul expus mai sus, Biroul Camerei de comerț a intervenit către d-nii miniștri ai lucrărilor publice și Industriei și comerțului. Măsuri contra holerei Contra proveniențelor din Neapole Direcțiunea generală a serviciului sanitar a fost informată pe cale oficială că orașul și districtul Neapoli (Italia) sunt contaminate de holeră. In urma acestei știri, direcția sanitară a luat măsuri de desinfectare și supraveghere medicală pentru călătorii și proveniențele de acolo, brăila. Joi seara a fost internată în pavilionul de izolare de la spital femeea Polixenia Anastasia care s’a îmbolnăvit în împrejurări suspecte. S’au luat toate măsurile de desinfectare. D. dr. Plăvănescu, medicul portului, a luat spre analizare din defecțiunile bolnavei. Este aproape sigur însă că nu va fi cala de holeră. CALARAȘI Serviciul sanitar al județului a fost înștiințat telegrafic că în comuna Ciochina a murit locuitorul P. Mandache, într-o casă izolată din marginea comunei și că numitul prezintă simptomele holerei. D. dr. Motaș, medic primar al județului, a plecat la Ciochina, unde a făcut autopsia cadavrului, iar intestinele le-a trimes spre analizare la București. TECUCI Medicul plășei Ivești a avizat prefectura, că în acel tîrgușor a murit, prezentînd simptome suspecte (vărsături și diaree freqventă) un copil de 8 ani, din satul llăjeni. Cadavrul a fost depus la morga spitalului Ivești, unde i se va face autopsia, iar fecalele vor fi trimise spre analiză laboratorului bacteriologic. Dnii dr. Filipescu, medicul județului și prefectul Pandelea, au plecat la fața locului.mr. doctor Pandele prefectul județului Tecuci, a făcut cunoscut ministrului de interne că copilul Ene Niculae, care a încetat din viață suspect în Ivești, a murit din cauza unei gastroenterite complicată cu invaginație de intestina. S’au trimes totuși o parte din intestinele decedatului la laboratorul din Galați spre a fi analizate. Cum e vremea ? Vineri 17 Spt. 1910. In țară.—Eri timpul s’a menținut închis pînă către seară de cînd cerul s’a înseninat mai pretutindeni, noaptea în multe părți rouă abundentă. Temperaturile maxime au fost cuprinse 16 ° la Piatra-N și Sinaia și 25 ° la T.-Severin, iar cele minime între 0 ° la Dorna și 12 ° la T.-Severin și Turnu Măgurele. Astăzi dimineață cerul senin și timpul liniștit în toată țara , la Dorna și Sinaia ceață. Presiunea atmosferică a crescut de ori cu 4 la 5 mm și se găsește către 769 mm. A mai plouat la Tg.Neamț 1 mai de apă, iar la București și Cîmpulung numai picături. m * » In Europa.— Depresiunile de est despre Atlantic și din Rusia s’au mai accentuat coborîndu-se sub 760 mm; centrul celor d’intîi acoperă Insulele Britanice și coastele Franciei, iar a celei d’a doua centrul și sudul Rusiei. Intre aceste depresiuni, în Europa centrală, din Baltica pînă în Mediterană, presiunea este mai ridicată de 765 mm. A plouat în unele părți ale Ungariei, Romîniei, Peninsula Balcanică și în Rusia. Temperatura s-a mai coborît în estul Continentului. Situația Creditului județean și comunei Situația Creditului comunal și județian, după zece ani de funcționare este următoarea: Dintr’un debit total de 35.985.782 lei, s’au achitat 35.811.034 lei, așa că n’au rămas rămășițe decît în valoare de 174.748 lei. Veniturile totale au fost în timpul acesta de 4.009.019 lei, iar cheltuelile de administrație de 357.284 lei. Plusul de 3.631.492 lei, formează beneficiul constituit în întreg ca fond de rezervă. Valoarea nominală a tuturor emisiunilor efectuate de la înființarea Creditului și pînă la 31 Martie 1910 este de 120.227.600 lei în obligațiuni de 5 Oro Și 4 112 00 0-Amortizările făcute în timpul celor 10 ani au redus însă suma aceasta la 113.293 600 lei, din care 65.205.600 1. în obligațiuni 412 00 0 și 48.088.000 lei în obligațiuni 5 0 0- Suma de 113.293.613 lei este înscrisă in bilanț la pasiv ca datorită detentorilor și la activea datorată de împrumutați. In 1909—10 s’au emis obligațiuni 4 jum. la sută în valoare nominală de 6.825.300 lei; s’au încasat 6 mii. 845.282 lei din 6.888.674 lei cît trebuia să se încasează, așa că au rămas rămășițe raportate asupra anului viitor de 43.391 lei. Pentru amortismente era de încasat în 1909—10 suma de 1.378.195, s’a încasat 1.373.435 lei și au rămas 4.759 lei. Au eșit la sorți, în cursul anului 1909—10, obligațiuni în valoare de 1.367.700 lei cari, împreună cu 190 341 lei obligațiuni eșite la sorți din trageri anterioare și neprezentate la plată, dă un total de 1.567.041 lei. Din suma aceasta s’a plătit 1397497 lei, așa că au rămas 169542 lei. Din procente trebuia să se încaseze 5192620 lei, s’au încasat 5170703 lei au rămas de încasat 21917 lei. Au devenit exigibile în cursul anului 1909x10 cupoane în valoare de 5456855 li, s’au plătit 5221541 lei, au mai rămas de piață 235314 lei. Din ziua capitalului nominal la care are drept Creditul ar fi trebuit să se încaseze, în 1909/1910, 288.981 lei, s’au încasat 286.446 lei, au rămas 2.535 lei. Cheltuelile de administrație au fost in acest an de 37.683 lei. Fondul de rezervă, la 31 Martie 1910, a fost de 3.301.700 lei în efecte și de 329.792 lei în numerar.