Viitorul, iunie 1911 (Anul 5, nr. 1212-1231)
1911-06-10 / nr. 1220
VЯ- h4 Í * PROCESUL de la SINOD Episcopal de Roman își continuă pledoaria Intru apărarea sa.— Rolul fostului Mitropolit Ghenadie și al Ierodiaconului Calinic.— Ge^i cu Maria Constantinescu. Scrisoarea d lui Teodorian. Sf. Sinod a ținut azi ședință care s’a deschis la orele 9 dimineața. După facerea formalităților obișnuite, s-a dat cuvîntul Episcopului de Roman, pentru a-și continua apărarea sa. Se observă că Episcopul de Roman în loc să se apere nu face decît să acuze pe I. P. S. S. Mitropolitul Primat, reeditînd aceleași și aceleași acuzațiuni. După ce caută să-și întemeeze acuzațiunile in ceea ce privește erezia Mitropolitului Primat, spunînd că aceasta se dovedește cu prisosință din scrisoarea acestuia către d. Marius Theodorian, trece la a doua acuzațiune, plagiatul. Asupra acestui punct Episcopul de Roman spune că mitropolitul Primat a plagiat pe de-a întregul un ovragiu al său după un autor german. Spre dovadă, Episcopul de Roman dă citire, în traducere, mai multor părți din ovragiul german. Un prelat, membru al Sinodului, la întrebat pe Episcopul de Roman dacă cunoaște limba germană, la care Episcopul râspunde că nu o cunoaște car că un prieten bun i-a atras atenția asupra pârților relative, pe care i le-a tradus. * * * Trecind la acuzațiunea ce a formulat de imoralitate spune că i-a reese pînă la evidență din scrisoarea ce o posedă d. Chiricescu. Cu privire la această chestiune Episcopul de Roman a propus doui experți pe d-nii d-ri Petrini-Paul și Mendonide (?!) cari să se pronunțe de ce natură și pentru ce se întrebuințează medicamentele pe cari Mitropolitul Primat le-a cerut prin scrisoare d-lui Chiricescu. Cu privire la faimosul cupon de mandat poștal, Episcopul de Roman a spus că nu are nici o probă evidentă despre relațiunile intime cari ar fi existat între Mitropolitul Primat și Maria Constantinescu, dar din cele scrise pe dosul acelui cupon, nu mai poate fi nici o îndoiala că acele relațiuni au existat in privința Olimpiei Vasilescu, Episcopul de Roman afirmă că încă de la când trăia soțul acesteia preotul Vasilescu, Mitropolit și Primat se afla în relațiuni cu Olimpia Vasilescu. Episcopul de Roman mai afirmă cum că un preot, anume Bănescu i-a comunicat cum că preotul Vasilescu înainte de a muri i-a spus că soția sa îl înșeală cu Episcopul de Rimnic, actualul Mitropolit primat. De asemenea, P. S. S. Episcopul de Roman mai spune că răposatul preot Vasilescu și soția sa Olimpia Vasilescu ar fi avut o fetița născută insă mai înnainte ca actualul Mitropolit Primat să fi avut relații cu Olimpia Vasilescu. Această copilă a murit mai tirziu din cauza boalelor venerice pe cari mama sa le-ar fi contractat de la actualul Mitropolit. In sfîrșit P. S. S. Episcopul Gherasim a prezentat Sí. Oniöd fotografia unei pagini dintr-un registru al institutului surorilor de caritate. Pe această fotografie este semnătura War lain, ca probă că emană de la fosta directoare a acestui institut. Mai spune P. S. L. că a primit această fotografie la hotel Frascati fără să știe cine și în ce scop i a trimis-o. Iată textul manuscrisului fotografiat : «Olimpia Vasilescu, văduvă. A fost căsătorită cu un preot, iar după moartea lui s’a stabilit la Mânăstirea dintr’un lemn, la monahia Anastasia Stoenescu, mătușa ei. Data intrărei în Institut 1 Mai 1907. Făcut practică la spitalul din Sinaia .Observațiuni. A fost admisă fără actele cerute de regulament fiind nepoata P. S. S. Episcopului Athanasie de Rimnic». Și această pledoarie a fost citită ca și celelalte, o citire care a durat pînă la orele 12 și un sfert, cînd ședința s’a ridicat. P. S. S. Episcopul de Roman, declarînd că se simte foarte obosit, a cerut ca dezbaterile să se amine pentru mîine. Sf. Sinod admite cererea și hotărește ca viitoarea ședință să se țină mîine la orele 9 dimineața. Rolul fostului Mitropolit Ghenadie In afacerea sinodală »Epoca» publică următoarea comunicare importantă pe care o deține de la un cunoscut preot din Capitală. Fostul Mitropolit Ghenadie, care după cum se știe ocupă acum demnitatea de stareț al mănăstirei Căldărușani, bucurîndu se de libertatea de a administra cum crede însemnatele venituri ale averei acelei mănăstiri, avea acum cîțiva ani ca secretar particular pe un tînăr, care nu e altul decît actualul diacon Calinic Pop Șerboianu, suspendat în ultimul timp și avînd încă un proces pendinte înaintea Sf. Sinod. După ce și-a făcut armata, acest tînăr a intrat în monahie, fiind asigurat de fostul mitropolit Ghenadie ei va face o carieră frumoasă, dacă îi va servi cu credință interesele sale. . Cum a servit și servește acele interese fostul secretar particular, care de fapt îndeplinește și azi același serviciu de apropiată intimitate, se vede din următoarele amănunte. Trimis ca diacon la capela romînă din Paris, tot prin stăruințele și intervențiile lăturalnice ale fostului Mitropolit Ghenadie, Calinic Pop Șerboianu îndeplinește acolo rolul de spion al autorităței bisericești sub ordinele imediate ale căreia era pus. El trimete de acolo numeroase denunțuri și furnizează materialul ce trebuia să fie speculat apoi de presa bisericească de scandal, condusă pe atunci de preotul Vasilescu, astăzi caterisit, de preotul Păunescu și de licențiatul în teologie Cernăianu. El a luat în fine pozițiune combativă hotărîtă, după ce a fost rechemat în țară, solidarizîndu-se cu acțiunea defăimătorilor bisericei, lucru pentru care a fost suspendat și dat judecăței. Ge4 cu Maria Constantinescu Tot «Epoca» publică o scrisoare interesantă a unui domn Gutavas, care dă relațiuni importante asupra naturii relațiunilor cari au existat între, o rudă a I. P. S. Mitropolit Primat și d-ra Maria Constantinescu. Iată ce se spune, între altele, în acea scrisoare : —«J. P. S. S. Atanasie locuia aacum cîțiva ani în aleea Mitropoliei Mo. 2. O femee bătrînă îi îngrijea casa, vara, cînd 1. P. 8. 8, pleca în streinătate. Din cînd în cînd, venea și fiica ei, d-ra Maria Constantinescu, și dedea mamei sale ajutor. «Intr’o zi face cunoștință cu d-ra Constantinescu, un nepot al I. P. S. Sale, Costică Mironescu, care, văzând o foarte drăguță, se înnamorează de ea și, cu promisiuni frumoase, el cîștigă inima ei și o seduce. «Nu trece mult, află I. P. S. S. de dragostea nepotului său cu fata îngrijitoarei și, făcîndu-i aspre mustrări, o gonește din casă pe d-șoara Constantinescu. «Tinerii insă continuau in ascuns a se intilni chiar in casa I. P. S. Sale. Aflînd și aceasta, și temîndu-se să nu ajungă lucrurile mai departe, I. P. S. Sa hotărăște să dea suma de 4000 lei drei Constantinescu ca zestre pentru a se mărita, înlesnind totodată prin binefacerea aceasta mintuirea tinărului Itironescu de Încurcătura in care intrase cu o naivitate explicabilă la vârsta sa. «Maria Constantinescu depune 3000 de lei la o bancă și pleacă la Paris cu 1000 lei să studieze modele. «Din vreme în vreme însă ridica din capitalul depus, așa că isprăvind banii a alergat la ajutorul mamei sale, care a și ajutat-o după puterile ei. «Ia odată îndrăzneala și cere de la I. P. S. La Athanasie un mic ajutor. «Dar I. P. S. Sa, care o înzestrase, văzînd că nici casă nu a făcut și banii i-a cheltuit, și nici vre-o procopseală pînă atunci nu făcuse la Paris, supărat li mai trimite 60 lei. «Cuvintele de pe cupon, cari spun că ori ce amintire s'a șters, se referă numai la amintirea iubitului ei, nefericitul tînăr Mironescu care murise». Scrisoarea lui Theodorian Scrisoarea d-lui Theodorian, prezentată de Episcopul de Roman, face obiectul unor aprinse discuțiuni în cercurile bisericești. Eli întîlnind pe un venerabil preot din Capitală, care pe vremea cînd d. Theodorian nu trecuse încă la catolicism se afla în Intimitatea sa, ne-a dat importante amănunte despre trecutul d-lui Theodorian și despre rostul faimoasei sale scrisori. Iată ce ne-a spus acel preot: * Cunosc pe d. Theodorian Marius de mai bine de zece ani și am lucrat in aproprierea sa acum cîțiva ani pe cînd era un foarte pravoslavnic creștin ortodox și pe cînd îndeplinea funcțiunea de epitrop al bisericei Sf. Niculae Vlădica, din dosul Mitropoliei. Pe atunci d. Teodorian era în strînse legături de prietenie cu d-nii Chiricescu, Cornoiu și Dragomir Dumitrescu cu cari adesea ori ședea nopți întregi la vorbă și la Blat. La unele din aceste convorbiri luam parte și eu. Mi-aduc aminte că într’una din seri, cu vre-o doi ani înainte de moartea fericitului întru pomenire Mitropolit Iosef, d. Cornoiu a venit și ne-a spus că bietul Mitropolit se simte rău și e posibil să se întîmple ceva fatal. Aceasta după cum am spus s’a întîmplat cu doi ani înainte de a muri Mitropolitul Gheorghian și cînd se știe că fiind rău bolnav, nimenea nu se aștepta că are să mai scape. Imediat ce d. Cornoiu a adus această veste și a deschis discuția asupra persoanei care va urma pe scaunul mitropolitan. D. Dragomir Dumitrescu a spus că nici nu mai încape discuție că locul se cuvine Mitropolitului Partenie de la Iași. Dl Theodorian a răspuns atunci că să nu se încerce, fiindcă are să i fie greu. Toți cei de față au propus cîte un candidat d. Theodorian la toți însă le a găsit defecte. — Atunci cine crezi dta că ar fi bun de mitropolit l’a întrebat d. Cornoiu, pe d. Theodorian. Eu,—a răspuns acesta, văd unul singur, pe Athanase de la Rîmnic, fiindcă e om energic și ar ține strînse frînele. Cum a auzit acest nume d. Chiricescu a sărit în sus și a spus : — Dragă Theodoriane, spuse și adineaurea că Partenie să nu se încerce să vie Mitropolit Primat, eu îți spun că dacă Athanase s’ar încerca să facă așa ceva apoi am să-l zdrobesc. — Ei, ia lasă Chiricescule, ia spus d. Cornoiu, tu nu uiți istoria cu tipografia. — Așa i, n’am uitat-o și n’am s’o uit nici odată, și cînd mi-o veni bine am săi dau la cap să-l învăț minte. — Dragii mei, a răspuns Teodorii, eu nu-l cunosc personal pe Athanasie, n’am vorbit nici odată cu el, dar să vă spun un lucru ne trebue un om de fier, ca să mai pună ordine printre preoți, fiindcă altfel ne mănâncă catolicii. După aceea d. Teodorian a început să se vaete de neregulile pe care le vede la preoții bisericei unde este epitrop. Discuția a urmat pe acest teren pînă la 1 din noapte. * • * Mai tîrziu, — conțină interlocutorul nostru, — d. Theodorian supărat, fiindcă preoții bisericei Sf. Niculae nu-i permitea să se amestece în slujba lor rituală, și-a dat demisia din epitrop și a început să-și prepare terenul să treacă la catolici. — Dar despre scrisoarea prezentată de Episcopul de Roman, ce credeți ? — Păi, să-ți spun un lucru, nu se prea vede mare lucru din acea scrisoare. D. Theodorian se laudă că l-a ajutat pe actualul mitropolit să și ocupe scaunul de primat. De unde asta ? Ce importanță așa mare are d. Theodorian ? Crede d-iar că fiindcă l-a vorbit de bine pe mitropolit l-a și ales? Dar ceva mai mult. Prin scrisoarea ce 1. P. 8 S. Mitropolitul Primat a adresat dlui Theodorian, și despre care se face atîta caz, Pri Boala principesei Clotilda Turin, 8 Iunie.—Buletinul despre starea Principesei Clotilda arată o slăbiciune neliniștitoare complicată de grave tulburări ale inimei. Principesa Laetitia stă la căpătîiul mamei sale. Principele Louis Napoleon a sosit. Principele Victor și Principesa Clementina sunt așteptați pentru mîine. Turin, 8 iunie.—Starea sănătăței principesei Clotilda e staționară , nici un buletin nu a fost publicat azi dimineață. Principesa Victor Napoleon și principesa Clementina au sosit aci. Regina mamă Margherita a sosit de asemenea și s-a dus la castelul Stupinigi, lângă Turin. Regina mamă a Portugaliei Maria Pia e așteptată diseară. Călătoria Sultanului Bitolia, 8 Iunie.—Sultanul a sosit la gară și a fost primit numai de deputații vilaietului. Sultanul s-a dus în trăsură la reședința sa. Paris, 8 Iunie.—Fostul președinte al Mexicului, D. Porario Diaz, a sosit aseară. Demisia ministrului de comerț Viena, 8 Iunie.— Demisiunea ministrului de comerciu e confirmată. D. Bramcamp ales de adunare Lisabona, 8 iunie. — Adunarea a ales ca președinte pe d. Anselmo Bramcamp, care a obținut la al doilea scrutin 64 voturi dintre 125 votanți. Reforma băncei funciare a țăranilor Petersburg, 8 iunie.—Consiliul de miniștri a aprobat propunerile privitoare la reforma băncei funciare a țăranilor, care au fost prezentate de ministerul finanțelor și de directorul agriculturei. O scrisoare autografă a papei Roma, 8 iunie.—Papa a trimis o scrisoare autografă delegatului apostolic al Statelor Unite în care își exprimă bucuria în urma inițiativei luate de mai multe personagii marcante ale Statelor Unite în favoarea păcei. Suveranii Bulgariei vor pleca la Tirnova Sofia, 8 Iunie.— Diseară Suveranii Bulgariei cu suitele lor și șefii de misiune diplomatice vor pleca la Tirnova pentru deschiderea seziunei Sobraniei. Programul serbărei încoronărei Londra, 8 Ianuarie.—Iată programul serbărilor încoronărei. In ziua de 22 Iunie. La ora 10 și jum., cortegiul regal pleacă din Buckingham Palace . La ora 11, sosirea la Westminster Abbey. La ora 11.15, serviciul încoronărei începe . La ora 2 și jam. Cortesul părăsește Westminster Abbey. La ora 3.15 Cortegiul sosește la Buckingham Palace. In ziua de 23 Iunie. Cortegiul regal în Capitală. In ziua de 24 Iunie. Revista navală. La ora 12 și jam., sosirea Suveranilor la Portsmouth. La ora 2 Yachtul regal părăsește portul spre a se duce la Spithead . La 5 și jum. Yactul regal se reîntoarce la Portsmouth. La orele 9 și jum. Iluminațiile Hotel. In ziua de 25 Iunie. Suveranii rămîn pe bordul yactului regal. In ziua de 26 Iunie. Ora 8 și jum. Reprezentația de gală la Opera. Greva marinarilor s’a terminat New York, 8 Iunie.—Greva marinarilor de cabotagiu s’a terminat pe baza concesiunilor consimțite de armatori. Escadra americană primită de Împăratul Wilhelm Kiel, 8 Iunie.—Escadra americană e compusă din patru carasate a sosit aci azi dimineața. Comandanții au fost primiți de împăratul Wilhelm pe bordul înehtului său Hohenzollern. Amnistierea unor condamnați Constantinopol, 8 iunie. Cu prilejul călătoriei Sultanului, 36 persoane care au fost condamnate în 1909 la pedepse grele în urma evenimentelor din Adana, au fost animatul nu face decit să-i mulțumească pentru simpatiile ce i le-a exprimat printr’un trimes special. De altfel trebue să știi un lucru că, de un cîrd de vreme, pînă ce d. Theodorian a văzut că nu-și găsise omul, trimetea prin toată lumea vorbă I. P. S. S. Mitropolitului Primat, că are o mare simpatie pentru I. P. S. S. și îi făcea cele mai mari declarații de dragoste, doară se putea apropia de primat. Intr’una din zile i-a scris o scrisoare I P. S. S. Mitropolitului Primat, în care îi destăinuia neregulele pe care le descoperise la preoți pe cît era epitropul bisericei Sf. Nicolae și prin care hulea și pe negrea pe toți slujitorii bisericei ortodoxe române. I. P. S. S. Mitropolitul ia răspuns printr’o scrisoare, cea prezentată de Episcopul de Roman, și în care după cum se poate vedea, după ce primatul îl făcea observații pentru faptul că și-a părăsit religia strămoșească, îi spunea că nu trebuia să hulească pe toți slujitorii bisericei, dacă cîțiva sunt nevrednici. Explicația e foarte ușoară. D. Theodorian îi scria de neregule constatate cînd era epitrop și Primatul îi răspundea că dacă crede că sunt nevrednici preoții dela biserica unde fusese epitrop, nu trebue să-i bage pe toți într’o oală. D. Theodorian a încercat multă vreme, prin tot felul de lingușiri să se apropie de Primat, pentru a-l întrebuința în scopurile sale, cînd a văzut însă că nu poate, și-a schimbat tactica și a început să-l atace. Iată care ideea scrisoare d-lui Theodorian, nistiate. Amnistia a fost reclamată cu prilejul visitei Sultanului în cîmpia de la Kosovo: O lege specială acestei amnistieri va fi supusă Parlamentului în sesiunea viitoare. Duez a fost condamnat la munca silnică Paris, 8 iunie. Curtea cu jurați și a dat sentința în afacerea Duez, fostul lichidator al bunurilor călugărilor. Duez a fost osîndiat la 12 ani muncă silnică și o sută lei amendă. Breton și Lefébre au fost condamnați fiecare la cîte doi ani de temniță, dar au obținut un termen de păsteală. Daunele reclamate de administrația domenilor vor fi stabilite mai pe urmă. Părțile civile celelalte au obținut cam 500.000 de franci. Un vapor asediat de greviști Hull, 8 iunie. Vaporul «Lady Brook» care era gata de plecare spre Rotterdam, a fost asediat de greviști care căutau să convingă pe marinari din echipagiul vasului să facă grevă. Din echipagiul vaporului s-a tras mai multe focuri în contra greviștilor : un grevist a fost rănit în mod grav. Prlnzul dela Palatul Bu' ekingam Londra, 8 Iunie.Aseară a avut loc un mare prînz în Palatul Buckingham : erau 560 de invitați. Regele Gheorghe presida la o masă. Regina alta. La dreapta Regelui era Principesa moștenitoare a Germaniei și la stînga Principesa Higashi a Japoniei. La dreapta Reginei erau Arhiducele Carl Frantz-Iosif, iar la stînga Principele moștenitor al Germaniei și Principesa Maria a Romîniei. Seara, a fost un bal splendid în Albert Hall; au asistat numeroși invitați din lumea mare și din toate cluburile capitalei. Principii și reprezentanții ai străinătății au venit la bal la miezul nopței. Toți invitații erau cu costume din timpul lui Shakespeare sau reprezentau personagii din dramele lui Shakespeare. Una din scenele cele mai strălucitoare a fost aceea care reprezenta Curtea luxoasă a Reginei Elisabeta în anul 1598. Printre oaspeți erau Principii moștenitori ai Turciei, Romîniei, Bulgariei, Greciei și Muntenegru cu Principesele. Discuția bugetului Roma, 8 iunie.Senatul a discutat bugetul ministerului de externe. Răspunzînd mai multor oratori, D. San Giuliano, ministrul de externe a spus că politica străină a Italiei e o consecință logică a „situației lucrurilor și că schimbarea guvernelor nu o schimbă. Ministrul a adăugat că Italia e ferm hotărîtă a continua politica sa de încredere în alianțele sale complectată cu amiciția celorlalte puteri. In contra alegațiunilor d-lui Guicciardini că Italia ar fi, în mod practic izolată, ministrul a declarat că aprecierea sa e cu totul contrarie. In ceea ce privește chestia Tripolitaniei, ministrul de externe a spus că politica italiană e bazată pe integritatea Imperiului otoman. D. San Giuliano a mulțumit deputatului Carafa pentru aprobațiunile sale din cauză că ministrul a recomandat ambasadorului la Constantinopole și consulilor italieni în Turcia menținerea respectului capitulațiunilor, deoarece se înlătură astfel multe incidente și dă prilejul marilor puteri de a arăta Turciei o largă bună-voință. In privința situației Albaniei, ministru a declarat că nu e nici o deosebire între atitudinea Italiei și a Austro-Ungariei și că cele două guverne aliate sunt pe deplin înțelese spre a coopera pacificarea acestei provincii. Discuția a fost închisă și toate capitolele ale budgetului au fost adoptate. Teme noastre Diaz in Paris BM!B!BBB!gB!gB!gBg!Bg!BggB—11 " ' VIITORUL TIMPUL IN EUROPA Vremea în țară: La Brăila, timpul e ploios; la Constanța, e ceață. In străinătate: La Viena, Budapesta și Paris, timpul e frumos ; la Londra, Liverpool și Berlin, cerul e noros. MĂRGĂRITARUL MĂREI NEGRE CONSTANTA NOUL CAZINO MUNICIPAL sub Direcțiunea: A. P. HEITZ & G-l SERBARI THRATRU SERBARIn F P f) P11 de ziua și de noapte, sub direcțiunea d-lui O tKDARIUt LUPII Iluminațiuni. Artificii. A. n . . » Karmese — Cavalcade Regate—Concurs de înot A li. DAVILA Cortegiuni Istorice Curse de bărci-automobile Comedii — OperA — One- Bataille de Fleurs SerbArs Sportive. reta — Dansuri, Concursuri de scrimft ------ ------- Lawn-Tennis, etc. RESTAURANT ORCHESTRA MARE CERC PARTICILAR de prima ordine Direcțiunea STRAUSS PARTILULfIH Café de Paris din București " _RÎ?TI*^CT*VIN*E Dejun Lei 3 ! împreună MUSIK-HALL CAZINO^nilor din Franța Dineul A ! cu vin GUIGNOI. LYONNAIS bar Irigam CONCERTE CLASICE — BALURI — COTUION—BALURI DE COPII - SIR BI BI ARTICTICE Ir Restaurant Orchestra: Hodeige alexÂe noÍÍser Cazinoul din Constanța este o podoabă de arhitectură națională cu o terasă imensă pe largul măreț. Cel mai superb local din țară .... Direcțiunea, cu competițiia-i cunoscută, își va da toată osteneala de a face din acest Cazino un stabiliment de primul rang, care să poată rivaliza cu toate Cazino-urile din Europa. Orice informatiuni se vor cere la Biuroul pentru streini al Cazino-ului din Constanta PROGRAMUL congresulu învățătorilor — Lucrările Congresului-Excursiunea la Roma — Congresul învățătorilor se va ține anul acesta la Tîrgoviște, în zilele de 31 Iulie, 1 și 2 August. In timpul discuțiunilor congresul se va ocupa cu următoarele chestiuni : 1. Programa școalelor primare rurale. Chestiunea aceasta este rămasă din anul trecut. O comisiune, anume aleasă de congresul din Constanța, a studiat-o și-și va depune raportul său. 2. Erarhia in învățămîntul primar. Gradele de învățători, controlul învățămîntului primar și administrația școlară. 3. învățătorii și politica. 4. Asociația: schimbarea unor articole din statute, dări de seamă. Alegerea noului consiliu de administrație etc.* » # In seara de 2 August, congresul va fi închis. A doua zi, congresiștii se vor împărți în două: unii — mei într’un caz mai mulți de 300 (trei sute) — vor pleca la Roma, iar ceilalți vor face escursiuni la Mînăstirea Dealului și la alte localități. * * # Fiecare doritor de a merge în această escursiune, trebue să îndeplinească următoarele condițiuni: 1. Să fie membru al Asociației generale a învățătorilor din Romînia și să justifice plata cotizații la curent, prin «carta de membru» ce va avea cu sine. 2. Să trimită la casierul general al Asociații, Pr. N. Gr. Aramă-Târgoviște, suma de 110 (una sută zece lei), costul drumului de la frontiera țării și înapoi, cheltuelile mărunte cerute de nevoile escursiunii, etc. Aceasta pînă în ziua de 10 (zece) Iunie a. c., cînd se închide înscrierea, și escursiunea se va face cu oricîți vor fi îndeplinit condițiunile pînă la termenul fixat. Fapte Diverse DIN CAPITAL^ Furt Femeea Aneta Constantinescu, din str. Dionisie No. 38, a reclamat siguranței că pungașul Constantin Munteanu, zis și Cîntărețul, i-a furat mai multe giuvaericale. Poliția a arestat pe hol și a găsit obiectele furate. Pungășie Indivizii Iancu Marcu, zis și Scorțaru, Nae Petrescu și St. Stănescu zis și Fanuș, cunoscuți pungași, au întîlnit in piața Bazaca pe temeea Cleopatra Gheorghe, din str. Orzari 49, căreia i-au furat din buzunar suma de lei 300. Comisarul Const. Georgescu, de la siguranță, a arestat pe hoți și a găsit la ei numai o sută de lei precum și diferite lucruri ce și-au cumpărat. Pungașii au fost cercetați și înaintați parchetului. Nenorocirea de pe jos. Colentina Căruțașul Constantin Mareș, de fel din comuna Colentina trecînd ori cu căruța pe șoseaua cu acelaș nume a călcat pe lada Cernea din str. Fluerului No. 34, rănindu-l la piciorul sting și la mina dreaptă. Rănitul a fost transportat la spitalul Colentina. Arsă cu spirt Femeia Elisabeta Alexandru, din calea Șerban-Vodă No. 238, vroind să facă cafea la o lampă de spirit s-a ars grav pe față. Nenorocita femee a fost transportată la spitalul Brîncovenesc. Nenorocirea de la Arsenalul Armatei Petre Ionescu, în vîrstă de 70 ani, lucrător la Arsenalul Armatei a fost apucat de roata unei mașini, care i-a zdrobit mina stingă. După ce a fost îngrijit la sediul sec. de salvare, numitul a fost dus la domiciliul lui din calea Moșilor No. 110. Lovit de cal Servitorul Ion Maiu din str. Isvor No 15 vroind să înhame un cal la trăsură a fost lovit cu copitele și rănit grav la piciorul sting. Un domn intern al societăței de salvare i-a dat ajutoarele cuvenite. Opărit cu apă fiartă Copilul Nicole Tudor, de 1 an, fiind lăsat singur în bucătărie de către părinții vii, care domiciliază în calea 13 Septembre 192, a răsturnat o oală cu apă fiartă peste el, opărindu-se pe întreg corpul. A fost transportat la spital. Nenorocirea din str. Cuza-Vodă Doi copii ai femeei Florica Nae Pantazi, din str. Cuza-Vodă 135, unul de 5 ani și altul de 2 ani, au răsturnat o oală cu supă peste ei și s-au opărit pe corp. Băile BALTATESTI (Neamț) SEZONUL ÎNCEPE LA 1 IUNIEa. e. Băi sărate concentrate, Idroterapie, Inhalații moderne cu oxigen comprimat, Pulverizații minerale, Masa] și gimnastică medicală, de porțelan” ”raZi’ ,teluri confortabile și case țărănești, Băi moderne — Speciale pentru : Boale de femei, copii scrofuloși și anemici, artritici și reumatisanți, constipații nervoși.— Excursiuni plăcute și ușor de făcut în împrejurimi, Orchestră bună, Baluri de două ori pe săptămînă, Poștă și Farmacie, Medic în permanență, Masseur și Masseură speciali, Bucătărie aleasă F * "Ăiară“* ^ *+ Âte"»*'“ * “■ “ '« S MUR sas*și Dro8atriii" c“"«''« famwsmammmmwmhimmmmtammmmmmmmmmmmmmmmmmmmrm LOTERIA reg. romín ===== # = |fmn număr 0 AVERE 57092 36642 4160 11548 56305 56317 46667 51909 51943 1679 25264 1695 51959 47517 4165 4178 = Singura Mare Colectură = unde s’a câștigat pana acum PREMIILE celebrii LEI 250.000 „ 90.000e £ BANCA LOTO București, — Strada Sărindar No. 4 (Alături de ruinele Palatului Luvru) UN LOZ 0 BOGARES 27043 4198 19942 36650 47459 35226 23863 47531 31594 11546 1680 23859 Numai cine COMANDĂ URGENT — POATE OBȚINE — ACESTE NUMERE NOROCOASE •........... Prețurile Lozurilor 1|8 Los Lei 1.50 1|4 Los Lei 3.— „ 6.— 1|1 . „12.— Copii au fost duși la ospiciul Zerlendi, unde au fost internați. încercare de sinucidere Femeia de moravuri ușoare Marioara Dumitru, de 23 ani, din str. Brutus No. 23 a încercat ori să se sinucidă fiind 250 grame spirt denaturat. După ce i s-a făcut spălături stomacale sinucigașa și-a venit în simțiri și a declarat că a încercat să se sinucidă din cauză că un amant al ei o escrocase cu suma de 300 lei Circumscripția respectivă continuă cercetările. Sinuciderea din str. Arionoaei Tinărul Anastase Gornischi, în vîrstă de 18 ani, din str. Arionoaiei 48 a încercat să se omoare trăgîndu-și un glonț de revolver în partea stingă a pieptului Cei ai casei prinzînd de veste au înștiințat imediat soi de salvare și un do rand a sosit la locuința sinucisului, căruia i-a dat ajutoare grabnice. S:*rez lui Ga nnishi fiind extrem de gravă a fost transportat la spitalul Brîncovenesc. Din anesta făcută de către subcomisarul Niculescu de la circ, 4 reese că disperatul tînăr a încercat să se omoare din cauza unei certe pe care o avusese cu tatăl lui. Spectacole Grădina Blanduziei- «Fetele din Popa Nan», faimoasa piesă originală care se joacă de atiția ani cu succes. Cuplete de actualitate cîntate de artiștii Teatrului Național. Iulian va spune diferite monoloage. I Doctor I. CAMNCIUC Medic Român, Villa Westend Marienbad (Boemia)1