Viitorul, iunie 1911 (Anul 5, nr. 1212-1231)

1911-06-10 / nr. 1220

V­Я- h4 Í * PROCESUL de la SINOD Episcopal de Roman își continuă pledoaria Intru apă­­rarea sa.— Rolul fostului Mitropolit Ghenadie și al Ierodia­­conului Calinic.— Ge^i cu Maria Constantinescu.­­ Scrisoarea d­ lui Teodorian. Sf. Sinod a ținut azi ședință care s’a deschis la orele 9 dimineața. După facerea formalităților obiș­n­uite, s-a dat cuvîntul Episcopului de Roman, pentru a-și continua a­­părarea sa. Se observă că Episcopul de Roman în loc să se apere nu face de­cît să acuze pe I. P. S. S. Mitropolitul Primat, reeditînd aceleași și aceleași acuzațiuni. După ce caută să-și înte­­meeze acuzațiunile in ceea ce privește erezia Mitropolitului Primat, spunînd că aceasta se dovedește cu prisosință din scrisoarea acestuia către d. Ma­rius Theodorian, trece la a doua acuzațiune, plagiatul. Asupra acestui punct Episco­pul de Roman spune că­­ m­­itro­­politul Primat a plagiat pe de-a întregul un ovragiu al său după un autor german. Spre dovadă, Episcopul de Roman dă citire, în traducere, mai multor părți din ovragiul german. Un prelat, membru al Sino­dului, l­a întrebat pe Episcopul de Roman dacă cunoaște limba germană, la care Episcopul râs­punde că nu o cunoaște car că un prieten bun i-a atras atenția asupra pârților relative, pe care i le-a tradus. * * * Trecind la acuzațiunea ce a for­mulat de imoralitate spune că i-a reese pînă la evidență din scri­soarea ce o posedă d. Chiricescu. Cu privire la această chestiune Episcopul de Roman a propus doui experți pe d-nii d-ri Petrini-Paul și Mendonide (?!) cari să se pronunțe de ce natură și pentru ce se între­­buințează medicamentele pe cari Mitropolitul Primat le-a cerut prin scrisoare d-lui Chiricescu. Cu privire la faimosul cupon de mandat poștal, Episcopul de Roman a spus că nu are nici o probă evi­dentă despre relațiunile intime cari ar fi existat între Mitropolitul Pri­mat și Maria Constantinescu, dar din cele scrise pe dosul acelui cupon, nu mai poate fi nici o îndoiala că acele relațiuni au existat­ in privința Olimpiei Vasiles­­cu, Episcopul de Roman afir­mă că încă de la când trăia soțul acesteia preotul Vasilescu, Mitropolit și Primat se afla în relațiuni cu Olimpia Vasilescu. Episcopul de Roman mai afir­mă cum că un preot, anume Bănescu i-a comunicat cum că preotul Vasilescu înainte de a muri i-a spus că soția sa îl în­șeală cu Episcopul de Rimnic, actualul Mitropolit primat. De asemenea, P. S. S. Epis­copul de Roman mai spune că răposatul preot Vasilescu și so­ția sa Olimpia Vasilescu ar fi avut o fetița născută insă mai înnainte ca actualul Mitropolit Primat să fi avut relații cu Olimpia Vasilescu. Această co­pilă a murit mai tirziu din cauza boalelor venerice pe cari mama sa le-ar fi contractat de la actualul Mitropolit. In sfîrșit P. S. S. Episcopul Ghe­rasim a prezentat Sí. Oniöd fotogra­fia unei pagini dintr-un registru al institutului surorilor de caritate. Pe această fotografie este semnătura War la­in, ca probă că emană de la fosta directoare a acestui institut. Mai spune P. S. L. că a primit această fotografie la hotel Frascati fără să știe cine și în ce scop i a trimis-o. Iată textul manuscrisului fotogra­fiat : «Olimpia Vasilescu, văduvă. A fost căsătorită cu un preot, iar după moartea lui s’a stabilit la Mânăsti­­rea dintr’un lemn, la monahia A­nastasia Stoenescu, mătușa ei. Data intrărei în Institut 1 Mai 1907. Fă­cut practică la spitalul din Sinaia .Observațiuni. A fost admisă fără actele cerute de regulament fiind nepoata P. S. S. Episcopului Atha­­nasie de Rimnic». Și această pledoarie a fost citită ca și celelalte, o citire care a durat pînă la orele 12 și un sfert, cînd șe­dința s’a ridicat. P. S. S. Episcopul de Roman, de­­clarînd că se simte foarte obosit, a cerut ca dezbaterile să se amine pen­tru mîine. Sf. Sinod admite cererea și hotă­rește ca viitoarea ședință să se țină mîine la orele 9 dimineața. Rolul fostului Mitropolit Ghe­­nadie In afacerea sinodală »Epoca» publică următoarea comuni­care importantă pe care o deține de la un cunoscut preot din Capitală. Fostul Mitropolit Ghenadie, care după cum se știe ocupă acum dem­nitatea de stareț al mănăstirei Căl­­dărușani, bucurîndu se de libertatea de a administra cum crede însem­natele venituri ale averei acelei mănăstiri, avea acum cîți­va ani ca secretar particular pe un tînăr, care nu e altul de­cît actualul diacon Ca­linic Pop Șerboianu, suspendat în ultimul timp și avînd încă un pro­ces pendinte înaintea Sf. Sinod. După ce și-a făcut armata, acest tînăr a intrat în monahie, fiind asi­gurat de fostul mitropolit Ghenadie e­i va face o carieră frumoasă, dacă îi va servi cu credință interesele sale. . Cum a servit și servește acele in­terese fostul secretar particular, care de fapt îndeplinește și azi același serviciu de apropiată intimitate, se vede din următoarele amănunte. Trimis ca diacon la capela romînă din Paris, tot prin stăruințele și in­tervențiile lăturalnice ale fostului Mitropolit Ghenadie, Calinic Pop Șerboianu îndeplinește acolo rolul de spion al autorităței bisericești sub ordinele imediate ale căreia era pus. El trimete de acolo numeroase de­nunțuri și furnizează materialul ce trebuia să fie speculat apoi de presa bisericească de scandal, condusă pe atunci de preotul Vasilescu, astăzi caterisit, de preotul Păunescu și de licențiatul în teologie Cernăianu. El a luat în fine pozițiune com­bativă hotărîtă, după ce a fost re­chemat în țară, solidarizîndu-se cu acțiunea defăimătorilor bisericei, lu­cru pentru care a fost suspendat și dat judecăței. Ge4 cu Maria Constantinescu Tot «Epoca» publică o scrisoare interesantă a unui domn Gutavas, care dă relațiuni importante asupra naturii relațiunilor cari au existat între, o rudă a I. P. S. Mitropolit Primat și d-ra Maria Constanti­­nescu. Iată ce se spune, între altele, în acea scrisoare : —«J. P. S. S. Atanasie locuia a­­acum cîți­va ani în aleea Mi­­tropoliei Mo. 2. O femee bătrînă îi îngrijea casa, vara, cînd 1. P. 8. 8, pleca în streinătate. Din cînd în cînd, venea și fiica ei, d-ra Maria Constantinescu, și dedea mamei sale ajutor. «Intr’o zi face cunoș­tință cu d-ra Constanti­nescu, un nepot al I. P. S. Sale, Costică Mirone­­scu, care, văzând o foar­te drăguță, se înnamo­­rează de ea și, cu pro­misiuni frumoase, el cî­­știgă inima ei și o se­duce. «Nu trece mult, află I. P. S. S. de dragostea nepotului său cu fata îngrijitoarei și, făcîndu-i aspre mu­strări, o gonește din casă pe d-șoara Constantinescu. «Tinerii insă continu­au in ascuns a se intilni chiar in casa I. P. S. Sale. Aflînd și aceasta, și temîndu-se să nu ajungă lucrurile mai departe, I. P. S. Sa hotărăște să dea suma de 4000 lei d­rei Constantinescu ca zes­tre pentru a se mărita, înlesnind totodată prin binefacerea aceasta mintuirea tinărului It­i­­ronescu de Încurcătura in care intrase cu o nai­vitate explicabilă la vâr­­sta sa. «Maria Constantinescu depune 3000 de lei la o bancă și pleacă la Paris cu 1000 lei să studieze modele. «Din vreme în vreme însă ridica din capitalul depus, așa că isprăvind banii a alergat la ajutorul mamei sale, care a și ajutat-o după pute­rile ei. «Ia odată îndrăzneala și cere de la I. P. S. La Athanasie un mic a­­jutor. «Dar I. P. S. Sa, care o înzestra­se, văzînd că nici casă nu a făcut și banii i-a cheltuit, și nici vre-o pro­copseală pînă atunci nu făcuse la Paris, supărat li mai tri­mite 60 lei. «Cuvintele de pe cupon, cari spun că ori ce amintire s'a șters, se re­feră numai la amintirea iubitului ei, nefericitul tînăr Mironescu care mu­rise». Scrisoarea­­ lui Theodorian Scrisoarea d-lui Theodorian, pre­zentată de Episcopul­ de Roman, face obiectul unor aprinse discuțiuni în cercurile bisericești. Eli întîlnind pe un venerabil preot din Capitală, care pe vremea cînd d. Theodorian nu trecuse încă la catolicism se afla în Intimitatea sa, ne-a dat importante amănunte des­pre trecutul d-lui Theodorian și de­spre rostul faimoasei sale scrisori. Iată ce ne-a spus acel preot: * Cunosc pe d. Theodorian Marius de mai bine de zece ani și am lu­crat in aproprierea sa acum cîți­va ani pe cînd era un foarte pravos­lavnic creștin ortodox și pe cînd în­deplinea funcțiunea de epitrop al bisericei Sf. Niculae Vlădica, din do­sul Mitropoliei. Pe atunci d. Teo­dorian era în strînse legături de prietenie cu d-nii Chiricescu, Cor­­noiu și Dragomir Dumitrescu cu cari adesea ori ședea nopți întregi la vorbă și la Blat. La unele din a­­ceste convorbiri luam parte și eu. Mi-aduc aminte că într’una din seri, cu vre-o doi ani înainte de moartea fericitului întru pomenire Mitropolit Iosef, d. Cornoiu a venit și ne-a spus că bietul Mitropolit se simte rău și e posibil să se întîm­­ple ceva fatal. Aceasta după cum am spus s’a întîmplat cu doi ani înainte de a muri Mitropolitul Gheor­­ghian și cînd se știe că f­iind rău bolnav, nimenea nu se aștepta că are să mai scape. Imediat ce d. Cornoiu a adus a­­ceastă veste și a deschis discuția a­­supra persoanei care va urma pe scaunul mitropolitan. D. Dragomir Dumitrescu a spus că nici nu mai încape discuție că locul se cuvine Mitropolitului Par­­tenie de la Iași. D­l Theodorian a răspuns atunci că să nu se încerce, fiindcă are să i fie greu. Toți cei de față au propus cîte un candidat d. Theodorian la toți însă le a găsit defecte. — Atunci cine crezi d­ta că ar fi bun de mitropolit l’a întrebat d. Cornoiu, pe d. Theodorian. Eu,—a răspuns acesta, văd unul singur, pe Athanase de la Rîmnic, fiindcă e om energic și ar ține strînse frînele. Cum a auzit acest nume d. Chi­ricescu a sărit în sus și a spus : — Dragă Theodoriane, spuse și a­­dineaurea că Par­tenie să nu se în­cerce să vie Mitropolit Primat, eu îți spun că dacă Athanase s’ar în­cerca să facă așa ceva apoi am să-l zdrobesc. — Ei, ia lasă Chiricescule, i­a spus d. Cornoiu, tu nu uiți istoria cu tipografia. — Așa i, n’am uitat-o și n’am s’o uit nici odată, și cînd mi-o veni bi­ne am să­i dau la cap să-l învăț minte. — Dragii mei, a răspuns Teodo­rii, eu nu-l cunosc personal pe Athanasie, n’am vorbit nici odată cu el, dar să vă spun un lucru ne trebue un om de fier, ca să mai pună ordine printre preoți, fiindcă altfel ne mănâncă cato­licii. După aceea d. Teodorian a început să se vaete de neregulile pe care le vede la preoții bisericei unde este epitrop. Discuția a urmat pe a­­cest teren pînă la 1 din noapte. * • * Mai tîrziu, — conțină interlocu­torul nostru, — d. Theodorian supă­rat, fiindcă preoții bisericei Sf. Ni­culae nu-i permitea să se amestece în slujba lor rituală, și-a dat demi­sia din epitrop și a început să-și prepare terenul să treacă la ca­tolici. — Dar despre scrisoarea prezentată de Episcopul de Roman, ce credeți ? — Păi, să-ți spun un lucru, nu se prea vede mare lucru din acea scrisoare. D. Theodorian se laudă că l-a ajutat pe actualul mitropolit să și ocupe scaunul de primat. De unde asta ? Ce importanță așa mare are d. Theodorian ? Crede d-iar că fiindcă l-a vorbit de bine pe mitropolit l-a și ales? Dar ceva mai mult. Prin scri­soarea ce 1. P. 8 S. Mitropolitul Primat a adresat d­lui Theodorian, și despre care se face atîta caz, Pri Boala principesei Clotilda Turin, 8 Iunie.—Buletinul despre starea Principesei Clotilda arată o slăbiciune neliniștitoare complicată de grave tulburări ale inimei. Prin­cipesa Laetitia stă la căpătîiul ma­mei sale. Principele Louis Napoleon a sosit. Principele Victor și Principesa Clementina sunt așteptați pentru mîine. Turin, 8 iunie.—Starea sănătăței principesei Clotilda e staționară , nici un buletin nu a fost publicat azi dimineață. Principesa Victor Na­poleon și principesa Clementina au sosit aci. Regina mamă Margherita a sosit de asemenea și s-a dus la castelul Stupinigi, lângă Turin. Re­gina mamă a Portugaliei Maria Pia e așteptată diseară. Călătoria Sultanului Bitolia, 8 Iunie.—Sultanul a sosit la gară și a fost primit numai de deputații vilaietului. Sultanul s-a dus în trăsură la reședința sa. Paris, 8 Iunie.—Fostul președinte al Mexicului, D. Porario Diaz, a so­sit aseară. Demisia ministrului de comerț Viena, 8 Iunie.— Demisiunea mi­nistrului de comerciu e confir­mată. D. Bramcamp ales de adunare Lisabona, 8 iunie. — Adunarea a ales ca președinte pe d. Anselmo Bramcamp, care a obținut la al doi­lea scrutin 64 voturi dintre 125 vo­tanți. Reforma băncei funciare a țăranilor Petersburg, 8 iunie.—Consiliul de miniștri a aprobat propunerile pri­vitoare la reforma băncei funciare a țăranilor, care­ au fost prezentate de ministerul finanțelor și de direc­torul agricul­turei. O scrisoare autografă a papei Roma, 8 iunie.—Papa a trimis o scrisoare autografă delegatului a­­postolic al Statelor­ Unite în care își exprimă bucuria în urma inițiati­vei luate de mai multe personagii marcante ale Statelor­ Unite în fa­voarea păcei. Suveranii Bulgariei vor pleca la Tirnova Sofia, 8 Iunie.— Diseară Suvera­nii Bulgariei cu suitele lor și șefii de misiune diplomatice vor pleca la Tirnova pentru deschiderea seziu­­nei Sobraniei. Programul serbărei înco­­ronărei Londra, 8 Ianuarie.—Iată progra­mul serbărilor încoronărei. In ziua de 22 Iunie. La ora 10 și jum., cortegiul regal pleacă din Buckingham Palace . La ora 11, so­sirea la Westminster Abbey. La ora 11.15, serviciul încoronărei în­cepe . La ora 2 și jam. Cortesul pă­răsește Westminster Abbey. La ora 3.15 Cortegiul sosește la Bucking­ham Palace. In ziua de 23 Iunie. Cortegiul re­gal în Capitală. In ziua de 24 Iunie. Revista na­vală. La ora 12 și jam., sosirea Su­veranilor la Portsmouth. La ora 2 Yachtul regal părăsește portul spre a se duce la Spithead . La 5 și jum. Yactul regal se reîntoarce la Ports­mouth. La orele 9 și jum. Ilumi­națiile Hotel. In ziua de 25 Iunie. Suveranii rămîn pe bordul yactului regal. In ziua de 26 Iunie. Ora 8 și jum. Reprezentația de gală la Opera. Greva marinarilor s’a terminat Ne­w­ York, 8 Iunie.—Greva mari­narilor de cabotagiu s’a terminat pe baza concesiunilor consimțite de ar­matori. Escadra americană primită de Împăratul Wilhelm Kiel, 8 Iunie.—Escadra americană e compusă din patru c­arasate a so­sit aci azi dimineața. Comandanții au fost primiți de împăratul Wil­helm pe bordul înehtului său Ho­­henzollern. Amnistierea unor condamnați Constantinopol, 8 iunie.­ Cu pri­lejul călătoriei Sultanului, 36 per­soane care au fost condamnate în 1909 la pedepse grele în urma eve­nimentelor din Adana, au fost ani­matul nu face decit să-i mulțumeas­că pentru simpatiile ce i le-a expri­mat printr’un trimes special. De altfel trebue să știi un lucru că, de un cîrd de vreme, pînă ce d. Theo­dorian a văzut că nu-și găsise omul, trimetea prin toată lumea vorbă I. P. S. S. Mitropolitului Primat, că are o mare simpatie pentru I. P. S. S. și îi făcea cele mai mari decla­rații de dragoste, doară s­e putea apropia de primat. Intr’una din zile i-a scris o scri­soare I P. S. S. Mitropolitului Pri­mat, în care îi destăinuia neregu­­lele pe care le descoperise la preoți pe cît era epitropul bisericei Sf. Nicolae și prin care hulea și pe negrea pe toți slujitorii bisericei ortodoxe române. I. P. S. S. Mi­tropolitul i­a răspuns printr’o scri­soare, cea prezentată de Episcopul de Roman, și în care după cum se poate vedea, după ce primatul îl fă­cea observații pentru faptul că și-a părăsit religia strămoșească, îi spunea că nu trebuia să hulească pe toți slujitorii bisericei, dacă cîți­va sunt nevrednici. Explicația e foarte ușoară. D. Theodorian îi scria de neregule constatate cînd era epitrop și Pri­matul îi răspundea că dacă crede că sunt nevrednici preoții dela bise­rica unde fusese epitrop, nu trebue să-i bage pe toți într’o oală. D. Theodorian a încercat multă vreme, prin tot felul de lingușiri să se apropie de Primat, pentru a-l întrebuința în scopurile sale, cînd a văzut însă că nu poate, și-a schim­bat tactica și a început să-l atace. Iată care i­d­eea scrisoare­ d-lui Theodorian, nistiate. Amnistia a fost reclamată cu prilejul visitei Sultanului în cîm­­pia de la Kosovo: O lege specială acestei amnistieri va fi supusă Par­lamentului în sesiunea viitoare. Duez a fost condamnat la munca silnică Paris, 8 iunie.­­ Curtea cu jurați și a dat sentința în afacerea Duez, fostul lichidator al bunurilor călugă­rilor. Duez a fost osîndiat la 12 ani muncă silnică și o sută lei amendă. Breton și Lefébre au fost condam­nați fiecare la cîte doi ani de tem­niță, dar au obținut un termen de păsteală. Daunele reclamate de administra­ția domenilor vor fi stabilite mai pe urmă. Părțile civile celelalte au ob­ținut cam 500.000 de franci. Un vapor asediat de greviști Hull, 8 iunie.­­ Vaporul «Lady Brook» care era gata de plecare spre Rotterdam, a fost asediat de greviști care căutau să convingă pe marinari din echipagiul vasului să facă grevă. Din echipagiul vaporu­lui s-a tras mai multe focuri în contra greviștilor : un grevist a fost rănit în mod grav. Prlnzul dela Palatul Bu' ekingam Londra, 8 Iunie.­Aseară a avut loc un mare prînz în Palatul Buc­kingham : erau 560 de invitați. Re­gele Gheorghe presida la o masă. Regina alta. La dreapta Regelui era Principesa moștenitoare a Germa­niei și la stînga Principesa Higa­shi a Japoniei. La dreapta Reginei erau Arhiducele Carl Frantz-Iosif, iar la stînga Principele moștenitor al Germaniei și Principesa Maria a Romîniei. Seara, a fost un bal­­ splendid în Albert Hall; au asistat numeroși in­vitați din lumea mare și din toate cluburile capitalei. Principii și re­prezentanții ai străinătății au venit la bal la miezul nopței. Toți invi­tații erau cu costume din timpul lui Shakespeare sau reprezentau perso­nagii din dramele lui Shakespeare. Una din scenele cele mai străluci­toare a­ fost aceea care reprezenta Curtea luxoasă a Reginei Elisabeta în anul 1598. Printre oaspeți erau Principii moș­tenitori ai Turciei, Romîniei, Bul­gariei, Greciei și Muntenegru cu Principesele. Discuția bugetului Roma, 8 iunie.­Senatul a discu­tat bugetul ministerului de externe. Răspunzînd mai multor oratori, D. San Giuliano, ministrul de externe a spus că politica străină a Italiei e o consecință logică a „situației lu­crurilor și că schimbarea guverne­lor nu o schimbă. Ministrul a adău­gat că Italia e ferm hotărîtă a con­tinua politica sa de încredere în a­­lianțele sale complectată cu amici­ția celorlalte puteri. In contra alegațiunilor d-lui Guic­ciardini că Italia ar fi, în mod prac­tic izolată, ministrul a declarat că aprecierea sa e cu totul con­trarie. In ceea­ ce privește chestia Tripo­­litaniei, ministrul de externe a spus că politica italiană e bazată pe in­tegritatea Imperiului otoman. D. San Giuliano a mulțumit de­putatului Carafa pentru aprobațiu­­nile sale din cauză că ministrul a recomandat ambasadorului la Con­stantinopole și consulilor italieni în Turcia menținerea respectului capi­­tulațiunilor, de­oarece se înlătură astfel multe incidente și dă prilejul marilor puteri de a arăta Turciei o largă bună-voință. In privința situației Albaniei, mi­nistru a declarat că nu e nici o deo­sebire între atitudinea Italiei și a Austro-Ungariei și că cele două gu­verne aliate sunt pe deplin înțelese spre a coopera pacificarea acestei provincii. Discuția a fost închisă și toate ca­pitolele ale budgetului au fost adop­tate. Tem­­e noastre Diaz in Paris BM!B!BBB!gB!gB!gBg!Bg!BggB—1­1 " ' VIITORUL TIMPUL IN EUROPA Vremea în țară: La Brăila, tim­pul e ploios; la Constanța, e ceață. In străinătate: La Viena, Buda­pesta și Paris, timpul e frumos ; la Londra, Liverpool și Berlin, cerul e noros. MĂRGĂRITARUL MĂREI NEGRE CONSTANTA NOUL CAZINO MUNICIPAL sub Direcțiunea: A. P. HEITZ & G-l­ SERBARI T­H­R­A­T­R­U SERBARI­n F P f) P11 de ziua și de noapte, su­b direcțiunea d-lui O t­K­D­A­R­I­Ut LUPII Iluminațiuni. Artificii. A. n . . » Karmese — Cavalcade Regate—Concurs de înot A li. DAVILA Cortegiuni Istorice Curse de bărci-automobile Comedii — OperA — One- Bataille de Fleurs SerbArs Sportive. reta — Dansuri, Concursuri de scrimft ------ ------- Lawn-Tennis, etc. RESTAURANT ORCHESTRA MARE CERC PARTICI­L­AR de prima ordine Direcțiunea STRAUSS PARTILULfIH Café de Paris din București " _­­RÎ?TI*^CT*VIN­*E Dejun Lei 3 ! împreună MUSIK-HALL CAZINO^n­ilor din Franța Dineu­l A ! cu vin GUIGNOI. LYONNAIS bar Irigam CONCERTE CLASICE — BALURI — COTUION—BALURI DE COPII - SIR BI BI ARTICTICE Ir Restaurant Orchestra: Hodeige alexÂe noÍÍser Cazinoul din Constanța este o podoabă de arh­itectură națională cu o terasă imensă pe largul măreț. Cel mai superb local din țară .... Direcțiunea, cu competițiia-i cunoscută, își va da toată osteneala de a face din acest Cazino un sta­biliment de primul rang, care să poată rivaliza cu toate Cazino-urile din Europa. Ori­ce informatiuni se vor cere la Biuroul pentru streini al Cazino-ului din Constanta PROGRAMUL congresulu învățătorilor — Lucrările Congresului-Excur­­siunea la Roma — Congresul învățătorilor se va ține anul acesta la Tîrgoviște, în zilele de 31 Iulie, 1 și 2 August. In timpul discuțiunilor congresul se va ocupa cu următoarele ches­tiuni : 1. Programa școalelor primare ru­rale. Chestiunea aceasta este ră­masă din anul trecut. O comisiune, anume aleasă de congresul din Cons­tanța, a studiat-o și-și­ va depune raportul său. 2. Erarhia in învățămîntul primar. Gradele de învățători, controlul învățămîntului primar și adminis­trația școlară. 3. învățătorii și politica. 4. Asociația: schimbarea unor ar­ticole din statute, dări de seamă. Alegerea noului consiliu de admi­nistrație etc.* » # In seara de 2 August, congresul va fi închis. A doua zi, congresiștii se vor împărți în două: unii — m­ei într’un caz mai mulți de 300 (trei sute) — vor pleca la Roma, iar cei­­l­alți vor face escursiuni la Mînăs­­tirea Dealului și la alte localități. * * # Fie­care doritor de a merge în a­ceastă escursiune, trebue să înde­plinească următoarele condițiuni: 1. Să fie membru al Asociației generale a învățătorilor din Romî­­nia și să justifice plata cotizații la curent, prin «carta de membru» ce va avea cu sine. 2. Să trimită la casierul general al Asociații, Pr. N. Gr. Aramă-Târ­­goviște, suma de 110 (una sută zece lei), costul drumului de la fron­tiera țării și înapoi, cheltuelile mă­runte cerute de nevoile escursiu­­nii, etc. Aceasta pînă în ziua de 10 (zece) Iunie a. c., cînd se închide înscrierea, și escursiunea se va face cu ori­cîți vor fi îndeplinit condițiunile pînă la termenul fixat. Fapte Diverse DIN CAPITAL^ Furt Femeea Aneta Constantinescu, din str. Dionisie No. 38, a reclamat siguranței că pungașul Constantin Munteanu, zis și Cîntărețul, i-a furat mai multe giuvae­­ricale. Poliția a arestat pe hol și a găsit o­­biectele furate. Pungășie Indivizii Iancu Marcu, zis și Scorțaru, Nae Petrescu și St. Stănescu zis și Fa­­nuș, cunoscuți pungași, au întîlnit in piața Bazaca pe temeea Cleopatra Gheor­ghe, din str. Orzari 49, căreia i-au fu­rat din buzunar suma de lei 300. Comisarul Const. Georgescu, de la si­guranță, a arestat pe hoți și a găsit la ei numai o sută de lei precum și dife­rite lucruri ce și-au cumpărat. Pungașii au fost cercetați și înaintați parchetului. Nenorocirea de pe jos. Colentina Căruțașul Constantin Mareș, de fel din comuna Colentina trecînd ori cu căruța pe șoseaua cu acelaș nume a călcat pe lada Cernea din str. Fluerului No. 34, rănindu-l la piciorul sting și la mina dreaptă. Rănitul a fost transportat la spitalul Colentina. Arsă cu spirt Femeia Elisabeta Alexandru, din ca­lea Șerban-Vodă No. 238, vroind să facă cafea la o lampă de spirit s-a ars grav pe față. Nenorocita femee a fost transportată la spitalul Brîncovenesc. Nenorocirea de la Arsenalul Ar­matei Petre Ionescu, în vîrstă de 70 ani, lu­crător la Arsenalul Armatei a fost apu­cat de roata unei mașini, care i-a zdro­bit mina stingă. După ce a fost îngrijit la sediul sec. de salvare, numitul a fost dus la domi­ciliul lui din calea Moșilor No. 110. Lovit de cal Servitorul Ion Maiu din str. Isvor No 15 vroind să înhame un cal la trăsură a fost lovit cu copitele și rănit grav la piciorul sting. Un domn intern al societăței de sal­­vare i-a dat ajutoarele cuvenite. Opărit cu apă fiartă Copilul Nicole Tudor, de 1 an, fiind lăsat singur în bucătărie de către pă­rinții vii, care domiciliază în calea 13 Septembre 192, a răsturnat o oală cu apă fiartă peste el, opărindu-se pe în­treg corpul. A fost transportat la spital. Nenorocirea din str. Cuza-Vodă Doi copii ai femeei Florica Nae Pan­­tazi, din str. Cuza-Vodă 135, unul de 5 ani și altul de 2 ani, au răsturnat o oală cu supă peste ei și s-au opărit pe corp. Băile BALTATESTI (Neamț) SEZONUL ÎNCEPE LA 1 IUNIEa. e. Băi sărate concentrate, Idroterapie, Inhalații moderne cu oxigen com­primat, Pulverizații minerale, Masa] și gimnastică medicală, de porțelan” ”raZi’ ,teluri confortabile și case țărănești, Băi moderne — Speciale pentru : Boale de femei, copii scrofuloși și anemici, artritici și reumatisanți, constipați­­i nervoși.­­— Excursiuni plăcute și ușor de făcut în împrejurimi, Orchestră bună, Baluri de două ori pe săptămînă, Poștă și Farmacie, Medic în permanență, Masseur și Masseură speciali, Bucătărie aleasă F * "Ăiară“* ^ *­+ Âte"»*'“ * “■ “ '« S­ MU­R sas*și Dro8atriii"­ c“"«''« famwsmammm­mwmhimmmmtammmmmmmmmmmmmmmmmmmmrm LOTERIA reg. romín ===== # = |fmn număr­ 0 AVERE 57092 36642 4160 11548 56305 56317 46667 51909 51943 1679 25264 1695 51959 47517 4165 4178 = Singura Mare Colectură = unde s’a câștigat pana acum PREMIILE celebrii LEI 250.000 „ 90.000e £ BANCA LOTO București, — Strada Sărindar No. 4 (Alături de ruinele Palatului Luvru) UN LOZ­­ 0 BOGARES 27043 4198 19942 36650 47459 35226 23863 47531 31594 11546 1680 23859 Numai cine COMANDĂ URGENT — POATE OBȚINE — ACESTE NUMERE NOROCOASE •........... Prețurile Lozurilor 1|8 Los Lei 1.50 1|4 Los Lei 3.— „ 6.— 1|1 . „12.— Copii au fost duși la ospiciul Zerlendi, unde au fost internați. încercare de sinucidere Femeia de moravuri ușoare Marioara Dumitru, de 23 ani, din str. Brutus No. 23 a încercat ori să se sinucidă fiind 250 grame spirt denaturat. După ce i s-a făcut spălături stoma­cale sinucigașa și-a venit în simțiri și a declarat că a încercat să se sinucidă din cauză că un amant al ei o escro­case cu suma de 300 lei­ Circumscripția respectivă continuă cer­cetările. Sinuciderea din str. Arionoaei Tinărul Anastase Gornischi, în vîrstă de 18 ani, din str. Arionoaiei 48 a în­cercat să se omoare trăgîndu-și un glonț de revolver în partea stingă a pieptului Cei ai casei prinzînd de veste au în­științat imediat soi­ de salvare și un d­­o­ rand a sosit la locuința sinucisului, căruia i-a dat ajutoare grabnice. S:*rez lui Ga­­ nn­ishi fiind extrem de gravă a fost transportat la spitalul Brîn­­covenesc. Din anesta făcută de către subcomi­sarul Niculescu de la circ, 4 reese că disperatul tînăr a încercat să se omoare din cauza unei certe pe care o avusese cu tatăl lui. Spectacole Grădina Blanduziei- «Fetele din Popa­ Nan», faimoasa piesă originală care se joacă de atiția ani cu succes. Cuplete de actualitate cîntate de artiștii Teatrului Național. Iulian va spune di­ferite monoloage. I Doctor I. CAMNCIUC Medic Român, Villa Westend Marienbad (Boemia)1

Next