Viitorul, iulie 1911 (Anul 5, nr. 1242-1264)

1911-07-22 / nr. 1256

V AVIAȚIA ÎN ROMÎNIA INGINERUL VLAICU va trece munții Carpați In sbor Un ziar de dimineață ne aduce vestea neașteptată că inginerul Vlaicu, primul nostru aviator s’a decis să încerce unul din acele sbo­­ruri menite să aducă adevărata cu­nună de lauri la care mai poate rîvni astăzi un aviator român, cînd aviatorii streini se urcă la mii de metrii și trec mările și munții cu ușurința și siguranța unor pasări. Vision s-a hotărît să treacă în sbor munții Carpați pe la Turnu-Roșiu, făcînd cursa aeriană București-Sibiu care de­sigur va fi una din cele mai principale tentative aviatoare în țara noastă. Dat fiind succesele obținute de Vlaicu anul trecut cu un aparat mult mai inferior de­cît cel din anul a­­cesta, intențiile aviatorului român au toate șansele de a fi încoronate de succes. Sborurile de la Cotroceni, de la Hipodrom și mai ales sborul efec­tuat în timpul manevrelor regale, cînd pornind din împrejurimile ora­șului Slatina, după ce l’a traversat a trecut Oltul și­ a coborît la 15 k­m. depărtare pe cîmpul de manevre, ne face să nădăjduim că voiajul aerian București-Sibiu va putea fi efectuat în condițiuni fericite și că el va con­stitui cea mai remarcabilă tentativa aviatoare în Țara noastră. Dar iată ce povestește aviatorul Vlaicu: Dăm cuvîntul confratelui «Uni­versul» : Am stat de vorbă cu Vlaicu și mi-a spus că noul său monoplan cu pasager e un aparat de cursă, cu mult mai solid ca cel dintîiu, avînd pînză gumată, așa că nu per­mite aerului să se strecoare prin ea. Helicele sunt de lemn, lucrate în București­,după ultimul sistem, iar motorul Gnome e de 50 cai pu­tere și e de sistem cu totul nou. Greutatea aparatului e de 190 kjg, el are cîrma înainte și dublă he­­lice iar tracțiunea lui e de 160 klg. pe cînd cel dintîiu avea o tracțiune de 120 klg. Aeroplanul lui Breguet are o tracțiune de 190 klg. cu 70 cai putere iar Farman de 140 klg. cu motor de 50 cai. Viteza noului monoplan «Vlaicu» e uimitoare. Aviatorul îmi mai spune că vira­jele sunt posibile în ambele părți și sunt foarte repezi, avînd o rază de aproape 20 metri. Noul monoplan nu e definitiv de­cît ca concepție ; sub raportul cons­trucțiunei va suferi însă, cu vremea, unele schimbări. Chas­eul e ca la automobile. Vlaicu e puțin deprimat și se plînge de indiferență oficială. Il întreb: — Vei mai face o cursă la Chi­­tila? — Chitila? Mort!... Voiu face un sbor de la Cotroceni pe linia fortu­rilor, înconjurînd Capitala pe o dis­tanță de 84 km., drum ce sper să­­ parcurg în cel mult un ceas. — Cînd aceasta ? — Poate chiar în cursul acestei săptămîni, dacă timpul va fi priin­­cios... — Păi, spui că sbori pe orice vreme?... — Da, dar acum experimentez Eri și alaltă ori am zburat între 60— 100 metri înălțime... — Ceva surprize n’ai să ne faci ?.. — Asta... la toamnă... Voiu face o cursă de la București la Sibiu, tre­cînd Carpații în sbor la o înălțime de 1500 metri. — Și în cît timp speri să faci a­ceastă cursă ? — In trei ore cel mult. Voiu face apoi sboruri în mai multe localități din Transilvania... Inginerul Vlaicu îmi mai spune că monoplanele nemțești vor întrece pe cele franceze. Astfel e aparatul «Ettrich», care a făcut de curînd cursa între Viena și Budapesta și care ar fi superior monoplanului «Blériot». Și Vlaicu închee convorbirea : — Cred că azi sau mîine voi face o vizită aeriană ofițerilor de la Chitila... Y Informațiuni 9 Telegrama d-lui Brătianu D-na Protopopescu Lausanne Partidul nostru întreg plînge perderea fruntașului care timp de 35 ani i-a închinat roadele muncei sale neobosite cu mintea sa limpede, cu inima sa caldă, cu devotamentul său neîntrecut. El lasă în viata noastră po­litică un gol mare. Memoria sa va fi păstrată cu recunoștință și dragoste de toți acei cari se vor bucura de sănătoasa și pu­ternica desvoltare economică na­țională pentru care atît a luptat scumpul d-voastră soț. Dumnezeu să vă mîng­e îm­preună cu copii d-voastră. loan I. C. Brătianu ■ ¥ [UNK] In loc să tacă din gură după cut» face «Epoca» ziarul d-lui Cantacuzino, din perfidie sau poate chiar din naivitate, comite imprudența de a declara că li­chidarea complectă a clubului și deci și a partidului conservator din Gorj, nu poate fi de­cît o­­pera unor dușmani ai partidului. Or, procesul ver­bal încheiat în ziua de 1­5 iulie, glăsuește clar că­ membrii partidului con­servator din localitate, vă­­zînd neglijența și dispre­țul cu care sînt tratați de către d. ministru de inter­ne, hotărăsc desființarea clubului lor politic din lo­calitate, fapt care atrage după sine bine înțeles și dizolvarea partidului din județul Gorj. Nu credem dar ca «Seara» să fie atît de puțin bine informată în­cît să nu i se fi adus la cu­noștință procesul verbal de care vorbirăm. Și iarăși nu credem ca deputații și senatorii guverna­mentali din Gorj să fie atît de străini de cele ce se petrec la ei în oraș, în­cît să nu fi auzit de decizia celor care i-au trimis în parlament acum uinei luni, pen­tru ca azi să le retragă manda­tul și să-i înștiințeze în mod foarte civilizat de altfel, că de la 15 iulie curent, încetează de a-i mai reprezenta în sfatul țarei. Nota din «Seara» însă are o altă explicație. Clubul conservator din Gorj era pus sub preșidenția dezonoare a d-lui Filipescu și sub condu­cerea d-lui Săftoiu prieten bun al ministrului de război, care de cît­va timp asistă cu mare mâh­nire la avîntul ce și-a luat d Marghiloman care încearcă a pune mîna pe preșidențiile tuturor clu­burilor conservatoare din țară Cazul de la Teleorman este prea recent pentru a nu-i sta înfip, ca un ghimpe în inima d-lui Fi­lipescu. Cei care pot vedea mai departe de­cît vîrful nasului, vor fi în­țeles imediat că în lichidarea po­litică de la Gorj, se întrevede așa pe departe și degetul d-lui Filipescu. Or, lucrurile stînd astfel, ce vrea să spună «Seara» cînd a­firmă că semnatarii procesului verbal de la 15 iulie sînt d­uș­manii partidului conservator. De partea cui trece «Seara» De partea d-lui Marghiloman sau a d-lui Filipescu ? Și cine sunt dușmanii partidului conservator după aprecierile familiei Canta­cuzino ? Cei grupați în jurul mi­nistrului de interne, sau cei din jurul ministrului de război. Iată cam ce anume explicațiuni dureroase ne-ar putea furnisa «Seara». Subtilitățile bizantine însă, de data asta cel puțin sunt absolut inutile. ★ M. S. Regele a bine-voit a a­­corda medalia pentru Bărbăție și credință cl. Il-a d-lor : Beloiu Stroe și Pestrițea Alexandru, căpitani la școala de tragere a infanteriei, și d-lui locotenent Aslan Geaur Em., din reg. de escorta regală. ★ D. Aurel Urzescu, administra­torul plășei Eliza-Stoenești, din ju­dețul Ialomița, și N. Al. Ion, admi­nistratorul plășei Ferbinți, din ju­dețul Ilfov, au fost mutați unul în locul altuia, primul după cerere, iar cel de al doilea, în interes de ser­viciu. ★ D. maior G. Moscu, adminis­tratorul plășei Oltețul-de-Jos, din județul Romanați, și N. Locusteanu, administratorul plășii Plenița, din județul Dolj, au fost numiți cu tit­lul definitiv In funcțiunile ce ocupă. i. D. medic veterinar delegat din partea direcțiunei generale a servi­ciului sanitar cu controlul alimentelor din stația balneară Govora, în cursul lunei iulie a confiscat în inspecțiu­­nile făcute 8 kgf. carne de pe la di­feritele măcelării, 7 litri de lapte amestecat cu apă și 116 litri de lapte bătut care a fost găsit mur­dar. ★ D. dr. G. Orășanu, medicul circumscripției Smîrdan din județul Covurlui, și d­r. Irina Palade, me­dic al circ. Berești același județ, au fost transferați unul în locul altuia. ★ In cursul acestei luni a fost dat judecăței, de către medicul pri­mar al Capitalei, d. Cosnova H. Po­­poff, din calea Moșilor 414, pentru că a fost găsit ținînd localul mur­dar.­­­ Medicul veterinar de control al laptelui, din Capitală a confiscat 100 kgr. unt proaspăt; 28 litri smîntînă; 14 kgr. iaurt; 41 kgr. diferite brînzeturi și 600 ouă găsite stricate. D. dr. Gheorghe Rădulescu a fost numit în postul vacant de me­dic al circumscripției Pîrscov, din­udețul Buzău. ★ Ministerul de interne a adresat următorul ordin circular către pre­fecturile și primăriile din țară: Ministerul de finanțe a constatat, cu ocaziunea cererilor ce a primit pentru scutirea de taxele vamale a tuburilor și pieselor de împreunare, necesar la alimentarea cu apă și ca­nalizarea comunelor, că există ne­potriviri între contractul de dare în întreprindere și cantul de sarcini, în ceea ce privește redactarea tex­tului relativ la taxele vamale, în unul obligînd pe antreprenor la plata lor, iar în celalt lăsîndu-le în sarcina comunei. Față de cele ce preced, vă rog d-le prefect, ca în interesul comu­nelor din județul dumneavoastră, să dați cuvenitele ordine ca ori de cîte ori se dă în antrepriză asemenea lucrări, contractele și caetele de sarcini să fie redactate cît se poate de clar în ceea­ ce pri­vește taxele vamale, evitîndu-se ne­potriviri de text între unele și al­tele pentru că ministerul de finanțe ne-a comunicat că va refuza scuti­rea de taxe dacă în acest scop i se va prezintă acte în neregulă. și Societatea de încurajare pen­tru înbunătățirea rasei animalelor din Brăila ne anunță că alergările de toamnă au fost ficșate pentru ziua de 25 Septembrie. Pentru zilele de 13 și 14 Septem­brie, societatea a organizat o ex­pozițiune cu premii pentru pro­­dușii armăsarilor societăței. Se vor deverne 68 premii în valoare de lei 2440 și 72 medalii de aur, argint și bronz. ★ Prefectura poliției Capitalei a trimis circumscripțiilor polițienești o circulară prin care se aduce la cunoștință hotărîrea Primăriei de a înființa un serviciu permanent me­dical în localul serviciului sanitar din str. Vasile Boerescu, unde să se găsească personal de serviciu la ori­ce oră din zi sau din noapte. Circulara poliției atrage luarea aminte d-lor comisari că sunt datori să primească din ori­ce parte nume și adrese de bolnavi și să le comu­nice de urgență acestui serviciu. ★ D-nii Mihail Puțureanu, consi­lier comunal, Alex. Stăncescu, con­silier județean și I. P. Bejan, far­macist diriginte, au fost numiți membrii în consiliul de igienă și salubritate publică al jud. Vîlcea. ★ Eri la orele 5 după amiază s’a întrunit la ministerul de interne, comisiunea medico-legală, rezolvînd mai multe chestiuni curente. Fapte Diverse DIN CAPITALA Un cadavru Intr'on cuptor Eri la orele 10 dimineața, lucrătorii de la cuptoarele de cărămidă ale fabricei de balalt din cîmpul Lupeasca, au făcut o lugubră descoperire: intr’unul din cuptoare s’a găsit cadavrul unui lucrător. Făcîndu-se cercetări de către comisa­rul respectiv, s’a constatat că nenoroci­tul lucrător murise în urma asfixierei. Identitatea mortului s’a stabilit. Nenorocitul se numea Marin Radu Gheorghe și era în vîrstă de 26 ani, de lei din comuna Pleșoiu, Vîlcea, și locuia în șoseaua Pandurilor No. 16. Nenorocirea mortală de la fa­­brica Hornstein din la orele 8 dimineața o groaznică nenorocire s’a petrecut în curtea fabri­cei de mobile Hornstein din sos. Ba­­sarab No. 131. Nicolae Lascu, în etate de 40 ani, do­miciliat în cîmpul Grant, pe cînd lucra să întoarcă un camion, a atins din­­ ne­băgare de seamă o roată mare de trans­misiune ce se afla în curte. Roata s’a răsturnat și în căderea ei a lovit așa de rău pe nenorocitul lucrător, încît acesta a murit pe loc. Cadavrul a fost ridicat și transportat la morgă.­­ A apărut «Curierul Judiciar», anul al XX, No. 46, cu data de Duminică 19 Iunie, avînd următorul sumar : Din legea j Judecătoriilor de Ocoale, de d. P. P. Donciu, magistrat. Diferite ju­­risprudențe, Telegrame înțelegerea cu Malisorii Constantinopol, 20 iulie.—Pe baza hotărîrilor anterioare ale Portei, cu privire la o înțelegere cu Malisori, s-a ajuns la un a­­cord despre mai toate punctele discutate. Ministrul Turciei la Cetinge se va duce la Podgorița spre a ter­mina ultimile negocieri cu Mali­sorii. Sosirea Împăratului Wilhelm Altengrabow, 20 iulie.—împăratul Wilhelm a sosit aci azi din, și a asistat la manevre de cavalerie. Printre oaspeții împăratului era și generalul French inspectorul gene­ral al armatei engleze. Greva lucrătorilor din port Londra, 20 iulie. — 12.000 lucră­tori din port sunt în grevă: ei cer 8 pence (8 gologani) pe ceas de muncă normală și un shiling (un franc, 25) de fiecare ceas suplimen­tar. Comuna Amara — Gíte^va date — Vatra comunei Amara a fost fi­xată în anul 1882. Ea formează un pătrat regulat străbătut de 9 strade paralele în direcția de la sud spre nord. Aceste strade sînt întretăiate pe la mijloc de o stradă principală, care merge de la răsărit spre apus. Fie­care stradă cuprinde atît pe o parte cît și pe alta cîte 20 proprie­tăți de cîte un pogon fie­care, afară de stradele No. 4, 5 și 6 cari au cîte 18 proprietăți începînd de la periferie, așa că în mijloc rămîne un spațiu de ș­ase pogoane, ce for­mează piața comunală. In partea nordică a pieței, cu in­trarea din strada a 5-a se află bise­rica și în dosul ei școala. In anul 1883 a început stabilirea locuitorilor în comună și azi se gă­­sesc aci 430 familii numărînd 2.100 suflete. Locuitorii se prevăd cu cele nece­sare de la trei prăvălii, în cari se gă­sesc de toate, și anume: prăvălia Iancu Moroianu, în partea sud es­tică a pieței, Ion V. Petre în centrul părții sudice a acesteia și Tănase Mihai in partea nordică a ei, în fața bisericei. Comuna are consiliu comunal nu­­mărînd 7 consilieri, primar, notar și un secretar­ telefonist. Primăria, deși are un teren anume destinat pentru localul ei și pentru un han comunal, este instalată în un local închiriat ce u lei 480 pe an, vis-a-vis de prăvălie - circiumă - restaurant a d-lui L Mo­roianu, proprietar al a­­celui imobil. Locuitorii sînt to­t muncitori de pămînt și p­e lingă pogoanele ce li s’au dat la înființarea comunei, lu­crează pămînt de pe moșia Statului, «Vatra mînăstirei Slobozia» arendată d-lui Seceleanu, fie luat pe bani, fie cu zeciuialit. Ei sînt foarte activi și fui e mai mare dragul văzînd în fie­care curte 5, 6 și mai multe șire de secară, grîu și orz precum și mai multe plăi de meiu și meiu păsăresc, pen­tru nutrețul vitelor. Pentru munca cîmpului se folo­sesc de 385 boi, 393 cai și 388 iepe. Apoi mai au 316 vaci, 28 gonitori, 14 juncani, 19 gonitoare, 3 juninci, 90 mînzi, 82 mînze și 65 neatiri. Vite mici cornute sunt : 1607 oi, 45 capre, 83 berbeci. Apoi 5183 găini, 208 gîște, 331 rațe, 6 curci, 267 rîmători, 72 scroafe și 23 purcele. In rezumat se găsesc în Comună: 937 vite cornute mari, 875 cai, 1735 oi și capre, 5728 păsări și 362 rîmători. Vitele de trai sunt hrănite de lo­cuitori, fie prin plante crescute în curjile vaste, de un pogon fie­care, fie pe locurile unde muncesc. Pentru celelalte vite, arendașul a lăsat un imaș de o suprafață de 450 pogoane în marginea sudică a la­cului Amară, terenul cel mai nero­ditor din întreaga moșie. Pentru a­­cest imaș încasează lei 10 de fie­care vită, sau socotit pe pogoane, cîte 20 lei de pogon. Islaz comunal nu au. Locuitorii au cerut și li s’a oferit de Stat 840 pogoane sau 420 hectare, dar din cauza lăcomiei arendașului atotputernic și a neputinței inspec­torului agricol trimis pentru delimi­tarea lui, comuna a rămas fără islaz. D-l Seceleanu, arendașul-senator, al cărui­­ contract expiră la 1912, a secerat orzul de [pe acea porțiune din moșie în iunie și imediat l'a arat ca astfel să’l mai poată folosi ulti­mul an, iar locuitorii să mai aștepte un an pînă să’și vadă dorința rea­lizată. Spun locuitorii că îndrăzneala a­­rendașului a fost provocată de în­suși primarul Comunei, care l’a în­curajat să facă arătura, asigurîndu’l că va împăca d-sa pe locuitori. Des­pre acest primar și despre capaci­­tatea sa voiu vorbi­m­ un articol viitor. Bugetul ordinar al Comunei Amara se cifrează : La venituri le 1 7756,69, la chel­­tueli lei 7689.15, deci cu escedent de lei 67.54. Bugetul extraordinar atîta la ve­nituri cit și la cheltueli însumează lei 3281. Cheltuelile ordinare sunt : perso­nal 1320 lei , material 3114.15, di­verse lei 65 și fond pentru deschi­dere de credite lei 250. « • • Se găsește în comună biserică, de­servită de un preot-paroh. Biserica a fost construită în anul 1898 și a costat lei 30.000 pe lîngă materia­lul și munca oferită de săteni. De asemenea se află și o școală mixtă cu trei posturi, un învățător­­diriginte d. I. Niculescu și două în­vățătoare : d-na Niculescu și d-ra Moraret. Pînă în anul curent cursurile se făceau în două săli de clase, ale școalei clădite în anul 1894 și con­­stînd 18.000 lei. Anul acesta s’a mai adăugat încă o sală de clasă, cu care s’a chel­tuit suma de lei 8000, astfel că a­­cum fie­care învățător își are sala sa de clasă. După recensămintul pe anul 1910 —1911 se găseau în comună 350 co­pii în vîrstă de școală. S’au înscris la 1 Septembrie 1910, în clasa I : 45 băeți, 37­ fete în to­tal 82 ; din aceștia au frecventat clasa 41 băeți, 36 fete în total 77. Au fost promovați 22 băeți și 23 fete, rămînind repetenți 19 băeți și 18 fete. In clasa II înscriși : 22 băeți, 29 fete. Frecvenți 22 băeți, 28 fete. Promovați 15 băeți, 22 fete și repe­tenți, 7 băeți și 7 fete. Din clasa III înscriși : 29 băeți, 19 fete. Frecvenți : toți cei înscriși. Promovați 22 băeți, 13 fete, iar re­petenți 7 băeți și 7 fete. In clasa IV înscriși : 17 băeți, 11 fete. Frecvenți: 14 băeți și 10 fete, iar promovați toți frecvenții. In clasa V înscriși : 14 băeți, 10 fete; frecvenți : 11 băeți și 10 fete. Promovați 8 băeți, 9 fete iar repe­tenți 3 băeți, 1 fată. In art. viitor vom vorbi de ne­voile și suferințele sătenilor, de ad­ministrația comunală, supraveghe­rea autorităților superioare și des­pre banca comunală «Viitorul fami­liei». Gil. Lupta de lingă Filat Constantinopol, 20 Iulie.—Valiul din Ianina telegrafiază că un deta­șament de 90 soldați și o bandă de 200 de oameni comandată de Mon­­harrem Rechid, au început o luptă lîngă Filat, dar rezultatul nu se cunoaște pînă acum. întăriri au fost trimise din Preveza și Deloino, înțelegeri in privința căei fe­­rate din Sandjak Constantinopol, 20 Iunie.­­ Cer­curile diplomatice relevă necesitatea pentru Turcia să se înțeleagă cu Austro-Ungaria în privința­ căei fe­rate din Sandjak. Atașații militari pe lângă noul comandant Abdulah Constantinopole, 20 iulie.­­ După niște informațiuni sigure, atașații militari ai Turciei la Paris și la Berlin ar fi atașați pe lîngă noul comandant Abdulah. Se zvonește că atașatul militar al Turciei la Berlin ar fi somat pe toți ofițerii turci care fac studii în Ger­mania să fie gata de plecare. știre false Cetinge, 20 iulie.—Oficial.—Infor­mația a­saliului din Kossovo, după care o bandă muntenegreană ar f încercat să treacă hotarul turco muntenegrean în ziua de 28 iulie e falsă , autoritățile muntenegrene au luat în ultimile luni măsurile cele mai severe și au fost în stare să su­pravegheze la foarte de aproape gra­nița turco muntenegreană, și chiar de cîte­va săptămîni măsurile aceste au fost dublate din cauza holerei la Ipek. Știrea după care Poarta ar fi ho­tărâtă să urmărească pe malisori chiar dincolo de granița turcească a fost primită aci cu răceală și cu indiferență de­oarece a fost consi­derată ca o fanfaronadă înainte de sosirea lui Abdullah precum s’a în­trebuințat o altă fanfaronadă înainte ca să vie Torgut-Pașa care a res­pectat hotarul muntenegrean precum va pleca Abdullah fără să treacă granița munților muntenegreni. * . • • Comunicarea lui Balfour Londra, 20 Iulie.—In Camera Co­munelor, d. Balfour a anunțat că va propune în ziua de 7 curent o ordine de zi de neîncredere în contra guvernului în urma sfatului dat Coroanei de a numi lorzi noui. Hotărirea unui armistițiu Washington, 20 Iulie. — Se tele­­grafiază din Haiti că un armistițiu de trei zile a fost hotărît. Deraierea unui tren Niedergoersdorf (Brandenburg), 20 Iulie.­Un tren a deraiat; trei impiegați au fost uciși și 2 călători răniți. Locomotiva și vagonul de bagaje au fost distruși. Luptă intre trupe și bandele albaneze Constantinopol, 20 Iulie.—Alaltă­ieri a fost o luptă între trupele tur­cești și bandele albaneze la Casa Valona. Arnăuții au avut 20 morți și 40 răniți. O altă bandă a încercat să ia cu asalt orașul Filat, dar nu a reușit. Cazuri mortale de holeră Constantinopol, 20 Iulie.—Ieri au fost 21 cazuri de holeră, dintre care 10 mortale. — Azi s’au constatat 22 cazuri de holeră, dintre care 8 mortale. Holera in Italia Ir­iest, 20 Iulie. — Azi s’au con­statat 2 cazuri noui de holeră. Noui decorați cu medalia „BĂRBĂȚIE ȘI CREDINȚĂ“ M. S. Regele a binevoit a acorda medalia pentru Bărbăție și credință cl. II-a următoarelor persoane din jandarmeria rurală d-lor: Dumi­­trescu Radu și Groază Ioan, ser­­genți-majori-secretari, Boiangiu Const., Boțea Cristea, Boiniște Ma­rin, Borsan Ioan, Călin Stoian, Dra­­gomirescu G., Dumitrescu Anghel, Huzuru Constin, Milorat Gheorghe, Marinescu Niculae și Spulber C. sergenți-majori șefi de secție: An­ghel I., Barbu Gh., Berechet Radu, Becheanu Iosef, Barbu Ștefan, Be­­nea I., Brașoveanu D­ tru, Benea Gh., Calapereanu Sebastian, Comănescu Achim, Canache N., Copăceanu Du­mitru, Coman Constin, Dobrotescu Titu, Dumitrescu Teodor, Dumitriu Constantin, Ghițescu Gheorghe, Leo­­veanu Marin, Marinescu Dumitru, Mi tea Constantin, Munteanu Petre, Ninulescu Ioan, Popescu Ilie, Pro­­topopescu Romulus, Schiopulescu Marin, Stoica Ion, Vlăsceanu Vasile jandarmi-sergenți. Spectacole Opera italiană.­­ Debutul de astă-seară al celebrei primadone Amalia de Roma a făcut ca încă din primul mo­ment al anunțării lui să se reție Jocuri la Feder. Amalia de Roma apare în «Tosca», unul din marile triumfuri ale sale, re­cunoscut cu mari elogii de însuși Puc­cini Pentru a da acestui debut toată stră­lucirea meritată, directorul-im­presar­ Ca­valer Castellano, a fixat o distribuție de primul ordin. Astfel renumitul bariton Oreste Mielli va cânta pentru prima oară marele rol al lui Scarpia, tenorul San­­tarelli va excela în Mario, în Angelotti își va face reintrarea tînărul și puterni­cul bas Mancerri, iar spectacolul va fi dirijat de iscusitul maestru Giovanelli, care-și reia activitatea sa în fie­care seară. Pentru Vineri seara e fixată premierea operei «Gioconda» triumf extra­ordinar al baritonului Marin, un Barnaba vestit in întreaga Italie. Grădina Rașca.—Luni 18, Mar­ți 19 și Miercuri 20, Lampo, celebrul transformator va reprezenta noua come­die bufă «Lampo la Rendez-vous. 6 per­soane, 70 transformațiuni. — Les Her­­neys, cîntăreți burlesque de stradă, etc. Parcul Oteteleșanu. — Com­pania Lirică romînă. Astă seară „După divorț“., Cinema Marconi. — In calea Griviței s’a deschis de curînd cinema­tograful «Marconi», cel mai spațios, igienic și elegant local din care există în Capitală. Direcțiunea Pristăvescu. Cinematograful Național (Grădina Universităței, str. Academiei). Representațiuni serale, începutul la ore­le 9 și 15. Toate noutățile din străină­­tate. Filme de artă. «Reportagiu Cine­matografic» cu toate evenimentele din țară. Proecțiuni și­ tablouri admirabile. Cinematograf vorbitor, ultima perfecțiu­ne a casei Gaumont. Grădina Cinematografului Romanța, Bulevardul Elisabeta, colț cu str. Brezoianu.— Filme de la renumi­ta Casă Radu Maller. In fie­care seară reprezentații variate. DIFERITE ȘTIRI — D. M. Săvulescu a fost numit co­pist la inspectoratul jadarmeriei rurale, locul d-lui Hr. Georgescu. — D. Vasile Nedelcovici, actual co­pist, a fost numit ajutor arhivar, în can­celaria serviciului județean de Prahova, în locul d-lui Ion Botez care trece în locul său. — D. C. Brăescu a fost înaintat ser­gent major cl. IlI-a la poliția Roman, loc vacant. — D. Teodor Puiu a fost numit a­­gent la biroul de servitori în poliția ora­șului Huși, în locul d-lui I. Botez, de­misionat. —­­ D. I. N. Milea a fost numit co­pist cl. III-a la poliția orașului Buzău, loc vacant. — D-nii Cristache Solomon consilier comunal și Frederic Remer, farmacist, au fost numiți membrii în consiliul de igienă și salubritate publică al județului Putna. — D. D. Niculescu a fost numit sub­chirurg la spitalul Oltenița, din județul Ilfov, în locul d-lui Corneliu Șerbănescu, transferat. — D. Moldoveanu D. a fost numit ser­­gent-major cl. III în poliția Corabia în loc vacant. — D. Traian Tomescu, actual impie­gat arhivar, în administrația caselor spe­ciale din ministerul de interne, a fost numit ajutor al șefului serviciului con­­tabilităței generale a Monitorului oficial și Imprimeriei, Statului în loc vacant. — D. Ștefan Covăceanu a fost numit registrator al serviciului administrativ din prefectura județului Buzău, în loc vacant. — D. Ioan Ștefănescu, a fost numit grefier contabil la arestul preventiv din județul Constanța, în locul d-lui Ștefan Stănescu, trecut în altă funcțiune. — D. Elie I. Oțeleanu, a fost numit grefier­ contabil, la arestul preventiv din județul Brăila, în locul d-lui Constantin G. Mărgăritescu demisionat. — D. Mandache Adam, agent sanitar al Cercului Tulucești, din județul Covur­lui, a fost înaintat în postul de agent sanitar al orașului Vaslui, în locul d-lui D. Papadopol, demisionat.­­ Următorii agenți sanitari au fost transferați după cum urmează : D-nii V. Cismășoiu, de la Cercul Or­­beni, la cercul Tim­ești ; T. Nichifor, de la cercul Nămoloasa, la cercul Orbeni ; I. Pallade, de la cercul Cîmpineanca, la cercul Nămoloasa ; Th. Hriban, de la cercul Surd­a, la cercul Cîmpineanca ; H. Dumitrescu, de la cercul Vulturu, la cercul Surd­a ; Marin Dogaru, elev al școalei de agenți sanitari din Galați, de la cercul Țifești, la cercul Vulturu, m VIITORU­i miniștrilor și înalților prelați (par­ter). Sala de ședințe să fie luminată pe sus. Ea va cuprinde în afară de cele 120 locuri: a) Tribuna diplomatică. b) » doamnelor (2). a) » foștilor senatori și de­putați. d) » presei. e) » oficială. f) » publică. O sală de așteptare pentru public cu un cabinet de audiențe (parter). Un cabinet pentru președintele Se­natului, cu o mică sală de așteptare, cu un cabinet de toaletă și W. C. (parter). Idem, idem, idem, pentru preșe­dintele consiliului de miniștri (par­ter). O sală pentru consiliul de miniștri, cu W. O. și cabinet de toaletă (9— 12 persoane) (parter). Un cabinet pentru directorul can­­celariei, situat lîngă acel al preșe­dintelui, cu un mic vestibul ca sală de așteptare și un cabinet de toa­letă cu W. O. (parter). Două camere pentru questură (parter). Cinci secțiuni, fiecare pentru 25 persoane (parter). O cameră pentru comitetul delega­ților (8—10 persoane (parter). O cameră pentru comisiunea de petițiuni, socoteli și validări, puțind conține pînă la 8 persoane. Două camere pentru cancelarie, pentru 10 persoane cel puțin fiecare (parter). O sală mare pentru bibliotecă (parter). O sală de lectură ceva mai mare (parter). Un bufet mare putîndu-se servi în el și mîncări reci, cu toate de­pendințele necesarii ca : oficiu, că­mară, pivniță etc. (parter). Poștă, telegraf și telefon, cu un cabinet alături pentru ca d­nii se­natori să-și scrie corespondența. Closete și cabinete de toaletă au tot confortul model (parter). Două săli pentru stenografi, putînd cuprinde opt persoane fiecare și un cabinet pentru directorul stenogra­filor. Lumină electrică, încălzire prin radiatoriu, ventilațiuni energice, as­­censorii, apă și tot-a­ legout. Un vestiar și o sală pentru îm­brăcăminte și pentru spălat, desti­nate ușierilor. Corp de gardă, cu odae pentru ofițer. Un post de pompieri. Locuința intendentului: trei odăi, 0 bucătărie și odae de servitori. Arhiva: două mari încăperi sub­sol și o cameră pentru conservarea imprimatelor. Se cere d-lor arhitecți ca tot ce este sală de ședințe, serviciile pre­ședintelui, miniștrilor și secțiunile să fie la parter. Clădirea să nu aibă mai mult decît subsol, parter și un etaj. Pe cît se va putea fațadele prin­cipale să fie în piatră. Să paute a pierde cît mai puțin loc în galerii și culoare inutile sau prea largi. Toate tavanurile să fie în beton armat, și în general construcția să fie cu materiale cît mai puțin expu­se incendiului. D-nii arhitecți concurenți vor avea să remită următoarele piese, pentru a se conforma cerințelor concursu­­lui, și anume : 1. Un plan general de situație, arătînd așezarea întregei clădiri cu toate stradelele și accesele exterioare la scara de 0.0025 p. m. 2. O perspectivă generală a clă­­direi de pe scara de 0.0025 p. m. 3. Un plan al subsolului, un plan al parterului și un plan al catului la moara de 0.005 p. m. 4. O vedere din față și alta din laturi la scara tot de 0.005 p. m. 5. O tăiere prin sălile cele impor­tante. 6. Un memoriu descriptiv amă­nunțit. 7. O estimație aproximativă. La concurs vor fi admiși toți ar­hitecți Romîni. Schițele prezentate de d-nii Arhitecți : Petre Antonescu, Ioan Berendei, Frații Grigore și Arta Cerkez, Dimitrie Maimarol, Paul Smărăndescu și Victor G. Ștefănescu­ rămîn în deplina proprietate a Sta­tului cu o despăgubire de 4.000 lei fiecare, fără prejudiciu de rezultatul concursului. 1 {Copia da pe planul terenului de construcție se poate obține în toate zilele de lucru la Ministerul Finan­țelor Biroul arhitecturei Intre orele 8—12 a. m. Prim ministru și ministrul finanțelor (sf) P. P. Carp No. 39381 din 16 Iunie 1911. Ministerul Finanțelor PUBLIGAȚIUNE. Prin legea sancționată cu înaltul Decret Regal No. 1372 din 16 Apri­lie 1911, s’a deschis pe seama Mi­nisterului finanțelor un credit în sumă de lei 2.500.000, pentru con­struirea palatului Senatului. Pentru alcătuirea planurilor aces­­tui palat se aduce la cunoștința d-lor arhitecți romîni, diplomați, e­ i se publică un concurs, de schițe, care urmează să se întocmească în timp de ș­ase săptămîni de la publi­car­ea prezentei. Aceste schițe inso­țite de o prețuire generală a lucră­rilor se vor depune la ministerul finanțelor, cabinetul d-lui secretar general, in ziua de 1 August 1911, ora 10 a. m. Valoarea construcției nu va întrece suma de lei 2.500.000. Lucrările și estimațiunea generală semnate cu un motto vor fi înso­țite de un plic închis pe fața căruia se va însemna același motto, iar înăuntru se va pune semnătura con­curentului. Aceste plicuri se vor deschide după ce se va judeca con­cursul și numai ale acelora cari vor obține o clasificare. Schițele refuzate se vor Înapoia d-lor concurenți. Pentru judecarea lucrărilor se va numi o comisiune din care va face parte trei arohitecți dintre cei ce n’au participat la concurs precum și o comisiune de senatori delegată de Senat. Concurentul care va fi clasificat intîi, va obține însărcinarea de a elabora planurile definitive și con­ducerea lucrărilor, pentru care­­ i se va acorda o tantiemă de 5 la sută din costul lucrării. Schițele se vor întocmi pe baza următorului program : Un vestibul cu vestiare mari la îndemînă, în dreapta și în stînga (parter). O sală de pași pierduți (parter) O sală de ședințe cu 120 locuri, in care număr să intre și acele ale PE TIMPUL VACANTEI HOTEL MINERVA BUCUREȘTI Str. ACADEMIEI No. 2 Direcțiune nouă, Serviciul exem­plar, Comfort complect. PRETURI FOARTE REDUSE Doctor I. CALINCIUC Medic Român, Villa Westend Marienbad (Boemia) BODEGA­N$. MIRCEA BUCUREȘTI Bd. ACADEMIEI No. 6 Cel mai frumos local de consuma­­țiune. Unicul debit al celor mai fine băuturi.

Next