Viitorul, iulie 1911 (Anul 5, nr. 1242-1264)
1911-07-22 / nr. 1256
V AVIAȚIA ÎN ROMÎNIA INGINERUL VLAICU va trece munții Carpați In sbor Un ziar de dimineață ne aduce vestea neașteptată că inginerul Vlaicu, primul nostru aviator s’a decis să încerce unul din acele sboruri menite să aducă adevărata cunună de lauri la care mai poate rîvni astăzi un aviator român, cînd aviatorii streini se urcă la mii de metrii și trec mările și munții cu ușurința și siguranța unor pasări. Vision s-a hotărît să treacă în sbor munții Carpați pe la Turnu-Roșiu, făcînd cursa aeriană București-Sibiu care desigur va fi una din cele mai principale tentative aviatoare în țara noastă. Dat fiind succesele obținute de Vlaicu anul trecut cu un aparat mult mai inferior decît cel din anul acesta, intențiile aviatorului român au toate șansele de a fi încoronate de succes. Sborurile de la Cotroceni, de la Hipodrom și mai ales sborul efectuat în timpul manevrelor regale, cînd pornind din împrejurimile orașului Slatina, după ce l’a traversat a trecut Oltul și a coborît la 15 km. depărtare pe cîmpul de manevre, ne face să nădăjduim că voiajul aerian București-Sibiu va putea fi efectuat în condițiuni fericite și că el va constitui cea mai remarcabilă tentativa aviatoare în Țara noastră. Dar iată ce povestește aviatorul Vlaicu: Dăm cuvîntul confratelui «Universul» : Am stat de vorbă cu Vlaicu și mi-a spus că noul său monoplan cu pasager e un aparat de cursă, cu mult mai solid ca cel dintîiu, avînd pînză gumată, așa că nu permite aerului să se strecoare prin ea. Helicele sunt de lemn, lucrate în București,după ultimul sistem, iar motorul Gnome e de 50 cai putere și e de sistem cu totul nou. Greutatea aparatului e de 190 kjg, el are cîrma înainte și dublă helice iar tracțiunea lui e de 160 klg. pe cînd cel dintîiu avea o tracțiune de 120 klg. Aeroplanul lui Breguet are o tracțiune de 190 klg. cu 70 cai putere iar Farman de 140 klg. cu motor de 50 cai. Viteza noului monoplan «Vlaicu» e uimitoare. Aviatorul îmi mai spune că virajele sunt posibile în ambele părți și sunt foarte repezi, avînd o rază de aproape 20 metri. Noul monoplan nu e definitiv decît ca concepție ; sub raportul construcțiunei va suferi însă, cu vremea, unele schimbări. Chaseul e ca la automobile. Vlaicu e puțin deprimat și se plînge de indiferență oficială. Il întreb: — Vei mai face o cursă la Chitila? — Chitila? Mort!... Voiu face un sbor de la Cotroceni pe linia forturilor, înconjurînd Capitala pe o distanță de 84 km., drum ce sper să parcurg în cel mult un ceas. — Cînd aceasta ? — Poate chiar în cursul acestei săptămîni, dacă timpul va fi priincios... — Păi, spui că sbori pe orice vreme?... — Da, dar acum experimentez Eri și alaltă ori am zburat între 60— 100 metri înălțime... — Ceva surprize n’ai să ne faci ?.. — Asta... la toamnă... Voiu face o cursă de la București la Sibiu, trecînd Carpații în sbor la o înălțime de 1500 metri. — Și în cît timp speri să faci această cursă ? — In trei ore cel mult. Voiu face apoi sboruri în mai multe localități din Transilvania... Inginerul Vlaicu îmi mai spune că monoplanele nemțești vor întrece pe cele franceze. Astfel e aparatul «Ettrich», care a făcut de curînd cursa între Viena și Budapesta și care ar fi superior monoplanului «Blériot». Și Vlaicu închee convorbirea : — Cred că azi sau mîine voi face o vizită aeriană ofițerilor de la Chitila... Y Informațiuni 9 Telegrama d-lui Brătianu D-na Protopopescu Lausanne Partidul nostru întreg plînge perderea fruntașului care timp de 35 ani i-a închinat roadele muncei sale neobosite cu mintea sa limpede, cu inima sa caldă, cu devotamentul său neîntrecut. El lasă în viata noastră politică un gol mare. Memoria sa va fi păstrată cu recunoștință și dragoste de toți acei cari se vor bucura de sănătoasa și puternica desvoltare economică națională pentru care atît a luptat scumpul d-voastră soț. Dumnezeu să vă mînge împreună cu copii d-voastră. loan I. C. Brătianu ■ ¥ [UNK] In loc să tacă din gură după cut» face «Epoca» ziarul d-lui Cantacuzino, din perfidie sau poate chiar din naivitate, comite imprudența de a declara că lichidarea complectă a clubului și deci și a partidului conservator din Gorj, nu poate fi decît opera unor dușmani ai partidului. Or, procesul verbal încheiat în ziua de 15 iulie, glăsuește clar că membrii partidului conservator din localitate, văzînd neglijența și disprețul cu care sînt tratați de către d. ministru de interne, hotărăsc desființarea clubului lor politic din localitate, fapt care atrage după sine bine înțeles și dizolvarea partidului din județul Gorj. Nu credem dar ca «Seara» să fie atît de puțin bine informată încît să nu i se fi adus la cunoștință procesul verbal de care vorbirăm. Și iarăși nu credem ca deputații și senatorii guvernamentali din Gorj să fie atît de străini de cele ce se petrec la ei în oraș, încît să nu fi auzit de decizia celor care i-au trimis în parlament acum uinei luni, pentru ca azi să le retragă mandatul și să-i înștiințeze în mod foarte civilizat de altfel, că de la 15 iulie curent, încetează de a-i mai reprezenta în sfatul țarei. Nota din «Seara» însă are o altă explicație. Clubul conservator din Gorj era pus sub preșidenția dezonoare a d-lui Filipescu și sub conducerea d-lui Săftoiu prieten bun al ministrului de război, care de cîtva timp asistă cu mare mâhnire la avîntul ce și-a luat d Marghiloman care încearcă a pune mîna pe preșidențiile tuturor cluburilor conservatoare din țară Cazul de la Teleorman este prea recent pentru a nu-i sta înfip, ca un ghimpe în inima d-lui Filipescu. Cei care pot vedea mai departe decît vîrful nasului, vor fi înțeles imediat că în lichidarea politică de la Gorj, se întrevede așa pe departe și degetul d-lui Filipescu. Or, lucrurile stînd astfel, ce vrea să spună «Seara» cînd afirmă că semnatarii procesului verbal de la 15 iulie sînt dușmanii partidului conservator. De partea cui trece «Seara» De partea d-lui Marghiloman sau a d-lui Filipescu ? Și cine sunt dușmanii partidului conservator după aprecierile familiei Cantacuzino ? Cei grupați în jurul ministrului de interne, sau cei din jurul ministrului de război. Iată cam ce anume explicațiuni dureroase ne-ar putea furnisa «Seara». Subtilitățile bizantine însă, de data asta cel puțin sunt absolut inutile. ★ M. S. Regele a bine-voit a acorda medalia pentru Bărbăție și credință cl. Il-a d-lor : Beloiu Stroe și Pestrițea Alexandru, căpitani la școala de tragere a infanteriei, și d-lui locotenent Aslan Geaur Em., din reg. de escorta regală. ★ D. Aurel Urzescu, administratorul plășei Eliza-Stoenești, din județul Ialomița, și N. Al. Ion, administratorul plășei Ferbinți, din județul Ilfov, au fost mutați unul în locul altuia, primul după cerere, iar cel de al doilea, în interes de serviciu. ★ D. maior G. Moscu, administratorul plășei Oltețul-de-Jos, din județul Romanați, și N. Locusteanu, administratorul plășii Plenița, din județul Dolj, au fost numiți cu titlul definitiv In funcțiunile ce ocupă. i. D. medic veterinar delegat din partea direcțiunei generale a serviciului sanitar cu controlul alimentelor din stația balneară Govora, în cursul lunei iulie a confiscat în inspecțiunile făcute 8 kgf. carne de pe la diferitele măcelării, 7 litri de lapte amestecat cu apă și 116 litri de lapte bătut care a fost găsit murdar. ★ D. dr. G. Orășanu, medicul circumscripției Smîrdan din județul Covurlui, și dr. Irina Palade, medic al circ. Berești același județ, au fost transferați unul în locul altuia. ★ In cursul acestei luni a fost dat judecăței, de către medicul primar al Capitalei, d. Cosnova H. Popoff, din calea Moșilor 414, pentru că a fost găsit ținînd localul murdar. Medicul veterinar de control al laptelui, din Capitală a confiscat 100 kgr. unt proaspăt; 28 litri smîntînă; 14 kgr. iaurt; 41 kgr. diferite brînzeturi și 600 ouă găsite stricate. D. dr. Gheorghe Rădulescu a fost numit în postul vacant de medic al circumscripției Pîrscov, dinudețul Buzău. ★ Ministerul de interne a adresat următorul ordin circular către prefecturile și primăriile din țară: Ministerul de finanțe a constatat, cu ocaziunea cererilor ce a primit pentru scutirea de taxele vamale a tuburilor și pieselor de împreunare, necesar la alimentarea cu apă și canalizarea comunelor, că există nepotriviri între contractul de dare în întreprindere și cantul de sarcini, în ceea ce privește redactarea textului relativ la taxele vamale, în unul obligînd pe antreprenor la plata lor, iar în celalt lăsîndu-le în sarcina comunei. Față de cele ce preced, vă rog d-le prefect, ca în interesul comunelor din județul dumneavoastră, să dați cuvenitele ordine ca ori de cîte ori se dă în antrepriză asemenea lucrări, contractele și caetele de sarcini să fie redactate cît se poate de clar în ceea ce privește taxele vamale, evitîndu-se nepotriviri de text între unele și altele pentru că ministerul de finanțe ne-a comunicat că va refuza scutirea de taxe dacă în acest scop i se va prezintă acte în neregulă. și Societatea de încurajare pentru înbunătățirea rasei animalelor din Brăila ne anunță că alergările de toamnă au fost ficșate pentru ziua de 25 Septembrie. Pentru zilele de 13 și 14 Septembrie, societatea a organizat o expozițiune cu premii pentru produșii armăsarilor societăței. Se vor deverne 68 premii în valoare de lei 2440 și 72 medalii de aur, argint și bronz. ★ Prefectura poliției Capitalei a trimis circumscripțiilor polițienești o circulară prin care se aduce la cunoștință hotărîrea Primăriei de a înființa un serviciu permanent medical în localul serviciului sanitar din str. Vasile Boerescu, unde să se găsească personal de serviciu la orice oră din zi sau din noapte. Circulara poliției atrage luarea aminte d-lor comisari că sunt datori să primească din orice parte nume și adrese de bolnavi și să le comunice de urgență acestui serviciu. ★ D-nii Mihail Puțureanu, consilier comunal, Alex. Stăncescu, consilier județean și I. P. Bejan, farmacist diriginte, au fost numiți membrii în consiliul de igienă și salubritate publică al jud. Vîlcea. ★ Eri la orele 5 după amiază s’a întrunit la ministerul de interne, comisiunea medico-legală, rezolvînd mai multe chestiuni curente. Fapte Diverse DIN CAPITALA Un cadavru Intr'on cuptor Eri la orele 10 dimineața, lucrătorii de la cuptoarele de cărămidă ale fabricei de balalt din cîmpul Lupeasca, au făcut o lugubră descoperire: intr’unul din cuptoare s’a găsit cadavrul unui lucrător. Făcîndu-se cercetări de către comisarul respectiv, s’a constatat că nenorocitul lucrător murise în urma asfixierei. Identitatea mortului s’a stabilit. Nenorocitul se numea Marin Radu Gheorghe și era în vîrstă de 26 ani, de lei din comuna Pleșoiu, Vîlcea, și locuia în șoseaua Pandurilor No. 16. Nenorocirea mortală de la fabrica Hornstein din la orele 8 dimineața o groaznică nenorocire s’a petrecut în curtea fabricei de mobile Hornstein din sos. Basarab No. 131. Nicolae Lascu, în etate de 40 ani, domiciliat în cîmpul Grant, pe cînd lucra să întoarcă un camion, a atins din nebăgare de seamă o roată mare de transmisiune ce se afla în curte. Roata s’a răsturnat și în căderea ei a lovit așa de rău pe nenorocitul lucrător, încît acesta a murit pe loc. Cadavrul a fost ridicat și transportat la morgă. A apărut «Curierul Judiciar», anul al XX, No. 46, cu data de Duminică 19 Iunie, avînd următorul sumar : Din legea j Judecătoriilor de Ocoale, de d. P. P. Donciu, magistrat. Diferite jurisprudențe, Telegrame înțelegerea cu Malisorii Constantinopol, 20 iulie.—Pe baza hotărîrilor anterioare ale Portei, cu privire la o înțelegere cu Malisori, s-a ajuns la un acord despre mai toate punctele discutate. Ministrul Turciei la Cetinge se va duce la Podgorița spre a termina ultimile negocieri cu Malisorii. Sosirea Împăratului Wilhelm Altengrabow, 20 iulie.—împăratul Wilhelm a sosit aci azi din, și a asistat la manevre de cavalerie. Printre oaspeții împăratului era și generalul French inspectorul general al armatei engleze. Greva lucrătorilor din port Londra, 20 iulie. — 12.000 lucrători din port sunt în grevă: ei cer 8 pence (8 gologani) pe ceas de muncă normală și un shiling (un franc, 25) de fiecare ceas suplimentar. Comuna Amara — Gíte^va date — Vatra comunei Amara a fost fixată în anul 1882. Ea formează un pătrat regulat străbătut de 9 strade paralele în direcția de la sud spre nord. Aceste strade sînt întretăiate pe la mijloc de o stradă principală, care merge de la răsărit spre apus. Fiecare stradă cuprinde atît pe o parte cît și pe alta cîte 20 proprietăți de cîte un pogon fiecare, afară de stradele No. 4, 5 și 6 cari au cîte 18 proprietăți începînd de la periferie, așa că în mijloc rămîne un spațiu de șase pogoane, ce formează piața comunală. In partea nordică a pieței, cu intrarea din strada a 5-a se află biserica și în dosul ei școala. In anul 1883 a început stabilirea locuitorilor în comună și azi se găsesc aci 430 familii numărînd 2.100 suflete. Locuitorii se prevăd cu cele necesare de la trei prăvălii, în cari se găsesc de toate, și anume: prăvălia Iancu Moroianu, în partea sud estică a pieței, Ion V. Petre în centrul părții sudice a acesteia și Tănase Mihai in partea nordică a ei, în fața bisericei. Comuna are consiliu comunal numărînd 7 consilieri, primar, notar și un secretar telefonist. Primăria, deși are un teren anume destinat pentru localul ei și pentru un han comunal, este instalată în un local închiriat ce u lei 480 pe an, vis-a-vis de prăvălie - circiumă - restaurant a d-lui L Moroianu, proprietar al acelui imobil. Locuitorii sînt tot muncitori de pămînt și pe lingă pogoanele ce li s’au dat la înființarea comunei, lucrează pămînt de pe moșia Statului, «Vatra mînăstirei Slobozia» arendată d-lui Seceleanu, fie luat pe bani, fie cu zeciuialit. Ei sînt foarte activi și fui e mai mare dragul văzînd în fiecare curte 5, 6 și mai multe șire de secară, grîu și orz precum și mai multe plăi de meiu și meiu păsăresc, pentru nutrețul vitelor. Pentru munca cîmpului se folosesc de 385 boi, 393 cai și 388 iepe. Apoi mai au 316 vaci, 28 gonitori, 14 juncani, 19 gonitoare, 3 juninci, 90 mînzi, 82 mînze și 65 neatiri. Vite mici cornute sunt : 1607 oi, 45 capre, 83 berbeci. Apoi 5183 găini, 208 gîște, 331 rațe, 6 curci, 267 rîmători, 72 scroafe și 23 purcele. In rezumat se găsesc în Comună: 937 vite cornute mari, 875 cai, 1735 oi și capre, 5728 păsări și 362 rîmători. Vitele de trai sunt hrănite de locuitori, fie prin plante crescute în curjile vaste, de un pogon fiecare, fie pe locurile unde muncesc. Pentru celelalte vite, arendașul a lăsat un imaș de o suprafață de 450 pogoane în marginea sudică a lacului Amară, terenul cel mai neroditor din întreaga moșie. Pentru acest imaș încasează lei 10 de fiecare vită, sau socotit pe pogoane, cîte 20 lei de pogon. Islaz comunal nu au. Locuitorii au cerut și li s’a oferit de Stat 840 pogoane sau 420 hectare, dar din cauza lăcomiei arendașului atotputernic și a neputinței inspectorului agricol trimis pentru delimitarea lui, comuna a rămas fără islaz. D-l Seceleanu, arendașul-senator, al cărui contract expiră la 1912, a secerat orzul de [pe acea porțiune din moșie în iunie și imediat l'a arat ca astfel să’l mai poată folosi ultimul an, iar locuitorii să mai aștepte un an pînă să’și vadă dorința realizată. Spun locuitorii că îndrăzneala arendașului a fost provocată de însuși primarul Comunei, care l’a încurajat să facă arătura, asigurîndu’l că va împăca d-sa pe locuitori. Despre acest primar și despre capacitatea sa voiu vorbim un articol viitor. Bugetul ordinar al Comunei Amara se cifrează : La venituri le 1 7756,69, la cheltueli lei 7689.15, deci cu escedent de lei 67.54. Bugetul extraordinar atîta la venituri cit și la cheltueli însumează lei 3281. Cheltuelile ordinare sunt : personal 1320 lei , material 3114.15, diverse lei 65 și fond pentru deschidere de credite lei 250. « • • Se găsește în comună biserică, deservită de un preot-paroh. Biserica a fost construită în anul 1898 și a costat lei 30.000 pe lîngă materialul și munca oferită de săteni. De asemenea se află și o școală mixtă cu trei posturi, un învățătordiriginte d. I. Niculescu și două învățătoare : d-na Niculescu și d-ra Moraret. Pînă în anul curent cursurile se făceau în două săli de clase, ale școalei clădite în anul 1894 și constînd 18.000 lei. Anul acesta s’a mai adăugat încă o sală de clasă, cu care s’a cheltuit suma de lei 8000, astfel că acum fiecare învățător își are sala sa de clasă. După recensămintul pe anul 1910 —1911 se găseau în comună 350 copii în vîrstă de școală. S’au înscris la 1 Septembrie 1910, în clasa I : 45 băeți, 37 fete în total 82 ; din aceștia au frecventat clasa 41 băeți, 36 fete în total 77. Au fost promovați 22 băeți și 23 fete, rămînind repetenți 19 băeți și 18 fete. In clasa II înscriși : 22 băeți, 29 fete. Frecvenți 22 băeți, 28 fete. Promovați 15 băeți, 22 fete și repetenți, 7 băeți și 7 fete. Din clasa III înscriși : 29 băeți, 19 fete. Frecvenți : toți cei înscriși. Promovați 22 băeți, 13 fete, iar repetenți 7 băeți și 7 fete. In clasa IV înscriși : 17 băeți, 11 fete. Frecvenți: 14 băeți și 10 fete, iar promovați toți frecvenții. In clasa V înscriși : 14 băeți, 10 fete; frecvenți : 11 băeți și 10 fete. Promovați 8 băeți, 9 fete iar repetenți 3 băeți, 1 fată. In art. viitor vom vorbi de nevoile și suferințele sătenilor, de administrația comunală, supravegherea autorităților superioare și despre banca comunală «Viitorul familiei». Gil. Lupta de lingă Filat Constantinopol, 20 Iulie.—Valiul din Ianina telegrafiază că un detașament de 90 soldați și o bandă de 200 de oameni comandată de Monharrem Rechid, au început o luptă lîngă Filat, dar rezultatul nu se cunoaște pînă acum. întăriri au fost trimise din Preveza și Deloino, înțelegeri in privința căei ferate din Sandjak Constantinopol, 20 Iunie. Cercurile diplomatice relevă necesitatea pentru Turcia să se înțeleagă cu Austro-Ungaria în privința căei ferate din Sandjak. Atașații militari pe lângă noul comandant Abdulah Constantinopole, 20 iulie. După niște informațiuni sigure, atașații militari ai Turciei la Paris și la Berlin ar fi atașați pe lîngă noul comandant Abdulah. Se zvonește că atașatul militar al Turciei la Berlin ar fi somat pe toți ofițerii turci care fac studii în Germania să fie gata de plecare. știre false Cetinge, 20 iulie.—Oficial.—Informația asaliului din Kossovo, după care o bandă muntenegreană ar f încercat să treacă hotarul turco muntenegrean în ziua de 28 iulie e falsă , autoritățile muntenegrene au luat în ultimile luni măsurile cele mai severe și au fost în stare să supravegheze la foarte de aproape granița turco muntenegreană, și chiar de cîteva săptămîni măsurile aceste au fost dublate din cauza holerei la Ipek. Știrea după care Poarta ar fi hotărâtă să urmărească pe malisori chiar dincolo de granița turcească a fost primită aci cu răceală și cu indiferență deoarece a fost considerată ca o fanfaronadă înainte de sosirea lui Abdullah precum s’a întrebuințat o altă fanfaronadă înainte ca să vie Torgut-Pașa care a respectat hotarul muntenegrean precum va pleca Abdullah fără să treacă granița munților muntenegreni. * . • • Comunicarea lui Balfour Londra, 20 Iulie.—In Camera Comunelor, d. Balfour a anunțat că va propune în ziua de 7 curent o ordine de zi de neîncredere în contra guvernului în urma sfatului dat Coroanei de a numi lorzi noui. Hotărirea unui armistițiu Washington, 20 Iulie. — Se telegrafiază din Haiti că un armistițiu de trei zile a fost hotărît. Deraierea unui tren Niedergoersdorf (Brandenburg), 20 Iulie.Un tren a deraiat; trei impiegați au fost uciși și 2 călători răniți. Locomotiva și vagonul de bagaje au fost distruși. Luptă intre trupe și bandele albaneze Constantinopol, 20 Iulie.—Alaltăieri a fost o luptă între trupele turcești și bandele albaneze la Casa Valona. Arnăuții au avut 20 morți și 40 răniți. O altă bandă a încercat să ia cu asalt orașul Filat, dar nu a reușit. Cazuri mortale de holeră Constantinopol, 20 Iulie.—Ieri au fost 21 cazuri de holeră, dintre care 10 mortale. — Azi s’au constatat 22 cazuri de holeră, dintre care 8 mortale. Holera in Italia Iriest, 20 Iulie. — Azi s’au constatat 2 cazuri noui de holeră. Noui decorați cu medalia „BĂRBĂȚIE ȘI CREDINȚĂ“ M. S. Regele a binevoit a acorda medalia pentru Bărbăție și credință cl. II-a următoarelor persoane din jandarmeria rurală d-lor: Dumitrescu Radu și Groază Ioan, sergenți-majori-secretari, Boiangiu Const., Boțea Cristea, Boiniște Marin, Borsan Ioan, Călin Stoian, Dragomirescu G., Dumitrescu Anghel, Huzuru Constin, Milorat Gheorghe, Marinescu Niculae și Spulber C. sergenți-majori șefi de secție: Anghel I., Barbu Gh., Berechet Radu, Becheanu Iosef, Barbu Ștefan, Benea I., Brașoveanu D tru, Benea Gh., Calapereanu Sebastian, Comănescu Achim, Canache N., Copăceanu Dumitru, Coman Constin, Dobrotescu Titu, Dumitrescu Teodor, Dumitriu Constantin, Ghițescu Gheorghe, Leoveanu Marin, Marinescu Dumitru, Mi tea Constantin, Munteanu Petre, Ninulescu Ioan, Popescu Ilie, Protopopescu Romulus, Schiopulescu Marin, Stoica Ion, Vlăsceanu Vasile jandarmi-sergenți. Spectacole Opera italiană. Debutul de astă-seară al celebrei primadone Amalia de Roma a făcut ca încă din primul moment al anunțării lui să se reție Jocuri la Feder. Amalia de Roma apare în «Tosca», unul din marile triumfuri ale sale, recunoscut cu mari elogii de însuși Puccini Pentru a da acestui debut toată strălucirea meritată, directorul-impresar Cavaler Castellano, a fixat o distribuție de primul ordin. Astfel renumitul bariton Oreste Mielli va cânta pentru prima oară marele rol al lui Scarpia, tenorul Santarelli va excela în Mario, în Angelotti își va face reintrarea tînărul și puternicul bas Mancerri, iar spectacolul va fi dirijat de iscusitul maestru Giovanelli, care-și reia activitatea sa în fiecare seară. Pentru Vineri seara e fixată premierea operei «Gioconda» triumf extraordinar al baritonului Marin, un Barnaba vestit in întreaga Italie. Grădina Rașca.—Luni 18, Marți 19 și Miercuri 20, Lampo, celebrul transformator va reprezenta noua comedie bufă «Lampo la Rendez-vous. 6 persoane, 70 transformațiuni. — Les Herneys, cîntăreți burlesque de stradă, etc. Parcul Oteteleșanu. — Compania Lirică romînă. Astă seară „După divorț“., Cinema Marconi. — In calea Griviței s’a deschis de curînd cinematograful «Marconi», cel mai spațios, igienic și elegant local din care există în Capitală. Direcțiunea Pristăvescu. Cinematograful Național (Grădina Universităței, str. Academiei). Representațiuni serale, începutul la orele 9 și 15. Toate noutățile din străinătate. Filme de artă. «Reportagiu Cinematografic» cu toate evenimentele din țară. Proecțiuni și tablouri admirabile. Cinematograf vorbitor, ultima perfecțiune a casei Gaumont. Grădina Cinematografului Romanța, Bulevardul Elisabeta, colț cu str. Brezoianu.— Filme de la renumita Casă Radu Maller. In fiecare seară reprezentații variate. DIFERITE ȘTIRI — D. M. Săvulescu a fost numit copist la inspectoratul jadarmeriei rurale, locul d-lui Hr. Georgescu. — D. Vasile Nedelcovici, actual copist, a fost numit ajutor arhivar, în cancelaria serviciului județean de Prahova, în locul d-lui Ion Botez care trece în locul său. — D. C. Brăescu a fost înaintat sergent major cl. IlI-a la poliția Roman, loc vacant. — D. Teodor Puiu a fost numit agent la biroul de servitori în poliția orașului Huși, în locul d-lui I. Botez, demisionat. — D. I. N. Milea a fost numit copist cl. III-a la poliția orașului Buzău, loc vacant. — D-nii Cristache Solomon consilier comunal și Frederic Remer, farmacist, au fost numiți membrii în consiliul de igienă și salubritate publică al județului Putna. — D. D. Niculescu a fost numit subchirurg la spitalul Oltenița, din județul Ilfov, în locul d-lui Corneliu Șerbănescu, transferat. — D. Moldoveanu D. a fost numit sergent-major cl. III în poliția Corabia în loc vacant. — D. Traian Tomescu, actual impiegat arhivar, în administrația caselor speciale din ministerul de interne, a fost numit ajutor al șefului serviciului contabilităței generale a Monitorului oficial și Imprimeriei, Statului în loc vacant. — D. Ștefan Covăceanu a fost numit registrator al serviciului administrativ din prefectura județului Buzău, în loc vacant. — D. Ioan Ștefănescu, a fost numit grefier contabil la arestul preventiv din județul Constanța, în locul d-lui Ștefan Stănescu, trecut în altă funcțiune. — D. Elie I. Oțeleanu, a fost numit grefier contabil, la arestul preventiv din județul Brăila, în locul d-lui Constantin G. Mărgăritescu demisionat. — D. Mandache Adam, agent sanitar al Cercului Tulucești, din județul Covurlui, a fost înaintat în postul de agent sanitar al orașului Vaslui, în locul d-lui D. Papadopol, demisionat. Următorii agenți sanitari au fost transferați după cum urmează : D-nii V. Cismășoiu, de la Cercul Orbeni, la cercul Timești ; T. Nichifor, de la cercul Nămoloasa, la cercul Orbeni ; I. Pallade, de la cercul Cîmpineanca, la cercul Nămoloasa ; Th. Hriban, de la cercul Surda, la cercul Cîmpineanca ; H. Dumitrescu, de la cercul Vulturu, la cercul Surda ; Marin Dogaru, elev al școalei de agenți sanitari din Galați, de la cercul Țifești, la cercul Vulturu, m VIITORUi miniștrilor și înalților prelați (parter). Sala de ședințe să fie luminată pe sus. Ea va cuprinde în afară de cele 120 locuri: a) Tribuna diplomatică. b) » doamnelor (2). a) » foștilor senatori și deputați. d) » presei. e) » oficială. f) » publică. O sală de așteptare pentru public cu un cabinet de audiențe (parter). Un cabinet pentru președintele Senatului, cu o mică sală de așteptare, cu un cabinet de toaletă și W. C. (parter). Idem, idem, idem, pentru președintele consiliului de miniștri (parter). O sală pentru consiliul de miniștri, cu W. O. și cabinet de toaletă (9— 12 persoane) (parter). Un cabinet pentru directorul cancelariei, situat lîngă acel al președintelui, cu un mic vestibul ca sală de așteptare și un cabinet de toaletă cu W. O. (parter). Două camere pentru questură (parter). Cinci secțiuni, fiecare pentru 25 persoane (parter). O cameră pentru comitetul delegaților (8—10 persoane (parter). O cameră pentru comisiunea de petițiuni, socoteli și validări, puțind conține pînă la 8 persoane. Două camere pentru cancelarie, pentru 10 persoane cel puțin fiecare (parter). O sală mare pentru bibliotecă (parter). O sală de lectură ceva mai mare (parter). Un bufet mare putîndu-se servi în el și mîncări reci, cu toate dependințele necesarii ca : oficiu, cămară, pivniță etc. (parter). Poștă, telegraf și telefon, cu un cabinet alături pentru ca dnii senatori să-și scrie corespondența. Closete și cabinete de toaletă au tot confortul model (parter). Două săli pentru stenografi, putînd cuprinde opt persoane fiecare și un cabinet pentru directorul stenografilor. Lumină electrică, încălzire prin radiatoriu, ventilațiuni energice, ascensorii, apă și tot-a legout. Un vestiar și o sală pentru îmbrăcăminte și pentru spălat, destinate ușierilor. Corp de gardă, cu odae pentru ofițer. Un post de pompieri. Locuința intendentului: trei odăi, 0 bucătărie și odae de servitori. Arhiva: două mari încăperi subsol și o cameră pentru conservarea imprimatelor. Se cere d-lor arhitecți ca tot ce este sală de ședințe, serviciile președintelui, miniștrilor și secțiunile să fie la parter. Clădirea să nu aibă mai mult decît subsol, parter și un etaj. Pe cît se va putea fațadele principale să fie în piatră. Să paute a pierde cît mai puțin loc în galerii și culoare inutile sau prea largi. Toate tavanurile să fie în beton armat, și în general construcția să fie cu materiale cît mai puțin expuse incendiului. D-nii arhitecți concurenți vor avea să remită următoarele piese, pentru a se conforma cerințelor concursului, și anume : 1. Un plan general de situație, arătînd așezarea întregei clădiri cu toate stradelele și accesele exterioare la scara de 0.0025 p. m. 2. O perspectivă generală a clădirei de pe scara de 0.0025 p. m. 3. Un plan al subsolului, un plan al parterului și un plan al catului la moara de 0.005 p. m. 4. O vedere din față și alta din laturi la scara tot de 0.005 p. m. 5. O tăiere prin sălile cele importante. 6. Un memoriu descriptiv amănunțit. 7. O estimație aproximativă. La concurs vor fi admiși toți arhitecți Romîni. Schițele prezentate de d-nii Arhitecți : Petre Antonescu, Ioan Berendei, Frații Grigore și Arta Cerkez, Dimitrie Maimarol, Paul Smărăndescu și Victor G. Ștefănescu rămîn în deplina proprietate a Statului cu o despăgubire de 4.000 lei fiecare, fără prejudiciu de rezultatul concursului. 1 {Copia da pe planul terenului de construcție se poate obține în toate zilele de lucru la Ministerul Finanțelor Biroul arhitecturei Intre orele 8—12 a. m. Prim ministru și ministrul finanțelor (sf) P. P. Carp No. 39381 din 16 Iunie 1911. Ministerul Finanțelor PUBLIGAȚIUNE. Prin legea sancționată cu înaltul Decret Regal No. 1372 din 16 Aprilie 1911, s’a deschis pe seama Ministerului finanțelor un credit în sumă de lei 2.500.000, pentru construirea palatului Senatului. Pentru alcătuirea planurilor acestui palat se aduce la cunoștința d-lor arhitecți romîni, diplomați, e i se publică un concurs, de schițe, care urmează să se întocmească în timp de șase săptămîni de la publicarea prezentei. Aceste schițe insoțite de o prețuire generală a lucrărilor se vor depune la ministerul finanțelor, cabinetul d-lui secretar general, in ziua de 1 August 1911, ora 10 a. m. Valoarea construcției nu va întrece suma de lei 2.500.000. Lucrările și estimațiunea generală semnate cu un motto vor fi însoțite de un plic închis pe fața căruia se va însemna același motto, iar înăuntru se va pune semnătura concurentului. Aceste plicuri se vor deschide după ce se va judeca concursul și numai ale acelora cari vor obține o clasificare. Schițele refuzate se vor Înapoia d-lor concurenți. Pentru judecarea lucrărilor se va numi o comisiune din care va face parte trei arohitecți dintre cei ce n’au participat la concurs precum și o comisiune de senatori delegată de Senat. Concurentul care va fi clasificat intîi, va obține însărcinarea de a elabora planurile definitive și conducerea lucrărilor, pentru care i se va acorda o tantiemă de 5 la sută din costul lucrării. Schițele se vor întocmi pe baza următorului program : Un vestibul cu vestiare mari la îndemînă, în dreapta și în stînga (parter). O sală de pași pierduți (parter) O sală de ședințe cu 120 locuri, in care număr să intre și acele ale PE TIMPUL VACANTEI HOTEL MINERVA BUCUREȘTI Str. ACADEMIEI No. 2 Direcțiune nouă, Serviciul exemplar, Comfort complect. PRETURI FOARTE REDUSE Doctor I. CALINCIUC Medic Român, Villa Westend Marienbad (Boemia) BODEGAN$. MIRCEA BUCUREȘTI Bd. ACADEMIEI No. 6 Cel mai frumos local de consumațiune. Unicul debit al celor mai fine băuturi.