Viitorul, august 1911 (Anul 5, nr. 1265-1274)

1911-08-05 / nr. 1268

visítok m­k. Comuna Amara Din suferințele sătenilor Din articolul «Comuna Amara» s’a putut vedea forța economică a aces­­tei comune. Cu toate acestea, deși celorlalte două comune, Slobozia și Slobozia-Nouă, situate pe aceeași mo­șie a Statului, li s'a dat izlaz, a­­ceasta a rămas fără loc de pășune. Arendașul a avat locul destinat pen­tru islaz și aceasta din o ură ne­împăcată contra acestor locuitori muncitori. D-sa s’a exprimat că îi va persecuta «pînă ce vor ajunge două familii pe un ceaon și un lă­­căleț»." Și pentru ce aceasta? In anul 1907, în luna Martie, pe cînd prin diferite părți ale țărei urla furia revoluțiunei, locuitorii ama­­reni, observînd că la distribuirea pogoanelor, administrația d-lui Se­­celeanu, arendașul, întrebuințează un lanț fals, au controlat lanțul și găsindu-l de 9 în loc de 10 metrii, l’au confiscat. Adus la Primărie s’a făcut un nou control și constatîndu-se lipsa, s’a încheiat proces-verbal în regulă în­­naintîndu-se autorităților în drept împreună cu lanțul. Procesul a durat ani de zile și s’a înămolit la Curtea din Bucu­rești, căci ce poate un țînțar față de un armăsar ! Singura urmare a fost o persecu­ție nebună contra locuitorilor, iar pe cîți­va dintre ei, procuratorii ob­­ștei în acel proces, i-a scos de pe moșie ne mai învoindu-i nici intr’un fel, așa că au fost și sunt nevoiți a trăi pe moșiile vecine. La această stare de lucruri, ne­greșit, în primul rînd, este vinova­tă administrația comunală . Prima­rul și consiliul comunal. Acești re­prezentanți (?) ai populațiunei în loc să caute a apăra drepturile locuito­rilor, îngrijesc mai mult de intere­sele arendașului și oameni plătiți de locuitori pentru paza comunei, noaptea, sunt întrebuințați de Pri­mar, pentru a executa gordinile ad­ministrației moșiei, după cum se va vedea mai jos. Dar autoritatea sau autoritățile su­perioare ce fac ? Inspecțiunile în comuna Amara, mai ales din Mai pînă la Septem­brie sunt atît de dese în­cît inspec­torul comunal și medicul primar și al plășei ar trebui să cunoască toate neajunsurile fie­cărui locuitor în parte. Pentru aceasta însă nu e destul a întreba pe primar dacă e pace și liniște în comună, și a te mulțumi cu ori­ce răspuns ți-ar da. Este ab­solută nevoe de a cunoaște și inte­roga pe acei dintre fruntași cari nu sunt funcționari, cari nu depind de autoritatea județeană, cari sunt locuitori independenți. Numai ast­fel înțeleasă misiunea, ar da roa­dele la cari tind legile prin care sunt înființate aceste autorități și cari ordonă inspecțiile. Pentru ca cititorul și autoritățile centrale superioare să aibă o idee de inspecțiile subalternilor săi, iată o astfel de inspecție la care am fost martor ocular. In ziua de 14 Iulie a. c., veni­seră la Amara­d-l inspector comu­nal N. Dumitrescu, fiul d-lui pri­mar al Călărașilor, împreună cu d-l dr. Motaș, medicul primar al jude­țului. Sosiți în Amara se instalară la restaurantul-cîrciumă Moroianu, și după ce ospătară : «Colea’ n grădiniță «Sub bolta de viță», chemată la masă pe notarul comu­nei, (căci localul primăriei este vis­­a-vis, și se aude de sub viță ordi­nul), cu registrele de născuți, morți și căsătoriți, pentru a face inspecție. Notarul s’a executat, căci la țară domnește ordinul nu legea ! In ast­fel de condițiuni făcută inspecția, poate ea oare avea vr’un efect salutar, poate ea impune au­torității inspectate respectul legilor și corectitudine în lucrările ei ?! Nu - Și sfidez pe ori­cine să mă contrazică. Și, că am dreptate în această a­­firmațiune, iată cîte­va dovezi : In anii trecuți, în un singur car­naval, s’au celebrat de primar 15 cununii civile, cari pînă azi nu sînt trecute în registrele respective. Fap­tul își are importanța sa, căci mîine­­poiinline, descendenți acelor familii, vor fi în imposibilitate a-și dovedi paternitatea, pe lîngă multe alte in­conveniente. Ast­fel de lucruri nu s’ar întîmpla cînd inspectorul comunal ar pro­ceda cu scrupulozitate la inspecțiile sale, cînd nu le ar face după cum am arătat mai sus! Cînd scriu aceste rînduri, 28 Iu­lie, dreptul de a debita băuturi spir­toase la cele trei localuri din comu­ni, încă nu e concediat. Contractele actuale expiră la 1 August, și noui contracte nu s’eu încheiat. Cine e de vină ? După legea monopolului circiume­lor, arendarea se face de primar și consiliul comunal (art. 14, 15 și 16 din lege). Se zice că s’ar fi publicat două licitațiuni : una în luna Decembrie 1910, și alta în Ianuarie 1911, am­bele însă fără rezultat, căzînd în perioada schimbării regimului. Acte, constatînd acest fapt, n’am putut găsi la dosar. Este însă în drept ori­cine să în­trebe : Din ianuarie și pînă la sfîr­­șitul lui iulie nu s’a putut aranja această chestiune?! Cum s’a trecut în budget suma provenind din acea­stă arendă, și oare aci e afectată la plata construcțiunei sălii a treia de clasă la școala din localitate ?! Or, această împrejurare dovedește sau o rea credință sau o neglijență a administrației comunale. Dovedește apoi o neglijență i neseuzabilă a in­spectorului comunal, care are obli­gațiunea să silească pe primar să-și îndeplinească datoriile față de inte­resele Comunei. Gil Gradațiile institutorilor In viitorul buget al ministerului instrucției publice, pe exercițiul a­­nului 1911—912 trebuind să se îns­crie sumele pentru nouile termene de gradație, d. I. Paul, directorul învățămîntului primar și normal pri­mar, a invitat pe d-nii directori de școli primare ca, cel mai tîrziu pînă la 25 Iunie, să înainteze acestui mi­nister un tablou de numele membri­lor corpului didactic cari la 1 Apri­lie 1912 împlinesc un nou termen de gradație. Tabloul va trebui să cuprindă : Numele și pronumele institutorului sau institutoarei. Numărul și data ordinului de nu­mire cu titlu provizoriu în învăță­­mînt; Dacă a mai servit în alt grad de învățămînt și cîți ani ; Dacă a avut întrerupere prin de­misie ori excludere temporară din corpul didactic și anume de cînd pînă cînd ; Dacă a avut concedii mai mari de trei luni și anume cînd și pînă cînd. In această categorie cad concediile pentru interese, studii și armată. Toate acestea se scad din timpul servit și nu contează la gradație. Concediile pentru boală se socotesc ca timp servit. Cînd un învățător a fost înaintat institutor și cînd a avut cinci ani serviți efectivi în învățămîntul rural, indiferent dacă acei 5 ani se împli­nesc la Aprilie 1912 sau mai înnainte, atunci va fi trecut cu gradație ru­rală cu începere de la 1 Aprilie 1912— în conformitate cu ultima modificare a legei—se va recunoaște dreptul la gradație și acelor institutori cari au în total 5 ani serviți în învățămînt, chiar dacă acești 5 ani nu sînt ser­viți în acelaș grad, ci în grade di­ferite, adică 2—3 ani ca învățător și restul ca înnaintat pe loc, sa­u ca institutor în învățămîntul urban. D-nii directori vor nota deci, în tablou și pe titularii din această ca­tegorie, cercetînd asemenea cît timp au servit în fiecare grad de învăță­­mânt. Acestor institutori li se vor da o gradație medie tip între leafa de în­vățător, și cea de institutor, dacă au servit ca învățător și institutor ; iar dacă au servit ca învățător, au în­naintat pe loc și ca institutor, li se vor da o medie între seafa de înnain­tat pe loc și cea de institutor. Se explică directorilor că aceste gradații se consideră numai de la Aprilie 1912 înnainte, fie că cine­va are pînă la această dată numai 5 ani serviți în categoria despre care e vorba în acest paragraf, fie că are 6—7 sau mai mulți, adică termenul următor de gradații va curge peste 5 ani de la 1912—1917. Directorii au fost învitați ca ime­diat să pună în vedere institutorilor de la școalele respective ca să le prezinte toate actele necesare pen­tru susținerea drepturilor lor de la termenele cele nouă de gradație. Tablourile întocmite vor trebui să fie riguros executate și complecte. In caz de contestare din partea vre­unui institutor sau institutoare, că nu au fost înștiințați la timp de către directori, ministerul îi face di­rect răspunzători și vor suferi conse­cințele. Acei cari pînă la data men­ționată nu-și vor dovedi drepturile la gradație, nu vor putea fi trecuți în bugetul viitor cu sumele respec­tive și prin urmare nu li se va plăti nouăle termene de gradiție; aceasta potrivit art. 14 din legea asupra con­­tabilității publice care prevede ca alocațiile bugetare pentru personal nu vor putea fi sporite nici direct nici indirect prin credite suplimen­tare. Ministerul a prevenit pe d-nii di­rectori că este silit să se țină cu toată stricteța de prevederile legei contabilității și nu va recunoaște sub nici un motiv drepturile de grada­ție de­cît acelora pe cari îl vor a­­răta în tablou și aceasta cu atît mai mult cu cît ministerul de finanțe a făcut cunoscut că va refuza ori­ce credite suplimentare peste cele fixate în buget. LOCURILE VACANTE IN LICEELE STATULUI Se aduce la cunoștința generală că locurile vacante la liceele Inter­nate ale Statului pentru anul școlar următor sunt: La liceul «Sf. Sava» din Bucure­ști, 30 locuri de bursieri, la curi a­­dăogîndu-se și 5 burse din fondul Dr. Kiriazi, fac în total 35 locuri de bursieri. In acest internat se pri­mesc și solvenți. La liceul «Internat» din Iași, 27 locuri de bursieri. In acest internat se primesc și solvenți precum și semi-interni. Elevii externi se primesc pentru clasele V—VIII și numai pentru sec­ția clasică. Locurile ce se vor da elevilor externi vor fi atîtea cîte vor rămîne după ce s'au înscris elevii bursieri, solvenți, și semi-interni ai liceului. In internatul liceului «Sf. Sava» din București, se primesc pentru clasele I—IV elevi cari să urmeze cursurile la liceul «Sf. Sava», iar pentru clasele V—VIII pot fi admiși și elevi cari urmează în alte licee din București, după natura secțiu­nilor speciale din învățămînt pentru care s’au înscris. Ministerul își rezervă dreptul să fixeze numărul bursierilor admisi­bili pentru fie­care secțiune și clasă. Elevii bursieri se primesc pe baza unui concurs și în ordinea de me­rit. Concursul pentru bursele vacante de la liceul «Internat» din Iași se va ține la Iași și la Galați, iar pen­tru cele de la liceul «Sf. Sava» se va ține în București și la Craiova, rămînînd ca în urmă, după numă­rul cererilor, să se repartizeze pe orașe numărul bursierilor pentru care ce concurează de candidați. Lucrările concursului încep în ziua de 1 Septembrie 1911 în cîte și pa­tru centrele arătate mai sus, în lo­calurile liceelor : «Internat» din Iași, «Alexandri» din Galați, «Sf. Sava» din București și «Carol I» din Cra­iova. Cererile de înscriere la concurs pentru locurile vacante se adresează, de către părinți sau tutori, directo­rului liceului unde dorește să fie în­scris copilul, arătînd și localitatea unde voește să treacă concursul pînă în ziua de 20 August, însoțite de următoarele acte: a) Actul de naștere; b) Actul de naționalitate romînă; c) Actul de vaccină ; d) Certificatul de bună purtare; e) Certificatul de studiile făcute; f) Certificatul de paupertate libe­rat de primăria comunei unde pă­rintele își are reședința sau un act constator de cîți copii are însoțit de un act constator de ceia ce posedă ca avere sau ca venit lunar ori a­­nual, și din care comisia să poată aprecia dacă părintele își poate sin­gur întreține copilul. Dacă actul de paupertate, care a servit pentru înscrirea unui copil ca bursier, se va dovedi în urmă că nu cuprindea date adevărate, elevul va fi eliminat, iar părintele sau tu­torele vor fi urmăriți să plătească Statului toate cheltuelile ce se vor fi făcut cu copilul. Concurentul, pentru ori­ce clasă, afară de clasa I, pe lîngă actele de mai sus, va mai prezenta și foaia sa personală de la școala unde a ur­mat clasele precedente. In prima zi a concursului în fie­care localitate, se va face mai întîiu apelul nominal al concurenților în­scriși, apoi se va proceda la exami­narea medicală, care sa va face în Iași și în București, de medicii li­ceelor, în Craiova și Galați de me­dicul școalei normale din localitate. Medicul va respinge pe toți cei slabi de constituție sau atinși de boale ereditare ori molipsitoare. Cerceta­rea medicală se va face în prezența președintelui comisiunei. Dintre locurile vacante de bur­sieri, pentru care se ține concurs în fiecare centru, cel puțin o pătrime va fi rezervată pentru fii de săteni, cari vor fi fost cei mai destinși la studiu și conduită. In locurile cari formează celelalte trei pătrimi, vor putea fi admiși nu­mai întrucît media lor da la concurs va fi mai mare decît a celorlalți candidați. Se consideră ca fii de săteni acei cari, pe lîngă faptul că sînt fii de mici plugari, gospodari rurali, învă­țători sau preoți de sat, vor fi ur­mat învățămîntul primar în școlile rurale. Condițiunile de etate pentru a pu­tea fi admis la concurs sunt ur­­mătoarele : Cei cari se prezintă la concurs cu certificatele liberate de școalele ur­bane să aibă 11 —12 ani la 1 Sep­tembrie 1911 pentru clasa I, 12—13 ani pentru clasa II și așa mai de­parte, iar cei cu certificate de la școalele rurale trebue să aibă 11— 13 ani pentru clasa I. Dispensa de vîrstă în minus se acordă de,comisia examinătoare, în­­naintea căreia se va prezenta copi­lul, iar dispensa de vîrstă în plus se poate acorda numai după rapor­­tul motivat al directorului și cu în­voirea ministerului. Dispensa în minus, precum și cea în plus nu poate trece peste un an. Concursul va continua în două probe : una scrisă și alta orală, cari se țin, în urma examenului de ad­mitere, în școalele secundare pre­văzute la art. 10 din regulamentul școalelor secundare și cu respecta­rea art. 12 bis din acelaș regula­ment. La proba scrisă, candidaților pen­tru clasa I-a li se va da din limba romînă o pagină dictată, în care să se aprecieze caligrafia, ortografia și punctuația, iar din aritmetică o pro­blemă din seria celor cari se fac în clasa IV-a primară, iar candidaților din celelalte clase li se va da lu­crări de limba romînă, de matema­tică și încă de o materie după ale­gerea comisiunei. Proba scrisă este eliminatori. Pen­tru a fi admis la examenul oral, candidatul trebue să aibă ca medie cel puțin nota 6 și jumătate și nici una din note să nu fie mai mică de­cît patru. La examenul oral întrebările vor fi puse asupra tuturor materiilor clasei pentru care candidatul ur­mează să dea examen. Procedura de urmat la ținerea a­­cestor cursuri este aceia prevăzută în regulamentul pentru internatele liceelor. Elevii solvenți și semi-interni se admit pe baza actului de promoție de la școalele Statului sau liberate de directorul învățămîntului parti­cular, dacă elevii au urmat în șco­lile particulare. Cererile de înscriere se adresează Ministerului și trebuesc însoțite de aceleași acte ca și pentru înscrierea la concursul pentru bursă, afară de actul de paupertate și ară­­tîndu-se și școala unde dorește să urmeze. Dacă printre candidați se vor găsi unii pentru cari direcția ar avea motive de a nu-i primi, ea va face raport motivat pentru a încunoștiința despre aceasta Ministerul, care va putea refuza admiterea. In caz cînd cererile sunt mai multe decît locu­rile vacante, locurile se dau în or­dinea de merit, constatată după media de pe certificatul de pro­moție. Elevii solvenți din liceul Internat din Iași plătesc o taxă de 900 lei pe an, iar cei de la liceul «Sf. Sava» din București o taxă de 700 lei pe an. Pentru semi-interni taxa este de 500 lei pe an. In aceste taxe nu sunt cuprinse nici îmbrăcămintea, nici cărțile. Aceste taxe se vor plăti în două rate egale, una la 10 Septembrie și alta la 1 Februarie la una din Ad­ministrațiile financiare. La începutul anului școlar sol­venții și semi-internii nu vor fi ad­miși a intra în internat decît dacă vor prezenta chitanța de plata ratei de la Septembrie. De asemenea se vor înlătura, pe calea administrativă, solvenții și semi-internii pentru cari a doua rată nu va fi fost achitată pînă la 10 Februarie și chitanța depusă la direcția liceului. Partida în­matricolă a solvenților cari nu-și vor fi achitat la timp plata se va închide după o păsuire de 15 zile­­ de la datele prevăzute mai sus. Orice candidat admis ca bursier sau ca solvent trebue să-și procure obiectele necesare, precum și a plăti diferite taxe de instalare prevăzute în regulamentul Internatelor statului. * * a INSTITUTORII școalelor particulare «manSEBmwt Ministerul cultelor și al instruc­țiunii, pînă la noui dispozițiuni ge­nerale și pe temeiul avizelor d-lor inspectori respectivi a acordat ur­mătoarele autorizări: D-rei Leila Voia să funcționeze în învățămîntu particular secundar ca profesoară de partea literară la cursul inferior cum și a fi Institu­toare în clasele primare particulare. D-nei Paraschiva Durlea să func­ționeze în învățămîntul particular, cursul primar ca institutoare de limba romînă. D-lor Solomon Bezea, Cristiu M. L. , Drakman, Nuhăm, Avram Elișca, Fișei Ghetel, Hoenig Z. U., Mirea Lacs, Levensohn, Noe Leilu, C. Nu­­delman Iancu, Mires Vexler, Natan­­sohn Alberth, Rabinovici, Rudich M. Duran, Rabinsohn, Safrel Ghe­­dule, Rabin Vartier, Reis Radula, ca institutori de limba ebraică și religiunea ebraică la școalele pri­mare israelite din țară, iar ca învă­țători d-nii Iancu sin Haim, Iancu și Cohn Iancu, au fost tolerați pînă la ținerea unui alt examen d-nii Litman Fișleen și Peretz Hușcan. D-nei Etna Dumitrescu (Andreescu) ca institutoare în cursul primar par­ticular. Sîmbătă se joacă la Grădina Blanduzia FUSTA PANTALONI (Un rege Lear al Mahalalei), comedie care a adus Blanduziei cele mai mari încasări din acest an. Fondul cultural Take Protopopescu După cum se știe, familia mult re­gretatului nostru amic Take Proto­popescu, a rugat persoanele și insti­tuțiile cari ar avea intenția să de­pună coroane pe sicriul defunctului, să verse costul lor la «Banca Ro­­mînească» spre a servi la crearea unui fond cultural care va purta numele «Take Protopopescu». Din inițiativa d-lui Dinu I. C. Brătianu s-a constituit un comitet compus din d-nii Mih. Demetrian, Alex. Ștefanescu, Const. Costovici, Al. Simionescu și Cr. Tomulescu, care va acorda burse pentru stu­­diarea tinerilor, cu aptitudini spe­ciale pentru finanțe și comerț. Listele de subscripție s’au deschis la următoarele instituțiuni: Creditul Rural, Cassa Rurală, Ban­ca Romînească, Banca Olt, Banca Pieței, Banca Amzei, Banca Moșilor, Banca Măgurele-Giurgiu, Banca Mus­cel, Banca Romanați, Banca Tutova, Banca Pitești, Banca Roșiori, Banca Alexandria, Banca Al. Alimăniștea­­nu-Drăgășani precum și la toate su­cursalele lor. Subscripțiile, or cît de modeste, se pot primi și la administrația zia­rului nostru. Pînă azi s’au subscris următoa­rele sume : Lei B. O I. C. Brătianu 1.000^ Banca Măgurele Giurgiu 10.000,— » Romanați 10.000,— » Roșiori 2.500,— » Alexandria 2.500,— » Oltului 20.000 — Chr. Tomulesou 1.000,— M. I. Demetrian 2.000,— P. Lazăr 1.000,— Pascal lagăru 1.000,— N. Racotă 1.000,— I. D. Protopopescu 1.000,— Leonida Cazaci 1.000,— Costache Dumitrescu 1.000,— I. Costacopol 500,— V. Leontopol 500,— Gh. Carapostea 500,— C. Gh. Carapostea 500,— Drăghiceanu Urianu 300,— N. D. Protopopescu 1.000,— M. Nicolescu 500,— T. M. Ivănuș 500,— I. Gh. Malu 500,— C. Gh. Ionescu 300,— G. Constantinescu-Muscel 500,— Al. Alimăneșteanu 1.000,— Alex. Ștefănescu 1.000,— Marinescu-Bireli 200,— Alex. Bolleti 200,— T. Ionescu 200,— I. Vlădescu 200,— Alex. Simionescu 1.000,— I. Th. Ghica, Giurgiu 40.— Banca M. Blank 1.000.— Maria Em. Lahovary 200.— I. Pictorian 200.— Arhim. Cesarie Ștetano 100.— Virgil Crist. Elefterescu 500.— N. C. Mihäeseu 200.— I. C. Pilidi 100.­Isac M. Levy S-sori 100.— S. Cobilovici 50.— Banca Alimăneșteanu 200.— Ignat Mircea 100.— C. Ciocănel 20.— C. A. Văsescu 400.— Ana T. Popeseu 300,— Ion T. Negoescn 100,— Ion I. Berechet (Slatina) 100,— Const. I. Berechet (Slatina) 100,— Leon G. Palade Rădulești 40,— Armin Hesselmann subv. anual. 200,— Ad. Căpățînă Panciu 50,— Banca Brazi Panciu 50,— D. Bungețeanu prof. București 30,— Pompiliu și Maxim 1.000,— Adolf Căpățînă 50,— Tache Milcoveanu 200,— Ion N. Lețu student 10,— Ștefan Sihleanu 100,— Soc. Funcționarilor Publici 250,— Vasile Dumitropol Tîrgoviște 300,— Spiru Harst 100,— Gr. N. Balotă, inginer 50,— Motoi și Resovski 200,— Alex. Radovici 100,— Ion S. Codreanu, avocat 100,— Grigor Teodorescu 50,— Hristake Teodorescu 50,— Major Ion Popeseu 40,— Garabet Ciomao 200,— Aurel Souriu 20,— C. Costovici 1000,— Noul Auio-Garaj Bruekuer 100,— Dr. Ștefan Bogdan 40,— Ion Florian 40,— Ștefan Floresou 50,— Em. M. Nicolau 50,— Pandele Terușeanu 100,— N. Miulescu, tipograf 10,— Radu Răsuceanu 10,— Periele Demarat 50,— Metalurgia Romînă 100,— Jacques I. Catz 100,— I. M. Dumitreseu Vădeni 40,— Lista No. 1 încredințată d-lui Const. I. C. Brătianu Creditul Funciar Rural 2000 Ion I. C. Brătianu 300 G. Constant 100 C. Naeian 50 I. Niculescu 20 D. Botaroiu 30 I. Sagasta Bălănescu 20 N. Mocanu 20 D. Gheorgiu 20 I. G. Duca 100 D. V. Poliza Micșunești 300 Dimitrie C. Horezeanu 20 N. Dumitrescu 10 Ștefan Constantinescu 20 C. Pîrvulescu 5 V. Nicolaescu 5 I. Lucuiescu 10 loan Erișteanu 20 N. Berechet 2 Em­. Dan 200 Aurel Dumitriu 2 D. Marinescu 5 Al. Zeniștea 5 L. Henghele 20 V. Serbescu 5 N. Beresteanu 5 loan Trufaș 5 B. C. Liviamu 10 C. P. Popescu­ 20 P. Ionescu 20 N. Mitescu 20 Locot­-co Ionel Geoăneanu 100 Pia Brătianu 100 Vintilă Brătianu 300 P. C. Florescu 10 Ch. S. Conțu 2 N. Cuculescu 100 Victor N. Pop 100 Eugenia Dumitriu 20 Radu Porumbaru 100 M. G. Berceanu 100 Total . . . 5061 COMITETUL CENTRAL INUNDAȚII DIN MOLDOVA 6a unf răspuns nenorocirilor abă­tute asupra atîtor sate din Moldova, tot ce e romînesc în țara aceasta, toți cîți știu ce e suferința și au simțit în inimă milă frățească pen­tru cei loviți de soartă și-au dat mîna lucrind pentru alinarea și în­depărtarea suferințelor cauzate prin inundații. De­oare­ce singurul ajutor real ce se poate da celor distruși este res­tabilirea gospodăriilor perdute, un grup de doamne și­­ domni prezidenți ai diverselor societăți culturale și filantropice din Capitală, au consti­tuit «Comitetul Central». Menirea a­­cestui comitet este în prima linie să lucreze din răsputeri pentru realizare de fonduri suficiente. Apoi comitetul prin organele lui va urmări și aviza ori­ce speculații a împrejurărilor și va supraveghea ca banii adunați, de alte societăți, pentru inundați, să fie întrebuințați exclusiv în acest scop, fără a servi la mărirea fondurilor societăței ce adună. Aceasta pentru ca banul public, dar cu atîta generositate să nu fie îm­prăștiat fără rezultat satisfăcător. Sunt societăți cari oer pentru inun­dați și nu dau inundaților de cît 50 la sută din încasări. Aceasta se su­pune cunoștinței publicului interesat. «Comitetul Central» va lucra în tolul de comun acord cu Guvernul, spre a se putea reclădi cît mai grab­nic sate noi, în stil cural romînesc și în locuri ferite de inundații. Bazați pe o organizație puternică și conduși de un ideal romînesc, subi scutul și cu concursul tuturor admi­nistrațiilor din țară, realizarea pro­gramului acestui comitet nu e decît o chestiune de timp. Constituirea Comitetelui și ac­tivitatea lui «Comitetul Central» este constituit din prezidentele și prezidenții tuturor societăților : Culturale, filantropice și «Ortodoxe-Naționale» din țară. Pre­­zidentă activă a acestui comitet este A. S. R. Principesa Maria. Dăm aici scrisoarea A. S. R. adresată comite­tului de inițiativă cu această oca­­ziune: Castelul Pelișor Doamnă, 17 iulie 1911 Alteța Sa Regală Principesa Ro­­mîniei, vede cu cea mai vie mulțu­mire formațiunea comitetului de ini­țiativă, spre ajutarea inundaților și mă însărcinează să vă fac cunoscut că primește cu cea mai mare plăcere prezidenția acestui comitet. Vă rog să binevoiți a primi doamnă asigurarea osebitei mele considera­­țiuni. Elena E. Mavrodi Damă de onoare PENTRU Total 73.190,— Biserica Popa Chițu 22, telefon 17/91 unde zilnic se dau informațiuni în­tre orele 10­/3—11­/2 a. tu și 5—7 p. m. Comitetul pînă în prezent a rea­lizat sume frumoase din numeroa­sele serbări și chete prin stațiuni balneare și donațiuni primite la se­diu din partea persoanelor care ca­ 0 nouă invenție n­nească O bicicletă plutitoare a tra­versat lacul Teiului Geniul romînesc se manifestă din ce în ce tot mai des. Da data aceasta este vorba despre o invențiune care desigur după ce va fi definitiv stabilită, are să dea foloase mari cu deosebire armatei. D. Petre Mihăilescu, este un tînăr mecanic, care după o muncă încor­dată a reușit să inventeze un apa­rat simplu, care se poate adapta cu ușurință la ori­ce bicicletă, cu aju­torul căruia, ea plutește pe apă. Ori după amenzi, s’au făcut noi experiențe cu acest aparat, care a dat rezultate strălucite. Pînă acum acest tînăr inventator a reușit să stabilească definitiv principiul pluti­­rei și cîrmuirei aparatului. De acum încolo toată munca d-lui Mihăilescu este îndreptată pentru a reuși să obție ușurința aparatului­­ la 12 kilograme. După toate proba­bilitățile va reuși întru cît premizele ce-i călăuzește sunt sigure. La aceste experiențe atît de inte­resante, a asistat un public nume­­ros de prin partea jocului. Aceste experiențe vor continua, de­oare­ce tînărul inventator caută să modifice întru­cît­va aparatul inventat de d-sa. Petre Mihăilescu a fost obiectul unei vii manifestații din partea a­­celora care au avut fericirea să asiste la experiențele lui. PREȚUL CEREALELOR Prețul­t vestelor la Brăila de pe ziua Miercuri 2 August.­ Grîu nou 78 kgr. la hi. 2 la sută c. str. lei 13.80 predare August bordo Sa­lina. Grîu nou 77 kgr. la hi. 3 la sută c. streine lei 13.47, predare August brodo Salina. Grîu vechi pr. Iunie-Iulie bord Sa­lina 78 kg. la hi. 3 la sută corpuri streine, an hectolitru lei 13.49. Grîu vechi bun curat 80 kgr. 1 la sută corpuri streine leijl4.40 vînzare promptă. Grin nou mijlocia 77 kgr. 3 la sută cor­don străin a lai 14.16. Grîu nou amestecat 75 kgr. ÎL ia sat­ corpuri streine lei 12.26. Secară nouă calitate I 74 kgr. lei 9.69. Secară călit. II 12 kgr. lei 9.29. Orz de toamnă 64 kgr. lei 8.04. Orz de primăv. 60 kgr. lei 7.80 Orz nou 59 kgr. la hl. 3 la sută c. streine 7.52, predare Sept. bordo Sulina. Ovăz 45 kgr. la hl. lei 5.22. Vînzare promptă. Ovăz nou 42 kgr. la hl. 5 la sută c. streine lei 4­95. Predare si Septembre bor­do Sulina. Porumb vechi gros galben 77 kgr. lei 10.24. Vînzare promptă predare din șlep. Porumb cincantin vechi 80 kgr. lei 10.80. Vînzare promptă predare din va­gon­ Porumb vechi a colorat 78 kgr. 10.33. Porumb nou colorat 73 kgr. 9.52. Fasole comună suta da kgr. 22.50.§ Kobra nouă suta de krg. lei 39.­— Kor­do Sulina. Naveta suta de kgr. lei 27.80. Meial suta de kgr. 11.20. LOM­îBA (Date comunicate de ministerul indus­triei și comerțului) (2/15 iulie 1911) ^Deschiderea, calm, închiderea , grevele paralizează aface­rile piețelor. Toate articolele calme, inactive. Grîn cu 1% c- str. 80/81;k.­la hl 20.35 fr. * «t­2»/e« « 79/80 « « « 19.90 « * c 3%» « 78/79 « * » 19.60 » t­o 3% * « 77/78« «« 19.50 »» Porumb Danube 14.90 suta fol. kgr. «r Foxan 14.85 suta pe gr. « Barabia 14.85 as»,« predare August-Septembre- Orzul : 15.20 pe 100 figr. Ovăzul: 13.95 * « * LIVERPOOL Grîn : 19.55 fos. pe suta kgr. pred. Oct. c 19.84 « at* Dec. Pol. : 15.29 « t « t Sep. « 15.58 « t «a Oct. Lei pe 1000 kgr. Griul Sarowska 78/79 kgr. 2­­6.10 t Ulka 9 pud. 30 206.16 « « 10 * 208.63 din Romînia 77/78 kgr. 199.91 « La Plata Bahia Blanca 77­/t « 206.16 * Red. Winter II « « 198.75 » Monitoba (Canada) No. 4 fără oferte Piața fermă. NB. Prețurile se înțeleg cu­* Rotter­dam plătibile nu bani gata. ROMANUL «VIITORULUI» O TINEREȚE ÎNTREAGA Aceste Bărbi, dintre cari nici una nu ar fi fost în stare să comande : «Din flancul drept» unui pluton de infanterie, primiseră—de­sigur prin ajutorul simțului spirit-geniul stra­tegiei. In toate serile, dela cinci la șoapte, se dădea, pe fie­care masă de marmură, cîte-o bătălie decisivă. Susținută de artileria sticlei la ghiață, care reprezenta muntele Valeriu, un vermut de Turin, adică corpul de armată dela Vinoy, se prefăcea că atacă o farfurioară reprezentînd bateriile dela­­ Montretout, pe cînd armata regulată și garda națională, simbolizată de un absint și un biter, ieșeau în masă din­spre sud și mer­geau drept în inima dușmanului, la Versailles, la chibritelin­ă. Erau printre Bărbi, oameni cu proiecte, inventatori, cu deosebire fioroși, cari, toți, aveau un mijloc care nu putea da greș, de a distruge dintr’o­ dată armatele germane și care acuzau de trădare pe generalul Troehn, vinovat de a fi respins o­­fertele lor, invocînd prejudecățile prostești ale dreptului oamenilor. Unul din aceste scormone-gînduri, odinioară doctor la o somnambulă, scotea bucuros din buzunar—în ace­laș timp cu tabachera și foița de țigară—o serie de flaconașe etiche­tate : holera, ciuma, tifosul, frigurile galbene, vărsatul negru, etc., și propunea ca un lucru foarte simplu de a se duce să răspîndească aceste epidemii în toate lagările germane, cu ajutorul unui balon cu cîrmă, pe care tocmai îi descoperise în seara precedentă, suiedu-se în pat. In curînd, sătul de toți acești vor­băreți și de toți acești nebuni, Ame­­deo nu se mai reîntoarse la cafe­neaua «Seville», trăi singur, adîn­­cindu-se tot mai mult în descuraja­rea lui, și poate că nici odată nu o simțise atîrnînd mai greu pe umerii lui ca în această dimineață de două Decembrie, cea din urmă zi a bă­tăliei de la Champigny, pe cînd el se plimba întristat prin fața pira­midelor batalionului său. Acest cer pe care se îngrămădeau nori funebri și încărcați cu zăpadă, acest zgomot plicticos al bubuituri­lor tunurilor, această priveliște no­roioasă, aceste colibe dărîmate, acești soldați învinși și tremurînd în zdrențe, toate astea aruncau pe poet, în cele mai întunecate reverii. Astfel neamul omenesc, bătrîn de atîtea sute de veacuri, de mii de veacuri poate, aici ajunsese ! La ură, la răsboiu absurd, la omorul fratri­­cid ! Progresul ? Civilizația ? Vorbe! Niciodată un repaus, o oprire dura­bilă în pace, în fraternitate, în iu­bire ! Veșnic apărînd bruta primi­tivă, dreptul celui mai tare ținînd în ghiarele lui de bestie sălbatică, cadavrul alb al Dreptăței ! La ce oare serviseră atîtea religiuni, atîtea filosofii, toate visurile nobile, toate marile avînturi către bine, către ideal ? Deci era adevărată învăță­tura pesimiștilor ! Eram deci aseme­­nea animalelor, condamnați că să ne omorm între noi pentru a putea trăi ? De-ar fi asta, existența omului, ar trebui să renunți la ea din cauza desgustului, să isgonești sufletul ei! In vremea asta bombardarea se înțețea, și la bubuirea ei tragică se amesteca acum și pocniturile pușei­­lor. Dincolo de o colină împădurită care mărginea vederea, în­spre sud­­est, un fum alb, foarte gros, răspîn­­dit pe tot orizontul, se urca pe ce­rul cenușiu, neîncetat. Lupta se re­începuse acolo, și încăerarea trebuia să fie aprigă, căci curînd ambulan­țele—căruțe de munițiuni trase de cai deșelați — începură să defileze. Ele erau pline de răniți și gemetele lor plîngătoare se auzea în tăcere, îngrămădiseră pe cei mai ușor răniți în omnibusurile cari mergeau la pas , dar drumul fusese desfun­dat de vremea rea, și bălăbăneaia acestor capete, sguduite în mod du­reros la fiecare făgaș, făcea rău la vedere. Totuș, în lungile și strivi­tele căruțe militare, profilul morin­zilor întinși pa saltelele însîngerate, era încă mai lugubru. Inspăimîntă­­torul convoi de carne strivită se în­drepta încetișor către oraș, către spitale. Dar, la o sută de pași de poziția ocupată de gărzile naționale, trăsurile se opreau cîte­odată înain­tea unei case unde fusese stabilită o ambulanță provizorie, și depuneau acolo pe răniții cari nu puteau fi transportați. Atracția bolnăvicioasă, dar atît de puternică, ce spectaco­lele oribile exercitează asupra omu­lui, împinse pînă acolo pe Amedeo Violette. Această casă, cruțată de bombardarea și apărată contra in­cendiului și jafului de steagul cu crucea roșie, oferea tipul unei case mici cu o grădiniță lîngă oraș, vis pe care-l realizează ori­și ce negus­­toraș după ce-a făcut avere. Nimic nu-i lipsea, nici leii de faianță ai peronului, nici bazinul de ciment pen­tru peștișorii roșii. In zilele călduroase ale verei tre­cute, privirea trecătorilor trebuie sfi fi surprins foarte ades sub acest um­brar burghezi numai în cămașa și femei în rochii deschise, mîncînd un pepene în familie. Imaginația poetu­lui invoca deja acest tablou al du­minicilor pariziene, cînd de o dată, la o fereastră deschisă a primului cal, apăru un tînăr ajutor de medic, cu chipiul pe ceafă, ștergîndu-și m­i­­nele pe șorțul lui pătat cu sînge. El Vom da publicităței și scrisorile d-lor miniștri, persoanelor oficiale și a tuturor societăților aderente. Acestea vor constitui albumul ce comitetul va publica ca omagiu A. S. R. A. S. R. Principesa Maria, au­gusta prezidentă activă a «Comite­tului Central», plecînd în străină­tate a delegat pe d-na Alexandrina Gr. Cantacuzino vice-prezidenta co­mitetului cu girarea lucrărilor pînă la reîntoarcerea A. S. R. In același timp A. S. R. decis ca toate sumele ce se vor aduna să fie capitalizate la Banca Națională prin casieria «Co­mitetului Central» și să nu se dis­­pue de ele pînă la întoarcerea A. S.R. Casiere ale «Comitetului Central» sunt d-nele: Elvira Inginer C. Si­mon și Marie C. Dimitrescu, iar se­cretar general d-l I. Ghimbășanu- Galatz. Biroul comitetului e în str. se apleacă cu vioiciune în afară, și, adresându-se unui sanitar pe care A­­medeu nu-l zărise la început, și care tăia pînză pe o masă din grădină : — Ei bine, Vidai, moșorogul dra­cului, — strigă el cu nerăbdare, — și lașele alea ?... Azi sunt gata, sau mîine, pentru numele lui Dumnezeu! — Vă rog faceți-mi loc! — spuse, în aceeași clipă, o voce dulce, a­­proape de tot de Amedeu, care se dădu la o parte pentru a face loc să treacă două tărgi pe care le duceau patru Frați ai învățăturei creștine. Dar poetul avu un gest și un stri­găt de spaimă și de surpriză. In cei doi răniți fără cunoștință duși de Ignorant TM, recunoscuse pe Mauriciu Roger și pe colonelul Lantz. Loviți amîndoi, da­r mortal. Nici nu era o oră de cînd se întîmplase asta. Lucrurile luaseră o urîtă întorsă­tură pentru noi, acolo, pe malurile Marnei. Se făcuse prostia de a se lăsa trupele să se odihnească o zi întreagă, dînd în modul acesta duș­manului, vremea ca să-și concen­treze forțele. Cînd atacară din nou, se lovită de mase de trupe com­pacte, de artilerii formidabile. Doi generali om­orîți! Atîția viteji omo­rîți ! Și iată că băteau în retra­gere încă odată, că pierdeau teren. Aplecînd capul, cu umerii cur­­a­bați, copleșit pe șeaua lui mai mult de descurajare de cît de oboseală, unul din comandanții cei mari, cu ochianul în mînă, observa de de­parte liniile noastre cari piereau. — Dacă am putea cel puțin să ne întărim acolo, — mormăi­ul a­­rătînd o ridicătură de pămînt care predomina rîul, — să stabilim o re­dută?... Intr’o noapte, cu vre-o sută de lopeți, s’ar face... Nu cred că tirul dușmanului să atingă această poziție, și ea-i bună. — Poate merge cine­va să vază, d-le general, — răspunse cine­va foarte dulce. Era tatăl Lantz, hodorogitura bă­­trînă, care stătea acolo, pe jos, avînd lîngă el pe Mauriciu și pe trei sau patru ingineri ai geniului auxiliar, și, pe cinstea mea ! Tradus de d. T. St. Dumitrescu (Va urma) 41 SULETIN METEORGMHîl C sau­ buletinul atmosferic pe ziua de aii 3 August 1811 La miezul nopții ................»..+ 16* 1 ore dimineața..............-­- 18 ® Miezul zilei .............................. -1 ■ 272 înălțarea baromatrică 753 «as». Starea cerului senin, Bi­ametrul în staționar.

Next