Viitorul, august 1911 (Anul 5, nr. 1265-1274)
1911-08-05 / nr. 1268
visítok mk. Comuna Amara Din suferințele sătenilor Din articolul «Comuna Amara» s’a putut vedea forța economică a acestei comune. Cu toate acestea, deși celorlalte două comune, Slobozia și Slobozia-Nouă, situate pe aceeași moșie a Statului, li s'a dat izlaz, aceasta a rămas fără loc de pășune. Arendașul a avat locul destinat pentru islaz și aceasta din o ură neîmpăcată contra acestor locuitori muncitori. D-sa s’a exprimat că îi va persecuta «pînă ce vor ajunge două familii pe un ceaon și un lăcăleț»." Și pentru ce aceasta? In anul 1907, în luna Martie, pe cînd prin diferite părți ale țărei urla furia revoluțiunei, locuitorii amareni, observînd că la distribuirea pogoanelor, administrația d-lui Seceleanu, arendașul, întrebuințează un lanț fals, au controlat lanțul și găsindu-l de 9 în loc de 10 metrii, l’au confiscat. Adus la Primărie s’a făcut un nou control și constatîndu-se lipsa, s’a încheiat proces-verbal în regulă înnaintîndu-se autorităților în drept împreună cu lanțul. Procesul a durat ani de zile și s’a înămolit la Curtea din București, căci ce poate un țînțar față de un armăsar ! Singura urmare a fost o persecuție nebună contra locuitorilor, iar pe cîțiva dintre ei, procuratorii obștei în acel proces, i-a scos de pe moșie ne mai învoindu-i nici intr’un fel, așa că au fost și sunt nevoiți a trăi pe moșiile vecine. La această stare de lucruri, negreșit, în primul rînd, este vinovată administrația comunală . Primarul și consiliul comunal. Acești reprezentanți (?) ai populațiunei în loc să caute a apăra drepturile locuitorilor, îngrijesc mai mult de interesele arendașului și oameni plătiți de locuitori pentru paza comunei, noaptea, sunt întrebuințați de Primar, pentru a executa gordinile administrației moșiei, după cum se va vedea mai jos. Dar autoritatea sau autoritățile superioare ce fac ? Inspecțiunile în comuna Amara, mai ales din Mai pînă la Septembrie sunt atît de dese încît inspectorul comunal și medicul primar și al plășei ar trebui să cunoască toate neajunsurile fiecărui locuitor în parte. Pentru aceasta însă nu e destul a întreba pe primar dacă e pace și liniște în comună, și a te mulțumi cu orice răspuns ți-ar da. Este absolută nevoe de a cunoaște și interoga pe acei dintre fruntași cari nu sunt funcționari, cari nu depind de autoritatea județeană, cari sunt locuitori independenți. Numai astfel înțeleasă misiunea, ar da roadele la cari tind legile prin care sunt înființate aceste autorități și cari ordonă inspecțiile. Pentru ca cititorul și autoritățile centrale superioare să aibă o idee de inspecțiile subalternilor săi, iată o astfel de inspecție la care am fost martor ocular. In ziua de 14 Iulie a. c., veniseră la Amarad-l inspector comunal N. Dumitrescu, fiul d-lui primar al Călărașilor, împreună cu d-l dr. Motaș, medicul primar al județului. Sosiți în Amara se instalară la restaurantul-cîrciumă Moroianu, și după ce ospătară : «Colea’ n grădiniță «Sub bolta de viță», chemată la masă pe notarul comunei, (căci localul primăriei este visa-vis, și se aude de sub viță ordinul), cu registrele de născuți, morți și căsătoriți, pentru a face inspecție. Notarul s’a executat, căci la țară domnește ordinul nu legea ! In astfel de condițiuni făcută inspecția, poate ea oare avea vr’un efect salutar, poate ea impune autorității inspectate respectul legilor și corectitudine în lucrările ei ?! Nu - Și sfidez pe oricine să mă contrazică. Și, că am dreptate în această afirmațiune, iată cîteva dovezi : In anii trecuți, în un singur carnaval, s’au celebrat de primar 15 cununii civile, cari pînă azi nu sînt trecute în registrele respective. Faptul își are importanța sa, căci mîinepoiinline, descendenți acelor familii, vor fi în imposibilitate a-și dovedi paternitatea, pe lîngă multe alte inconveniente. Astfel de lucruri nu s’ar întîmpla cînd inspectorul comunal ar proceda cu scrupulozitate la inspecțiile sale, cînd nu le ar face după cum am arătat mai sus! Cînd scriu aceste rînduri, 28 Iulie, dreptul de a debita băuturi spirtoase la cele trei localuri din comuni, încă nu e concediat. Contractele actuale expiră la 1 August, și noui contracte nu s’eu încheiat. Cine e de vină ? După legea monopolului circiumelor, arendarea se face de primar și consiliul comunal (art. 14, 15 și 16 din lege). Se zice că s’ar fi publicat două licitațiuni : una în luna Decembrie 1910, și alta în Ianuarie 1911, ambele însă fără rezultat, căzînd în perioada schimbării regimului. Acte, constatînd acest fapt, n’am putut găsi la dosar. Este însă în drept oricine să întrebe : Din ianuarie și pînă la sfîrșitul lui iulie nu s’a putut aranja această chestiune?! Cum s’a trecut în budget suma provenind din această arendă, și oare aci e afectată la plata construcțiunei sălii a treia de clasă la școala din localitate ?! Or, această împrejurare dovedește sau o rea credință sau o neglijență a administrației comunale. Dovedește apoi o neglijență i neseuzabilă a inspectorului comunal, care are obligațiunea să silească pe primar să-și îndeplinească datoriile față de interesele Comunei. Gil Gradațiile institutorilor In viitorul buget al ministerului instrucției publice, pe exercițiul anului 1911—912 trebuind să se înscrie sumele pentru nouile termene de gradație, d. I. Paul, directorul învățămîntului primar și normal primar, a invitat pe d-nii directori de școli primare ca, cel mai tîrziu pînă la 25 Iunie, să înainteze acestui minister un tablou de numele membrilor corpului didactic cari la 1 Aprilie 1912 împlinesc un nou termen de gradație. Tabloul va trebui să cuprindă : Numele și pronumele institutorului sau institutoarei. Numărul și data ordinului de numire cu titlu provizoriu în învățămînt; Dacă a mai servit în alt grad de învățămînt și cîți ani ; Dacă a avut întrerupere prin demisie ori excludere temporară din corpul didactic și anume de cînd pînă cînd ; Dacă a avut concedii mai mari de trei luni și anume cînd și pînă cînd. In această categorie cad concediile pentru interese, studii și armată. Toate acestea se scad din timpul servit și nu contează la gradație. Concediile pentru boală se socotesc ca timp servit. Cînd un învățător a fost înaintat institutor și cînd a avut cinci ani serviți efectivi în învățămîntul rural, indiferent dacă acei 5 ani se împlinesc la Aprilie 1912 sau mai înnainte, atunci va fi trecut cu gradație rurală cu începere de la 1 Aprilie 1912— în conformitate cu ultima modificare a legei—se va recunoaște dreptul la gradație și acelor institutori cari au în total 5 ani serviți în învățămînt, chiar dacă acești 5 ani nu sînt serviți în acelaș grad, ci în grade diferite, adică 2—3 ani ca învățător și restul ca înnaintat pe loc, sau ca institutor în învățămîntul urban. D-nii directori vor nota deci, în tablou și pe titularii din această categorie, cercetînd asemenea cît timp au servit în fiecare grad de învățământ. Acestor institutori li se vor da o gradație medie tip între leafa de învățător, și cea de institutor, dacă au servit ca învățător și institutor ; iar dacă au servit ca învățător, au înnaintat pe loc și ca institutor, li se vor da o medie între seafa de înnaintat pe loc și cea de institutor. Se explică directorilor că aceste gradații se consideră numai de la Aprilie 1912 înnainte, fie că cineva are pînă la această dată numai 5 ani serviți în categoria despre care e vorba în acest paragraf, fie că are 6—7 sau mai mulți, adică termenul următor de gradații va curge peste 5 ani de la 1912—1917. Directorii au fost învitați ca imediat să pună în vedere institutorilor de la școalele respective ca să le prezinte toate actele necesare pentru susținerea drepturilor lor de la termenele cele nouă de gradație. Tablourile întocmite vor trebui să fie riguros executate și complecte. In caz de contestare din partea vreunui institutor sau institutoare, că nu au fost înștiințați la timp de către directori, ministerul îi face direct răspunzători și vor suferi consecințele. Acei cari pînă la data menționată nu-și vor dovedi drepturile la gradație, nu vor putea fi trecuți în bugetul viitor cu sumele respective și prin urmare nu li se va plăti nouăle termene de gradiție; aceasta potrivit art. 14 din legea asupra contabilității publice care prevede ca alocațiile bugetare pentru personal nu vor putea fi sporite nici direct nici indirect prin credite suplimentare. Ministerul a prevenit pe d-nii directori că este silit să se țină cu toată stricteța de prevederile legei contabilității și nu va recunoaște sub nici un motiv drepturile de gradație decît acelora pe cari îl vor arăta în tablou și aceasta cu atît mai mult cu cît ministerul de finanțe a făcut cunoscut că va refuza orice credite suplimentare peste cele fixate în buget. LOCURILE VACANTE IN LICEELE STATULUI Se aduce la cunoștința generală că locurile vacante la liceele Internate ale Statului pentru anul școlar următor sunt: La liceul «Sf. Sava» din București, 30 locuri de bursieri, la curi adăogîndu-se și 5 burse din fondul Dr. Kiriazi, fac în total 35 locuri de bursieri. In acest internat se primesc și solvenți. La liceul «Internat» din Iași, 27 locuri de bursieri. In acest internat se primesc și solvenți precum și semi-interni. Elevii externi se primesc pentru clasele V—VIII și numai pentru secția clasică. Locurile ce se vor da elevilor externi vor fi atîtea cîte vor rămîne după ce s'au înscris elevii bursieri, solvenți, și semi-interni ai liceului. In internatul liceului «Sf. Sava» din București, se primesc pentru clasele I—IV elevi cari să urmeze cursurile la liceul «Sf. Sava», iar pentru clasele V—VIII pot fi admiși și elevi cari urmează în alte licee din București, după natura secțiunilor speciale din învățămînt pentru care s’au înscris. Ministerul își rezervă dreptul să fixeze numărul bursierilor admisibili pentru fiecare secțiune și clasă. Elevii bursieri se primesc pe baza unui concurs și în ordinea de merit. Concursul pentru bursele vacante de la liceul «Internat» din Iași se va ține la Iași și la Galați, iar pentru cele de la liceul «Sf. Sava» se va ține în București și la Craiova, rămînînd ca în urmă, după numărul cererilor, să se repartizeze pe orașe numărul bursierilor pentru care ce concurează de candidați. Lucrările concursului încep în ziua de 1 Septembrie 1911 în cîte și patru centrele arătate mai sus, în localurile liceelor : «Internat» din Iași, «Alexandri» din Galați, «Sf. Sava» din București și «Carol I» din Craiova. Cererile de înscriere la concurs pentru locurile vacante se adresează, de către părinți sau tutori, directorului liceului unde dorește să fie înscris copilul, arătînd și localitatea unde voește să treacă concursul pînă în ziua de 20 August, însoțite de următoarele acte: a) Actul de naștere; b) Actul de naționalitate romînă; c) Actul de vaccină ; d) Certificatul de bună purtare; e) Certificatul de studiile făcute; f) Certificatul de paupertate liberat de primăria comunei unde părintele își are reședința sau un act constator de cîți copii are însoțit de un act constator de ceia ce posedă ca avere sau ca venit lunar ori anual, și din care comisia să poată aprecia dacă părintele își poate singur întreține copilul. Dacă actul de paupertate, care a servit pentru înscrirea unui copil ca bursier, se va dovedi în urmă că nu cuprindea date adevărate, elevul va fi eliminat, iar părintele sau tutorele vor fi urmăriți să plătească Statului toate cheltuelile ce se vor fi făcut cu copilul. Concurentul, pentru orice clasă, afară de clasa I, pe lîngă actele de mai sus, va mai prezenta și foaia sa personală de la școala unde a urmat clasele precedente. In prima zi a concursului în fiecare localitate, se va face mai întîiu apelul nominal al concurenților înscriși, apoi se va proceda la examinarea medicală, care sa va face în Iași și în București, de medicii liceelor, în Craiova și Galați de medicul școalei normale din localitate. Medicul va respinge pe toți cei slabi de constituție sau atinși de boale ereditare ori molipsitoare. Cercetarea medicală se va face în prezența președintelui comisiunei. Dintre locurile vacante de bursieri, pentru care se ține concurs în fiecare centru, cel puțin o pătrime va fi rezervată pentru fii de săteni, cari vor fi fost cei mai destinși la studiu și conduită. In locurile cari formează celelalte trei pătrimi, vor putea fi admiși numai întrucît media lor da la concurs va fi mai mare decît a celorlalți candidați. Se consideră ca fii de săteni acei cari, pe lîngă faptul că sînt fii de mici plugari, gospodari rurali, învățători sau preoți de sat, vor fi urmat învățămîntul primar în școlile rurale. Condițiunile de etate pentru a putea fi admis la concurs sunt următoarele : Cei cari se prezintă la concurs cu certificatele liberate de școalele urbane să aibă 11 —12 ani la 1 Septembrie 1911 pentru clasa I, 12—13 ani pentru clasa II și așa mai departe, iar cei cu certificate de la școalele rurale trebue să aibă 11— 13 ani pentru clasa I. Dispensa de vîrstă în minus se acordă de,comisia examinătoare, înnaintea căreia se va prezenta copilul, iar dispensa de vîrstă în plus se poate acorda numai după raportul motivat al directorului și cu învoirea ministerului. Dispensa în minus, precum și cea în plus nu poate trece peste un an. Concursul va continua în două probe : una scrisă și alta orală, cari se țin, în urma examenului de admitere, în școalele secundare prevăzute la art. 10 din regulamentul școalelor secundare și cu respectarea art. 12 bis din acelaș regulament. La proba scrisă, candidaților pentru clasa I-a li se va da din limba romînă o pagină dictată, în care să se aprecieze caligrafia, ortografia și punctuația, iar din aritmetică o problemă din seria celor cari se fac în clasa IV-a primară, iar candidaților din celelalte clase li se va da lucrări de limba romînă, de matematică și încă de o materie după alegerea comisiunei. Proba scrisă este eliminatori. Pentru a fi admis la examenul oral, candidatul trebue să aibă ca medie cel puțin nota 6 și jumătate și nici una din note să nu fie mai mică decît patru. La examenul oral întrebările vor fi puse asupra tuturor materiilor clasei pentru care candidatul urmează să dea examen. Procedura de urmat la ținerea acestor cursuri este aceia prevăzută în regulamentul pentru internatele liceelor. Elevii solvenți și semi-interni se admit pe baza actului de promoție de la școalele Statului sau liberate de directorul învățămîntului particular, dacă elevii au urmat în școlile particulare. Cererile de înscriere se adresează Ministerului și trebuesc însoțite de aceleași acte ca și pentru înscrierea la concursul pentru bursă, afară de actul de paupertate și arătîndu-se și școala unde dorește să urmeze. Dacă printre candidați se vor găsi unii pentru cari direcția ar avea motive de a nu-i primi, ea va face raport motivat pentru a încunoștiința despre aceasta Ministerul, care va putea refuza admiterea. In caz cînd cererile sunt mai multe decît locurile vacante, locurile se dau în ordinea de merit, constatată după media de pe certificatul de promoție. Elevii solvenți din liceul Internat din Iași plătesc o taxă de 900 lei pe an, iar cei de la liceul «Sf. Sava» din București o taxă de 700 lei pe an. Pentru semi-interni taxa este de 500 lei pe an. In aceste taxe nu sunt cuprinse nici îmbrăcămintea, nici cărțile. Aceste taxe se vor plăti în două rate egale, una la 10 Septembrie și alta la 1 Februarie la una din Administrațiile financiare. La începutul anului școlar solvenții și semi-internii nu vor fi admiși a intra în internat decît dacă vor prezenta chitanța de plata ratei de la Septembrie. De asemenea se vor înlătura, pe calea administrativă, solvenții și semi-internii pentru cari a doua rată nu va fi fost achitată pînă la 10 Februarie și chitanța depusă la direcția liceului. Partida înmatricolă a solvenților cari nu-și vor fi achitat la timp plata se va închide după o păsuire de 15 zile de la datele prevăzute mai sus. Orice candidat admis ca bursier sau ca solvent trebue să-și procure obiectele necesare, precum și a plăti diferite taxe de instalare prevăzute în regulamentul Internatelor statului. * * a INSTITUTORII școalelor particulare «manSEBmwt Ministerul cultelor și al instrucțiunii, pînă la noui dispozițiuni generale și pe temeiul avizelor d-lor inspectori respectivi a acordat următoarele autorizări: D-rei Leila Voia să funcționeze în învățămîntu particular secundar ca profesoară de partea literară la cursul inferior cum și a fi Institutoare în clasele primare particulare. D-nei Paraschiva Durlea să funcționeze în învățămîntul particular, cursul primar ca institutoare de limba romînă. D-lor Solomon Bezea, Cristiu M. L. , Drakman, Nuhăm, Avram Elișca, Fișei Ghetel, Hoenig Z. U., Mirea Lacs, Levensohn, Noe Leilu, C. Nudelman Iancu, Mires Vexler, Natansohn Alberth, Rabinovici, Rudich M. Duran, Rabinsohn, Safrel Ghedule, Rabin Vartier, Reis Radula, ca institutori de limba ebraică și religiunea ebraică la școalele primare israelite din țară, iar ca învățători d-nii Iancu sin Haim, Iancu și Cohn Iancu, au fost tolerați pînă la ținerea unui alt examen d-nii Litman Fișleen și Peretz Hușcan. D-nei Etna Dumitrescu (Andreescu) ca institutoare în cursul primar particular. Sîmbătă se joacă la Grădina Blanduzia FUSTA PANTALONI (Un rege Lear al Mahalalei), comedie care a adus Blanduziei cele mai mari încasări din acest an. Fondul cultural Take Protopopescu După cum se știe, familia mult regretatului nostru amic Take Protopopescu, a rugat persoanele și instituțiile cari ar avea intenția să depună coroane pe sicriul defunctului, să verse costul lor la «Banca Romînească» spre a servi la crearea unui fond cultural care va purta numele «Take Protopopescu». Din inițiativa d-lui Dinu I. C. Brătianu s-a constituit un comitet compus din d-nii Mih. Demetrian, Alex. Ștefanescu, Const. Costovici, Al. Simionescu și Cr. Tomulescu, care va acorda burse pentru studiarea tinerilor, cu aptitudini speciale pentru finanțe și comerț. Listele de subscripție s’au deschis la următoarele instituțiuni: Creditul Rural, Cassa Rurală, Banca Romînească, Banca Olt, Banca Pieței, Banca Amzei, Banca Moșilor, Banca Măgurele-Giurgiu, Banca Muscel, Banca Romanați, Banca Tutova, Banca Pitești, Banca Roșiori, Banca Alexandria, Banca Al. Alimănișteanu-Drăgășani precum și la toate sucursalele lor. Subscripțiile, or cît de modeste, se pot primi și la administrația ziarului nostru. Pînă azi s’au subscris următoarele sume : Lei B. O I. C. Brătianu 1.000^ Banca Măgurele Giurgiu 10.000,— » Romanați 10.000,— » Roșiori 2.500,— » Alexandria 2.500,— » Oltului 20.000 — Chr. Tomulesou 1.000,— M. I. Demetrian 2.000,— P. Lazăr 1.000,— Pascal lagăru 1.000,— N. Racotă 1.000,— I. D. Protopopescu 1.000,— Leonida Cazaci 1.000,— Costache Dumitrescu 1.000,— I. Costacopol 500,— V. Leontopol 500,— Gh. Carapostea 500,— C. Gh. Carapostea 500,— Drăghiceanu Urianu 300,— N. D. Protopopescu 1.000,— M. Nicolescu 500,— T. M. Ivănuș 500,— I. Gh. Malu 500,— C. Gh. Ionescu 300,— G. Constantinescu-Muscel 500,— Al. Alimăneșteanu 1.000,— Alex. Ștefănescu 1.000,— Marinescu-Bireli 200,— Alex. Bolleti 200,— T. Ionescu 200,— I. Vlădescu 200,— Alex. Simionescu 1.000,— I. Th. Ghica, Giurgiu 40.— Banca M. Blank 1.000.— Maria Em. Lahovary 200.— I. Pictorian 200.— Arhim. Cesarie Ștetano 100.— Virgil Crist. Elefterescu 500.— N. C. Mihäeseu 200.— I. C. Pilidi 100.Isac M. Levy S-sori 100.— S. Cobilovici 50.— Banca Alimăneșteanu 200.— Ignat Mircea 100.— C. Ciocănel 20.— C. A. Văsescu 400.— Ana T. Popeseu 300,— Ion T. Negoescn 100,— Ion I. Berechet (Slatina) 100,— Const. I. Berechet (Slatina) 100,— Leon G. Palade Rădulești 40,— Armin Hesselmann subv. anual. 200,— Ad. Căpățînă Panciu 50,— Banca Brazi Panciu 50,— D. Bungețeanu prof. București 30,— Pompiliu și Maxim 1.000,— Adolf Căpățînă 50,— Tache Milcoveanu 200,— Ion N. Lețu student 10,— Ștefan Sihleanu 100,— Soc. Funcționarilor Publici 250,— Vasile Dumitropol Tîrgoviște 300,— Spiru Harst 100,— Gr. N. Balotă, inginer 50,— Motoi și Resovski 200,— Alex. Radovici 100,— Ion S. Codreanu, avocat 100,— Grigor Teodorescu 50,— Hristake Teodorescu 50,— Major Ion Popeseu 40,— Garabet Ciomao 200,— Aurel Souriu 20,— C. Costovici 1000,— Noul Auio-Garaj Bruekuer 100,— Dr. Ștefan Bogdan 40,— Ion Florian 40,— Ștefan Floresou 50,— Em. M. Nicolau 50,— Pandele Terușeanu 100,— N. Miulescu, tipograf 10,— Radu Răsuceanu 10,— Periele Demarat 50,— Metalurgia Romînă 100,— Jacques I. Catz 100,— I. M. Dumitreseu Vădeni 40,— Lista No. 1 încredințată d-lui Const. I. C. Brătianu Creditul Funciar Rural 2000 Ion I. C. Brătianu 300 G. Constant 100 C. Naeian 50 I. Niculescu 20 D. Botaroiu 30 I. Sagasta Bălănescu 20 N. Mocanu 20 D. Gheorgiu 20 I. G. Duca 100 D. V. Poliza Micșunești 300 Dimitrie C. Horezeanu 20 N. Dumitrescu 10 Ștefan Constantinescu 20 C. Pîrvulescu 5 V. Nicolaescu 5 I. Lucuiescu 10 loan Erișteanu 20 N. Berechet 2 Em. Dan 200 Aurel Dumitriu 2 D. Marinescu 5 Al. Zeniștea 5 L. Henghele 20 V. Serbescu 5 N. Beresteanu 5 loan Trufaș 5 B. C. Liviamu 10 C. P. Popescu 20 P. Ionescu 20 N. Mitescu 20 Locot-co Ionel Geoăneanu 100 Pia Brătianu 100 Vintilă Brătianu 300 P. C. Florescu 10 Ch. S. Conțu 2 N. Cuculescu 100 Victor N. Pop 100 Eugenia Dumitriu 20 Radu Porumbaru 100 M. G. Berceanu 100 Total . . . 5061 COMITETUL CENTRAL INUNDAȚII DIN MOLDOVA 6a unf răspuns nenorocirilor abătute asupra atîtor sate din Moldova, tot ce e romînesc în țara aceasta, toți cîți știu ce e suferința și au simțit în inimă milă frățească pentru cei loviți de soartă și-au dat mîna lucrind pentru alinarea și îndepărtarea suferințelor cauzate prin inundații. Deoarece singurul ajutor real ce se poate da celor distruși este restabilirea gospodăriilor perdute, un grup de doamne și domni prezidenți ai diverselor societăți culturale și filantropice din Capitală, au constituit «Comitetul Central». Menirea acestui comitet este în prima linie să lucreze din răsputeri pentru realizare de fonduri suficiente. Apoi comitetul prin organele lui va urmări și aviza orice speculații a împrejurărilor și va supraveghea ca banii adunați, de alte societăți, pentru inundați, să fie întrebuințați exclusiv în acest scop, fără a servi la mărirea fondurilor societăței ce adună. Aceasta pentru ca banul public, dar cu atîta generositate să nu fie împrăștiat fără rezultat satisfăcător. Sunt societăți cari oer pentru inundați și nu dau inundaților de cît 50 la sută din încasări. Aceasta se supune cunoștinței publicului interesat. «Comitetul Central» va lucra în tolul de comun acord cu Guvernul, spre a se putea reclădi cît mai grabnic sate noi, în stil cural romînesc și în locuri ferite de inundații. Bazați pe o organizație puternică și conduși de un ideal romînesc, subi scutul și cu concursul tuturor administrațiilor din țară, realizarea programului acestui comitet nu e decît o chestiune de timp. Constituirea Comitetelui și activitatea lui «Comitetul Central» este constituit din prezidentele și prezidenții tuturor societăților : Culturale, filantropice și «Ortodoxe-Naționale» din țară. Prezidentă activă a acestui comitet este A. S. R. Principesa Maria. Dăm aici scrisoarea A. S. R. adresată comitetului de inițiativă cu această ocaziune: Castelul Pelișor Doamnă, 17 iulie 1911 Alteța Sa Regală Principesa Romîniei, vede cu cea mai vie mulțumire formațiunea comitetului de inițiativă, spre ajutarea inundaților și mă însărcinează să vă fac cunoscut că primește cu cea mai mare plăcere prezidenția acestui comitet. Vă rog să binevoiți a primi doamnă asigurarea osebitei mele considerațiuni. Elena E. Mavrodi Damă de onoare PENTRU Total 73.190,— Biserica Popa Chițu 22, telefon 17/91 unde zilnic se dau informațiuni între orele 10/3—11/2 a. tu și 5—7 p. m. Comitetul pînă în prezent a realizat sume frumoase din numeroasele serbări și chete prin stațiuni balneare și donațiuni primite la sediu din partea persoanelor care ca 0 nouă invenție nnească O bicicletă plutitoare a traversat lacul Teiului Geniul romînesc se manifestă din ce în ce tot mai des. Da data aceasta este vorba despre o invențiune care desigur după ce va fi definitiv stabilită, are să dea foloase mari cu deosebire armatei. D. Petre Mihăilescu, este un tînăr mecanic, care după o muncă încordată a reușit să inventeze un aparat simplu, care se poate adapta cu ușurință la orice bicicletă, cu ajutorul căruia, ea plutește pe apă. Ori după amenzi, s’au făcut noi experiențe cu acest aparat, care a dat rezultate strălucite. Pînă acum acest tînăr inventator a reușit să stabilească definitiv principiul plutirei și cîrmuirei aparatului. De acum încolo toată munca d-lui Mihăilescu este îndreptată pentru a reuși să obție ușurința aparatului la 12 kilograme. După toate probabilitățile va reuși întru cît premizele ce-i călăuzește sunt sigure. La aceste experiențe atît de interesante, a asistat un public numeros de prin partea jocului. Aceste experiențe vor continua, deoarece tînărul inventator caută să modifice întrucîtva aparatul inventat de d-sa. Petre Mihăilescu a fost obiectul unei vii manifestații din partea acelora care au avut fericirea să asiste la experiențele lui. PREȚUL CEREALELOR Prețult vestelor la Brăila de pe ziua Miercuri 2 August. Grîu nou 78 kgr. la hi. 2 la sută c. str. lei 13.80 predare August bordo Salina. Grîu nou 77 kgr. la hi. 3 la sută c. streine lei 13.47, predare August brodo Salina. Grîu vechi pr. Iunie-Iulie bord Salina 78 kg. la hi. 3 la sută corpuri streine, an hectolitru lei 13.49. Grîu vechi bun curat 80 kgr. 1 la sută corpuri streine leijl4.40 vînzare promptă. Grin nou mijlocia 77 kgr. 3 la sută cordon străin a lai 14.16. Grîu nou amestecat 75 kgr. ÎL ia sat corpuri streine lei 12.26. Secară nouă calitate I 74 kgr. lei 9.69. Secară călit. II 12 kgr. lei 9.29. Orz de toamnă 64 kgr. lei 8.04. Orz de primăv. 60 kgr. lei 7.80 Orz nou 59 kgr. la hl. 3 la sută c. streine 7.52, predare Sept. bordo Sulina. Ovăz 45 kgr. la hl. lei 5.22. Vînzare promptă. Ovăz nou 42 kgr. la hl. 5 la sută c. streine lei 495. Predare si Septembre bordo Sulina. Porumb vechi gros galben 77 kgr. lei 10.24. Vînzare promptă predare din șlep. Porumb cincantin vechi 80 kgr. lei 10.80. Vînzare promptă predare din vagon Porumb vechi a colorat 78 kgr. 10.33. Porumb nou colorat 73 kgr. 9.52. Fasole comună suta da kgr. 22.50.§ Kobra nouă suta de krg. lei 39.— Kordo Sulina. Naveta suta de kgr. lei 27.80. Meial suta de kgr. 11.20. LOMîBA (Date comunicate de ministerul industriei și comerțului) (2/15 iulie 1911) ^Deschiderea, calm, închiderea , grevele paralizează afacerile piețelor. Toate articolele calme, inactive. Grîn cu 1% c- str. 80/81;k.la hl 20.35 fr. * «t2»/e« « 79/80 « « « 19.90 « * c 3%» « 78/79 « * » 19.60 » to 3% * « 77/78« «« 19.50 »» Porumb Danube 14.90 suta fol. kgr. «r Foxan 14.85 suta pe gr. « Barabia 14.85 as»,« predare August-Septembre- Orzul : 15.20 pe 100 figr. Ovăzul: 13.95 * « * LIVERPOOL Grîn : 19.55 fos. pe suta kgr. pred. Oct. c 19.84 « at* Dec. Pol. : 15.29 « t « t Sep. « 15.58 « t «a Oct. Lei pe 1000 kgr. Griul Sarowska 78/79 kgr. 26.10 t Ulka 9 pud. 30 206.16 « « 10 * 208.63 din Romînia 77/78 kgr. 199.91 « La Plata Bahia Blanca 77/t « 206.16 * Red. Winter II « « 198.75 » Monitoba (Canada) No. 4 fără oferte Piața fermă. NB. Prețurile se înțeleg cu* Rotterdam plătibile nu bani gata. ROMANUL «VIITORULUI» O TINEREȚE ÎNTREAGA Aceste Bărbi, dintre cari nici una nu ar fi fost în stare să comande : «Din flancul drept» unui pluton de infanterie, primiseră—desigur prin ajutorul simțului spirit-geniul strategiei. In toate serile, dela cinci la șoapte, se dădea, pe fiecare masă de marmură, cîte-o bătălie decisivă. Susținută de artileria sticlei la ghiață, care reprezenta muntele Valeriu, un vermut de Turin, adică corpul de armată dela Vinoy, se prefăcea că atacă o farfurioară reprezentînd bateriile dela Montretout, pe cînd armata regulată și garda națională, simbolizată de un absint și un biter, ieșeau în masă dinspre sud și mergeau drept în inima dușmanului, la Versailles, la chibritelină. Erau printre Bărbi, oameni cu proiecte, inventatori, cu deosebire fioroși, cari, toți, aveau un mijloc care nu putea da greș, de a distruge dintr’o dată armatele germane și care acuzau de trădare pe generalul Troehn, vinovat de a fi respins ofertele lor, invocînd prejudecățile prostești ale dreptului oamenilor. Unul din aceste scormone-gînduri, odinioară doctor la o somnambulă, scotea bucuros din buzunar—în acelaș timp cu tabachera și foița de țigară—o serie de flaconașe etichetate : holera, ciuma, tifosul, frigurile galbene, vărsatul negru, etc., și propunea ca un lucru foarte simplu de a se duce să răspîndească aceste epidemii în toate lagările germane, cu ajutorul unui balon cu cîrmă, pe care tocmai îi descoperise în seara precedentă, suiedu-se în pat. In curînd, sătul de toți acești vorbăreți și de toți acești nebuni, Amedeo nu se mai reîntoarse la cafeneaua «Seville», trăi singur, adîncindu-se tot mai mult în descurajarea lui, și poate că nici odată nu o simțise atîrnînd mai greu pe umerii lui ca în această dimineață de două Decembrie, cea din urmă zi a bătăliei de la Champigny, pe cînd el se plimba întristat prin fața piramidelor batalionului său. Acest cer pe care se îngrămădeau nori funebri și încărcați cu zăpadă, acest zgomot plicticos al bubuiturilor tunurilor, această priveliște noroioasă, aceste colibe dărîmate, acești soldați învinși și tremurînd în zdrențe, toate astea aruncau pe poet, în cele mai întunecate reverii. Astfel neamul omenesc, bătrîn de atîtea sute de veacuri, de mii de veacuri poate, aici ajunsese ! La ură, la răsboiu absurd, la omorul fratricid ! Progresul ? Civilizația ? Vorbe! Niciodată un repaus, o oprire durabilă în pace, în fraternitate, în iubire ! Veșnic apărînd bruta primitivă, dreptul celui mai tare ținînd în ghiarele lui de bestie sălbatică, cadavrul alb al Dreptăței ! La ce oare serviseră atîtea religiuni, atîtea filosofii, toate visurile nobile, toate marile avînturi către bine, către ideal ? Deci era adevărată învățătura pesimiștilor ! Eram deci asemenea animalelor, condamnați că să ne omorm între noi pentru a putea trăi ? De-ar fi asta, existența omului, ar trebui să renunți la ea din cauza desgustului, să isgonești sufletul ei! In vremea asta bombardarea se înțețea, și la bubuirea ei tragică se amesteca acum și pocniturile pușeilor. Dincolo de o colină împădurită care mărginea vederea, înspre sudest, un fum alb, foarte gros, răspîndit pe tot orizontul, se urca pe cerul cenușiu, neîncetat. Lupta se reîncepuse acolo, și încăerarea trebuia să fie aprigă, căci curînd ambulanțele—căruțe de munițiuni trase de cai deșelați — începură să defileze. Ele erau pline de răniți și gemetele lor plîngătoare se auzea în tăcere, îngrămădiseră pe cei mai ușor răniți în omnibusurile cari mergeau la pas , dar drumul fusese desfundat de vremea rea, și bălăbăneaia acestor capete, sguduite în mod dureros la fiecare făgaș, făcea rău la vedere. Totuș, în lungile și strivitele căruțe militare, profilul morinzilor întinși pa saltelele însîngerate, era încă mai lugubru. Inspăimîntătorul convoi de carne strivită se îndrepta încetișor către oraș, către spitale. Dar, la o sută de pași de poziția ocupată de gărzile naționale, trăsurile se opreau cîteodată înaintea unei case unde fusese stabilită o ambulanță provizorie, și depuneau acolo pe răniții cari nu puteau fi transportați. Atracția bolnăvicioasă, dar atît de puternică, ce spectacolele oribile exercitează asupra omului, împinse pînă acolo pe Amedeo Violette. Această casă, cruțată de bombardarea și apărată contra incendiului și jafului de steagul cu crucea roșie, oferea tipul unei case mici cu o grădiniță lîngă oraș, vis pe care-l realizează oriși ce negustoraș după ce-a făcut avere. Nimic nu-i lipsea, nici leii de faianță ai peronului, nici bazinul de ciment pentru peștișorii roșii. In zilele călduroase ale verei trecute, privirea trecătorilor trebuie sfi fi surprins foarte ades sub acest umbrar burghezi numai în cămașa și femei în rochii deschise, mîncînd un pepene în familie. Imaginația poetului invoca deja acest tablou al duminicilor pariziene, cînd de o dată, la o fereastră deschisă a primului cal, apăru un tînăr ajutor de medic, cu chipiul pe ceafă, ștergîndu-și minele pe șorțul lui pătat cu sînge. El Vom da publicităței și scrisorile d-lor miniștri, persoanelor oficiale și a tuturor societăților aderente. Acestea vor constitui albumul ce comitetul va publica ca omagiu A. S. R. A. S. R. Principesa Maria, augusta prezidentă activă a «Comitetului Central», plecînd în străinătate a delegat pe d-na Alexandrina Gr. Cantacuzino vice-prezidenta comitetului cu girarea lucrărilor pînă la reîntoarcerea A. S. R. In același timp A. S. R. decis ca toate sumele ce se vor aduna să fie capitalizate la Banca Națională prin casieria «Comitetului Central» și să nu se dispue de ele pînă la întoarcerea A. S.R. Casiere ale «Comitetului Central» sunt d-nele: Elvira Inginer C. Simon și Marie C. Dimitrescu, iar secretar general d-l I. Ghimbășanu- Galatz. Biroul comitetului e în str. se apleacă cu vioiciune în afară, și, adresându-se unui sanitar pe care Amedeu nu-l zărise la început, și care tăia pînză pe o masă din grădină : — Ei bine, Vidai, moșorogul dracului, — strigă el cu nerăbdare, — și lașele alea ?... Azi sunt gata, sau mîine, pentru numele lui Dumnezeu! — Vă rog faceți-mi loc! — spuse, în aceeași clipă, o voce dulce, aproape de tot de Amedeu, care se dădu la o parte pentru a face loc să treacă două tărgi pe care le duceau patru Frați ai învățăturei creștine. Dar poetul avu un gest și un strigăt de spaimă și de surpriză. In cei doi răniți fără cunoștință duși de Ignorant TM, recunoscuse pe Mauriciu Roger și pe colonelul Lantz. Loviți amîndoi, dar mortal. Nici nu era o oră de cînd se întîmplase asta. Lucrurile luaseră o urîtă întorsătură pentru noi, acolo, pe malurile Marnei. Se făcuse prostia de a se lăsa trupele să se odihnească o zi întreagă, dînd în modul acesta dușmanului, vremea ca să-și concentreze forțele. Cînd atacară din nou, se lovită de mase de trupe compacte, de artilerii formidabile. Doi generali omorîți! Atîția viteji omorîți ! Și iată că băteau în retragere încă odată, că pierdeau teren. Aplecînd capul, cu umerii curabați, copleșit pe șeaua lui mai mult de descurajare de cît de oboseală, unul din comandanții cei mari, cu ochianul în mînă, observa de departe liniile noastre cari piereau. — Dacă am putea cel puțin să ne întărim acolo, — mormăiul arătînd o ridicătură de pămînt care predomina rîul, — să stabilim o redută?... Intr’o noapte, cu vre-o sută de lopeți, s’ar face... Nu cred că tirul dușmanului să atingă această poziție, și ea-i bună. — Poate merge cineva să vază, d-le general, — răspunse cineva foarte dulce. Era tatăl Lantz, hodorogitura bătrînă, care stătea acolo, pe jos, avînd lîngă el pe Mauriciu și pe trei sau patru ingineri ai geniului auxiliar, și, pe cinstea mea ! Tradus de d. T. St. Dumitrescu (Va urma) 41 SULETIN METEORGMHîl C sau buletinul atmosferic pe ziua de aii 3 August 1811 La miezul nopții ................»..+ 16* 1 ore dimineața..............-- 18 ® Miezul zilei .............................. -1 ■ 272 înălțarea baromatrică 753 «as». Starea cerului senin, Biametrul în staționar.