Viitorul, decembrie 1911 (Anul 5, nr. 1377-1399)
1911-12-06 / nr. 1377
premia cu cadavrele cîtorva bersalieri. Iată ln ce condițiuni au fost găsite! Cadavrul doctorului care comandă Crucea Roșie era înaintea ușei moscheiei, gol și oribil diopărțit. In moschee era un mort cu ochii cusuți, al cărui chip înspăimîntat era schimonosit îngrozitor de contracțiunile produse de durere. Doi morți erau spintecați, și cu picioarele smulse. Afară, într-un șanț, era un mort spintecat, fără cap, și pe iarbă în jurul moscheei lîngă un zid era un cadavru, cu capul tăiat și cu picioarele mutilate. Sub măslinii plini de frunte, o mulțime de soldați mutilați și decapitați erau în condiții, imposibil de a fi descrise. Un alt cadavru ciuruit de gloanțe era înfipt într'un zid, cu un par care-i ieși prin gură. Dar cel ce impresiona mai mult era un cadavru răstignit, ale cărui brațe erau întinse pe un băț de palmier, care îi trecea prin mîini și prin cărnurile de la gît. Alte patru cadavre erau îngropate în pămînt pînă la gît, și contracțiile mușchilor feței denotau că fuseseră îngropați de vii. Aproape toți acești morți, aveau pe brațe și pe picioare urme de lovituri de sabie, și de secure. Se crede că toate aceste victime, căzute în mîinile turco-arabilor făceau parte din serviciul sanitar și nu au putut să se apere. Soldații găsiți se cunoșteau după uniformele și după căștile lor». Destul [UNK]n arată un pasaj dintr-un jurnal parizian. Cam acelaș lucru se găsește și în «Le Matin», în «Le Journal» și în «Berliner Tageblatt». Beaamice Sandy, un alt pahar pentru înfrângerea italienilor, deci bea pentru victoria celor ce asupra cadavrelor comit cele mai oribile mutilări, asupra cadavrelor și asupra viilor, asupra prizonierilor și asupra sanitarilor, însă, după ce vei isprăvi ultima picătură de vin din pahar, gîndește-te la mamele a i căror fii se bat pentru glorie, pentru numele de latin, pentru patria italiană, mame cărora le sîngerează inima și sufletul gîndindu-se că poate fiul lor a murit în mîinele iarbarilor musulmani, chinuit cum.mai o fantazie macabră poate fi Inchipuiască, măcelărit după ^irte cum numai o bestie căreia poate zice «ori» poate să o .“ească. În fușLe ie mame, bietele mame!., rvivat, Sandule ! Jos cu iisnil I Robescu CHESTIUNEA TRAMVAELOR Ce e cu «spoliațiunea»? De citva timp ziarele opozițiunei afirmă că prin concesiunea tramvaelor comunale București, liberalii au spoliat comuna spre a îmbogăți pe acționari. Acum și de pe banca ministerială se repeta acelaș lucru fără a aduce probe. este adevaiare"~nevoo" de”probe. Art. 5 din legea pentru înființarea Societatei zice : «Beneficiile exploatărei după ce «se vor deduce cheltueiele, amorți «zările și dobînda de 5 la suta a «tribune capitalului ; se vor repartiza in modul următor : «10 la suta pentru formarea unui «fond de rezervă, era din Boldiji «comunei și */* acțiunilor pînă la «8 la sută, în care intră și dobînda «sus menționată, Vi comunei și */* «acționarilor de 8 sa suta în sus, «pîna la 12 la sută și “/* comunei «și alt Societatei, de la 12 la suta în SUA». Dacă vom lua capitalul de 12 milioane din care ‘/* » comunei și, a acționarilor, admițind o rentabilitate de la I0 pînă la 50 la sută, lui na exemple numerice și aplicind proporțiile stabilite de Art. 5 vom pasi: Cind dividendul acționarilor va fi 8.52 la sută Primăria va lua 12.27 la sută. dud dividendul acționarilor va fi 10.54 la sută, Primăria va lua 10.50 la sută. Gind dividendul acționarilor va fi 12.50 la sută. Primăria va lua 37.97 la sută. Cînd dividendul acționarilor va fi 14.40 la sută, Primăria va lua 76.58 la sută. Din cifrele de mai sus, se vede că dividendele acționarilor crește de la 8.52 la sută, pînă la 14.40 la sută, iar ale Primăriei de la 12,27 la suta, pînă la 76 58 la sută. Judece acum orice om cinstit și imparțial dacă aceasta se chiama, spoitațiune. — A apărut: t Contribuțiuni pentru ridicarea poporului romîn • de d. Sp. Popescu. Se găsește de vînzare pe preț de 2 lei, la libelria Națională. întrunirea s-a terminat la orele 12 și iuni, după ce președintele întrunirea citește mai multe telegrame de adeziune din diferite orașe ale țarei. Rep. întrunirea muncitorilor sindicaliști Protestul contra proectului domnului Nenițescu — Muncitorii sindicaliști din Capitală la care s-au alăturat și alți meseriași nesindicalizați, au convocat ori o a doua întrunire în sala Dacia pentru a protesta contra proiectului de lege al meseriașilor al d-lui D. Nenițescu. Au asistat foarte mulți meseriași, populînd pînă la ultimul loc sala Dacia. întrunirea s’a deschis la orele 10 și jumătate și a fost prezidată de d-l Grh. Oprescu care spune că meseriașii și muncitorii au fost convocați din nou spre a protesta contra proiectului guvernului pentru meseriași. Legea pe care guvernul voește să o facă e contra intereselor meseriașilor și afară de aceasta va fi inaplicabilă. Unele ziare au spus că noi nu înțelegem legea, nu știm să citim în ea. Dar cine poate pricepe mai bine o lege ce se face pentru meseriași decît noi cari aveam practica lucrului. Acest guvern păcătos crede că și față de noi poate să întrebuințeze mijloacele pe cari le-a întrebuințat în alegerile generale, falsificînd totul și fâcînd să se tipărească pamflete contra meseriașilor prin care se aduce insulte sindicaliștilor și le aduce laude guvernului pentru opera ce voește să făurească. Noi însă vom sta la pîndă și nu vom lăsa ca muncitorii să fie aruncați din nou în abizul întunecos din care cu multe sacrificii ,noi căutăm să eșim. D. D. Pop. Vorbește despre manifestul murdar pe care guvernul l-a răspîndit printre muncitori și prin care li se spune să nu se ia după sindicaliști căci vor fi duși la perie. Acest manifest,—spune oratorul—este făurit de aceia cari și au vindut coștiințele luînd bani ca să trimeată telegrame de mulțumire ministrului industriei pentru proeotul nefast pe care l-a făurit. Dacă ai s’ar da voe să cercetăm registrele ministerului, atunci am ști clt costă pe stat, manifestațiile pe cari meserașii le fac, din ordin, pentru ca să aducă mulțumiri guvernului. Dacă voiți o proba, n’aveți decit să citiți circulara prefectului de Ilfov, care ordonă de a se face manifestații de mulțumire la adresa guvernului, D-l Nenițescu este grăbit, ci sa nu voește sa consulte pe meseriaș), pentru că nu pricep ceva să zică o lege. Dar cine se poate pronunța mai în cunoștință de cauză de cit csi pentru cari se legiferează. Dar să analizam puțin proectul și să vedem oit de nefast este pentru meseriași. Prin proect se înființează o casă centrala, care va fi o instituție polițieneasca, un fel de Stația III-a a lui Panaitescu. Deși menține breslele, totuși e sunt puse sub epitropia Casei centrate, care are dreptul să se amestece chiar la chestine profesionale și să se noteze că această tacă nu num jiona'fu 'puipovești. ■se pare că se crede că ni sa dat o mare liberium prin art. 7 cind preotul prevede că putem lucra în mice parte a țării nu numai în orașul unde stăm. Legea liberală a dlui Nenițescu facn rob pe lucrător timp de șeapte ani, de cînd intră ucenic piuă ese uailă. Noi nu putem tolera această robie. Prin art. 55 se stabilește o enormitate, pentru că se spune că tunet cînd un muncitor a stat liber citva timp, ca sa se angajeze din nou la muncă, trebue să se ducă cu trei martori la breaslă și să dovedească cum și-a întrebuințat timpul. Și în timpul până ce îndeplinește această formalitate, patronul nu are timp sa aștepte, angajează un alt meseriaș, iar cel dintîiu la mine iar să se plimbe. O măsura stupida sunt și semnele ce se impun a se purta de meseriași. Ma mir cum nu se-a pus numere ca la ocnași. Măsură a fost luată pentru că clocoti vrea ca unii meseriași cari se poartă și ei mai bine îmbrăcați, să nu se amestece printre boeri. Froedul mai prevede o mulțime de taxe pentru meseriași. Așa, azi, ca să ței un carnet de lucrător dela corporație, dai o taxă de 30 bani, după noua lega meseriașii pentru acest carnet, vor trebui să plătească o taxă de 20 lei. Nu mai vorbim despre ajutoarele ridicole pentru caz de boală, care e de 20 80 bani pe zi. Dar se mai înființează o comisie de arbitri. Dacă unui lucrător nuplătește patronul, e destul ca acesta să declare că nu are să dea nimic pentru ca meseriașul să fie ras pentru că după art. 1472 din codul civil, paionul este crezut pe cuvînt, și In privința tarifului pe C. F., d-lor, ne-a spus că ne reduce cu 50 la Bută pentru clasa III-a. Pentru cine se face reducerea ? Pentru cei cari vor dovedi că au găsit de lucru într’un alt oraș. Dar pentru cei cari vor vor să se ducă să caute de lucru într’un alt oraș, ce reducere se face? De asemenea, în ceea ce privește dreptul patronului de a concedia pe lucrător, acesta este pus cu totul la discreția patronului, pentru că legea îi dă dreptul acestuia să concedieze pe lucrători, chiar atunci cînd și-ar apăra drepturile lor. Această dispoziție trebue să fie eșită dintr'un creer sterp. Ni se spune că ni se dă libertate dar ni se dă sclavia. Dacă ei nu s’au gîndit la noi să ne gîndim noi la soarta noastră și să nu ținem socoteală de cei vînduți și cari fac alaiul scîrbos în jurul d-lui Ministru. Noi nu vom permite ca nici 24 de ore să se aplice o asemenea lege infamă. Dar ca să vedem ce asigurare se dă muncitorilor pentru caz de accident. Casa Centrală singură va avea dreptul să stabilească cum s’a săvîrșit accidentul, fără ca muncitorul să aibă dreptul să se adreseze justiției. In lege însă se găsește un articol în care se spune că dacă lucrătorul a provocat de bună voie accidentul nu i se dă ajutor. Dar care muncitor e nebun să se schilodească pentru ca să ia un ajutor de 30 bani pe zi și să moară de foame ? Cotizațiunea cu care contribuie statul e dată tot de noi pentru că tot noi plătim birurile. In privința pensiilor, cerem să fim egalizați în ceea ce privește condițiile, cu funcționarii, pentru că și noi sîntem cetățeni ai țărei. Trebue să fim solidari cu toții căci chiar dacă legea va fi păzită cu sute de baionete, tot va cădea în fața dreptuței noastre. Ca să vedeți cu ce se ocupă politicianii noștri priviții cum se ceartă în parlament pentru tramvai și tramvaiul stă pe loc. Așa trebuie știu d-lor să facă. Ei bine dacă ei au ochii închiși să-i deschidem noi D. I. G. Frimu. Sîntem acuzați că noi dacă protestăm contra legal meseriilor, facem jocul partidelor de opoziție. Nu este adevărat pentru că nu voim să schimbăm pe conservatori cu liberali, dar trebue să protestăm atunci cînd sa face o lege care ne robește munca. Ce ne-a dat și ce ne dă nouă statul, care ne cere acum biruri? Robia claselor stăpînitoare nu mai trebue s’o tolerăm și cu toții să ne ridicăm și să seu târâm jugul ce ne apasă atît de greu. Noi trebue să fim cu ochii în patru și să nu lăsăm ca proectul să devie lege, căci dacă ne vom revolta după ce legea se va vota, ne vor băga în închisoare. Discută apoi lacunele din proect nemnalate.^ie, geatrul precedent, poate fi făcuta de domnul Nenițescu ci trebue să fie opera d-lui Gidei și a ușierilor de la minister. In chestia semnului distinctiv prevăzut de lege, spune că este o umilire singeroasă ce se aduce meseriașilor pe cari îi scoate din rîndul cetățenilor liberi. Dar legea e și inconstituțională pentru că ridică dreptul meseriașilor, consacrat de constituție, de a se asocia în societăți de binefacere și ajutor reciproc. Dacă vom suferi ca să se calce mereu Constituția atunci vom ajunge mai rău ca în Rusia. Presa pretinsă democratică și independentă, care admite ca legea să ridice dreptul de asociație in societați de ajutor, și admite asigurările din Legea d-ui Nenițescu, noi trebue s-o repudiem. In comitetul Casei centrale, d. Nenițescu a prevăzut ca din peste 150,000 lucrători să nu facă parte decît doi. Și chiar acești doi nu sunt aleși de meseriași, ci numiți de guvern. Poporul are dreptul să primească lege care îi convine și să respingă o lege care nu-i convine și care-l asuprește. D. Gh. Gristescu. Dă relațiuni asupra mandatului pe care i l’a dat meseriașii în întrunirea de Miercuri, de a se prezenta d-lui ministru al industriei pentru a-i arăta dorința muncitorilor de a se mai amîna legea pînă ce va fi bine studiată de meseriași. D. ministru însă a răspuns că d-sa nu mai are nici un rol ci totul depinde de parlament, unde s’a depus legea. S’a discutat atunci lacunele legei și la multe din ele d. ministru n'a voit să renunțe. A admis însă ca Luni, la orele 8 și jum., comisia sindicatelor să se prezinte la d. Ministru să vadă ce se poate modifica. la articolul d-lui profesor S. N. Brăiluțeanu, cu privire la critica Cărței mele de Fizică cf. lll-a 9 gim A) , La acuzațiunea, că în cartea mea se găsesc clișee cari sunt și 1 în cartea criticului, răspund: 1. In cartea mea se găsesc clișee cari sunt și în cartea d-sale, pentru că le-am luat din aceleași cărți ca și d sa. 2. Tranvaiul din fig. 257, care pretinde cât e al d-sale, se găsește în scrieri «A travers l’electricité» de G. Sprn pag. 157, cu mici modificări dedulci o însemnătate. 3. Nici un clișeu din cartea d-sale, care e plină de clișee străine, nu poartă numele său. Dacă astfel stau lucrurile, întreb : cari sunt clișeele d-sale și cu ce drept îmi cere prin portărei clișee pe cari nici d-sa le recunoaște ca proprietate ? B) . La acuzațiunea, că mă apropii la pag. 211 de textul d-sale prin cuvintele: dacă apucăm cu mîinile reoforii unei baterii de elemente galvanice, simțim sguduiri dureroase la încheeturile mîinilor, răspund: 1. Să dovedească d-sa că termenii reofori, baterie, elemente galvanice nu sunt termeni științifici, ci proprietatea d-sale. 2. Să dovedească că, apucînd cu mîinile reoforil... nu simțim sguduiri dureroase... 3. Să arate cu ce trebue să apucăm reoforil... spre a simți sguduiri dureroase ? Și atunci recunosc că, nu numai am avut grija să mă apropii de textul d-sale, dar chiar că l’am plagiat și’i redau nu numai textul ce’mi cere prin portărel, dar chiar cărțile nevîndute, pentru că aceasta îl interesează. C) . La acuzațiunea, că nu știu să traduc expresia «la douzi feme amea» după Dary, în bucata de cetire pag. 114, tradusă prin «la vîrstea de 26 ani», răspund: Se poate oare admite aceasta, cînd fac uz de scrierea lui Dary în bucățile mele de cetire și nu se mai găsesc greșeli de felul acesta ? Afle criticul, că. aceasta e greșală de tipar și lipsa eratei, dela pag. 91 încolo, dovedește aceasta , iar deducțiunile criticului făcute pe această greșală, sunt deducțiuni ale omului prea interesat sau arhitácios. D) La acuzațiunea că dup «Tot ce vedem în spațiu și impresionează simțurile noastre se zice materie», reese după mine, zice onticul, că văzul nu este simț, răspund . Pentru cine cunoaște înțelesul cuvintelor și vrea să înțeleagă: «tot ce vedem» înseamnă «tot ce se găsește, există», pentru că nu putem vedea a ceea ce nu se găsește, există un spațiu. Și astfel înțelesul adevărului de mai sus exclude toate deduotiunile neîntemeiate și fantastice ale criticului. Dacă însă criticul nu admite acest înțeles, atunci.JJO&țît mai mult decît a privi, a ochi, zări, cu alte cuvinte cele ce putem constata cu văzul. In cazul acesta își dă oare seama criticul, că prin definiția: «Cele va putem observa la corpuri se numesc proprietățile corpurilor» (dată de d sa de atîta vreme în Fizica cl. III a pag. 5), exclude ode ce putem constata și cu celelalte simțuri, și că în mod inconștient recunoaște că numai văzul este simț ? Și acum naște întrebarea : cine are mai multe simțuri și cine rămîne mai păcălit ? Dar cu expresiunile: «corpuri fine la pipăit și pertractarea materiei» de la pag. 5 și 4, din cartea sale, cutrebuințate pînă la 5-a edițiune, cum rămîne? își dă oare seama criticul în ce poziție critică îl pun expresiunile și definițiunea de mai sus ? Iată consecințele ușurinței cu care cineva își alege argumente slabe pentru a critica pe altul. E) . La acuzațiunea, că , dacă corpul e o parte limitată de materie și ocupă un loc în spațiu, nu reese că și materia va ocupa un loc în Spain, răspund: Mă mir cum se pot face astfel de deduisiuni și iată de ce: corpul fiind o parte din materie cu att mai mult materia, care e un întreg față de corp, va ocupa un loc în spațiu. F) . La acuzațiunea, că cuvîntul masă scris cu un s înseamnă masă de mîncare, iar nn masa corpului, întreb și eu pe critic, ce înseamnă oare titlul: «Mase magnetice și mase electrice scris tot eu un s la pag 9 și 89 Fizica cl. VI a a dlui Brăiliteanu! ? Poate însemna oare mai mult decît mase de mîncări magnetice și electrice !? Și atunci cine e oare mai ridicol; eu, care prin aceasta fac numai o greșeală de ortografie, ori d-sa, care pe lîngă greșeală de ortografie, face și o greșeală de fond, pentru că în mod conștient materializează magnetismul și electricitatea? Ori, a făcut aceasta, crezîndă că, într’o carte de curs superior, se poate spune ori cit de multe neexactități. 6) La acuzațiunea, că nu spun eu ce parte a corpului să ne așezăm pe resort, răspund: Pe mine mă preocupă experiența,așa că mi-e indiferent aceasta; iar cel ce nu știe să se așeze pe un scaun, nu va ști nici pe un resort, și va fi expus să-și rupă nu numai pantalonii, după cum zice criticul pățit, dar chiar gîtul, după cum se va întîmpla cu criticul meu. H) , La acuzațiunea, că alambicul : «un cuptor în legătură cu un răcitor», răspund: Aei e vorba de un rezumat, de sintetizarea descriere! ce dau alambicului mai sus: «alambicul e o căldare cu capac în care se ferire apa și această căldare e în legătură cu un vas cu apă rece, în care se găsește introdus un serpentin». Așa că, descrierea alambicului fiind bine dată, vede că am asemănat alambicul (iar nu descris) cu un isvor de căldură și un isvor de răceală și de aceea am întrebuințat termenii de mai sus. Dar, dacă termenii aceștia nu sunt tocmai proprii, era frumos din partea criticului să mi atragă atenția asupra lor, mai ales că d sa este la a 5-a ediție și eu la prima și mai ales că colegii i-au adus multe îmbunătățiri cărții, după cum însuși recunoaște în prefață, fără să-i fi făcut cine va critica, iar nu să se exprime în termenii : «că dă notar (unu) elevului care va desena astfel alambicul». Dacă ar trebui să răspund cu aceiași măsură, afle criticul, că nici eu nu aș putea da mai mult decît nota 1 (unu) aceluia ce va da definițiuni și întrebuința expresiuni ca ale criticului autor ajuns la a 5 a edițiune. La celelalte acuzațiuni, mai las criticul să reflecteze și dacă va fi nevoie voi răspunde. In ceea ce privește aprobarea cărții mele spun, că comisia a fost mai indulgent cu d-sa, vechiu autor, permițîndui expresiuni și definițiuni ca cele de mai sus pînă la a 5-a edițiune. Membrii comisiunii, cari au cercetat cartea mea și d-sale sunt aceleași personalități științifice, recunoscute și necontestate de nimeni afară de d-sa, care nu vrea să le mai recunoască, pentru că a scăpat hopul și nu l-au scărmănat cum trebuia, un autor vechiu ajuns la a 5- edițiune , iar criticul, ca autor, e un om care moare din necesitatea că se nasc alții, conform legilor naturei, și dacă a scăpat pînă acum necriticat, aceasta se datorește faptului că : «trăsnetul cade totdeauna pe copacii înalți și foarte rar pe cîte un copăcel». Al. Dem. Scrădeanu Profesor la liceul „Hasdau“ din Buzău revizuire a fixa prețuri regionale și căntrucît ele sînt uzitate In acel județ urmează a se stabili prețuri conforme cu dispozițiunile art 65 din legea pentru învoeli agricole. Avînd în vedere ofi verificînd această constatare a comisiunei regionale, consiliul o găsește făcută în conformitate cu prescripțiunile art. 65 din legea pentru învieli agricole și ca atare o aprobă. Considerînd el, asupra acestei lucrări suplimentare a comisiunei regionale nu s’au făcut contestațiuni sau apeluri în termenul prevăzut de art. 67 din lege. Pentru aceste motive, consiliul, Aprobă lucrarea comisiunei regionale, și decide : Pentru pămînturile desfundate cu plugul cu aburi de proprietari și arendași în regiunea I și II în primii 5 ani după desfundare se va adăuga cîte 10 lei la hectar la prețurile maxime de arendare în bani prevăzută prin tabelele valabile pe periodul 1912—1916 iar pentru arendarea pe pămînturi în dijmă pentru porumb, dijma cea mai ridicată va fi una și una din tot rodul pămîntului. Pentru pămînturile îngrășate sistematic se stabilește că dijma cea mai ridicată pentru porumb să fie de una și una». UIT RĂSPUNS De la consiliul superior al Agricultural Gum se vor arenda în date ^cu^pTu^uH cuea]uri cele îngrășate sistematic Consiliul superior al agriculturei a dat următoarea decisie interesantă: «S’a luat în cercetare lucrarea suplimentară făcută de comisiunea regională din județul Argeș, la lucrarea sa de revizuire a preturilor cerută de art. 67 din legea pentru învieli agricole, prin care lucrare suplimentară s’a fixat preturile maxime de arendarea în bani și oîtimea de dijmă cea mai ridicată pentru porumb ce pot lua proprietarii și arendașii din regiunea I și II pentru pămînturile desfundate cu plugul cu aburi precum și cele îngrășate sistematic. S’a citit procesul-verbal No. 41 din 11 Octombrie 1911 al comisiunei regionale privitor la această lucrare suplimentară. După care, consiliul, delibarînd și avînd în vedere că prin sus menționatul proces-verbal se constată că terenurile desfundate cu plugul cu aburi In primii 5 ani după desfundare cît și cele îngrășate sistematic de proprietari și arendași, au o productivitate cu mult mai mare ca celelalte terenuri arate cu plugul simplu sau neîngrășate și ca atare aportul proprietarului sau arendașului fiind mărit față cu capitalul pus de țărani, urmează ca și arenda sau partea de dijmă aferentă să fie mărită și că prin urmare pentru asemenea pămînturi urmează atît în regiunea I cît și în a II-a a se ridica arenda maximă a pămîntuli cu 10 lei la hectar pentru păminturile desfundate, iar In privința dijmei a se fixa cota una și una, atît pentru pămînturile desfundate cît și cele îngrășate sistematic. Avînd în vedere ca pentru asemenea îmbunătățiri comisiunea regională a omis prin lucrarea sa de întruniri publice într’un local de prefectură Ziarul «Mișcarea» următoarele : Inconștiența prefectului de poliție din Iași a trecut toate limitele. Nike aduce la cunoștință un fapt care pecetluește odată maxm Jt inconștiența acestui trist personaj; el denotă și moralitatea sistemului inaugurat de d. Marghiloman în administrațiile publice ale țarei. Pentru ziua de 8 Decembrie s'a anunțat o Întrunire a meseriașilor Ieșeni. Prefectul de poliție a chemat ori la prefectură comitetul organizator al acelei întruniri, întrebați asupra scopului întrunirei, meseriașii răspund că voiese să discute legea d-lui Nenițescu, care iubește în multe din interesele meseriașilor și că vreau să redacteze un memoriu în care s- și expue nemulțumirile , doleanțele lor. «Prefectul» a sărit ars de pe scaun și luîndu și aerul grav de orator de întrunire publică, rostește un «discurs» in care reeditează frazele din cuvintările d-lui Carp Marghiloman. Prefectul-orator le-a vorbit meseriașilor despre «democratismul» actualului guvern, despre afacerea tramvaelor, despre chestia pescăriilor, despre opera economică a partidului liberal, despre promisiunile dlui Carp, etc. Meseriașii au rămas înmărmuriți de nerușinarea prefectului de poliție, care transformase birourile unei autorități un local de întrunire publică. Astfel, sub regimul «asanărei» și al scoaterei administreței de sub influența politică, un funcționar al Întruniri publice in chiar localul prefecturei. Că Stroia este un inconștient — toată lumea o știe. Dar cum un asamenea om poate fi tolerat în fruntea unei autorități, pe care o compromite în mod atît de grav — asta n’o mai vnțelege nimeni. Dacă birourile prefecturei de poliție au devenit locul de întrunire pubică, în care oratorul e însuși prefectul, atunci să se deschidă ușile pentru toata lumea, sa participam și noi la acele întruniri, pentru ca să sa facă discuțiile în contradictoriu ! S’o facă și asta «prefectul» Stroja dacă are cel puțin curajat inconștiența_______ din Iași publică Concesia Casinoului din Constanța Marele favorit al d-lui Marghiloman, baronul de Margay, a reușit să obțină prin directa intervenție a ministrului de interne, concesiunea pe 20 de ani a Casinului comunal din Constanța . Ministrul de interne a respins celelalte oferte,aprobate de consiliul comunal, și a impus oferta d-lui de Margay. Iată condițiile : D 1 de Marsay oferă chirie lei 100 mii pentru primii 5 ani, lei 125 mii pe al doilea period de 5 ani, iei 150 mii pe al treilea period de ani și iei 200 mii pe al patrulea period de 5 ani. Concesionarul va mări terasa Cașinului, va transforma sala de spectacole, va construi o sală pentru restaurant și o altă sală pentru jocuri, va construi un otel de cel puțin 200 camere. Asupra acestei scandaloase concesii vom reveni. Scrisori de la ard ! ’ A Nu m’am ținut de cuvînt!. . Nu-i așa? Iți făgăduisem să-ți scriu îndată ce voi sosi aici ! Eram hotărît s’o și fac. Dar... m’am gîndit că ar fi mai bine să las să mai se scurgă timp, ca astfel că am răgaz să pătrund mai adînc și mai bine felul de viață al țăranului din aceste locuri, să văd părțile bune și rele ale traiului lor zilnic, să-mi dau seama de cauzele din cari țîșnesc relele, cu un cuvînt să mă apropii cît voiu putea mai mult de sufletul lui! El... dragul meu, și să nu crezi că mi-a fost sarcină ușoarul A cum am ajuns să-mi dau perfect seama de cuvintele lui Gustave de Bon, că orice rău își are rădăcinile sale în cauze cu totul depărtate, și că dacă voim să ne dăm seama de el, trebue să ne coborîm și să cercetăm cel din urmă firișor al acelei rădăcini. Mi-a mai fost greu și din alt punct de vedere... Sătenii noștri privesc cu mare neîncredere pe cei de la oraș ! Cu toate că mi-am petrecut copilăria în mijlocul lor, și sunt dintr’un sat cu ei, totuși lipsa mea de 8 ani aproape din mijlocul lor, îi fac să nu mă privească cu atîta încredere, să fie oarecum stînjeniți în țara mea!. Și mi-a trebuit foarte mult pină să cîștig în sufletul lor ceea ce perdusem. Dar... tot am cîștigat. Sunt, dragul meu, într’un sat, pitulat sub poalele unui codru și învvis de brîul unui rîu... Așezat la punctul unde se sfîrșește regiunea muntoasă și începe cea deluroasă. Faptul acesta face ca locuitorii să aibă foarte puțin prin vot de cultural Sunt in schimb ogrăzi intinse de pe pomi ! Prutul este pomul căruia ise dă toată întîetatea ! .. Pe urmă sunt livezi de fîneațări naturale, și păduri. Locuitorii acestui sat, și al mai tuturor satelor de prin prejur, sunt moșneni. Faptul acesta este cauza unor nenumărate stări de lucrări foarte rele.Fiind moșneni, pădurile cari odinioară îmbrobodeau creștetile dealurilor, astăzi golașe și gata să se surpe, au fost distruse in chipul cel mai barbar. Și cine crezi că a profitat ? Oamenii ? Ferica si întai. Cei cari și-au umplut pungile de bani, au fost Sîrbii și Bulgarii cari au cumpărat pe nimic mîndrețe de pădure, și au făcut-o mangal. Aceștia, știind că nimic nu-i leagă de locurile de aici, în setea lor de a stoarce cîți mai mulți bani, au lăsat pîrjol pe unde au trecut!... Și acum cînd oamenii noștri și au deschis capul și au început să se ocupe și ei cu meseria veneticilor, e prea tîrziu, căci nu mai au decît ripile, cari din clipă în clipă stau gata să se prăbușească. Eu unul am salutat cu o deosebită bucurie legea făcută de guvernul trecut, care oprește bătaia de joc d^ pina acum! Ar fi trebuit însă ca această lege să sosească cu un ceas mai devreme!... Un alt rău cari rămîntă și bîntue sufletele acestor oameni atît de potoliți, este cearta pentru hotare!... Nu rare ori s’a văzut din cauza unui deget de pămînt fratele omormuu-și tratnia fara cea mai mică părere de rău, oameni chibzuiți săvîrșind actele cele mai barbare, și în urmă apucînd drumul temniței, Însoțit de st*Iua soției și copiilor rămași fără nici un sprijin. Ar trebui ca guvernele să intervină numai de ori, și trimițind ingineri cari să stabilească hotărnicia, să pună capăt acestor stări dureroase!... Ar mai fi o chestiune foarte însemnată care ar trebui desiegată cît de repede, lat’o, sunt oameni cari au o fâșie de pămînt lata de un stînjen și lungă poate de 100. In alt loc au poate una la fel ! Această șuviță spintecă proprietatea unuia mai mare. Altul are într’un loc un petecut, la ciți-va ohilometri anul, etc. Ei bine lucrul acesta împiedică foarte mult de la o cultură cum se cade, face pe om ca să nu’l poată Îngriji bine. De acea eu cred că ar trebui făcută comasarea care s’a făcut În Transilvania. Iată cîte-va chestiuni asupra cărora guvernele noastre trebie să și Îndrepte toată atențiunea, căci numai astfel se pot vindeca unele rele, pe cari cei mai multi le privesc la suprafață. Dar... voi continua... I. Irimescu Cîndești Dragul meu, IULETEI HETIcUîIULUGÎC Iată. buletinul atmosferic pe ziua de azi CASA MIKINUA C-ie Temperatura In centigrade 3 Decembre 1911 La miezul nopței.....................— 1. 7 ore dimineața.........................- 30 Miezul zilei................................."f-S’Vi înălțarea barometrică 768 mm. Starea cerului ceață. Barometrul în arcar». Foileton politic săptârainal Guvern anormal.—Intervievat Marghiloman. Fierul roșu.—Discuția din Senat , normală sau nu situația guvernalui ? Aceasta 1 chestiunea pusă la ordinea zilei cu atîta putere și și fără multe formalități introductive de șeful partidului liberal ? O dovadă proaspătă și de alonormitatea situației guvernului și de inconștiența lui este și confuzia, pe care a făcut-o d. Carp între alonormitatea situației guvernului și împrejurările politice externe. Dar lăsînd la o parte această dovadă făcută în ziua chiar a declarării de opoziție de alnormă a situației guvernului, să rezumăm istoricul guvernului actual, sau mai exact să luăm de la început alonormitățile, ca să ne le împrospătăm. E normal că noul șef al unui partid vechiu și a unui guvern nou și propue partidului adversar natural o alianță electorală in contra unei fracțiuni eșită din propriul său partid, pentru că peste cîteva luni să facă tratative cu această fracțiune pentru intrarea ei în partid și participare la guvern ? Și d. Carp a propus alianța cu liberalii in alegeri pentru distrugerea d-lui Take Ionescu și a partidului său iar peste câteva luni a tratat cu d-l Take Ionescu intrarea lui în guvern împreună cu prietenii. Că n’a reușit să murdărească și să înjosească viața noastră politică, și așa destul de tristă, prin realizarea acestor două alonormități, este meritat d-lii Brătianu și Take Ionescu. Imoralitatea actelor de propunere din partea asanatorului de moravuri este evidentă și demonstrează nu numai senilitatea d-lui Carp ci și alonormitatea întregului guvern. Dar nereușind aceste două propuneri pentu murdărirea vieței noastre politice în mareea socot imorală și unirea takiștilor cu carpiștii deoarece aceasta ar fi demoralizat pe toți acei cari cred în seriozitatea, sinceritatea și realitatea curentelor din viața țărei noastre manifestate prin partide) a început murdărirea în detaliu prin cumpărarea tuturor conștiințelor (?) slabe—și ridicarea lor pînă la parlamentul și demnitățile țărei cu titlul de transfugi. Apoi au venit alegerile cum n'au mai fost: călcările de legi (instrucției și sanitară, mai evidente) de care ne dezvolasem, demagogia cu promisiuni mincinoase tuturor claselor sociale (circiumarii, oftinirea traiului) micșorarea veniturilor statului fără nici un profit pentru contribuabili (scăderea taxelor pentru făină, sape și tăceri), banditizmele de la Bucâr, banditizmele împotriva societății comunale de tramvaie din București, (aceasta din urmă pentru că îndărătul ei nu se află nici un concursul strein ca să îl bată din picior domnului Marghiloman, instalarea ruletei la Constanța, lupta pentru crearea unei alte rulote la Sinaia, învinuirile banditești în contra partidului liberal și fruntașilor săi fără nici o dovadă. E »ormala situația unui guvern, care a săvîrșit toate acestea ? E normală atmosfera, creată în țară de toate aceste Infami, cari se vor aplauda de parlamentar compus din transfugi? Se poate într’o astfel de atmosferă discuta «principiile și idealurile partidelor». «O discuție de un caracter atît de obiectiv și de înalt presupune o stare politică normală». «Opoziția nu poate prin participarea ei la o asemenea dezbatere să dea situației politice de azi, nici chiar în aparență, caracterul unei situații normale». # * D-l Marghiloman n’a vroit să vorbească în Cameră asupra numirei d-lui general Averescu ca șef de stat major, ca să nu primească acolo răspunsul cuvenit. S’a adresat atunci unui ziar incolor (!) pentru că prin el să-și justifice și să-și salveze aparențele situației contradictorii. A doua zi, față de întrebarea d-lui Disescu, a trebuit să retracteze, evident de frică să nu încurce mai bnit situația guvernului și apoi efectul declarațiilor îl credea deja asigurat —putea să lașeze deci pe gazetarul independent, de care s’a servit. Toate aste se potrivesc așa de bine cu firea cavalerului de la Albastros Dar lămuririle d-lui Marghiloman au mai mărit contrazicerile d-lui Filipescu care declarase pe de o parte că împrejurările grave externe l-au determinat să-l numească pe d-l Averescu ca pe un fel de uic și patriac salvator, iar pe de altă că nu’i numea dacă se opunea d-l Marghiloman, iar acesta ne spune : «nu m-am schimbat nimic din părerile mele» «dacă sînt unii (d-l Filipescu și alte forțe) cari cred că cele spuse de mine nu ating decît chestiuni de ordin administrativ— treaba lor, dacă sînt alții (d-nu Marghiloman), cari cred că ele au o nuanță mai gravă — treaba lor; eu am arătat motivele mele de ordin militar că nu trebue să se facă numirea d-lui Averescu. D-l Filipescu mi-a arătat motivele d-sale tot de ordin militar». «Zis altfel sînt la dispoziția d-lui Averescu; eu nici odată nu m’am dat înapoi nici cînd mi s’a cerut nici cînd am cerut eu satisfacție». Cred că ne-am luminat îndeajuns în chestia Averescu, devenită Marghiloman Filipescu-Carp și Alte Forțe din țara aceasta. Dacă ea nu are urmări imediate asta depinde de complicarea vieței politice cu chestiuni mai însemnate. Dar urmări vor fi. Retragerea opoziției de la discuția adresei a căzut ca o bombă în atmosfera politică încărcată dar nu aparența calmă. Efectul a fost variabil. D-1 Carp s’a aprins, a vorbit de fierul roș. d-1 Marghiloman a dat înapoi retractînd intervievai din Universul; d-nii Filipescu și Lahovary—tac, restul cabinetului n’are nici o atitudine, majoritățile schiare de frică. Rezultatul probabil al acestei situații va fi : D-na Carp se va arde cu fierul roș și își va pîrli și pe colegii din cabinet căci copiilor și bătrinilor le e oprit a umbla cu focul și or cît de verde ar fi d-nui Carp în fiecare zi dovedește tot mai mult că e prea senil. * • • Viața politică merge crescendo și torte, fortislBmc, dacă ar fi să o caracterizăm în termeni muzicali. Maturul corp aproape caduc de obiceiu, deodată a devenit juvenil și pasionat. După declararea anormalității guvernului, a venit răspunsul d-lui Carp prin care arăta că nu cunoaște situația reală și e un instrument inconștient în mîinile d-lui Marghiloman, care l-a împins a face pe agentul de insinuări, calomnii și provocări, căci cum putem califica discursul său imediat după retragerea opoziției de la discuția masacrului din Senat în care declară pe deoparte: «nu înțeleg restul acestei manifestațiuni a opoziției» «iar pe de alta știu eu de ce s’au retras... de frica destăinuirilor grave asupra acțiunei economice și financiare a partidului liberal, care numai în folosul cîtorva persoane din sînul său vrea să acapareze întreaga viață economică a țărei». Acestui răspuns i-a succedat somația d-lui I. I. C. Brătianu de «a preciza imediat acuzațiile sale, a dovedi toate insinuările». D-na Carp repetă calificativele injurioase și vorbește de fierul roșu. D-nu Bratianu și Ferechide cer dovezi și fapte precise. D-nu Carp răspunde doar majorității care tremura de frică:» nu voi cădea pe chestia asta». Atunci intervine d-nu Disescu, interpeiind guvernul în chestia tramvaelor comunale. Cuvîntarea luminoasă logică și documentată a leaderului takist demonstrează și exl- * • #