Viitorul, ianuarie 1912 (Anul 6, nr. 1402-1427)

1912-01-24 / nr. 1422

trebuiesc satisfăcute pe rind și ou Încetul. 4^ Mi a mai­­ pus că cunoaște valea m­lespre care îl vorbeam, și ou o­r fi- Asanarea care dă mai mult de sește cu mult mai pitorească decît Va­lea Ialomița­. — Dar, toata cu Încetul, mi-a repetat din nou. Irimescu-Cindești Conferința«­!“­ H. G.Lecca Noi și ele Intr’o ușoară și originală formă de «onuserie» cunoscutul post d. Ha­­ralamb G. Letca. și a desfășurat a­­seară în «ala Ateneului conferința sa intitulată aga de sugestiv «Noi și ele». «Noi» suntem noi bărbații rele» sunt femeile. întreaga conferință a fost alcătuită dintr-o comparație a acestor două diferite sexe, care se atrag totuși așa de mult. Pe femei conferențiarul se împarte în mai multe categorii: femei de temperament—tot­dea­una sincere,­­femei de inimă—săbii mă — și femei <de cap »—adevărați monștri. Clasifi cînd și pe bărbați, arată deosebirile dintre ei și femei, din foarte multe puncte de vedere. Asemănările dintre aceste două Vi« sînt puține—zice conferenția­rul—și le notează în treacăt. Analizează apoi căsătoria, și mai cu seamă cauzele distrugerii ei—a­­duiterul — dînd toată vina pe băr­bați, de­oarece, după părerea­­ sale, femeea e ca o vioară pa care, dacă știi, poți să cînți tot ce vrei §1 că e femei numai atunci păcă m­egie cînd bărbatul e sau nesimți­tor, sau preocupat sau nătiig. Conferențiarul face apoi apologia emofului—suflul vieții—și arată că, ori eu­ ne vom sili să fim tari: »Nu noi vom fi stăpîni, ,ei ,ele S. E. w halaua Dobrinei, pentru a Intimida și pe părintele copilului grav rănit. Aesta însă, care,­ văzînd hanii în care sosise copilul său neasft, ve­nise cu gîndul de a face cunoștință cu care­ este părți din corpul gine­­rului d-lui polițaiu, și nu s’a lini­știt de cît numai grație interven­ției institutorului Dragomirescu, — nu vrea să audă de nimic, mai ales că starea fiului său se agravează din zi în zi. Pe de altă parte începe să facă jalbă că d. Dragomirescu l-ar fi bătut cu clasa sa întreagă (?!) (Știți povestea hoțului, care surprins în casă, începe să te acuze că «de ce ai lăsat fereastra deschisă»). Ancheta cam întîrziată. Numai de nu s’ar mușamaliza lucrurile. (De­ e vorba de ginerile lu dom polițai și final d-lui prefect!). G' *• DIN ȚARA HUȘI Din asănările regimului.— isprăvile unui d­ascal Păîăaș. Ca și celelalte localități din țară, ulei Huș­ul nostru nu putea să fie lăsat afară din sfera de asanare, începută cu atita vîîo de actualul guvern. Trebuia și Hușul asanat și s’a început cu școala. Asanarea care dă mai mult de vorbă Benin , în pașnicul nostru oraș, e următoarea: Acum 2 hmi .dom polițaiu al Hugului !*os glue­­^ra ps un tină? I Sirbu, învățător, abis de un an, la Sekiopeni. Prnâ nd­ n’avem nimic de zis, d. polițaiu ara multe sate (să­­ trăiască !), n stat vre’o 6—7 ani în opoziția și de­ famisiunea grea, remumerația după budget mică! ne mulțumim și cu mai puțin! Da, dar dânsul știe ce face ! învățător, învățător, dar cînd sunt ai noștri la putere o să-l ridice ci de nici n’ai să­­ mai put ești Stătîuiește deocamdata pe lingă gre­feotul judojahui și pe lîngă un da putat cu influiență sa-i can«ne.­­PSr­ghia numai a d-lui prefect nu-i a­jungea! Ca prim dar î9 nuntă i s’a dat noului ginerică detașarea la Huși. Găsind însă dom polițaiu că singur« detașarea nu i de esena, stăruiește din nou să i-se dea gi direcția școa­lei No. 1 de băeți și să sa sacrifice E3ffel d. I. Dragomirescu, un insti­tetor, oare ... dar să­i lăsam deoparte calitățile, ci știu că n’ar voi, în mo­desta i obișn­uită să-i fie înșirate. Destul e să spunem numai că un fapt foarte curios. E nostim de cu­­loa ce-i ! D. Dragomirescu iaca in vara n­­ecasta o călătorie de aproape dou­ă luni de zile prin Austria, Elveția și Italia. Vizitind Turiisul vede la o expoziție o secție didactică, în care se arătau în mod foarte interesant, progresele școalei italiene în ulti­mii 50 de ani. Gîndindu-se numai la interesele școalei și crezînd ca o cunoaștere a acestei secțiuni ar fi de un talon și pentru țara noastră se apucă naivul­­ să presinte un raport ministerului. Asupra valorii acestui raport nu e datoria noastră să inzistăm, destul e de știut că ministerul îi face cunoscut că a gă uit interesant raportul, că a hotârit publicarea lui în «Balerinul Oficial și drept recompensă îi trimite 200 de lei. Casa școalelor ii publică i­­mediat în numărul recent din «Al­bin»». Când i s’a cerut sacrificarea d-lui Dragomirescu, care, trebuie știut n’a făcut nici un fel de politică, ministerul n’a ținut în seamă acest moft recent (trebuia doar satisfăcu­tă ambiția lu ’dom ’polițaiul) și 1 și înlocuește pe ziua de 1 Decem­­brie, la vre-o două zile după ce , primise ploconul da mai sus. Plo­con după plocon 1 Lumea, de­ ca lumea, proastă cum­­ ea, a­cum in­dignată, cînd vede batjocura de a se numi un director un învățător da un an în învățămînt, cînd și &■ colo institutori cu 20—25 de ani da Invățâmînt. De acum înainte noul ginerică și director cum să-și arate autori­tatea ? Bătaie și iar bătaie, e doar ginere de polițaiu­­­i~ Acum vre­o 10 zile vine la școală și găsește în curta băcții jucîndu­-se cu zăpada. Pune mina pe unul din ei, numele nu importă, și-i bate în­grozitor. Plin de sînge, copilul e trimis acasă da către institutor. De atunci, de aproape 10 zile, copilul lipsește da la școală. In alta zile bata pe alți 5 elevi, dintre cari pe doi iar îi umple de singe, tot în recreația și tot pentru același motiv ca și cellalt. Astea sa întîmplă în fața întregei popula­țiuni școlare, ceea­ ca nu încape aici o tăgadă. Părinții au cerut imediat anchetă. Au trecut cite-va zile. Acest mo­del de pedagog văzînd că se îngroașe gluma și că proștii de Hușeni nu-s ca cei din Șchiopeni,unde după infor­mațiile culese,își avea o cîrjă de lemn cu care mîngăia spețele elevilor săi, — pune imediat în mișcare pe­­ tata-socru și pe nănași, încep să fie chemați la proiectare tatăl unuia din băeți care-i funcționau, și ame­nințat cu cîrjia, dacă va mai pre­tinde ceva, pe altul, care e frizer, idem. începe pelerinajul și nu ma­ FOCȘANI Delegații la intrunirea guver­­namentală din București. — Prin ziarele oficioase guvernul conservator și-a făcut reclamă, că la întrunirea sa de la Eforie, în ziua de 15 curent, n’a luat parte de­cît populația bucureșteană deși era așa de multă lume. Vecinie fanfaronade de a le­gogu­manilor d-lui Cerp. Adevăul este însă situ!. De teamă că cetățenii din Bucu­rești vor veni prea puțini la întru­nire, așa ori sala ar rfimine goală, conservatorii din prudență au adus cu duiumui delegații de prin județe, fără însă ca sa aibă curajul a le spune acestea pe față. Așa din Putna au adus la Bucu­rești în diferite transporturi înce­pînd din ajunul întrunirei peste 80 de persoane. Și pentru ca să nu se poată zice, că noi inventam, dăm mai jos numele și calitatea cîtorva fruntași delegați care au fost aduși la întrunire. Deși toți au fost duși cu bilete gratuite, știind salvarea partizanilor săi prefectul n’a voit să facă prea mare risipa cu biletele ; de aceea n’a dat da cît la cei doi dinții din lista ce dăm mai jos, bilete de ci I, 1* vr’o 19 inși mai de­parte se a dat bilete de ci. II, iar pentru rest bilete da el. III. I*t& cei ce au plecat: M. Chimițat, directorul prefecturei; T. Teodorescu, fratele deputatului Teodor­es­cu Odobeșteanu ; D. Fanas­­tas­cu, perceptor fiscal; C. Chirițes­­u, profesor, consilier comunal ; A Copcescu, maestru de gimnastică, consilier județean; O. Zamfirescu, profesor ; M. Nedelcu, primar din Jariștea ; A. Vasiliu, primar din Mftrășești; I. Nicolau, primar din Surse» ; C. Postescn, învățător din Marsișești; G. Bodescu, Melidon și Utisteaj Amonescu, Iorgu State, func­ționari la Primărie ; G. Gheorghiu, perceptor Mftrășești; Preotul C. Vo­nea, transferat de două săptămîni da la țară în ocaș și socrul său Scar­lat naiculescu ; Ștefan loneacu-plă­pumar; Pătrnescu Fulga; Gavrilă Focșa, măcelar ; C. Poiană, Ion Co­jan, funcționar ; Ion C. Busuioc Ion Hanganu, G. Neaga, N. Gagiu Const. Stan, bătăuși arvaniți de Ni­colan primarul din Suraca și alții în număr de 50 inși tot de talia ce­­lor din urmă. Cu do acaștia construstorii și-au putut abia popula.Sala­da mutit­rei parte din ei fiind funcționad, iar grosul angajați cîte 3 lei ziua plus plimbatul gratis la București numai ca să strige in sală, căci ast­fel s’ar fi expus să fie și ridice 11 ca un gu­vern fiind să nu poată umple sala cu cetățeni. Syr Conferințele la Institutu ELLA EM. SAVOPOL Duminică 22 Ianuarie ș’a urmat seria conferințelor la Institutul d nei Ella Em Savopol. D-șoara Lucreția Stroescu, profesoară de limba romîni, a ținiit o conferință «Despre Educație». Analizează educațiunea în genere, vor­bind în parte despre educația fizică, in­telectuală și morală, cari una condițio­neazâ pa cealaltă, dat fiind faptul, că corpul este un obiect tot atît de impor­tant ca și spiritul. Problema educațiunei nu tinde a rea­liza scopul final al existenței omenești ci numai a pregăti pe omul tînăr pen­tru realizarea vii. , i.Și, pentru o pricepere mai bine a rea­­lizarei acestui scop, conferențiara am­­plificînd, tratează in special părțile cari privesc mai de aproape scopul educa­ției, spunînd că suferințele fizice zdro­besc spiritul, strică dispozițiunile, slă­besc voința, precum și întregul mers al ființei omenești , pe cînd, din contră, puterea corpului înlesnește foarte mult ori­ce silință spirituală. Arată cum nu se poate sili activitatea spiritului înainte de a îngriji de dez­voltarea fizică, precum și mijloacele u­­nei educațiuni fizice bine echilibrată, pentru ca să fie în acord cu disciplina intelectuală care are atîta valoare, insît buna stare a unui individ sau popor, stă totdeauna în raport cu cultura de care se bucură. Orice muncă, orice profesie devine mai înfloritoare, mai profitabilă, dacă e condusă cu pricere și calul. Arată adevărata cultură ce trebue să și-o în­sușească un individ. După ce arată și aci mijloacele unei bune educații, consenu­area vorbește în ultima parte a subiectului său despre­­ educația estetică, morala, și religioasă. Analizînd pe fiecare in parte, arată mai departe mijloacele de care se servesc pentru a nu da oameni egoiști, mîndri, plini de capricii, fară voință, etc. Conchide că numai prin o educație fizică intelectuală și morală omul se desvolta singur pe sine în virtutea fac­torilor vii de care dispune și pe care îi produce într’însul viața practică, ve­derile, calitățile și activitatea educato­rului. Familia școala _i în special școala profesională sunt factori esențiali cari pregătesc ființa pentru viața practică După terminarea conferinței s’a pus întrebări elevelor asupra celor 3puse de conferențiară și s-a lămurit pe înțelesul tuturor în seninătatea educației­ fizice, intelectuale și morale. — «Marea Neagră» este tit­lul tmei broșuri al cărei statur este d-lî. Porucie. Această lucrare inte­­resantă eate singura în ramura o­­CM>negr*fkd, isriist în limb* romînăt. In revista «Studii Filoso­fice» au articole d-nii N. Nisi­­penu, A. Ștefănescu-Galați, E. O. Bu­tușară și d na Maria Ștefănmu, . ------- ----------- 1 . ■ ■ ‘­­­­ ■ ■ _ . Cl . . - ---------------■ vitim­ it Cercul de studii va ține șe­dință. Miercuri 25 curent la ora p. m. D-l Anibal Teodorescu, docent, conferențiar la facultatea juridică din București, va vorbi despre proectul de lege pentru înființarea Con­tenciosului adminis­trativ.­­ «Epoca» ne adresează epite­tul de „mari nerușinați» fiind­că am adus pe tapet chestia îm­pămîn­tenirilor și fiind­că, ce­va mai mult, am precizat chiar nume. Ziarul guvernamental desminte informația noastră în care vorbeam de scena petrecută între d­nii Radu­ Ilvan și Roseti Bălănescu, cu pri­vire la un favorit al d-lui doctor Leonte pe care cei di’ntîi îl taxa drept excroc și refuza a-l trece pe lista de împăminteniri atît timp cît dînsul va face parte din comisie. Pentru a închide gura „Epocei“ odată pentru tot­deauna, în numă­rul nostru de miine, vom servi con­fratelui nostru unul din acele ca­ruri miraculoase care sperăm să i vindece pe viitor de mania desmin­­țirilor necuviincioase. * 7.Mttl «Opin­i*» din Uși Bu­hava ui­ma timi d­e : Guvernul, în mod discret, a inter­venit în ziua de joi, la reprezentan­ți străini din București, ca să tele­­grafeze guvernelor respective, ca nu este nici un motiv de îngrijorare în ce privește soliditatea Băncei Națio­­nale. Această știre, absolut imposibilă de a fi desmințita, o deținem de la un director al unei mari instituții fi­nanciare din Capitală, în măsură de a ști exact ceea ce se petrece în această chestiune. Ne lipsim de ori­ce comentarii, cu privire la situația în care se află mi­­nisterul de război, în urma acestor interviniii ale guvernului. Î n curând se va depune pe biu­­roul Camerei deputaților proectul de buget g­neral al Statului, pe anul financiar 1912—912. Cifra totală a bugetului se ridică a 502.745 230 lei fațade 47­7 745.230 lei cît prezintă bugetul în curs, deci cu un spor de 25 milioane. Numai dacă guvernul va avea vreme să'l voteze , A­ D. Sanielevici, funcționar la societatea de asigurare­­,Dacia- Romînia ‘, a fost împamîntenit atît la Cameră cît și la Senat cu o iu­țeală fu­geratoare. In modul acesta, d. Nenițescu scapă de datoria ce o avea către d. Sa­nielevici, care a colaborat la legea meseriilor. Această împămîntenire a fost votată pentru ca d Sanielevici să poată fi numit sub director la Casa centrală a meseriașilor. Credem că ori­ce comentarii sunt de prisos. ♦­­ Leahul fanciar urban din Iași, și-a publicat bilanțul pe ai II-a se­mnat la 1911. Din acest bilanț resultă că Creditul are in posesia sa imobile în valoare de 3.656.726 lei. O mare parte din aceste imobile se găsesc în Capitală așa că Creditului i-ar fi foarte ușor să contribue la o eibe uire a chiriilor dacă nu alt­fel, dar cel puțin pe strîffid actualul cuantum al chiriilor imobilelor din Capitală. + Casa corpului didactic amin­tește celor în drept, ofi schițele de plan pentru internatul ce se va con­strui pe teremii din B­d. Schitu Mă­­gureanu 7, cedat de către primăria Capitalei, trebue prezentată la casă, str. Brezoianu 19, pînăt la 14 Fe­bruarie ora 3 p. m. U­nii arh­itecți cari din eroare n’au primit un program al lucrărei, pot obține de la casă, în toate zilele de lucru de la 12—6 p. m , atît pro­gramul cît și o copie de plan al te­zaurului.­­ M. S. Regele a bine­voit a sa­por­­za pe d. maior A. D. Sturdza, fost atașat militar pe lîngă lagațiu­­nile Romîniei din Paris și Bruxe­lles, de a purta însemnele de ofițer al ordinului Legiunea de Onoare și însemnele de comandor al ordinului Leopold. * D-l Dim. Marinescu-Bragadiru, mare proprietar și industriaș, a dă­ruit 5000 lei pentru clădirea bise­­ricei parohiale din satul Vîrteju, județul Ilfov. * Societatea «Căminul Romînesc» a primit ajutor pentru propășirea s­c­o­p­u­l­u­i său cultural și uma­nitar, următoarele sume: Banca Oborul 100 lei, Banca Națională 20 lei, Banca Generală 200 lei. Societatea exprimă vii mulțumiri generoșilor donatori. * Domnii advocați din județul Ilfov sunt rugați a se întruni Mer­cari, 25 Ianuarie, ora 5 p. m., în sala bibliotecei­ corpului din palatul de justiție spre a discuta chestiuni profesionale. * Ministerul lucrărilor publice, prin noul proect de buget, a sporit alocația respectivă cu 10.000 lei, pentru a se putea trimite în strei­nătate pe un timp determinat cîțiva dintre absolvenții școalei de podu­ri și șosele spre a dobîndi cunoș­tințe practice în ramura electricită­ții.­­Ar Tribuna Liberală» din Galați face următoarele întrebări d-lui Hagi Anton, prefectul județului Covurlui 1) Este sau nu adevărat că de la venirea d-sale, în fruntea județului e un adevărat jaf in finanțele aces­tui județ ? 2) Este sau nu adevărat că d-sa a luat pînă acum, în interval nu­mai de 6 luni, pentru așa zise chel­tușii de reprezentație, sume variind intre 1000 și 3000 lei, in total 12 t­­ii lei, cum nu s'a mai­ pomenit nici odată la noi ? 3) Este sau nu adevărat că d sa a adus ca intendent al prefecturei pe o rudă a sa, Căpitan reformat Basarabescu, de la venirea căruia e o risipă și o neregulă nu mai po­menită in administrarea materialu­lui prefecturei ? * Casa de asigurare a meseriașilor. — Noua lege a meseriilor și o*a pentru înființarea Casei Centrale de asigurări a mese­riașilor, va fi promulgată pe ziua de 1 Februarie a. o. Pentru punerea în aplicare a a­­cestei legi, s’a cerut Corpurilor Le­giuitoare deschiderea unui credit extra­ordinar de 300.000 lei. Casa centrală, va funcționa pînft­­a 23 Aprilie, în ministerul indus­triei și comerț iar de la aceasta dată se va muta într’un local particular din Capitală care va fi închiriat în acest scop, cu toate ori pînă în pre­zent nu s’a putut găsi încft un ase ■­menea local care sa corespundă ne­cesităților. Pentru Casa Centrală e navoe de un local care să cuprindă cel puțin trei­zeci de camere. Contrariu celor publicate de ziere, numirile la Casa Centrală nu s’au hotărît pînă acum. Este sigură nu­mai numirea d lui Al. Gîdei, ca di­rector general, și a d-lui Alex­ Ga­­targiu ca sub­director.­­ Prin noul budget al ministe­rului de finanțe, d. C. Ionescu, di­rectorul contribuțiilor, a fost avan­sat în funcțiunea de director gene­ral salariat cu 1200 lei lunar.­­ Suntem informați că la circul Sidoli se prepară pentru seara de 28 Ianuarie a mars reprezentația de gală, cu un program din cele mai alese, la care va asista și A. S. R. Principesa Maria. sf. Pe două săptămîni a dispărut din Capitală de Cristan, comptabilul șef al «Băncii Oltului» din Slatina, care în ultimul timp suferea de o maladie nervoasă. Este o persoană ca de 40 ani, scundă, grasă și cu obrazul ciupit de vărsat. Familia roagă pe cei cari cunosc locul unde se află d. Cristan, să bi­nevoiaș­i a-l indica poliției de si­guranță. * Duminică s’a făcut la Craiova înmonaîntarea rămășițelor pămîn­­tești ale regretatului artist Nae Po­pescu da la Teatrul național din acel oraș. De fanetul era unul din cei mai vechi și mai m­eritoși artiști ai tea­trului craiovean. La este moșia înmormîntărei au luat parte toți artiștii teatrului na­țional și un public numeros. * Societatea generală a studenților rom­âni Centrul București, credincios programului său, a decis să scoată o revistă lunară, în care se vor discuta toate chestiunile ce interesează studen­țimea Pentru ca acea revistă nu să fie oglin­da activității studențești pe toate terenu­rile comitetul ce­ntrului roagă pe toți stu­denții să trimeată lucrări artistice sau științifice, deocamdată pe adresa: Pre­ședintele «Centrului București» strada Scaune 38. Vandalii de la Primărie Devastarea grădină Cîșmigiu Inteligenții edili de la primăria Capitalei au isprăvit cu toate lucră­rile de edilitate așa că nu le-a mai rămis decît să devasteze grădina Cișmigiului. Cișmigiul este una din podoabele Capitalei și a trebuit ca în fruntea primăriei să se găsească un primar, de inteligența d-lui Matache Dobre­­scu, ca să se gîndească să distrugă acest frumos parc. Dar să arătăm placul inteligent făurit de d. Dobrasou, pentru «sis­tematizarea» grădinei OigMdgiu, — cum îi place d-sale si*șă numească opera de distrugere. S’a hotărît ca în fața ministeru­lui de lucrări publice să se deschidă o mare piață, pentru... staționarea trăsurilor. Pentru deschiderea acestei piețe, actualul grilaj al grădinei va fi bă­gat înnăuntru cu 20 de metri, așa oui viitorul grilaj va fi exact la marginea lacului. S’a mai hotărît ca, din dreptul celei de a doua porți a grădinei, de pe bulevardul Elisabeta, spre calea Victoriei, să se deschidă un bulevard, care să înconjure grădina, pe la spatele caselor din străzile Brezoianu și Știrbei-Vodă, va trece prin fundul grădinei și se va sfîrșî în bulevardul Schitul Măgureanu. Terenul necesar pentru acest bule­vard, — care va avea o lărgime de 20 de metri, — se va lua tot din terenul grădinei, distrugîndu-se ast­­fel plantația, întreținută pînă acum, cu atîta cheltuială. Piața și bulevardul însă nu l s-a părut inteligenților edili destul de distrugătoare, și atunci au mai pro­ectat deschiderea unei străzi, chiar prin mijlocul grădinei. Această stra­dă— care va îi văruiallă — va le­ga străzile Brezoianu cu Schitul Mă­gureanu și va fi tăiată prin dreptul podului cel mare de pe lac. Ori­cine Își poate închipui, în ur­ma aplicărei acestui faimos plan, ce va mai rămîne din frumosul parc al Cișmigiului.B » B Se spune însă, că nu numai gîn­dul de a «sistematiza» cișmigiul, dar îi împins pe d-l Matache Do­breacu să făurească acest plan, ci și alte motive de un ordin cu totul deosebit decît cel de estetică. În­tre altele, se șoptește că un int­re proprietar al unui imobil de pe str. Știrbsey Vodă, ar dori foarte mult să aibă o fațadă, a imobilului său și spre grădina C­imigiu, așa că prin deschiderea bulevardului care va în­­conjura grădina, i se va realiza do­rința. Despre acest fapt însă ne vom o­­cupa într-un numărr viitor. ULTIMA ORA Presa și distrugerea clădirilor din Hodeida Paria, 22 Ianuarie.—«Le Journal» serie ci distrugerea premeditați a clădii­lor Societății franceza din Ho­deida ar fi a­­tît de gravă să leara­­ dreptului internațional în­cît gu­vernul francez nu poate de­cît să facit demersurile cele mai energice.­­ So­cieta­­tea frâncază însărcinată cu construcția căei f­erat din Hadeida a cerut guvernului francez trimite­rea unui val francez de răsboiu pentru a ocroti pe ingineri francezi și familiile lor care sunt fără adă­post. * * * Paris, 22 ianuarie. — Guvernul francez a telegrafiat la Constantino­­pole și la Obok spre a cere infor­­mațiuni despre incidentele de la Hadeida. S’a dat instrucțiuni vaporului francez din societatea «Massagieres Maritimes» care se găsește în acest moment în Marea Roșie să se o­­prească la Hadeida spre a lua pe bord pe pasageri francezi.­­ Paris, 22 Ianuarie.— O parte din presa franceză de azi comentează într-un mod foarte energic bombar­darea de la Hadeida. Ziarul «Autoritft» scrie : e vorba de o provocare sistematică; cu toate că guvernul francez e pentru con­ensațiune, nu va putea da data a­­ceastă să tolereze un asemenea pro­cedeu din partea Italiei. «L’leis Parole» declară ofi Italia își vede finanțe și forțele militare obosita din cauza campaniei din Tapolitania și nu are acum alt scop de­cît de a jigni comerțul strain spre a împinge puterile la o intervenție la Constantinopol, spre a face pe turci să recunoască ane­xarea Tripolitaniei.L­a­a Paris, 22 Ianuarie. — Deputatul naționalist, maiorul Driant, a co­municat primarui ministru că în ca­zul cînd știrea bombardărei Hodi, dar distrugerea șantierului francez de către escadra italiană se confir­mă în mod oficial îl va interpela în ședința de miune a Camerai despre măsurile pe care guvernul 18 value, spre a pune capăt atitudine­ puțin amicală și chiar provocatoare, măr­turisită cu acest atac nejusti­mat. Această interpelare va fi proba­bil amintită de­oare­ce primul ministru trebue să asiste miine la ședința Senatului unde se va discuta convenția franco germană. L L­a Ziarele «Le Temps» și «Journal des Debets» au publicat articole care pare a fi inspirate de ministul de externe și avind de scop să calmeze agitația pricinuită de incidentul de la Hadeida.­­După acesta articole, guvernul italian, pe baza Convenției din Haga considerat stabilimentele din Ras el Kettb­ea stac­limente cari ar fi putut ocupate de dușman și a procedat în conformitate cu Convenția sus zis. Societatea franceză și persoanele păgubite nu au de­cît să se adreseze Turciei spre a cere o indemnizare. Ar fi o lipsă de met și chiar un exces de a ațîța cu acest prilej o­­piniunea franceză în contra Italiei de­oarece să știa că calea ferată în construcție trebuia să servească pentru apărarea provinciei Temen. Capitala Nenorocirea din gara Fi­­laret.­­ Un grav accident s-a intim­­plat aseară, pe linia ferată, în apropiere de gara Filaret. Un soldat din regimentul 2 cetate, Ioan Dumitru, a plecat din gara de Nord cu trenul de 6­20 și la o mică distanță de stație a căzut de pe platforma vago­nului în care se afla. Nenorocitul soldat a fost găsit aproape în nesimțire, de către un acar. El avea mina dreaptă tăiată de roi­ele trenului. Cu o ambulanță a Sos. de Salvare ră­nitul, a fost dus la spitalul militar. Majoratul principelui Boris SCRISOAREA VETERANILOR RO­MÂNI, DIN 1877 Sofia, 22 Ianuarie. — Cu prilejul serbărilor din Sofia, veteranii ro­­mâni din răsboiul de la 1877-78 au trimis ministrului de instrucție, d. Bojbeeff, o scrisoare și felicitări, a­­mintind victoria în contra dușma­nului comun și fugind pe ministru să spună: Rege­lui că serbările majo­ratului Principelui moștenitor al Bulgariei umple inimele lor de bu­curia. Telegrama ve­ter­ani­lor se ter­mină prin străzi pentru întreaga Familie regală. Ministrul a răspuns într’un mod cordial. % A. S. R Principele Ferdinand al Romîniei a remis Principelui Boris Colierul Ordinului Carol. Regele Bulgariei a conferit Prin­cipelui moștentor al Romîniei Coli­erul Ordinului Alexandru. Azi la ora 11 dim., Principele Ferdinand al Romîniei s-a dus la biserica Romînească, unde a fost primit de către d. Ghika, ministrul țărei, însoțit de întregul personal al Legațiunei și de colonia romînă. Principele a vizitat Școala Romî­nească, unde elevii au c­ân­tat imnu­rile român și bulgar. A. S. R. a ex­primat satisfacția Sa pentru modul cum sunt ținute clasele și atelie­rele. # • Sofia, 22 Ianuarie. — La muzeul național unde Principele Ferdinand a făcut apoi o vizită, a fost primit la ministerul instrucției, d. Boboeff și da director Fkilow. La ora cinci după amiazi s’a ser­vit un ceas intim la Legațiunea Ro­­mînă la care au asistat A. S. R Principala Ferdinand, sulta­na pre­cum și personalul Legațiunei. Părinții bulgarilor Di­­mitroff și Stoiceff, care au fost condamnați pen­tru omorul lui Mi­hăi­le­a­nu și al lui Fitowski, au luminat Principelui moștenitor al Romintei o petiție prin care car iertarea celor doi pr­izo­­nier­i. Primirea acestei petiție de către Princi­pele Ferdinand, spune ziarul «Dn&xmk», a fă­cut impresia cea mai bună in toate cercurile bulgărești. ■ ■ Sofia, 22 Ianuarie.—Principii Fer­dinand ai Romîniei, Frederic și Leo­pold au plecat la ora 11 jumătate dimineața cu tren special via, Ruș­­ciuc, fiind salutați la gară de Re­gele Bulgariei și de Principii Boris și Cyril, precum și de toți miniștri, personalul Legațiunei Române și de autorități. Regele a luat rămas bun de la Principele Ferdinand In modul cel mai cordial, dindu-i acoladă. Ofițerii bulgari atașați Principelui și misiu­nei române se vor duce pînă la ho­tar. Principii se vor opri un ceas la Tîrnovo.* » » La negațiunea rusă s’a servit ori un ceas la care au luat parte marele duel Andrei și Principii moștenitori ai Greciei, Serbiei și Muntenegru, precum și misiunile franceză, ita­liană, turcească și spaniolă, d-nii Guesoff și Danew. Aseară a fost un prînz de familie la Palat, urmat de bal.___________ CALATORIA SUVERANILOR ENGLEZI Londra, 22 Ianuarie. — iachtul legal «Medina» »vînd la bord pe Suveranii Angliei a sosit la SpUhead. EXPLOZIE Kiev, 22 Ianuarie. — In timpul manevrelor la Tyrelzki, o șrapnelă fileind explozie au fost cinci răniți, dintre care doi au murit puțin in urmă.­ ­ UN PROCES CELEBRU Varșovia.—Ieri a început proce­sul Cubiului Komber, care a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru că a ucis pe cumnatul său Chrzanowski. GROAZIMUA MOARTE A UNUI EXPERIMENTATOR Paris. 22 b­ouarki.—Tinărul Ri­­­cheist, supus austriac, vrînd să experimenteze un aparat nou, con­­stind intr’un «costum parachute» destinat aviatorilor, s’a aruncat de .a primul etaj și Turnului Eiffel. Aparatul nu a funcționat și Rei­ch­s 11 a căzut și a ramau mort pe loc, avînd șira spmărei ruptă, precum și cele doua picioare. Keletiéit nu era Înjurat. ÎMPOTMOLIREA VAPORULUI «ARTIOS» Tanger, 22 Ianuarie. — Vaporul francez «Artois» care venia din Ca­­babiansa s’a împotmolit în fundul portului Tanger in apropierea rîului El Hack. Situația vaporului e destul de pericuionată din cauza furtunei. MISIUNEA GEüI­ LUNEI ROȘIE Tunis, 22 ianuarie, — Vaporul francez «Vuie de Tenth» avind pe bord cei 20 membri ai «Setul Lunei Roșie» a sosit aci fără ulei au in­­cident. Misiunea a ramas pe bord și au va debarca de­cît la Slax. O delegație translavă s’a dus pe bord să ofere diferite obiecte ca amintire membrilor misiunei. Acest vapor va pleca &z in apa atânsta spre Slax, de unde misiunea se va duce pînă la hotar la automobile, și de acolo la Homs. X CĂLĂTORIE REGALA Berlin, 22 Ianuarie.— Regele Ni­­culae al Muntmgrului și Principele Petre au sosit aci și va sta miine și poimîine, păstrând incognito­, a­­poi își vor urma călătoria spre Rusia. ÎMPRUMUT PENTRU CONSTRUI­­RE DE CĂI FERATE Constantinopole, 22 Ianuarie. — Se asigură că în ultimele zile au început negocierile între ministerul finanțelor și Banca otomană în pri­vința marelui împrumut pentru construirea căilor farate din Mace­donia, Anatolia și Albania. Nego­cierile traduc sa fie terminate în iulie, alt­fel convenția aceasta ar fi nulă. RECUNOȘTINȚA IMPERIALĂ Petersburg, 22 Ianuarie.—Un res­cript imperial a exprimat fostului ambasador rus, la Berlin, Contele Odtensaeken, recunoștința imperială pentru serviciile mari făcute Rusiei, prin consolidarea, legăturilor inti­me care există de mult între cele două mari împărății: Rusia și Ger­mania. PLECAREA GENERALULUI Caneva Roma, 22 ianuarie.—Ziarul « Tri­buna» află din Tripolis că loco­te­­nentul-general Caneva a plecat asi la 7 jumătate seara spre Italia cu vapori «Cefta Cagliari» spre a con­­feri cu membrii guvernului italian. Serbarea de la 24 ianuarie Iată programa serbărei zilei de 24 ianuarie 1912 ne va avea loc la ora 2 p. m. la Azilul Orbilor «Re­gina Elisabeta», str. Mfironței (între vii) No. 20: Imnul regal executat de corci și orchestra Azilului. Credința In D-zeu și foloasele ei, predică rostită de P­eotul G. Crețu de­­ a bis, Sf. Gheorghe (Capra). Cuviința­rea ocazională țintită de d. Alex. Stoenescu. Cor mixt : Pe-al nostru steag, Hora Unirii, Cuza-Vodă, poezia executată de Radu P. Tudor. Solo de corn, de Radu P. Tudor, Trei melodii, de orchestra Azilului sub conducerea d lui G. I. Eniuk. Recitări: Vulpea și gîsca, De ca pe ceru­ți lace­ înființarea fabulei. Corul mixt al Azilului. Unirea, poezie recitată de elevul Iorel Ionescu. Boreauso, solo de violină executat de Alex. Ionescu. Orchestra azilului, Plecarea fra­ților, Mard­ale, perși pa care o interpretează. Par­tea II­» din «Dublu concert» a lui Bach, cum și «Concert în re» de Beethoven ne-au făcut să simțim superioritatea lui «Lucien Capet» n­-au făcut să simțim adevărata muzică. cArie din Nozee di Figaro* nu a avut toată strălucirea la care ne așteptam. D­na M. Buisson nu e o cîntăreață de operă, glasul ei nu a destul de vibrant, de plin de pu­ternic. Mult mai bine a fost în «Chant da predear» și mai ales în «Clair de lune» ale lui G. Faure. D-sa e specialistă in arii mici și regretăm că nu a vrut să repete : « Clair de lune» cu toate insisten­țele publicului." Pe d-nai H, Casadesus și M. He­­rv­ett i-am auzit prea puțin, pentru a ne pronunța asupra lor. Sfîrșind aceste repezi impresii, trebue să revenim la d-nul Licien Capet, unul din cei mai mai de seamă reprezentanți ai muzical fran­ceze, și să-l felicităm încă odată pentru «maestria» cu care a exe­cutat «Concertul în re» de Beet­hoven. Astă­ seară « Quartetul Capet» va da dimpreună cu D-na Buisson un nou concert, numai din Beet­hoven și așteptăm cu nerăbdare in­terpretarea celui mai mare compo­zitor, E. Ene. Concertele simfonice Quartetul Capet, M-me Buisson și Orchestra Ministerului Concertul simfonic de em­ dat ca concursul q­uar­tetului Capet și al D-nei Buisson a fost un regal pen­tru auditor. Emulată poate de prezența D-lui Lucian Capet, șeful quartetului, pro­hestor la Conservatorul din Paris, orchestra a executat cu avînt și uni­tate «Uvertura din Don Juan». Deprinși cu violoniști mari, nu­mai prin reclama ce ți se face de anumite agenții, deprinși numai cu teh­nică și aerob­ație muzicală, „așa simțit eri că nu aceasta a muzica, ai aceea pa care ne-a redat-o Lucien Capet. Vioara lui vibrează în adevăr, vibrațiile ei ne pătrund și ne mișcă, de­oarece în ea cîntă un pătrun a dn emoția și ilumin­area 0= Ciocnirea de automobil din Calea Victoriei Automobilul d-lui doctor Racovi­ceanu, din strada Luigi Gazzavil&n No. 15, condus de d. Grigore Ra­­soviceanu, trecînd aseară în mare viteză pe calea Victoriei, în drep­tul str. Coama s’a Mocnit ca auto­mobilul prințului V. Biblanu, con­dus de șoferul Iancu Ionescu, care în acel moment vanea de pa strada Coama. Automobilul d-lui doctor Racovi­­neanu a fost serios avariat, auto­mobilul prințului Bibescu a rămas intact. Birja cu No. 263, care in acel mo­ment trecea pe lîngă vehicule a fost de asemenea lovită, de unul dintre automobile, rupîndu-i-se oiștea. D. doctor Racoviceacu, care se afla în automobilul d sale și d. Chin bsseu para se afla In automobilul prințului Bibascu, precum și condu­­cătorii va­lea lor au acăpat neatrași OPERAȚIUNILE consiliilor de revizie Ministerul de interne a trimis pre­fecturilor de județe următoarea cir­culară : «In vederea operațiunilor consi­liilor de revizie pentru recrutarea conti­nen­tului 1913, operațiuni cari urmează să înceipă la 15 Februarie curent, ministerul de război ne sem­nalează următoarele neajunsuri în­­tîmpinate, cu prilejul racrutării din anul trecut. Din cauza numărului cu totul res­­trîns al centrelor unde au avut loc prezentarea tinerilor și a distanțe­lor prea mari ce separau aceste centre de c­ele comune, numărul tinerilor recrutați în absență au fost foarte mare, depășind cu mult cifra absențelor din anii precedenți. La aceasta a mai contribuit și faptul că în tot cursul operațiunilor, aceste centre și tinerii au suferit dese schimbări. Recrutarea în absență dă naștere la multe și mari neajunsuri dăună­toare bunului mers al operațiunilor recrutori, printre care cea mai im­portantă este ca tinerii recrutați în asemenea condițiuni, nu pot fi re­partizați pe arma da aptitudinea lor fizică. Pe lîngă aceasta sunt tineri cari au drept la reduceri da termen, la disperse etc., și ca nu și pot valora aceste dr­epturi nefiind prezenți la r­orutare. Stabilirea în urmă a drepturilor, pe lîngă că creiază mari neajunsuri tinerilor în cauză dar împovorează peste măsură lucrările ministerului de război și al diferitelor autorități cu întocmirea și arătarea diferitelor acte și motivelor invocate. Pentru a se pune ospăț acestor neajunsuri, vă rog d­­e prefapt ca pe viitor, la stabilirea Uinerariilor să aveți în vedere că centrale unda va avea loc recrutarea tinerilor să fie cît mai numeroase, pentru ca ast­fel distanța de la comuna cea mai depărtată pînă la aceste centre, să nu întreacă cifra de 15—20 km. și odată bine fixate centr­­e să nu mai fie­ schimbate sub nici un motiv. In același timp, aveți buna-voința a da ordin primarilor respectivi ca să pună din nou în vedere tinerilor exact ziua și locul cînd și unde va avea loc recrutarea dîndu-se In a­­celași timp tot concursul în for­marea actelor de pari ar avea ne­­voe în sprijinul reclamațiunilor gt> ’vor avea de făcut,

Next